Pas SERBAN PAPACOSTEA GENEZA STATULUI IN EVUL MEDIU ROMANESC Studii eritice Lele EDITURA DACIA CLUE-NAPOCA, 1988ator feta seman 2 © intron documentars n iatry emer Madore & Insemeeres To Momne wa bones romani dn rancvenia; 1 tncepunrl ste, mobanense. Coniderai pe margnes wna aver Qneepatart pelt comerite THe Remdneys $i Moliows (ects Intrgist t eutnantre, We irc & romnnlor in eval medi to Conn smarts Toma i eve nia ae etait internationale i rishi buena Eutopel In seiite XIVAV 2pcuVINT INAINTE egy it tt Stl ee et ute ot Ser ei tone at eee ae fel al ce Sait teers do ae Se ln dead a age ae iar Sn 3% Mate irs cory om pel SS Seal not ana eek Sate Cet tae ectuin wt comin mei wa is SE aa eee ede i etal ebort Se ta gaa gt Siri on a uy al i yal da ae Peden ities at cba ely vrs ta tena ota eth ae Sa Srl See, ils is age eee at tne oa eset ee Saas ee nan ima ts tii os ig les ty ge rae Mee gt i lr tp eee ee RICO ma, eae Sn tae, ata et pS a i a oa ‘ost oop inte oa en pute 5 ‘unfornats Miran Costin, care a ingstes cit de primes ete pentru 0 CStectstae ste eujundatteeyiSn cnhnereeal nestor Con- ‘Santin Cantanttino, care © iontfcnt cn Mortal daa seoae oct re ‘ut cin sprapataa itr, Dintre Cantey are a pus aefoune toate ‘Snursed"eruages nema sle pontra a ipl sees fen Gngene ex Tigo eave i Incluia. La renea for, cant" toriograiet roman ate sul informatics evs tor septa curse Ia tecutal mat Indepartar of poporlat non 9 in tnenelereasttelor sae. Ean ext ‘Pl fe are tortgrofia eontemporand me treba it de itr Fe tinge reinnorren documenta, tnteleperee mal cuprincttoare a clon romness din vremen inémeur sine di coretarea Tar tm onesinnle de tarde generale sora le opartin H din desprinderen cov ‘tlatllor tise destinele civescor fragments police le poporat ro: Inn in prooceal comttaird ard Romane! Moldove, Na set timetable direct avind ta foja exempl color mai ssid pede ‘esol tn ocet domentu de corcetae we - “a's irecut. pe care Woreroash, sina trict o permanent enim top orc ad deen pane eae ferpretares jopscor, ir acti, ia rind ey atrege reine interpre taelor: Cnsitaren'esjientectbie te tnerpetare stu naar et erste de fa un statu Ina on tnele anpcte Specie, Armonteares for Bota realize sper inte inerare de oncomblu Eonmarats chert fe Serine ma nar de aa ‘Stl cuprine aestvolum se refer precdee fa fara avon sta a proces de constitute tatelor romney st omume tae don Sumatole scott iV, ind se delenit fimstete lor serra tae dome pt clnd Cxstnja lor de sine stator @ fort conseraté prin tas tape patie 1 Blrcens corespunsatoae. Crees seus urares, im Gxotbren for isons, uncle dine realeite pice, emacs 9h ule flrale eomodate fa vremen comsituara sation Un alt state soiaad ‘erate itoie ponerah at Storit romanest in seolte XIV RU. mn ‘frst, un sade meat inftisocotsuccintprocerad aru el gebese ste felor romdnoyt mare etope ale tnorpretr sale Ge eis gindirea teri romance ‘hn indo ici ernie si omisiunilecomsaiate in nele_ din sto die Vaitateexle propri 9 its Care au surente sponta seu pr Ine {ertentie terse coope ee procul editors i gind de mutsumve ke indeepla im tnhetore, cre pricteni care mean afi im Gierie ohipury fa defiteoren sven roa cst 3 aseGENEZA STATELOR ROMANESTI: SCHITA ISTORIOGRAFICA, ‘SHISTORICA® Intemeirea unor wate prop de citee romani in evsl medi, pring ir-un excupiional eft de despresuore de sub dominayite stay fost faptii deity istoriet ational, care salvo iis existent Bopors lot ron fnsemattaten Strick procul expliatacia Be cae Sexeritel-oabuprs unora din represoman ey fle sen a torioe raft romtne moderne, ogdan Potieica Hardey. Alexandra D. Xeno bol, Dimitre Oncal, Nicolae Torge, Gheorghe 1, Bean slot doar no- ole cele mal itustre dintr-o petedé de toric care, to ullimee decent fle secolluttrecut i in curs seclulat nostra, sea Indnat eforturle incertritanevojoase de_a ageza pe baoe ct rma slide flelegeres gene: 2 statulul In fstora Toméneascd in dubla 2a intruchipare: fara Soma eased Moldova. Datorta cercetirilor for Taborioase, interpretarea Aacestt complicate chestivnt a Latoriel romnesti trecut in afera fe: Iesurtor medievate In cea a stinet modem ‘storiogratia roména madera fact is in aceasth privints de- eit si denvolte interesl puternc manifestat pentru geneca Statlor rox Imtneyi de scrsul storie romanese din a dous fumatate » secolghal XVIT Si din primele.deceni ale secourat XVI. Avintal istorigesfc m+ Bese in sees ene, pirat de puternice asprale spre emancipare Rational de sub dominla okomandy sa indreptatfiese spre problema Inceputurto, cele ale nesmulel cele ale stati, cu convingerea cy be tomelia sigurd a freeutull, restaurat Im demmititea Sor se va putea Fevema vitor de bertate al neamult. Din acest Kee cilultoare ‘eplrat intogul curentistorogafc atonal boerese Grgore Ure: , Miron Conti, Nicolae Coatn, Constantin, Cantacazino # Dimitris Pe sda ete te : ae intr cn “ai conser od 2 ‘Cantemir au fost reprezentantt de frunte ai acest direct Istoriografi- Serpe care avea so sgrame repel fonaito dtc septa din cre ‘Orit de tnsemnata tnsi pentru dezbstorea eriginilor stall, con- tribute serisuul istorie romdnese din epoca suits cronicarilor ‘nu & fest, la Findul ci, deett rodul dezvoltie nor ridirini mal vechl, din vreines chiar a consttuirl Taeit Roménest; 1 Moldowes in secotul XIV sLavafirmat Tor i secolele XV si XVI. In inaiqh-contemporaaeitateaal- aiuind Tar Romanesti s Moldovet ifm corsa secolultn wemator Iintrupat 9 tradite co privire Ia sparita relor dows state, vines iso Fed prima asuora genezel lor, care aves si constitiie mageeia de baal Sezbateri istoriogeatce pind in nlele noaste. '/ Bvolutia inelegers consttuirsstatelor romAnesti medievale ¢ par cus; coential, tees tape: cen a traditieh medieval, care a pus in centr] vintémeieri™ tema devealectatut; cea a) seal poavise, care’ a reds Eonsiderabit roll deseslecatutey ford el ge x tot, deplasind con” {el do greutate al serotirs Ge la eveniment la procesul stork: In sfir= Sit.coa a sintesel dintze cele dows tending care @ tulegrat dosedlcatad {in evotusia onterioarh a socetfit romanest, Sescoperind consul adine tl ‘raditel medieval. | Prima etapi, a traditiel, care coincide ev indelungatul interval al parties Tart Romanests'a Moldoves $1 al existenfal lor ea slate se arate, a cunoscut dou stad: ea gindind istorie exprimate in. vey- fnint siavon "= vrermea slavonism ulus cultiral pind in secolal XVI cea a seisulul toric in hina romnd, in svolele XVII 3) XVHL. Cee Sint, cea mai pin explorats, ¢ st cea mai greu de reconsttut, dat f fd earscteral Tacunae Si vag al formate pe cave nova transmis Vic Thine epoch slavonismut eultural treble reconstituita din elemento Ultra st totodats Yearte disporate “Asadar, cum au infelea contemporanit si generale dia urmatosrele Gout secoleatemelereas Riri Romanest s'a Moldovel? ‘Pentru ine, restrinsel lite Inelectule a socetilromanesti din fpoca slavonisinutul cultural, Intemeierea statelor nena deci melee ene al unui complex de Wei Istoren-poitce #1 anume tn element dex Svat, Orit de insemnat ea refactat in mintes ot, statule tact er {eles ‘ea podus at unui Popon,anome al poor omén. Problessa pei ‘ordila in ginaitea vremil th concordanj ey inteeaga mestalitate srhaic- ‘medieval, ern cea a entitaitetnie aflate Ia temelie statulut i aname fea origin et Gorigo gentis*). Formata Intr-ur sistem de idl tore fice din care, free, cea de evolute lipsea, gindiea istoric medieval Sula eriginis rolol deciiv fn destinul colvetvieslor ce si al indivi dilor, Pontes romnis nordéunarent ca de altel st pentra reptesentanti Siddistvent al romanitail, deca istoriea fundamentala a fort, din acest prima etapa culturala identifeabila, cea a originltromane, explleath pr ‘ucerivea §coloniarea romanaIn trecoren sn prin Trgoviste tn 1592, ifalianul Francesco della Valle 4 aflat de 1a interlocutor sat romns ch venisera din vsemurs stawceht fe la Roma, pentru ae aga tn aceasts tanks Adiagind retest cree. lopcs la aceasta afrmatie,eAlugent ortodocs dela: manaseres Deal ‘area capetenllr leene lat Negru Woda Potavit unuia din ele teditied muntene, adescSlecatol® hut Negra oat din has fost ‘ear enfin ungonor “ Descleceles nobliare au fost insite sau urmate de alte desci- loca speplees, tn parseipores sa unor elements alogene. {Beseilecares’Sn"progue pe denen virgin sar post, satel tnt, potevie tradi, (rile au fst intemeiate" dn ,Apeept® pla In? Ehegares lor integrala de cel doi ydentlecator, eoicetor de tat, 8 ram de bere § mnt ‘tuptels de conslidare & independent, cele ale lul Bastrab si celo sie ist Bogan, deciaive in optics iteriograies moderne, cas canara ‘hull perce cnfemerentntratnala « ainratiy ae ¢ Shracterolu de sine Suiitor af solos st fe porate de tes ie {alate ca lemente subeidiare ™ . ‘uterie reprezentata In tradi e, fn schimb, tems originit romane + ream dsclecitorioe 3 apirteneats Tor le contntunes aasrven Deosebirea major Intre tadiia medievalé st intrlogratia moderns 4, leiogorea constuirtstatelor const inca mu ait in select elemen {ior ‘ntanice somderate contative st decisive, cit ta opticn ferti Pan cate leva receptst in erm ce pontrs tail, primordial eo Finental povniiae care concentoata 9 snengh destigurare iotorcl intrun aek,desdtecta, sf Jn porsana desedlecioradyscogratia mo= 4ernd subordoneasa Tapidl procesafal itor, nfelen cn ezaltanta & Woes srulttadin de factor Git priveste controversata problems special» desctlecotulut TEs Romine din Tarw Olt, exlsta sufcente elemente cere I tadiia slot pentra a Sudreplt seceptarea real etn forma saa Sita. Participaven romnilor din soul Transitvaie! la expel sudemr- patie ale regetulutungar fo primete deceni ae acolutl RINT, migrate ESeumentorstestate in Tramevania ig aud de Cory istlares neh Ed Gnificarea celor dowd voievodate romfnesti sud-curpatice, cel din Mun- Lleyn ee a wee Soe seus aor “outa imaden vondnere, €4. ingest ae 3. Papucostes, Bucs aesta injelesl fundamental iis sonlttes eto, ate it ne Ingato ul Aiie contra: Sagas thesis, Eeongiizt in sul eisrea Coe, Nicolae Jorga le numea ct ‘inal vees fenste. Sn 9. pe esiecaul, crea ayer, it ce mls sibertie® romfne a itil A yeea de 8 Goan libeate somds ; ‘prima mai Vine acest adevae ‘store profund decit prin euvintole aceluia' date istorii ‘romani, moderal cee os as oct at fu au facut dect sa tplseaschmperaivul captine ty eee tibial Intemeletorilor ei. paren eupee In le fA to pny” OFF Betinnn, Tratia orct deve seneierea 2 ‘TRIUMFUL LUPTEL PENTRU NEATIRNARE: INTEMEIEREA MOLDOVEI $1 CONSOLIDAREA STATPLOK FEUDALE ROMANESTI* Vietoria Tarit Romlngsit asupra regatului angevin in 1330 8 dat ca- acter iteveraibil procesulsh de constituige s elu dintit slat fominese ineieval Esa ajar ntinern 94 permis onslaren prim principalslur punet de reaver al emaneipari politics a tomfntlor de sup Hominmvile sraine. Tn deceniile urmsteare, romfall din afsra.arculuh farpatie Seat dnivint emancipares politics Smpoteva color dows mart puterl care isi aloputauContelul asupta spatrulucatpato-dunaresn: Hloarda de Aur st sogatel Ungar, Be fondalal aoesta polite si militar 52 Constitult cel de al dolla stat romlnese medieval, Moldova, ts-a desi Visit eatactery de sine statitoral calor dovs state romdnest Tm decurs de elteva decent, cele doud sate ating limjtele lor tertoraie ‘storice, reese insttuiie nestrnari satale se aliemé In clmpal relator in” fernational. Mindurile care urmeasa incearch sa surprindl prinipalele tape polite alm acest proces complex TReseringerea qriet de dominate « Hoardet de Aur fa Europe risiri< tant. in a dou jumatate @ secolulsi al X1V-Jeq, Buropa eueanitean & Tneegistrat una dia rele mai de seamh mutaillpatice din tntrengn els tone medieval. Sub presiunea nor forte multiple, din eate Gea mai ins Semnath a fost cee g regatelor Polon §! ungar coalizate, sia Negemoniel {tere se vestringe considerabil iy teorile el aposone, Constelata de {aria sobordonats iq aceasth 20nd Hoarde! de Algae destrams sh ea St mate, Harts politica q regi se gentrsctureaed Alinta polono-ongaed, {ansformats in uniune personals, dupa ce Ldovie de Anjou 4 brslust bossons poland (800-2480) 9 devant Serta dominanté Sn Burope rte ‘ang. s\contralh ping ha destrimarea el dup moartea regelst Ungarie, Ofensiva poterdor creftine Impotsiva Hosedsi de Aur, scune In care romail au sv 0 participate inseinnatiy si fendinta cvior dou re gets Sclate de t- smpune Gominatia sropra ter triion suse hege= “Bobcat im esraren coc Constitute sstlr fedle rome. Base oo Ee ate blag 8 spe Sala Int tate ro erkdsitgrcae cuniclire "a seme cape a Maura i moustache 2‘moniei mongole, au slestuit eadrul extern in care s-a desivirsit emancl- perea palitiea a romdnilor de Ja sud si rasarit de Carpal 1 procesul de onstithire a sttelor romaine de sine stattoa Primmul oblestiv al ofensive: care a respins spre résicit dominatia Hoardet de ‘Aur s fost Lwow-ul, contra al chezatulul rus spusean de HalicVolhinia, veehe arie de rivaltate intre influentele risarsene st fapusene®. Paptal nou care a desehis era ristumari Yaporturlor de Torte Sn aceasta zona deostbit de sensibila relatilor internationale ia Furops risirteand. a fost reslaurarea regatulul polon unitar In primele decent fle secolutu ol X1V-lea ql orientares spre rasieit a eforulul su ofeniy ‘Aceasta noua drectie de politica externa nu s-a impus decit dupa oe Polonia ss desprins din conflictele nordice st pusene in care 8 fot tine Dhcaté ce urmare 4 cforulul el de as destvles unitate ide @recupera {eritorle plcrdute in epoca faeimitari fendale Tncercarea restauratorului statue) unitar polon, Viadislay Lokieto (41205°"1853), des recupera wrtorsle pierdute in decenile antericare st Svs Poloni in conflict eu Boom dinastie! de Laemburg care acap= ase cea mai mare parte 9 Sez, ey Ordinul tetoni. cane Sst impcese dominatia asupra. Pomeraniel risiritene. $1 care controle astfelcursul inferior a1 Vistuei,siveu marca de Brandenburg, eave se stradula sa-st ‘eating dominaila in Pomerania apuseena si in Polonia Mare, An\ de-a Hindu, duptrestaurarea regalltapolone, energla militare @ rll s fonsumat in confletele cu acest adversari stn efortul de necucerice @ Drinaipaele triton pierdte 1h 1327, Viadislay Lokietek Intreprinde © nous mare acivne slit 1 impotriva Ordiaulut teutonic in speranla de e-relue Pomecenia §L felelaie tertort contstste, Aliana incheista intse Ordinul telonie st regele Hoemil, Toan de Laxemburg (matte 1323) a Inlinat Ie88 balan pulerit in favoarea adverserucr regatulul polon’ fa ciada concwsulUL fnilitar pe care 1 Fa acordat aiatul ssa Carol Robert in 1380 3) unt Insemnat succes militar dobindit apotriva teatonior (Plowee, seplem- brie 138), raportul general de forte teva impoubils In aceast etapa Fealizareajelutlor regelut polon. Sueccsoril lu Viadislav Lokietek, Ci ‘imir al Ul-tea cel Mare (18831970), a teas tavatgminte din experienta tatalvi_siu; sub influenta s{ cu concursul regio: angevini din Ungaria, (Carol bert (13081342) & Ludovie-de Anjo (18421302), el sa des. pins trepiat dln conflicele ca Beandenburgal, Ordinu tutonic 9 Boe- fia — thoepatul a fost realizat in nolembrin 1885, la Wyseegrad — 9 wi, Amatam “Wonton guns Rove iaeinskiego na fast 1; Luv 15 SCTE PaurcwicyPateyte rasa Renntren Wego, Wavsna, 33 ‘gation dnote, Imrie Joe it Rain Grate os Roofer’ of the oliot monarchy. at Pol fx tee Central Burope, 1 [57a CheagtLandan, fd ainucabe begat 8 teen Pn 4 Inlathotiet © nowt directo de politics extond, expansiunea In ee Set ‘Reconciler,Polonict cu Booms sh Ondinul teutoni, datratd_ tn rare masura flativelor perseveronte ne sponse ngate a conse. Iida allanta polono-tngartysporineustconsiderabltefiients i diverse iti cate meta Ua dn acne of aria Ge doe frinaie a Hoarde de. Aur. Revizsindie optic de polities extern Polonis fut Cactmic cei Mare. inset OHO, in cooperre cu, rgetal lung, 0 efiune de mari propor ta Lwow in ali tn seopal de arrea- date cnezatal rus in atta de fluena a celor dowd regate, Exinsinducee teeptee la alte zone, affunes init! fa Halil sist prin @ modifica onlerabil situate pot a Europe isiitone. Prinele semne ale acest not directs de politic extern poloni sportin ani 1385, cind Carol Robert 1 Cazimin, care aveau de Conch: lint vecht revendichri paraele_asupra ‘teriorilor din Halic-Volhina, sicau reglementat reporturle printecon acon, teeta unui sede Tee felegeriIncefate in Scenile urmatoare’ Tn anal urmator, Casimir cere Guriet_papale 38 tanstere asupra episcopici de. Gnedo directa viel Spittuale catolice din tertile ruse, subordonata la aces data epsco- isi de Labusa, care se afla stb contol germant;inatva egelal India pregitist aciunis fy tertile ruse apssene. tn 1239, eurprilel wae nonin. Intre Carol Robert's Caciin, la Wyszegrad,sitatia Aeritorillor ruse apusene a ocupat din now vin lee de feante I neqoctee tile polono-ungare: ta fntinire a partcipat ins eneorul rus care aera In allanta celor doua rogate” Evenimental « preset deaproape deseh= dlecea otilitajior #1 tntrarea directa In actune a Poloniei gt Ungariel, ‘Acordul de la Wyszegrad, din noiembric 1933, nu a tnlaterat dein ati fretumile dntre Polonia $i teutonl, care at cunoscth chiar © pus fernica svcrudescent. in anit_urmitor! Bvolutia evenimenteler 2 i Seti tts, in ele din rma, in dinectia stabi 1399. Tn Soe 1243, la Kalise, Cacimir st reprezentangit Ordinulul ai tncbeiat un tatat te Spiritl ordurilor anterioare; pe aceasta temelle care consacta stata. ‘quora intte cele dowd. puter! sn tnstaurat paces Tntre Polonia $i Ordic Pl teutonic, care avea 4 dureze pind Ta Heeputil secoluhal vemstor Adesiunes eneezulei Bolesiaw lus: ln alana polonowngnr reve™ ripe st la eatolicsm 1 implicaile aestl fant penteu jars supra che Feia domnea au declansat feacta bolelmil ruse, rfractara confeshonil link ln HS Bitten, ei, ses pr Poona, nz 0, WG Bose, op. oe BMcatolic; Ia 7 aprile 1840, eneazul Boleslow Turi ciaut vietimi acestel Teac ind Wels de bolert Ai, Pentru ft in misuch st rezste presiue ni polono-ungare,boteril fae apel Ia sprijinal patert suzerene, Hoarda fde Aur, smenintsta si ea de ofensiva celor Gout rogete in aria a de ne oenta ea numat zece zile duph velderes cneazului, Ia 18 aprile 1240, re- {gle Cazimir a intra in campante; rapidtates intervene polone, 2pri- {inka de o ajiune militard ungerd simultane indiiulstadftul evansat ‘a pregitinorcelor dous puteri in vederea tine! actin In Holi acsi= nares i Bolestaw Sar, m8 facut eck s4 prlntimpine 0 actiune mili far incurs de pregitire. Succesul doar limitat al acesic prime camponl,sniilat probebit 4e reaciia bolerimis ruse dupi retragerea teupeior Polone si ungare si de o prima interventie titra, a facut nvesara 0 novh cempanie. a sfe~ si nt uni 180, Cini ptrunde 9 don a i ena a ap Sean si supune tart. Mijloacele de o-g impune durabit dominatia i lip- Seau inst; cum © reece tiara de man propor se anunfa ca miner fa ovat efectiv loc In lara aceluiagl an, far litsanieni, de parten lor, Tevendieau drepturlsbupra enesatull ames vacant, regele polon a int tholat un compromis cu boteril us In virtutea acordul reaizat,acek~ tia au reesmoseut sozerenitatea Tut Cazimi, at negele s-8 angaiet ia ine dul du aa le respecte autonomia politics Bserieascd;conducerea che- surely Ei Moar dase se Maice meee = rockin valniate terme, Pre et Sie ee piece parse cise Steere ee tae Fete Raia pane ae Wasa ees Hae Ionian Historic yp OEE. : Ei ad os ele ai SMPTE Tea Reh UB iaeta bal cea ee eg ane it SNIPERS Sey Pala ct ee, % rita fostpreunts de bolero Deen ex td desir eau yee pitan* al regelui* “ ” ‘Compre reali pe acete wae a fot confirma in 134, da nol cai despre cae tafraile msn Ue forte ag dees am egg Lidovic af Ungares rea Breen gamle rt Hn Sdentic negustorilor din regatul sau 3 ceor dia Polen, Indic al Nee Hinde aca din T9AD19419, Inca wap a em tngte ye tren comercial Sn tere spans toate ate Th 13d, nle-un context de evenmente motets og saga e- cunosete, Cain inteprngs © nua campante etn Shas Hah 5 ar pate din Von sah tne Wok Stara stabi Tae necesrd.o nou relementane eta polono-ungare. In primavara anvlut 1990 © ichesot un nou acc mi Motul cru Lovie rena I Ctr stage, Rue 6 th viger, dari rear drop de rocunples Sacer fe fire Chimir avn st alba om stent, lr psoas Saeed a {eee la ron pon svc se stl anaeene ery Og ore ices taSRlana es, male ts gee ‘Acta! Benedict X11 (13341942), ed. Aloysion Ly Td Chas 0 VashanGe ty, Belin ct Fase ide rama, pi SW. Xeae"eh soni a ce pgs Sonu sane bee enamine Dit Iai ele Cex diptomatcu gure, 1p a2 ef Poe sins, Chene meus Spun Sede en oe hh ee 1H ikewicn 2 dleoe ryuoliach polse-opertey me trate Rai Aeleioimiersey wim ay tale i foal ‘st'p i 3, G. Rhooe, op typ 314 PW! val op ck pee aLaren fa stipinre direct fo. 139 2 tertorilor ruse apusene de ctce Gartmir care se nttulert acum Polone et Russe rex 4 Gesehis 9 Soul perioads de confrustare miltard cx Utuanlenit tar in an Smad, 880, pre sil prmlvei Manel ttreprind 6! mare ‘xpeciie in tenforul polon, dar sine respingl de contaofensiva Polond. Gate tunl tei rovin ln tay cocerese celatite Chol, "Pla: mir, Bola Inceared, fra succes, 63 cucoreased. wow in sispnjeea Valhiniet Th asteptarea unui now mare asaltlituanian, in coaitie cu tari, Casimir Slfeta i obkine.proclamarea_cruciade”antitatare in Boom, Polonia si Ungaria (mai 1381)". Now! atae tuanian a fost respins de Ca” ‘mir; dar incerearen lui Ladovie, care a paricipat la campania dit 1851, fe ai supune pe tuanien, de st convert Le crestnism sh de ot atrage in coallua antititers 9 equat In cole din uri la foceputul anal 1332, foi dot fogs Inteepeind o noua eampanie, fara reaultate decisive Ins. In? tal desigue de Itvanien), tari steed oastea ungara In vetragere si evasteara Polonia 31 Podolia. Incapabil s4 se opund acestes coal de {orie, Cezimir incheie pace cu ltvanient, cirora le lash In stapinire 0 {nate parte din Valin, obsinind in scltnb eecunoasteres sipinint sale Is Halles, Cum insd, tn lua cesta acon, tnvaaile tuanien mu au I~ fetal, peniv ai lzole pe litgenieni, Cazimie inchele, In rma Unel may ‘expedititaniiitare, In 1354, paces cu Hlonrda de Avr; in vir incle= igor Salo cy tar, egele polon retine teritorile ruse cucerite dar ac= opts st plateascd pentru ele Uibyt, Coezatal Hallet intrd acum defini= Liv in sfera do influent a celoe dau regate catlice prin efortl militar Al chrors fusase smuls-dependentet de Hoarda de aut: Doisprezece at ‘a rv, in 1986, Cazimir si-a cesavteit actlneaprintr-> now cam panic care ads i Volhinia ub aistortatea sa, ‘Ofensiva impotrion ldtaritor in spetial rondnese pl expanstunea re- ‘getulul ungar ta risdrt de Carpal Ofensiva putesior catolee in ara de ominatie a Hoardel de Aur nu #3 limitat ly cnezatele ruse aposene ch Seuprins ntregal spatiy de la risrit de Carpet, pnd in vegionea Da fil de Tos: ateasts alone, care +-0 desfiqurat cu participares, Tomb Bllor, 9 deschis o woud etapa In procecul consituri statelor feudale t= imines. Ostaitile evasiermanente intre stall ungar st Hoseda de Aur, in cudru! cavora inijativa se afla, pina in vremea lui Hdovie de Anjou, 2 a. Prevesti opie ajo rehash, Urek ¢ d nie oar so ei tte SE 9 8 est ln tr sn tr de re ne eit ug er ee niea domniei lui Ludovic de Anjou, serist de Iosa de ‘Tirnave, relatessa Fenty ciple camivinane Imyteve tires ta cide Corse sate, fame, Wainer rr cara aS Ueki aed Patch Ua i ae Mecha sete Per Romane rina) im Seymolvicn, Matin ee fermeart iors, "Civ Sib, ake, peo; St.’ Corot, Iutrepet onlogies see Metis eect not Rr *SFiitrmusakl Wap $i, ck R mel Daag wngwi si epienpile caalice Bi etwas? GRPNoatty Cashel "ar elle tad ie ait Se Panct de vedere: bexsopatar de BUCO, relat in Ine eet eltaen, eats ae 3%Aperiia si persistenta episcopist Milcovie de-a lungut fntregt dom- rit a fur Ludovic de Anjou exprima po. planalorginizirt vcleziastice ealitatea polities oui ereata de Inittvale regelul Ungariel in terito- File transdarpatice,efortul stu de a conrtiul aict 9 zon! de etaptcie po- fitice directa’ dupa fnlsturares dominatet ttare, Dupa cum s-a afirnat fn epetate rindan, Mleovia a fost desit © noua intrupare a veld piscopl cummne, éxpresie elesiztlen a dominatiel poitice a regatalut hgse'la asin ¢ sud de Corpst, Lichidata un vese in ured do fvazia lr, epicopia comand rensgie acum, Sndata-dupa saccesul noi! fen Eve a regatulal ungor impotriva Hosrdei de_Aur Der intre cele dows Strait coe atonate de etal unger dlncoace e Corpat nist o insemneta dedeebirer episcopis eomant cuprinsose un vast ‘hor are se fatindes, teoreie cel pitied Ta Olt pina fa nordul Mol- Gavel ta limita enezatulut de Halic, conform accepuunit geografice @ ‘denurpirt-Cuumania din tituatara regelay tm vreme. ce episcopie Milcox SMoveorespanden une} ari tertoriais molt quel restrinse dln rishrtul ‘Munteniel si sidul Moldovel. Alte dlaceze catolice — cea a Siretuln sl faa Argerulsl-—- aves sf acopere In a doua jumatate a secolului al SEVAich fertortie foster episcoplt eumane ramase In afara limiteloe nolt Spiscopis Mileovis. Realtiile politice dezvoltote 1a sud sh risieit de Cioahia vistinpal dintre finjinea celor dout varlante ale’ episcopiet fcurmne sy ingrid sensibll din ponet de vedere Yritorial litle Mil- ovieinainte de a pune chine capat existentel el. fn vreme ce episcopia fumagafurese tna din maniestarle aspirate eegatulul arpadian de” Euprinde Cumania in touts intinderes ey cea'@ Milcoviel a corespuns te- Tale mat limitat de a da regatula 0 acoperire Impetriva expediilor t- tare si de al cesehige drumul spre guile Dunan. Tranatin de la "Ci Jnuania, care te mente in Utlal egal, Le Mitoori, denumirea episcope! Transcacpstice renaseute, exprims ingustarea aril de expansiune a Te- igotuluy in scowsta cirecie, Fenultat mu al unui program ma putin am- fice, dar al unor resist poitice ol, dewvoltares statelor rominesti ‘Tara ‘omancasch 9h Moldova, care avesu si Ingradeosea progresty "In- ‘hu sa infreopat [ot calce) 2 Indedaneal cuberatoare creda" cu cane 5 lott [fatd de noi) itt sevisaie dntocmita Snare noi 3) el, fu BI~ Vire la anumite inelegeri, Gari (..),cuvenite noua in seme stir i- nin noastee fires [st flindes) Spo, nmarind el, ful sdu Viedisloy, r= Jalna rele deprinder parinost, [-nececanoscindu-ne] citi de puta Mais at iy ei grin 9 2 ne ese inves ‘dustin pomentta nasi Tara Rotngnesses, ce al se cuvine nous dupa Greptul qrindulala naster, numnitay sa mincincasa (de dom] Inte {nfruntazea’doront (otu) de la care trebuia sa capete el semnele ps ‘ort ale a coteznt sh treacd in local [..) fatilat sd In seaunul sue-po- ‘meni noastre Tari Romdnesti[.-] cy favoirea tridatoare 5 tinica tn {elegere roménilor sha loeutorlio a ‘Pooclamatia regalh-exprina elt ce ponte do lar atit situata nou creath de actul din 1359 al ut Nicslae Alexandra revendicarea dom= biet autocrat sf tonte smplicatile et —, cits pretenti. de suaeranitatc Slut Losdovie sl Indeoeebl variante de Guperanstate pe cane © preconiz. Sen raportuele sale Tara Homaneasc "Dat creates Mltropoliel Tei Roméneyti ia coperare cu Bizanful cai insemea §tinfruntaea uni sit aspect al politics ui Ludovie de Anjo Proveitismul eatolie. Conferind bierietortedoxe dia tara za v ongsniza- ‘Fe tuperiom, obfiauts de la Patrierhia din Constantinepol, eave euordona “TR 16,0 nen dni a ‘oummmceai, 1/2, p. S208 3h DAM, Dy h 2977, p. 78D; of. § Papacosten, = ca at tm ve 4cfortat de indiguire a progreselor catolcismului in lume ortodoxs ‘Nicolae Alexandru a pus sav incercaril il Ludovic de's ssulge ae Roméneascd confesiuni rasdritene st Ge 2 0 convert la eatlicar sub ontolul ierashier eleisstice » regatulul sis: Tefintares’Mitropoie ‘Tari Rominest tn 1350 4 dat tart in aoelal timp un ievor deel Ge kee sgitimare a pater domnulat autocrat, in legiturd cu unm sin eee dou Surse de Tegitimitate ale lumil europene modievale, sto organise ecle~ Husted in oportic. directa eu tendinele prozelismulus angevin. Pein Se58 sot, Nicolae Alexandru a, desdvrgit institutional manele Tae oménesi de Su titeln agate angevin, proces ict cr arma © ati cu actunen Térli Romanesti s-a produs gi r8scoala Moldovet mpoteiva dominatiet gare, insteurae in al precedents Singurcle tne {ecrmait provin din tiploma acordata de rege la"20 matic 1908 el Dra. soy ful Tat Jul, care pica citigat mente Gooseite I qeestaurarea™ do. Tuite angevine fn ceea ce regele numa tara noast8'2 Moldove™, td are isi face acum aparitia sub numele el In ieveare: »Dtept acess, pve este rinduri voim st jungle cunostina tuturor ef Inltimes meade aducindesi aminte de feluitele fapte de credings si de. presstesunges Yeednicie a creincioselorshujbe ste iu: Dragos, ful hl Gyula, ceeding closul nostra roman dit Maramures, slube pe care stim «floss feat leva adus maiestaus noasize, potrivit ct Cerinfele Sn $i putinte lo te elt mai multe treburi st rdpbonte ale noastro, ineredintats gi date” fn Sseama lutt mai cu Osebice fn reagerarea fan soastre& Moldovel (in Hetauratione. terre ostre Moldavane,-—*) potrivt weustel sale wee ci, cind % tntors ot veghetoare grijs si eu'neobanitastradantc pe calea statornicol credinie se tebule pistrata’citre eoroana regessed fo Suit Fominirarerdi, ret dn cles cred! dotorate 5 Expeditia in Moldova s-a desfagurat sub comanda ui Ludovie sau Sub supravegherea su directa din Transiivans, unde rogele 3 aft le Mestad anulul 1359 3 inept anal 13608 Participarea enevimil maramureyene la expeditia din Moldova st tox sul deosebit care Int fost rezervat & avut me numal insemntae milters dar 3 politics, Ea fost urmarea injelegert de eltre Ludovic imposts Dili de a stspini direct Moldova sia incercirit sale dea menting so Se SE a pmo ict att Ban aad a fe oo ‘epost expe" 18 Rieu ek elon Sa 0 controll sb tara rombneasea de Ia risdit de Carpatt cu coneursul ene $Slon maramuresent. Emaneipata in dacensol precedent de vechle rat fu tans cu enezail Halle — acest din Grma aveat al se mal Tete {ind un Up sub raport eclesistie —, tera romnessca de la rasrit de Geta mareheaza" um, tn ura tasosle ai 1980, un pos tn dines firmiri autonomic 31 denttatt et prin capetoria romneasct — strict iegata Inst de_puterea regela —~ sub conducerea cave a fest push” tninsusi acta a Ludovic ea apare cao ara romneasci aporte, ce intra team. tn harta politica a Boyopet sub numele et Istore, ‘Yagi mitic,tsernatatoafaptulul a fost Tnnegistrata side teaditia istoriea'intemeleri Moltovel, cate atribuie Inceputarlestatul odes clatulu Iu Dragos, fm 1959. ftegratd In letpisete in vremecind feconilorea inte pple dou dinati ale Moldove a fect ipa lan istorlogratic de. Stefar eel Mare, tratifie » leyot inceputere Rioltover'de-namele tar Dragos si de acel al ul Began, Paradonal I alvelut gindirt moderne, faptul deplin expla iw mentaivatea poet, mult mat sensible de un act de vfordtien, de tntemeteres toate limitele Tul det a Modificaren polities, rich important, Stuvenitae data cu realizar neatirna ‘Paralet cu_sctlunea rogelui Ludovie de recuperare a Moldove, prin sngeciven hi Dragoy 0" Sestigirat probab a achonea mifard’a re- TEauluh polon de adore a (ait sub suzeranitates se" Potrivit Tut Son Biugoss, prinipsa sursa core a conservat amintirea acest episod cone froversat, polo ehemay. de unl din pretendeng In Uupt Pentru uc teren suprema In Moldova, Steen, a pitruns tn jot dar at fost Ine {ine de fratle aostn, etea, de ats ew concurs clor pe care {nvorul mentionat i numeste yprovineiaies Hungaecume, denvimie care A Gesemnecad probable mavemuregent scarey 10 once ea, Indica Jeqitura cu Urania angen SN pepedia polond in Moldova, 9 cérei realitate fn aisle lui Cazimir 4 fost eontestata de unit Itore, fra argumente decisive, @avUt probe: Sue in anu indicat de Dlugosé sain anil imedlat urmators; ea fost Ter iad arcuate ced ache, en cere Tmterprotcen onslgsch cree w acetel conversinis Sate sien coprin- semithin ears a aes ee ae ee a So, ae bat aca aa ‘iat tnapra Sate eind Pa peire- SEU Gain Geert tule Ghee Wet eee nlp ‘lly saste fu pve lass mah ecisteplodAuteaitatn sits Ia Eymares apelulul risculatloe impotrivs dominaiei ungar, $n 1359, ta Yuta vie gtr le Un eu Hale, al cil nese fer cur proluate de Fegetl pol, Actonea mitra polond ¢ meat cea int lnfruntare de atest Inte Polonia Ungar peniru Melons Se ‘altate cae avon ot devind bn decnile urmtosre una dn relia 4oninante ale relator Interationaie in Europa rsistean Thabusts in 1350 de expediiarogaldubgarayrcoala Mldoveh @ ‘ium etch ani mai tris lad locals genes: descendent D 59 nae a cla fh pe Bogdan nfl olor Eepimentsle petrecute fo, Moldova fa 19641965 si desfgurirle di anit ee dul tet rennet sn tie legate de evel ia general a situa n uropa rasrteana sudcstich in funcle de Ovnout etapa crusade, desc im anil anterior. Succetle reel Ce Pru, Petru 1 Ge'Lasisen, in lupta impotiva turcoe Gin Alas Mick Prreacorres Adal la Sf august 01% au treat aperate Gapeopoes fiona In comparatie x fap care le dedlansat neat de acest Suc. Tosh Gosie incl cae 42} comune Sin Dlagok mtlt fir t Meee et atti ad att Wate ag itt bats ct anced Sat tea pishochh Saiien art ae fata ts ine Rewcastle a tt Storia coats AME eae ‘Shaner tonne lage fe Varia des Humaoma i Poin iy mi i Reese coulis ae HG Son be gt be ee Soe ay, naire eae edt ee Soe eecatalante cori a te Sea ee nae ese eat a pla eat pie at al rae gta cs ie eal eae Gs a Soca etisalat Sth An ac SRS eh SoS i tt ai a ihe Wudory of the Cruden, HL The Jurteenth oh Herth centers, 32 fw si Influentat de segele Insus, care a intrprins in anit urmatori un furaeu de propaganda In Europa pentru a clstiga sprfin tn vederea une! nari actuni impotriva islamulai, papa Urban al V-lee proctama ta 12 Sprile 1803 cruviada generals (passagium generate) pentra andi 13094. Spiritol eruciadei sa propagat st in Buropa cental-rsiriteand: po- psu! ragelui Cipra In Cracovia, Ia curtea palona, fost peileul unck Smportaate reantunt de eepete Incoronate sate persanalital, care sau Gat aventimental Ia progranl de cruclads al ial Pete T de Lusignan, ddovealt scum program papal. Dar protagonistit cruciadel din "aceasta parte Europal nu intentlonau sa se angajeze In finuturle indepartate Spro care it chema rogele Ciprufui, Crucloda lor avea sa so desfioare, ‘hs im treet, In aria cuprinsd ta propeul Tor program de expansiune itor ‘Douit mari initiative adoptate de Ungasia si Polonia in ont imediat lurmitors euniunit de Ta Croeovia st nefndolelnic fn logatord nem lit fn aceasta au ads 0 non fnsemnath modificare In situtia politi a Euopet risiitene 9h sudvestice. Im prmavara snului 1383, Landovie de ‘Anjo intreprinde o mare expedite ln Vidin, ora pe care Ml cucereste mu ‘mult timp dupa aceasta sf Hinconporeass in vega indi! im captvl- Tite pe tarul Sracimirt; In ancl urmator, 1368, dul. pregatin! Incepute ‘cu ant tn rma, Cazimir cucereste Viadimirul, relntgelnd astfel sub sth Pinivea se direct cau indirect, cu ttl feudal, cea mal mare parte a Ve~ Enlutul enezst rus apusean despeins din Rusia Klevians” ‘Ls inceputal anu 1366, Ludovie se afla in conflict deschis cu Tara Rombnease, unde de cusind instaueatul n domaie Viadiiaw T (Visiew) continua dicta politics iniiats de Nieolae Alexandru in, 1958, sca Mol flova, care se sustrisese de curind dominaet sale, Dou sete rmise de rege la ctteva siptiminy dstanta — 9 fanuare st 2 februarte 1985 — Ine oglstroara fn acelast mp ciital ere Ml opanea celor dou tari sa lous manifestare simula a luptei acestora pentru emancipares de sub hhegeraonia angevina. Rezstenta celor doua tart s-a integrat dealtminter Into avtune mai larg de opocitie ota de dominatia egatulul angevin. ‘Sora Murmur pr bse eta) rend tne Hor Oaereehiche, Gn, Sisoatpenanasns, XRXt 1a pi, St. Zalgcshowan, Whee Macha € Jepetindomot de dey aie si so 8 wien ear Hite een ERE ly alias w. Gc, omnes flit rots 6h, ‘Sura abun fi Ladovie Ie Vidin, v. mai recent, M. Hotban, Contribute (padi tapertor diner Para omanecicl 2 Uogera in ten fy pede Salina aco ao aio madi, (sh A au bie 3s‘Act regal din 5 ianuarie 1965 anunit pregitires campantel tmpox tv fi ane ce en tl connec dev pa n= 82's nolor iniitve ale Ungariel mgevine tn cedral general Ge acting Sabilt la Cracovia: Acul de convotsre m onset regent iin caper tele de scuatieImpsriva patie lui Nicolae Alenandtu giflulu st succe~ foul shu Viedalav cant in ezen{h ae red ta unul: Fefurtl Ge a Te- caste Ripa eel ndeseh rep Sosa de sta Sata politic afi Tor. ind prgilrle pentru campania preclamats impotriva Tari Ro- imines nin link destigurre, Ludovic tavegsra vest rscostel ‘Bn dova, de unde foreve tgonit Bal fs lot Se, suceserl ot Brot fj In conduccrea tri pe care regee a0 indicjea a8'0 conaidere inca 4S Act regu din februatie 1988 rece supra Iii Bales sor si do ‘meniul maramuregan al volevodtlui Bogdan si al floras, ynecredin= ‘ogi nvedera at nosis, pentru blestemats lor vind de-necscdinty din feet ch acl Bogdan fils flgere. de chavo, duymamal esr Ist omenese [.plesind pe aécune din sisol nostra reget al Ungeriel In suspomenita nodstea ace moldavesna uneltexe 38 0 plstreze spre pax ube austis noose Luind sete rebel Tal Bogdan flor Sir, observagie sernifcativa, pentru ca nebunia Tor ef mu fle cumva pols ‘ltors, core ar cutezafoptefuemaotoares rele case toate nee {Ete intcmite tn favonrea lor Moldova, de unde fogise Bale, nt ford ‘arsarea sngelut sau Tnsus. 9 Indared de ran cumplite si eu"moartea rua featlor i rudclor tale sa mulloralajitort de a) iS, ere sexe Slr pceduth penta reget angevin, Formula marc rgale sub wh vele~ You rosin, de strict fideitate fata de rege, esuase, Cede al doles stat ‘onin i Bisse la sindul su drum spre exstenta de sine statitee, Ee, St fie consoldat, ca soca 2 Tamt Rominestipeintrun Sie de iuptempotsiva tendinelorvextsuratoare ale regalia angevine Cole dons tari au evaluat in direct difeite de polite interntio- sala in decenil uembler, Dups cucseiea.Vidinului de citre Ludovic ‘Tara Homfncns mat direct expush preston rile police a eq ful ungoraunige la un compromia cu acest Cel mai rai tn toam= ‘a anal 10, ind Vladislav’ desemat de-rege co weivoda roster Trnsnipinise™, reconlienen era realist, Reconire precary tne dominatia direct ful Ludovte la idin even situate eosebit de pie Iejdioass pentru Tare Roménessca, smeninjta acum si din sud de puc {area rege angevin, PPentra Tudovie stipnirea Vidinlul era un avanta strategic st po- lie considera pe care tra firese sil explonteze In Seopul de a aduce ‘Tara Romaneseca ia un regim de stritl dependen: pentru Viadslay, Entre ese spared eu Intalare trupeor ugar a Vic Conflict dintre regele Ungariet st domnul Térlt omaneti generat de acest antagonism fundamental alimentat de stuaia creat bana thi de Vidin, unde populatia se ala in stare de riseoola Tmpoteiva. do- Mhinatet angovine, ¢ febuenit violent Ta sfiriul onlul 1986, Viadisloy ‘Tr artat refvacar fat de slictrle regale de-a participa fa reprimarea coote ‘pe care. probabil chiar 0 Sprifinea Cum. atitudinea ommulut {min coda pimeltie penta uaa eg a Ven penta {ntegol program bateanic Ge eruciada aI ur Ludovie rege se hotE- fiste’stclimine primejéla st organizeaza © dublacume militar, de la Biniee 41 din Thansivanga, de adrobice a forte: mlitare «Tari Roma fest (iamna 1260-1300), Osea teanslvdneand Tosa dupa unele suecese Initial, «fost nfeints Ia cetates Dimboutel, lar cea de Is Dunare nu & feusit "daca gtises enonici ungare mse refers la um fapt ultesor — fect 'sd ocupe cetatea Soverinulti™ Lind initiative iq uems respingeel Saiful ut Ludovie, Vidislav tree la rind stu Dunarea si ines In Vie in es sprijinl loaiiclor™ Dublut succes, defensiv qi ofensiy, al TBrit Romdnesti a modificat sensibil sista Is Denares de Joe. Compromisul realant inte rege 4 pe in urma acestordesfayurisi exprima Fidel rectal tafruntart lor fn'cadru log al raportur de fore general intre eegatul ungar § Tara omnes, Modificarca cea mi insemnata sa produs ia privintastettulut Vi- sinulut, Henupfind la forma dominates ivecte, Ludovie a permis res- {stra it Sra brat in opts nga de sa egal, ieadrat In sctemul de aanepatronat de acest. Aetiunea fut Vise Bay la'Vidie a imprimat agadar'o sensibls deviere programulut hal- nic al regelul Ungariet. Pe plan bilateral, now reconellee dintre rege si domn, care # ée~ it caunee inelogeriianteriosre, din 1960, acoperit domenilleesenta- fale tapoctuiior dintre Tara Homineasc8 sl regotl ungar: teritoral polit, mir, comercial i confesional ‘Cag inelogrileanterioare ale regaltaiiangevine cu Basarab 1s Nicolae ‘Alexandr, acordul Ineheiat de Ludovic ca Viadsiay a Insemnat confirmarea stafulu’ unitar constitit ite Carpatl st Dundre. Dar pen= fran retduce 91 mentine Tare Romaneascs fa sistemul de alante a re- intulul, prin qgloeiea raporturlor feudo-vasallce, Ludovie concedeaza reper ite Fru reba 8 agar eee Bena 3S 17.2 gars Vinita eta loncne fot eae fune ‘Rite rele» Soteat leg yereatal imearmatol Goniempeaney v1. Won ‘inti Morury Viel ith tra, unre 8 pistes, Cheomtean LE eee Ratan argentiae eae 8 Protest Sere BP trend, Storie 2 180, aa 58Aap tc i de erin = nt i erases deta Si er i Meta Stal et Ca se a ‘ite gues A ct Se rgaenes a ee ee Srportse i beni wal ai SoH comecate cee ge res Scere Hay «can ea seh ete we tt ea ea etre orgs at est satieise urinario eile alm fe sn a ee drs St, hacen nos ie PoE” ee sce a ee ee ee ee oe SRR Eee a eens TAR Ae Mies OM moe Leas Cee Ea Beg ee ros ‘sum (1261—1453), London, 1972, p. 21. 56 1 Fhe tae contacter of By ‘mosifieatsituatia polities in Peninsula Baleanié. Dupé ce a ateptat #3- Wenig crarinda, Bieanfl, unde factor bvercet larg sprint de garsltie, even refrecar!etoperan i Apusul, cu pref Cain Sein Fee Sparea Susser tareett In primavera ano 1373 cing Toan ‘Pyles Bateslogu i Insotes pe Murad Tat-una din campaniie sale in Situ Mich nous orientare pelle izantine era fapt impline™ Fa ANS a Shurenene In oni ume! sta Taeoe pote din Europs rie Sinead’ a sudestca,ameninat de expansiunea regal ngs proves sae confesional. , en Din anat 1973, daca mu etiar din 1972, tacep 58 apard si tndletile re- deschidest vonfliata intro Tara Romineasca t rogatel angevin® Tn seers Ludavie intesice import sir din “ara Roneasca tn races) slut in ma 18t& papa Crigore al Xi-lea prociams interdita ‘Eta mirigy de neve stop orm, fe ete tucin rom Fae aengnteG Ty cara anulit urmitor, 1374, unit bole din Tare Ro- eae acreet at deeigur impotrva domnutul se refugees ta Ungar rane ee tebetea ined ativedina’y fal e indi tensa are Ex nuttursse In raperturle dintre regele Ungorii si domnul romdn, dar Ser aunsaes ei cot dei Ser typ db esi, dope Sui find Romance plerde posessnle inate cu tite foil de 1a Ludo ae BoP han tsi In 1978, Ged nea din soul precedent abolul a iz, Te Getas ej dua yang el Sa integeat intsuve din ele ml mari PEO Spcaeeoe afsto in ara de expansiune @ Tegstoh angevin Bee ubrelde sub prestunen stu dominate acest Moldova, sue Bogdan, s-0 mentinut im afar infbventesregatulul an- one ecorcie Int Ludovie de readuce tara, 19 acest Interval, sub see ge eqs in ehuga unor Tepetate aeO8: miliare de recupe- sorte ace de ste reget, Tavorul nerativ ngar, extrem de toes ea RUNS SP Bloth mand ell at pt Penal se ines ian punarnap de ore de ute EES" BA Zain, Beata Sytem ef Fees bathaue EE MORI Re meh, 7 Pind fa 1585 in omanosiatca", Xiy Itoi, 1068, Siem yentgomn se stce st ane nea tsa cee ERSTE er de ope et Ra at eee pant Seg Retr deat Tage ge at i a ster (rea 186crce1377)%. Pe Puna shemieh stale donna hal cu s-a manifestat hetirit prin dou actiuni insemnate, care probabil Gu au fost decit desivirsirea unor initiative ale lui Bogdan: apropierea wari nace nana Se Al fav" sou ducatului™ sé, Moldava’®, Hates seat ‘ona Apogeut van! gi destramarea puterit angevine in Europa rastriteand, In a mosetea tui Cazimir gel Mare, soroana polond revenue centony Seep Se nyc rin sen, tt oti, emma ee Sumas? Stee Aor ge ome 2 Fe ec shoul ie a inthis ae ee a ae Star eee ean ecear ai SNE Ie Sata gpg a, ean SSE Gene Stary ge lf tei ie nn Ea conventilor facheiate ince conduettort vegatelor ungar si polon, egelut Tnvdovie de Anjos. Value asta evaiznts acum Inte cele dows = gate 14 dus rege Ungariel un considerabil spor de puters, consall- fina tahdintele sale Regemonice In risuritul si ssd-estal Europel™. Do- ‘lnatia rogatelu: ungar'sl tendinta de a g extinde supra poposreior din {Na 8 -de expansiune se rest scum ecl moi apisitor. Perel eu ofor~ Tul de expunsiune teritoriea 5 dominate polities se teanitert, te for~ Imcle cole mai riguosse, prozelitsmil ‘capfesonal al Tage angevin; Dretutinden) cuceriren st dosninata ma fost Inopite de uo necrutatar efort Ae-sonvertne ks catoiesen. Dan la fel ea in trees, opresianes 8 declan ‘av puternich snete impotriva on efort de dominate care nega dre. {il la autonomic intron din zonele ef cele mal sensible pants oma sedioval, conesiunes, Semmalll noi orlentir, al reatisl impotriva presiun eatoleismulu, 1 vonit de la Bizant, care dpa. egecal polite de cooperare ey Apustl Ise fin si dupa infeingerea principilor sie de citre otomant Te toamna 80h Jui 1371 boa docile Ieiclogere ey nol puters in aoensiune rapid, Si- ‘ata ereata de acest acord fort folosita de Patria constantinopol tin cistigoth Ia deetrinassihaeta a edlugaeor atom —— pentru s Boca progres eatolicismulul in aria de civilzatie bizanting in sud-estul Bu Fopel ca Sin lumea rasa epuseans, expuse deopotriva presiuni police { confesionsle a regntulul unger. ‘Manifestarea coa mai risundtoare a politi Patriarhei constantino- politane In aeessts nap 18 soopal recoaseynit unit lum optodoxe pentru rezstenta impoteiva proveitismulul estate, a fost reconclionea Eu biserica sirbs. O ambosadd solemnd a biseietslebe a fost ym fase ftos In Constantinopol de imparat 4 patraeh! anatema care api astpre Biseriet siebo, dup proclamorea unilaterala patriartiel sub Stefan Dusan, a fest jlatursta sk drumol spre cooperare intre Sorbia = Bizant fra asifel deschist, In acelat timp, prin noul patriarh de Tirnevo, Bute hime, bserica bulgara ara so elstigata fa doetrina ishast® i Ia colabo- area penoriodoxit. Soictadines Patriarhies din Constamtinopol 6-9 t= Snes asupra Rais apusene,Tostol-enezat Halje-Volhinio, Sup acum fe, v._ monogatia it N- Babrownid, Oosaene lai Ludawtea Wielksege 110=ER8, i canara aii, Sra snot ne Vink Pa ini M77 actions, Le mowwement hérychaste pendant les dermitres dcendes 50De: puternice presiuni confesionaie din partea eatolissmuil, Numit de pettrh in inci de mitropolt al Rival, Rast 9 Litunien Ge Brian Tamblae a avut savcina de a.cuprinde in fevntul fetes noe ore zoneleIntnee ale dace Sale * Nesta actiune diplometics a Patrachietconstentinoplitane a prece- dh ed Spree una dice al uence rent le oft in sud-estl sf stsditul Europe! impottiva dominatet-angeston fe ware 4897, Lndovic de Anjou a iebuit f infrunte una din cele may grace Intinse ristoale impotriva sistem sau de dominate pe tonta Song pins de efortul str hegemoni Jn sud, prinesdia vonea de la ote sultamalai Murad, colin ew bulge faatuly do ta Tenovo ai sprijinii de Imperial bicatin de Shae Pornis, pe plan spiritual, iniativa react antiatine. Tara Rarnonesecg, ale irel raportut! cu regatul unger se doterioraerd in ani precedes nel ta rind ei fn conte deschis cu est Deck nse el despre adesiunen Serbier 1a actinga aatiungora~ plouebi a cont, {ul reconcirs seborizantine —,e sigur tsa co anal Terk sl Boss hii antrenat de coring In acyane,ssuma acum ttl de «rege din sila ui Dumnezeut, fapt ete, fora a inser neapirt cotta decorate {ats de dominati gary a atras Inevitable acess in Peinela Ionics‘ Ansamblul posillor dobindite in sa prin eforturile perse- esora desfisorate inch din primi ani de donnie at lor hadov esa Ameninat s4 se destrame ca vriare a aciunl frtelar ose ealiate™ He Moved, Socety an Cttfe tm the fowrocnh Contin Avie Co Snel tet dee ie, Chemie Borer. ih under, in Byzantinische Ze\tcbrift, RVin, i904. 2p. Seas legate dintre eA NEE SaaS deers Pe om a stn cri i daa Feat Peete HO Bae erat gira Sead ee nr aegeee ie Hale feet is se Ses si in Sa i eet oa iy tone am imbue Salt advert Bhd detente Guten me pla de Wheels ain eS a SG AS Se an ho ie ce ot 60 Succes campaniel impotrva sdversarlor si din sud ica tng Tadoviesi-aconcentreze Cforturile in nord st In risént, unde postile regal sir era tot att de grav amenintate ‘Tn toamna snulul 1876, itvanient invadeaca tn mass teitorile po- tone, ineiuniv cele din Rubia apuseand. lavosrele, foarte Tocunare, ‘a deavatule prciile acest atom, dar concomitenta et cu reactia aer= Sartor ain sué-estl european ai rogetulut ungse last st se itrevads Gf invoi heiang corsorat crete fi rented ath Ge preshinea catoicsvuli, 5-9 dntegrt in ceca ce. fort lima mare Siscoals Impotriva dominatel ungere in zilele ia Ludovic de. Anjou" Eberat de primejdia din sud, fs Inceputulanuiul 1977, Love andes, fm acelin, mare campanie In nord. eparte de af ocoit Moldova, marle convulsini din anti 1976— 1377 wou asin puternic spre situate el polite, De foarte obseore, evenimentec, care sa suesedat rapid, pot fr surprinee doch i ee {ati Tor, cel pln In senaul general al desfurari lr, ‘Doma Ini Late ea 31 cea 4 Tul Vladislow al Tarii Romnest, tnce- teazd in impreluraele create de ricoala antiangevina a popeareior din Sud-estul si rasritl Europe. Moldova lu Latew, ameningata de unfunes Dersonala polono-ungord, +a ssoclt probabil adversailor reget Unge- Fer sau cel putin pistat 0 expeetative ose. Sit tn Transvaia in Fite suet mat ni fn august 1377, Ladovie -iadneptt spre eric tori ruse apusene pentru st ifrunta be ltuanien. Succes! repurtat 0 insprat prolectul de a desprinde enezatele ruse spnene de coroana SoA PULP dy tte AN! len SEL LM Gane Tech aoa ee Bre at et Tominaga ica GE Oe as Sie diteta? Seay Slt enh Si eh ast ak oe a Bs Ee abet i Oe ip, Rett tat ae Brg SERS SE eS eat to Pll a A, aolond pentru a le aduce sub autoritates cele ungaro®,profect care avea SE doving curind eealitate. La strut luni septembrie 197f eneai Ales andra si Boris Koratoviel au primit ,dueatul Podalies, cu fila de feud Geta corona angers. In Tegiturs dlvecta s imediaté Co expedite Potriva ituanenitor, fsinte de decansarea acesei, conevrnitent des. Fayurarea et sau, ined mat probsbil, dup! incherrea i, In carl politic regale de recuperare a peztilor pierdute, avut lo eplsodul 4omnel* Imoldovene a lui Jurg Korlatovier™ Episod foarte scurt cdrula (a pus spit o rlscoald localnicilor, sprjnit de oInvacie Tittanian, pre} de imbogitire 8 martiofogulufrencican eu dol not martin cau pen fru credinta in Moldova, Ia Sire’. Dar noi mart victor ale opie une gare si ale color ale Ordinuluy teutonic impotriea lituantenilon in 1378 fu facut posiblarestabilren site! tin Moldova, care reintra i sfera e influents& regatululengevin, sub o noua dom, a Tul Petea 1a sf ‘redecezort sau Lateu, Petru accepts confesiunes ealica, dar sub egida sean toe Se mint ps ESA, cn de rat ie ee soar pan ek vee Bee Aen Jae rte anisent ‘Se iathn polo aipon Tor Tacoma wna Tara git trsgare' a te iyioie dn aaataehe Hy hata a St SOLER GP Bore an Se tu, vir TN lca sl documndS PH daa i 9 EVE ae ‘fost snsd un exponent al Unet reactit ortedoxe, cum au erezut Ne. torga si alti Isto- ‘Regn Chest tbat ds aml Sato sa Pa oa Se Se eee ear su, dor, [lowe ori, nae gun of fa Maa, valle Bobi ng Herc ie sere iste ied Rov der Madan (= ers 18 S'S Govowes, Bia rovmaln de Pest des Gorgas, aD ae eee hee gen oneal eat ‘im Histrcam 01 pbs pentru probes eupleas's deta loach cy rogatuluiangevin. Un rol deosebit in patronajul biseriei catolice ata ‘Moldova @ rvenit mane Ini Petr, Margaret", ‘Gi Tara Romineasct pare si se f reconciliat cu regatul ungar eub semi hegemoniel testaurate a lui Ludovie de Anjou, In ultimi ant de omnle a acestula, Dreptul acordat de Urban al Vices minon{or aim Vicaratul Besnieh des tntinia mindstin tn Serbig sin Tara Romémeas- 8 (n partibus Rascie et Basarat) In iunle 1ST, snsteunea user chirtort In Tara Romineases qi Moldova, la 1 aprive 1380", dar ma resus de toate infintare, Ia 9 mai ISEI, a episcopie! eatlico & ARR lui, din initistiva lui Ludovie de Anjou si in dependents de eraehin eleiasticd superiourd a rogatulli ungar, Sint semnele reintedr i, aca ay, el aR Ee te eed ae serosa tha agai ey ane Wis HEE ae a Sra gO ri cai ge cl Ss Poenaatime Orie tea dea ct Sete, Se Broa Laie eee tees = SERGE? mati, ae, ean Me eae ae faRomanesti, in timpul domolei Toi Radu 1, in onbita puter angevine, stilts dupa grelele tnfrumtani din 1377, Anit care au uerost pind is ‘osrten lu) Ludovic au fort vreméa apogenlal putert police's rege Gags eau ‘caractriant prin can at grea apse pli al Esnfestonale asupta popanreion dominste, in seopul ao a Te ade le Ua tuter de eredint, in spirtul indication papminais dig Avignon, dar smal ales pentru a Se asigura de fidelitatea Tor, Disparita regelut Ludovic ta 182 si criza puteri centrale In eegatul lungar in anit Urmatorl au provocat rapide devagregare a ustemolut Sau fe dominate in sud-estul 1 rassrital Europe. Statele aduse s readuse de ‘ogele angevin sub puterea sa se desprind din nou din aris de dominatie {eegatului ungar st 4s redobindere libertatea Ge sctine, Moldova, te= Seni sub autertatea tu Landes dps evenimentale din 197%, 36 olen: feazi hotirit spre rogetil polon, care, unit ew Lituania din 324, eoru pereash printro-acliine millaré declsiva. tritorile ruse spusene. La Lovo in 1987, Petr Musat angejcaxt hotarit Moldova, prin jurirelatal de fudelitate f5th-de-Viadislow lagelo, in divectia eooperirit cu Polonle, fe acest tinprel iifian’ negocier cu Patria din Constantinapol care Javea si cosfere: Moldovel un seaue metropolitan, lar domnilor ey tial ‘be sautotator® sau ,= modlrlet, ,desine-satatort, care exprima nou Stoital fis La sft) Sumit Peteu Mugat eh ig Tnceputal ele, f succesoralul iu, Rome, care seam tlul de domn yde Ia taste ik Is mare, Moldove devine Stat ponte 9h it ealizears Unteatea tertoiala prin absiebtia formaqiune! sau formetiunior teriorile dim sudul {art Siprin lchidarea restunior dowinate tatare™, Asccinca Térit orm ines sub Mircea, Ia alianta eu Polonia, prin ‘mijlecres Moldovei, in ‘SSopii'de_s preinkimpina revirimentul regetulti ungar si-al peetentlor Snide daminate'e adus din now cele dova (art romaine in aceeast aed, de data aceasta In lumina documentaties ari. Tn intervalul de jumatete de seeol care 8 sours de_28_inoeputad ofensivet pentra inlaturarea.dominatel tare Ie rieiett de. Corps pins in ulfimul devenia a seco a) XIV-len a destvlest emncip Fou politics e Tar Roménesti | Moldace fa lupta impoteiva Hoardel da ‘Aursi pol a fegatulo: aoqevin, care #- Stradi sig! elgure tn contrat tect acupra lor Citeva decent dupa Tara Roméneasct, Moldova ish Sfirma identitatea statlt st reepinge incercrile repetate ‘ale rogatutl Sngevin de as mpane dominaia, fm 8colas) Interv ate a aslgurat suc GM isee” iat tp. SS4; soheata peed Sapte Mn Geen pe ‘fel abr da festa wage Tre Momnas fre even ‘fais Pigbveputay Bucurest, 1816, p'¢—15 rz” Piclana, Ungorta w echshen Fad rete ua once ein, Su, nah a Hace te cepetré Vito mat conspter cinee wa evor ness, a Slut mene de beans mals VAS, pa go final a ptt clas dowd tt tpotrvaRegeonistungane a dex Sietest'songanizares lor statals, pri Inzestrarea cu instittile fundo= mentale ale statulul medieval de sine stittor: domaia autocrat 9 Sean ful metropolitan, dependent direct de Patriachia din Constantinopel. bso [ua spre stale sine statatr *-0 desivirit ta cooperare cu Beant dpliane esentalé ia Istoria celor dous tar care g snoemnat implict # pouita lata faqs de politica confesionala'a regal angevi. ‘Consttait in curse Secoluiul a XIV-iea @eaqtaldate prin ereares iastitutitor neatiraasi, cele dowd state romdnesti it deavolth organiza fea Intern, i) firm intoresele vamale si comercjale In report er Poli= ‘en comerciala a celorlalta puter, si fixeash marile opiual de. jolted ‘eclerna, State indepeadente, cu 9 neatimare clstgata pais lupte Taselan= fete, Tara Romaneasca qt Moldova erau pregitite st fnfeunte polls mae Ihcerctr care ave s4 ameninte in deceille st secolele urmatoare ex tents lor staal© INTREGIRE DOCUMENTARA LA ISTORIA INTEMELERIT ‘MOLDOVEI* Totemeiorea Moldove, adich constituines celui de al olles stat roe inne fn pe inl lilo Inermoncie "dn en Drinderi patio entcarpatie de’ sub hegeonia Hoardel de Aur St esa, deshis de ofensivn polonocungart tr cpezatal Hatch, need dt IS a spiel merase vcs mille prea n ‘pntial din ciogaren de nterese In arn ct-crpald inte repel lon GPngar, Go prt, Hoarda de Aur for Gominah neh Means se {ium sl cnet Ktuatien cu aapiroi de dominate in eneatle ruse epee Sone, de lta parte: Principals evenimente raat date Inftons fary ‘cau gropat in deus etape, Cos dint etapt ln cae se refers stadia ae ay e-cuprinst Inte ania 91 F340 la capital ei cneraal Hate $f cegimal mare porte a Moldovel au teeut din ane de dominate Hoardede Aur in ce a regaslorcotaioe Polonia 4 Ungoia, Coa de & ous tapi, detimitata de ani 1390 3 aproximatiy 1356s lnehelat dupa, nol contrantensive atare stance Cu Sttormcirea seat Solon ereate acu nfrngeren fina a pate liane ara op Scand a dominage ack line generale ale evolet situa intrrationsle n szete terton sit asta Tndeajins de bine cunoscute, in cchiab, exonslog ‘Senimeatelor In drut eer dod tape emit mult ma wscvoes de SEbIL dn poling abril! 9 caracterur sag al invourclor dspontie Gonstatares, value penta ansamblal spacial estcarpaties se npued Su precddere ‘Moldovel petra eave Informatio, incre petra shen din ote dua elape indice, © exten de parcinonicacs, Si tauel e Uigarea evoarcior nua epuizat inch posible de adinive ¢ acest intorval din trie nostra medieval In contestalistrll gencrale Tacercarea Poloniet In 1390 dea anexachezaul Halley dupe ucderea cova Boleslav Tor, 4 ineBest ca un yee: Cu spinal snd de * Pablieat im ,Anuaral 1 eusbbbite coma tone 8 Mgnt Trt ut sey ‘Consuelo eudle rome de Bocas, 68h pes mae 66 we, boii rush au reusit st, resping In aceasta etapa, domineia po- fend, ate tndea se sald aupes frelon lors acon tacit dive| caregele Casimir in curs anuiul urmtor les asgurat autonomia polltca sf Bserlceasc au 0 elpetente autohtoni, scaptaneus* aa pro Misor terre Russet cu recunoagterea suzerantiinominale polond sau polono-ungsre. Luptsie din 130 din necaul Halll uo insemnat Eomponents cinfeslonala au avut un conspondent pe teritorial vitoanel fart’a Moldovel, unde, in acelagi an, e semnalat tn marie fanclacan mit 1341, dupa 7 daserh in vara anului 1941, duph retragerestitarilo care invadaser’ Po- Jonia ea tespuns la ofensiva polon regele Casimir prea hotiit sf re- Seri Sees ira ear ane panne rep cer Benedict Xil sk detlege de angajamentele soumate fata de cis Patenia baicand, pe mume Defic bar clin a dou jumatate a anal T3Ar'si nic tm cufoul null urmator, 1342 nu sint Semnalste aciunt Gfensive polone in tertile ruse apusene, Putiele trvoare reertore faimprejurarle police 41 miltare din acest pati isa se Intevadt smal degraba iniative titaro-uano-ruse deci aciuntofensive ungaro- lone Pedicle unor noi preg de ofensivd a cegateloreatolice In aria de dominatie a Harder de Aur apar tn schimb te £34, fn tlle 1343, regele {Garimir iehete Ta Kalise pacea cu Ordinal teutoni, cave a eliberat fora ‘milters a regatulul shu de-anul din frontarile in care era angaat, fie {ind lotic expansiina, In tertile rae apie Ln Stiesitul accllan am venind fn ndimpinares cereritregeulpolon, Clee tent Vi a codat o parte din venture bsericesd din Polonia fy favoarea pte impotsive spaginlor 3 necodineionton, anomie Sater eaten Aitbanien Concomitent cu pregitirle polone si neindoilnic mu tipsite de te aitura cu scesea ~coordonares. palit résartene a cer dou Torte Eatolice a fost ng din coratoristiate de frante ae relaior Internatio: male in of scet ner ind Intrumfulfnat wspra Heardel de Aur 9 allio er “sau destasurat cele ale reget -ungare, Ua inte coretatorisitameient Moidowet su propos cist, mal mui sot ‘at putin. jstficat-documentar, anu 1343 cu dat primel mari ex Deuift impatriva tatarior dim Moldova a clot dea dllea rege sngevin. fe ae ns cn aoa sn set BRD op psa cP” We Rol, The Rue of te Polish Mo~ som ECR LIS saree ae Se a orDar, tn lpsa unor doves! ma sigure det cle Invecte,optiunes Itorie ‘sora cotay Ire seas data cea indent de tase plosogealcd tngerd, 134/196, Un isvor elastin soma de specks cheers 4 nunah permite redeehideren daca cxonalgie ar face shit Bertil noptctae cu prvi i aceasta apt dnprie a stem indo eninente gt rch eustacdcontempersny nume cea @ Ii Toan de Vktring, uber crtaram hisorerum, neal fn conceal evensetlar a {ite ouprinde'o informatie a caret valour my paste faealuns SO iss! In suru evecimentelor, Soregstrate iy bunt trails medieval $scoeine croologct,croscarol Rote sus anuh T340's mace exped fie roel ‘Ungaie spre pire tenalvanes waudewieus Ungarerum ex precipi anim ein lmmenso exercitu vale ad partes tanec tas (variants irangsivanas), amiss plrinsreiy fermen indclam det ntoun terior Tn cave ‘cesta eoexlstau 9 putea coopers, eum in celay tip tim din eroniea lu fotn de Viktringlca regele Ludovic soa ats arate tn partite (rast Yan, dtiunea miiaré a regelut nu sa pat destagura dect dincolo de CCarpsit rasirten, pe teritoeul vitoaret/Moldove; conststaren confirms ‘yunetal de vedere al nceora ditreIstorict care ums, fara cunnaste Ucost vor, a coa dint actu militar anlittard pe front Moldo= Yer celui de a does rege angevin al Ungerel ava loc in 1340 ca adbugirea cd ea era Indreptath si Impotsiva romdaitor din acest spatu, Alesernati ca de atiten on in ievoate, sub denumirea generals de cshis. matic. Campania. sa fnchoiaty ne informeara cronies ustriscay eu 9 Infringere gravas initiative a ranies in noun mina arin sas aE tb oral ate Inari oa, de Viking con 2 lui oan de Tirnave eu privire la expediia spre piste transitvane 2 hl Ludovic de Anjou? Evident biografut ii Ldovie att de zelos Int tainut seu stenna esecurle eroulus sit, nu putes deschide blogratia aces, {uia cu consemneren une! infeinger. Bi a mentionst expeditia in partie ‘ransilvanes, cea dint 9 regelul Ladove, ptrvitafrmatier sey dar al relnut decte un efect secundar al acestela,pacticsrea ssiloe nemuly {uml do fiscaiatn meg, Sv ciervat pe dept et wo mare desparate io forte mitre ca ce indiats de biograful Tul Ladoviy a pote ‘vente cu reat usa inchinave anlar aera taneifvanes he est 2018 esac et, buR Grandoe Wisi iontzg 0 1421822, Bae soa Li te bia ee aH he Ba Serie pee pent ee a ae mtn 0 baie admis asadar ck Joan de Timave fie a amintit un succes secundar Intern, objnst de Ludevie in. cursul campaniel din 1943, treed sub ‘cere’ mavea infringere sufer# de el in raport tell principal uemarit fe actiunes sa, ipotezs cea mat weresimila fe, thal putin probable Som cur destvigire eveniaentele din 1949 y8 inceput blogrsta Teg: [uf cuinchinares sagan in 144 “Gricum, spre sirtul vert anuloi 1349, egele s-a inapolat infint la rosedinfa sa principalay unde punea la cae rzbonarea: deoeamdata ins, {atari invadeass ah din n00, dupa toate prebabiltaule, Transivaniay Ia Sfiritl amulet 1943 sag a Inceputal Iu 1344 ‘O-evolutie similard se constata pe sagmentul nordic al frontului des= his de puterie eatolice In aria te hegemonie a Hoardei de’ Aue. Desi fiberat definitv de confiletal cu Ordines teutonle, dia vara anal 1943, Coermie mur snrogistrst niet un succes lmpotrvs tatarlor st a aliatior Jor tm eursl acest an, Dimpotsvt In sfisital aris 1340 fm aceasta ond ofensiva apartine ‘Starior 3 forjlor couliate cu, catenit tle {sniemiy solicit de regele Cazimir, papa Clement VI fconeede acum Tnsemnate sume de bant-pentry organizarea recisen(el impetriva acestor fore eave atacau multiply #1 trecvent™ regatsl polon Poet hil Dive ‘dose, snl 1544 3 sis Polonei nous mane invasie fata In 1545 sb tendinta se ristoorna ireversbi,inivata revine pre= ‘camplnitorregatlorcatlice, succes Te favorizeaza tot mal net. fn. Mol~ lov, ostile transilvane pattuna repetat Tn sta' de dominate dinecta Harder de Aur in 1945 $1 1340 3h bun succese decisive In urma carora ‘Spies titers 'e relat Spre tarm Msr Nogre. th martie 1347 exe 2G Se ASP rg Naa Sees ‘eich Seah at te tn 20" it Crt" Star Geet fapsebgbar’ ian is 8 ry a ill a tea Ine ct ear age Aca hea fant at fu ae Eh chee a nage’ ON ee wR nfinderea puter rogee fo aceast arle pres sufciont do asigurats pene {ny ities renting ube gpa ctolice Ia tetera atpaticn anuine episcopia Milcoveil™ Seurt mp dupa aceste eveninent, Gel matt in 1949, regal ga exiins control spe nord, tn testorl ‘olevodatolti origina’ al Moldovel Concomitent Polonia sa ining spre rsd. Ya seit anului 1344 sau in cursul anulut urmiior dspare eneaza Beto 910 data cu el te ‘onoma Tesierhalleene. O reconcere polono-lituaniana &talesnit pro= {reul polon in terior rise spusene, mareat car” de Infintarey tn {a5'9 Miearatutu franeiscan al Rusiet vienna Russieny, indies sigue tn context polite favorell penetratir ctaicsmula. "in 1548 Cate thie [a Util de yhaores Russiew de ydomsnus Russet, (mitt de Lue dovie' care reinoduce in fitslatura si HOul de sGallee et Ladomerto Foxe In 1348) suoritatle din Wroclaw i cereau Tul Carol IV s8 obtn fin partea iat Cazimin, in favoores negustorior ler, inlaturarea taxelor ecent implse pe drumhel spre Riis. tn 1349 cel mal trig, fentrial Fostulut enezat' Halleute se aia sub autoritatea rege Cait, Ca Aeealaje eronologice minor, sposibil de preciat, verantal rasritean Sf Carpation in Mldova, sf enetatul Halil au inteat sub contrelul ega icior unger si poton ‘Evenimentele care at determina sceasts mutate de putere in Eu- ropa rairiteand. In itervaul 1340-1510 au afectat mw moma soarta Fomvilor din rasrital Corpatilor dar, in chip difert, i lle dou or anime politic romney: Tare RomAneases i Maramrenl ‘Succlau final al tegotelor Ungar At polo eepind Gin-anul 1345, fn ara de dominatie tatara, acolo unde equasers innit anterior, a fost ‘onsiderauilflernit de doud iniitive diplomatie deowbit de tasemnaee: feconcierea regatulal angevin cu Tara Homdnecsc® st ea’ a regal polon cu ituenten Tlograful regelul Ludovic a tnegistrat ca al doilen evenimentInsem- nat a. domniel aeestula,petrecutspaday seurt timp dupa Inscaunare, Fe= fonclierea ul eu Alexandra volevodul transalpint, on yprinlpe sou Bron foarte puterniey, care aseue tn stare de yrebeltune® faa de re- get din vremea cid "ySe seule” Smpotriva. rege Carol Robert™ ‘Recoptat stare st Addat fn primi! ant Ge domnie'a Tel Ludovic, adiek 1545 sau 1044, de cen mai mere parte & istorillor cote sau ccupat de SPREE a0 neon wenn mcm Pa es ‘een Code diplmations Hmgnrne eeiesintcns ac itis, EX, 1, Bue en pe Ream i 20 pe aaa te n fceste Impreluriei, evenimentel a fost deplasat de alli cereetStori dup 1352, anal Incetaei din viata a Ini Basseab™ Coiticnintoies a reageaat {apt astel com #-a pelzeeut s) cum ica ioregistrt Tonn de Tirnave, in Tncepital-domniei Tui Iaidovie e Anjou. Foarte probabil dupa exec in 1345, cind Son lsat cirmle de un fel maximal — aceln snunve G6 31 fextinde dominatin asupra intregoial tentorta dels rast stud de Cat= pall revendicat in secolul XIMf do. predecosort sat arpadiont st apol de {tal sau, Ludovie a Tatelesnevositaten de oi asocia Tara Romaneased In luptampotriva tatarlor pentru a-t da o sansa de suces. Trecnd peste Iimpedimentole variate care stateau fn calea reconllleri’ — primal tnd diffeltatee polite sh morale are decargea din renunarea La obiec- Uivul urmarit de Carol Robert ia 1390, Ludovie recuneaste le eindul ‘Gu reattateaeroata Ta sudtl Carpatle la ‘ineputul secaluut al XTV-Tea Un puteraic stat romdnese de sine stator, eArUl existent! stad saa Fisese sit sa 0 recimoased macae timp de cltiva ani, elt durase acordul shu cu Bacarab, Esecul din 1342 I determinat agadar pe Uniral rege al‘Ungaries" sh modifice dicectis adoptsti de Carol Hobert fa 1390 ts are esta nua 'ai renuntat pind la capatul viet sale, Dupa patrus= Dresece ani de ostlitate, raporturle de cooperare Tntre cele dou state rau Festzoilite, iar esenta acest} restablin 9 Test noun recumoastere de citre regstul ungor a dreptului la exsten(a a Tari Ronnest™ St din rots biografl Ist Ludovie, oa si in eazul expedities din anal precedent, Jaentonesra foptul, corect stust din punct de vedere eronalogie, dar de- plaseaat secontal dela continutul siu esenQial ~ reconellierea dine cele Sout state in termenit acordilal dintre Carol Robert Basarnb, sirens tarea la oblectivele campanie! din 1330 — Ia mosalitatea sctulh, contra {ul fendo-vasslic einnovt prin Tnchinarea flat ul Basarabeartfet de expunere care i da autorulos posibilitatea de a exalt figura evel shu fi de at etribui un nou mare succes. In fept, prin Infelegerea cu Tara Romanesses, Lidovie s-a ressmnat la eindul tia ah recnoasea © reali= ‘ist Ungar fn spre partey sthsnatclt care a Tost pews Se lot othe So btn efor de Sao hc ete Di oa St entry sean acon, WS. Papeete, op tp 1; pent aivrse FERS, Mepa'ae abace clenteuFareRordneard wesc of M005, TR Nasco Ai, p dae 0tate care avea si contribuie decsiv la aniilares elurilor sale sale re= ‘gat ungar in intreaga ave ext vad-ceraties™ ‘In contextul situate politice modificate © dati cu restaurarea coope- iri intre Tora Homineasch wi Ungaris sa deavolea eisearew de. 9900 Diere de papulltate in rindurile chpetenislor romanilor din Teacsivania SU Banat, la care si-t-dat adeziunes s Alexandra al ll Basarabsy act fst cure inchetase acordul eu Laidovie de Anjow®, Cum era de spat, rogalitates ungara Soa intespus tn aciste relat stniduinduese sd Jou: in Interest progeltiml eatolie. Orieum, faptul eum aspect im portant al progresult inregistest de catohesm in Europa racsrteand ca Ermare a ofensivel segateloreatalice aralel cu reconcliere dite regatul tngar si Tera RomAneasc, in ord son pros cea diatre regs polon 5! principit Tntwenien Ine roa dia larna 1943}3%43 de’ iaffinge Fesstentaitwanierilor se ei conte din rindurile fortelor eile puterloreatolie nina dintr-n sit Indelungat de incercie|similare — a inebelat cu un vesueces total, I cursol anulul 1245, anterior linit noiembrie, Caxinir se reconeliat st fncheie alianta cu itwanlenil®, act care pe linge 0 serrate direct legats de confict sau cu loan de Luxemburg, regele Boemich a aut Sturmaei nemijlocite In sfera uss apuseans; potti¥it cele mat intemeiate exegeze a scestor evenimente, allanta polond-ituanlan sa inchest i fu un compromis teritorial ta temeiul cfruia chezatul Holiet'@ revenit Pojonie, iar Volhinialituanienilor™ Tn vrome ce autonomia Tari Romaneyi se consolida prin nous recone ciliere su rage tngar, cea a Sei! Maragvureslui® avea sa cunoased 9 ‘evolutie inversa a urmare a acelorash evenimente, Politica réstritewnd & Iai Ludovic de Anjou s accelerat mult declinul astonomiet maramure- fone, agezata In ona yfrontuluiy, incadrarea tt formula de ora Fizare a Fegatulul Inca din 1342 ist gasee coow In invoare conflict dintre regalitate 3: reprezentantul principal al autonsiael maramuresene, Bogdsa din Cuhea, fost volevod at Maramuresului, infidel Fege- "S Gonolgen Ties Rombnest cut pods si contaiea Moone seat Sie State i anata Souk ar rome dso game Te 3 Koroape inion sa niinie vicki frnclean ta Rusa, Halicans ta Log ane koe tn Inlet cepa hee Pa Pet Eien Geshe oe ger 2 ag ar 8 » 3 sews cyan mete ite Cni to jumtoriaat pias a eS ™ tui; confictut inregistrat de actul regel din 1348 a avut netndvietic caracter local, dar sa Ineadeat curind fn confruptares de interese dintre ‘ttonomia mararmureseand st regaltate. Comnelgenta in timp diate vo. Lit stante di Mararurey$i'coa din vans ave tetera in rasan cuprinst de" politi ofensva 8 segatelor ungar s1polon, Indesseby de Scllnea din Waeldove, in cazal-de fata campania tu dove in 198%, Osan npn eave evn Yo leiden in ai re ‘itor ga calminat eu teceren Tut Boggs dincolo de Carpayi 0 data cu Give a tiusfal lpta de ereonelpare-e oldove Al dies moment he Semnat al cestet caincicete ge evoutia fest in 134 scum, dp ie score Ineysteate in olor, se cele ale polonior in cneztul atic Uatdovic face act de autoitie In Mararmorey; din Bistrita, 1.13 Septembrie 1349, regele porunceyte tu loan, yvoKwsd al romaniiat din ‘Muremores¢, sa restaureze in siplalrea mosiior sale nena i ragot din Ciuleytiagont de Stefan, frvele volevoduil cae sderase fe contd I vagcare ‘de Oporiie fat de TeBe 4 toi Bogdan, deciarat scum yinfidet rolorsn; actul de reportie In {ovogren color care ish plendoseed mesa {Sin pricina constnte credits lors fafa de fege 1 pentru chefs era ae teoclene hs Bogdan, urma si se sivigessch, potevit oeinultt egil, in prema neaer-maramoeynt®, lmplinnea ordinates ‘ile imal fru marcat probabil primul succes hotarlar ojieut de Fege in Maramures, nu ins fry lupte diate cole doul fendi fan: Sou Infuse in acest Vokevaat codnesc;lupta oven 580 pre= fingeasl pina ig emnspares romani din Moidov de sub dome regetufu ungee™, fn pertoune hui Hogan salina dou procese {ortce: crearen Moldovel ca stat de sine stator 3 declnul sutonorel smaremoreyene sce, poo pe ot in, 108, Love extinge, autoraten Io ‘et Bay eladinen i Satenbigen errs fi Netannsae , p pe ee ee mpi cen oe Ratoe eit ose [oxo “aramireveand, vs hogs gb en. 82OF yh Topy opie be BA act eos), lang sorice diets deities” vases pe eart mp 8INTEMEIEREA TARH ROMANESTI SIA MOLDOVET ‘SE ROMANII DIN TRANSILVANIA: UN NOU EZvOR* TIntemeierea tn secolul XIV a Tarli Romdnesti st a Moldovel, fapt hoary aia amar, cae conscrat rzisen fait 9 rox Imani nord-dundrene In iinga 5 greaun Incereare 2 migatiel popoa felt stp fort obec uerose eevee din porte coor fal de seuini istorlel toma, Din paeate, snformatia lacunar pe care Se fundamenteazareconstitultes ncestot proves stoic. foarte. complex 'Bu ne Ingidule dest o vine incompletaavupra e coca ce a fost Tenta festatie 2 color dou State rombnesti, Std de fafa, fragment al unet Sect doable Tar omy ym oleae {st datoreaza.impulsul dint sporiie! recente @ unui vor care. pune itso nous lumina nul din aspectele cele ma: de seama le vif smd pido in eval meat Intemeierey statelor romane in secolol XIV a fost fundamental se- zltatal impliniit a fre tondine istoriceesonlile strins legate Inte cle. Sgregarea formatiior police preexistonte in acelsy cadeu teritoral care ive in cle din und devina teritorul celor doua state romans In Fontieroe for storee: raven intstutilor sopreme aie puters astonome, Iniee st bisericests emancipnrea tertonilorcslor doud state de sub domi: hatle Staind 9) aliemerea Tor astonoma in eimpul relator internationale ‘Ansamblul agestul proces 1a capitul cara miruntele celule ‘de vial politica autonoina romaneasca atestate fn recolol XIII au cedat Locul co {or dous state, Tara Romdneascd si Moldova, s-a Incheiat cel mal tea Jn 1990, tn eau celui aiath prinlpat gi fn 1202, in eaaul celui de al dol- lea ‘Acwasti_ultimd elapse constituni lente. a celor dows. principate rome a fost dominatt de lupta imputtiva polite hegemonice @ rege: {lat ungar al regior angevini, mat precisa celui de al dollea repre= crores ax ance po eute Unenisnse bro emsacraae em EH 16 entant al dinastel, Ludovie de Anjou (19421902); dar semnifcaia Siac a scestel infu’ poste Ineleasd fied o pivire asupra Skape anterione. Faptol dominant a) etapei precente a fost ofensiva tmpoteiva pur teri tare # Houdei de Aur; desc la Halll tn 1940 de regele Box Sate Casimir eel Mao, in arias atlanta cu ogele Cara: Robert al Une frit, stiunea a depisit de indstt Limitele snevatlor ruse apusene pet fhaca'cuprinds sosamblol vastulus tertoria deminat direct sau Indiect fe Hfoarda de Aur in notet de Carpat, din Litunia st pind in eqiunen ‘Duna de dos: Dupa un sir de suetere infringe, aceasth vast ofen shed a facet in 1930 cu respingerea puter tatare spre stopele nord Pontice; in urma acestel eval, Hearda de Aur a inept 38 eceda din Portis et de fora Gomsinsaus in Europa orienta pentras iunge i cele Ein tra Su) dominatianollor marl puter ale regi. La acct ofen- Siva, roméni, Stree din Tara Roméneascay alae tngaria én pri fni ‘at domniet Tul Lodovie de Anjou, et sce din Moldova yee din ‘Tranaitvani, av svut o partiipareinsemnats Sout timp fost dupa fcheterea cx succes, campanilor impotelva tétarion, dominate angevind pros instaurats a fost infrantate de re- ful lor Tomine de a sccepta © stipinire care s6 ventea deosbit de [pusteare 5 tleronth, Poland context favorabll al deplasri cen- ‘Pata de grevtate a1 preocupérifor extene ale lui Ludovie de Anjoo, in En analors mai Int spre apusnl Pennsule! Belealce, pol spre Bue Sopa central’ cole doua tar romane ai detchis lupta impoteiva domina- tie angevine en dint migcare de tmpotevire fata de * pe care regele sngovn se niga oo consalese seni i Tare Romdneasts prin Jae Sedans st mapitestat tn deenile-proceente, prin tredipa de Tere Sna tnt ae tendingle-expanstoniste ale regetulul arpedion sane Fovin Tara owpancacea ors cea mal indieata pentr a da impuls mist Be'Gustenea Timp de un afert de secol,sucetele reaistent clor dou Gieue sltnat ey sevirimentete viguroase ale rgelut angevin in pling [ieadMhere' efor sot de a instura hegemonia regatulul ungar In ‘Ehropa rasirieana 4 sud-estich, salad eh “oe natant Once a ip a ERPs ‘ange ‘ee. Prieto poumniey Ie ale i ule 818, cPattie rapes curaret wa sie sup extrem’ de fgtoase devi Insc SUES SQOMGGRE aetna fA "Iga Hato ep Roun dete Settante Oriewute, Ii, Bucares, 2997, Ansambial neesich evalu © doparte de {tos eco foi’ comrade rormvase om Sous 1, 309; F, Ledescu, sg crate spa rape snr ong fot w‘Roménesti-cu ‘Patriorhia constantinopolitana, accel In temelul cari et ne egomarc es armas tecrta erie a ae su ti Eady ES ee Tropa Fors foe ln ens, wi ety Ties nea Ss Cott neath nc alte (pet seat ef SV Pveo octet, me" Tre Heme n lee depart pit de a asus mica te vag green eae et el de Pee Hee eee eet i nce sega i de soem St 8 8 a ramet tv tee ee pure gm, srerent ae eet lt pura ge Nelo a aly Canenel ae or ado al ger Sen ae mee ee te aes Se rbalne cree ttn as be a ane an da Te Zepto orale Bums Geni snags Sofa, pete er shee Unger re aa les lt to de nga eae eh hel onc atone Knife te cams Suet on apt ‘mtn, es er ie pre prem ee ee orgeatare ren, na ubortaere Se rei ae rar cene a hn grog, dar 8 scat ott fe ot Sout at iy a, Fea eee re Nine Aleandry_ dete ners at hein inte eo Im hele Slee lie etsy Nan ato se ia me Sur ees age, co se a e eersatemuien co Sue Fast Romney se desl Te toa fn care Neue Aiandra devine ntelrat rac ent aSe a ste ar ota ange Tas RemnertMldoe sc Bay armrest fine Rica ig mart 130 mr ge Daca nes era Ta Gu neh ce de 8 A ea canna a om Ma rm Sek a pons egal ne ing ‘ental prea rege Harmon 12 1 Rota greprain mi etait aovle Oe Anton tp. Sein te tenon ata Bal tec dio water, w © sesh, Guchcte dey ee rt Co Ls Sektetunayn. dee Stay for Ourotiehe Ge 2 eeetTT ag yess, "Seas, erates patrva ,sehismation orbs ‘Shier te a fh dar nat tna pl afr soba SEER OI Uiiank Solano tmpotea Venti 3sturprindem $i cca dint pulstie polities concomitentA a celor dovd iri torn, de la misziat af ristrit Ge Carpal, inverts din sesston oe ‘omund fata e Yegernonsnmal angetin Ttbusitt tn 1850, rigcosa Mrldoved a trlumfat ctive ani mai tir- i. Ea Inceputhtsnulut 1365, fatal cra const tons Malo eee Gesture ~ fp tne ost dw ie oe rage acim putert sil; diploma rogeli tin 2 februsrie 4809 Iie acto situeun roent ereatl Prin’ tecerea muatior de ‘atee Bogeass ese) yQsted Manamarean che wnfdellate notoie™ ae traiteica Sar emures in Moldova" i Inregistn. desprineres ist Ge ub puters goroanes regale. Evenimental a Geschs etapa fala 9" otemeserhe Nels loves, "proces la copltul ciruie tar, potriit eromlcrsful Wi badessy se Eranafornat tm tat= (ain rognu Gt cllaatst) Diloma vagal oe inesimineart etal lui Bogdan @februtie 1909} 1 oes antes a et ‘ain de o luna iatuani 1305) care condamna Srcbettanes™ iui Nios Alexandru ia flu su Viedstey surprinde ted de's dous conse gs ronologica in abtuines clor dou tar Tid de petneidie wane La Snceputul amulul 1965, cind regele Ladovie emiten ele dou die plome sslentoare la tlle romaine, central de. grewate a pee see fo expansiine revise In résdritcl Europe. Nosy ete 9° pelea Fudavic -a"esfiurat tn eadrah wtanssh cuss de edt page Ue ‘an V in i969, at in Mediterenn ristriteans; wae aven sf Ne eet oet ae regele Cprulu, Petru I'de Lusignan, s1 do contele foros de See ola¥eit sin rsirital ol sud-esul Europe, inde segll Poloniel i nee ‘fs au folosit pneu favorabil pent relua apancunes incendie dupa Sfirgitl eampanisir impotren tatarlor. Coprdonat, desigun eet ofensiva precedents, de regi! Poloniel si Ungariet ln Cracoriat iy oar a anuful 1961, cu prtejat unoninsemnat cangees Ie ire ae un {stro numeroq alti Imparatl Carol TV de Ligtembusg i rege Ge 4 acunea mitra a color dou regete ave sf Inregetcts tn gory tort dol ant ous Insemnate serosa! Caceres Vidinilel Ue cite Lee Me, incepta vert anus 1983! $i extnderes dominate plone soe lta "Conrin la autat vaporuror inte Tere Rombnecce 9 SIGS i ent sae Gm tan ot orb Va fk % pe Valine, rma cmpanit reget Canine fy 198, asupra Po- Bee Ueda Watson Fala Rosas seeates spon ie chon elurcaexpansunlcelordoul rege situa po care a erst su expos tire Fomine tor ol ft puernles presn Wai co tenia eobatt Bt Lidice seaie ire omnes este y Hen Minahenan elena ite cooperice' ca Uogarty peCve ? Fie yous Se fon cares de Lali, dunt Smpats is 88" Eevune de inpotilte fat do Sxpanetondma angels: pring to dings ns inevaae clara, nanna 1800 aetna T3660 Sul 13g0179, dn cn doa doua tends puttin 9 peta Saeu isk milla in'Tars Romahons gi Vian gap Setelortea spr” torr ecole pte ie tv 2 rg ah fu acest senetare a hegenonsmulu angel Malova & elu spe Sin in noua putere care se instlace sold hotafele et din nord 9 resh- FR Pla Pia in sent oi sorte on ic ate a alt logics cu papain pein Intermed foruriet potone: Réepunsal favors adresdt de Urban V erent fut ae fa acd ldo Jue af Maton Onepl de 9 Tn In'Sht 0 epacope exh vst dependent de sean ppl, sot tine niles a tending! Meldoee de 3 da Ini lle Eas ale aon! print paso (i pe neo ftp Ean openn, cata ee btn Tavaren pres! plc i confetnaeexeratate de regtal en evin tuo Tend doe dupa fa 137, Lado arom i'n prema sa corunn "plod tees ongh,aven sh ecesens Ta {Bream mat Legh iene be nth poner oor clprate Inara de expnuione Dim Bosnia ce conde, in tunel {a tn rata rege be produ vege in mst uber 9k 'atestat tale ite ae su nina cu vacua Se Fe foal Inca une acon delta 9 coordonarencbrra ail antic consaninpoltane apore eo evden: St in ou Fas Ro- Pe ee ee ab Pa ar, co uta rou dae tre Tarn Romncasce Ungar angen (Probioma, tina efetee Sever adeh Mai Fc Mn ep Che errata Mie aaa ante a Fhe al Bat ie is ema a ie 2 os. Sykora, Poxtin imerayion0ld a Moldovet tm tmpal tal tafeus tute peng eed anna! tare a, = oe st ts te amines si Moldova Sa aflat Sn acoeal tabi in luptaimporiva pox fees angevine'™ Catpretul uno efort fant, cae a ads in cursul acelalas! an, 1377 dn eninsuia Baleaiet, in hupts eu ture bulgart din Traore, pint'in enoatne Hales Vadis in late ew" itweten, Ludovic ¢ Fein Rhee nc ince doa omg 9 stuart pina cu devine compromiat In Moldova, dopa sir Gomnie {Efe tn curs aeeiial ay in Impreuries cinoscatay der foarte po Bibi de natord pobten « Griatscurul episod demaie il Jung Ko alow, istunent at pli geving,fespins de are st Inet, Sciumarea Tut Petru | Mugat, cae sca incoput oma sub auspice = cmon. restaurate e egatiles unger. O stuntie imark sm prods tn ‘Fore Romineasea, unde, dupt luptele din 1377 9 sparta Ui Vision, Radu T-domncste tn acord cu puree angeving earls consi mat isu heemonic a ui Ladovc,relizat si consclidt cu cele mai dras- tice milloace in cusul umes damnit de pata deceives totug sf se Acstcame in cee din ue in haaul crit Ginastice plunge ceschice fe disporiia reget, RascontaSnabusity in 137Fteumfa acum, lar me Derulf percore ‘mH mal tnen fn ta mia so energies so delat” fe asin sate negata Ia Inceputurle Goris Ha Sigiamanay 0 cron 2 tranciseana.sintetia sstel situate fongatul interval care separa sists! epoci migration sal dominated popoarelar stepet Ge vrenteafachogerit Romtniel meierne, Consttuirea Tari Romanesti i Meldovei a fost una din manifesta~ ‘le maneluh proces istete care, cu marl deeulaecronologice si eu deose. bir ce modsttate de la un viz la altul, impas stat centatiator sh Lnificatoe ea forta daminants in vieia popoereler earopene, tn desrimes- ful ati al formelor de orgusizare imperite 4 universelite, ct ial fore felor firimizar, gonerataore a une! multtedini ee sleatuiti marunte in dru celuiay’popor. Apariia acestul Up de sta, feuta-centlizaton, ‘eu tending de'a euprinde integral cub puteren sa relitatea-cimck pe ee © reprezenta, a fost nna din caracterstelo de seama ale transiia: bee Poise de la Tunmea mediovala la cea moderna. Canvergenge tent. fates StL gi Popor a dominat procesul constituini naionilor ederne. Constituires # structura statelor feudale roméne, Ca mal. peetotin= deni in Europa medieval st In spall romnese consttuiren sty in ter minologin teaditional, intemeierea® statuldl sau statelor feudal-centea= Tizatoaret fost rezulsiul unut preces de agregare si integrars, sub do Ait retin dour cteva ln Iuevorie cte Sal'ue nt ero ep oe teinede th oredominaren putetioraniwrsaliste, Congcizares teas Tsk us pret ex'aeianeddnay care payee in tanp furs conta rae Cok rat‘minajia unt centra unificator, « unor format tertoral-pelitice mat Iodeste, apertinindsceleiagh olectvieti eeice, sparsely de emont pare a lor do sub dominate strane, Tarittea izvenrelor abia ingiduie constatorea liniilor generale de Aesfisurare a cell dint proces: In sutul Carpattor, tranziia de Ta vote ete atoll Senso, lates pera romaon de eg tates ungers (1247, diploma eavdlerilor isanitif, care a incercat perse= ‘erent f curse secoluiuy af Xlielen seat inpun teanata pup oa Sambuulut spatiulas earpato-dundrean, le undatea politics realzata fortal unifcator a Volovedului Litevol in Oltenta (iploma reget Lae Gislay Cumanul tn favoaren magisirului Gheorghe, 1288) 1a Tara Roma- ‘nense, revultat al Integrin celor dows centre dé puters romanest din ‘Stinga sl dreapta Oltulul — tile volevoalor Litovols§ Seneslau SUD © conducere Unie, In persoana ivi Basarab, opens desivisita de {lal 8 ‘continuatorul si, "Nicolae Alexandru, im porte risdriten, In detsimen- ful dominate: tataret; Ia ristrit de Carpayl, unde evoluia Inch mat pun ‘in clara, tecerea de Ia Voievedatad din volen riuini Moldova, ale cri Dime manifestari sint Tnvegistrate in jevoare in ultimele decenis ale Se- ola al Xlii-lea, Ia formatie politica mai euprincitoare,urmare & hel extindori spre nord, sub familia nobiliga romdneased a Dragoyestilor — musi dinsriel angevine —, Is eolevodetul de sine stdtitor Moldova, fnatituit prin efortulimbinat (2, eBseulat tmpotriva hegemoni’ ne ‘gare, gi acelora dintre romAnll taramuregent care, dupe ce Srcerea- ford zadarnie sf Impiedice penetrata puter regale In fara astonorss @ DMaramurerulu, au gositrofugiu pentru spirit lor de independent te libectatea" romanesres consttith de cena porte a mntilor si, in Mirai la wnittea isoriet a Meldove, realizata prin integentes, 12 s6ir~ reident ‘an sv inp Gap osstures sau Seems” set 8s [en tps) mat poate. arb dhe i chip imprope farming chs st SELES Gca Ties taped cee mms ee {ina mole tmp dopa fachesren nit tertriate aku Supa focerca Uae eps « Ponta nie process intemolert Tati RomBnest tn salle XOH—XtV, v sco ibe a Nea ae le ae) te heen ae C5 Irate “romaneyt in vl Comte teor ewlae romney, Bucur Ea 192 {ful Seclatut at XIV-ea, a cursulut inferior al Dundrit gf & téemutul ‘Masi Negre (.parathnlaia) in hoarele actus stat Avinta creator de stat sea implisit mu nual prin concentraren te ‘orilul romanese in cadre state prop dat 4 Goncoitents pi ee Derarea acest feito de sub dominadia puter sane: sceve a Gee atulol unger of Ginastietarpadienc, sb Umit 6 repeezontnti i, flupa stingerea Jon, al urmapior lor sngovinl aca a fperiies mom gol al Hotrdel de” Aur. Dupa un aecol's,fumstate de infreotaeh afore egatulu ung de'® damina zee tertile de la sud eh reat de Gong ato fost detinitiv tnrint.o dats co siteneierees Tart Rome Moldovei; ofemiva repaelor catlice, ‘Ungaria, W Polonia napekt Hoardel de Aur, spre nijlocal secolul a XIV-Ase, atone lace rani in untrl di afara arufulcarpate at avo palpre Ine Semnotd, a pus capitultieor ramasite se dominate, mongole i spas flul Fombnese; Tormatile teritoniate care se alloted tn treet a as ferea mongola au fost ssfelintgrate tr nelle Stas tombeest Cate dou aiectit principale de decvoltare din care an resita st tele fomdne de sine stititonre, agregarea teritoiala emancipaaee de sub dominalle strbine, sau pretangi dupa sintomelore™y pasitioe {Brie cole mal de sean ale vit police Interne externe a eleg doh {Bek statormcirea reportulutIntre Puterea tents omnia nate Jelate forte palitic ale socicti romaneytl "aslo st eovle pede: Blate — i apirea nollor state, ct tajloacele armelor Wale diploms: fii, impoisiva permanente amenine saree vence din parte eee Pile vecine ‘iota politics ioternd « Tait RomAnesti si Moldovei a fost deter- inate faportl intr puterea central care, dupa ce 9 scallat Saad fevtoria sna contiuat selunes prin fort de enieluare inet, nal, si fortele police resemate pe echile reat tntorsie earte lave, i mai ales pe cele inemeiate pe peivilog amine dosnter xorsincn mi lt. cunton poll decent teri im opozti ew partisulersml local su privilgiul de lose fav de’ tare, fost Insta townie. Moment ulftnant'a Seas Jeri statelor roman, tranatin de Ta Vojevodat ls domme = deere ganmele stale multiple, modeste ca intindere 31 Iimtate im exer ft puteride' dominate Strane, la satu feudal do's Saye, centalizate — a fost pe plan intern cade altminter 3 pe plon exter, © afirmare de suveranitat. Proclanarea domniel, act's puters centets autocrat, a insetnnat, programatic cel pul, subordonarea trices a ces S Papacowtes, La incepaturde statu moldovenese, Consider pe moraie a3Jortalte puteri de stat fata de domn (dominus, euthentis, gospaar sau ‘ospodi,ssuraaces controll integi societal de. cate. seat Tnstitlta dupa modelul bizantin, preuat direct sau indirect 39 a ous jumtate a segoluul a XiV-lea, domnia autoets se air de rept divin, revendicare exprimata prin formula yin mile 1ul Due fextus‘(oDei geatiat ybofiens milostlut, Inseieé. fy Cautature domntc Jui Prin'soesttaafirmare a derivirs puter et din harul divin domala ‘nu mumal ea ditentt de colally detinitor de patere-pablick —"aise Tinare care tn cal Tart Romineshi se relate ined dinate prin Ekiu'Ge mare voievod"" "-, dar'a revendteal chiar pentru tine’ putere fe esentasuperioars tuturot cloralte nlauntrul ttulit pe care ft cone Sluces a det suprematia ssupra acestora CCarscteral sacra au patea fi conferit domnieh decit de o instants cleistcs superioa, prin tmgere: mitcpotie Tari Romine NOt Slvel nati na dota jomftate a scrotal XIVclen depend {3 caroniea de Blzang — una din cele Qu strse supreme de lgiimitatc Spiritata politics ‘ale Europe! medicvale — au shumat funetia de ine ‘tvs domiet cu caracter crs, Prods al procesula de concentrare lvl etd conto uifittre le chr dv ate eatoela ‘Tari Romney si cea a Moldovel, care si-au subvedonatlerahile ecle- alastice din eadral Formation snterioare, au contibutt deci, paralel fu domnia, la erarea gi consolidares stati feudal Dinamice centralizani +-1 manifeses hotdit prin extinderea auto ritait-dommiei de ta domenial progr Ta Intregut teritory at fait (do- iminium eminong), aspect desi af tendate dea transforma, pe plan Intern, ssoantates in suveransate®Deschis probabil 0 data le eres martat voievod, tpt cate preupsine macs delegate parila de Puteri ssupra coloralvolevor y ene 3 supra teeltorlor supose a= fori tor, provesat cesta en atrmat in secalele XIV—XVE prin polic Ya AL Gemresem Bimal si intel romans nd ta mica sen teint al Vien Boone Acasa Toms, om, S162 8 Pye tye onion A vache et ee > en Te Fs Mile Coaches Demin enien vel, Viola feudatd tn Tara flomd= eae wf Moldone te: XIVEAVI, Besta, 8h. Sic HS, DAs 14 tica domnlei de a asimila statutul domeniuiebolerese petrimonial cu cela al concesilor de pimint cordate de domme ‘ca tile ae Doneiek aceasta drei de manifstare «politic domme, uematt sa sooo tpeae puter centrale Intregul terri a inn’ vistatee realise, Feveie gt murat para, le acct politic, dita sie extns eee ‘bil udtritate supra tertoriat Sri aspen Polen son Sia resusclo ef economics, purist la exploatareeacestora a ‘hort Lag tebutee puter de sta, ‘Assmarea progresivd a contrlulul supe Sate Bei @ impus dom- neh extinda et de guvernare, eu multiples sie Tete" debs domes ‘Mal propria ansamblel trios supra’ cir Gomnica yah Sse reste guvernar PPrincipala institute de guvernare tir, in care se sea reunite toate lutuite puter lice, oa, frets, dommia int, Dotty oe Potrvd.supremul.judecitor 9" legiulter, comandantul ort detinaorel thiltivelor in problemele. de politica interna si extend; In virtten eee ter atributi a Tunetiet de conducere po care'o asumase, damnit ire venea dreptal de e pre, prin faealfate, © parte din pens! mung Socletati pe care v governs Exercitt une puters centrale care ii extincee intratita autorta- tea presupunes naa organe de quvernomint corespunzdtonre necesttlor ces salu de denvoltare staal, Progresi, pe mas, inetvayonah Stritstatulul, au aparut st ooau dezsoltat onganele tentrole st ekionale de quvernace, Ta centro, lbturl de domnie, se constitule sfaad domnese; ‘ital ‘gegen de consiltare st de asquraes sooperir, Intro ceprevensnt de {nes Spinto de onint'siesul or io funcfia Vecvodal = In sural obligtiet veciruce de slat si autor, ourtiam ef eonsiion —y Motul se converteste Tent, din doua jumiate sccoluol a X1V-lea, 4 ergun de guvernimint, expreie polite putert contale™. Demnic {Suede curse core era vest inal ace mal mari a csel st Pinilor de pdmint capstaofunctie de guvernsre care se previeadt yi so Scilieaza pe" mason progresulal centri St camplcan gues ‘ei nsig, Pe plon secundar st amas drogitore legate de sult per jonala's dsimnolo sa eur Ssie i cia desprindet lente 9 impr {cto 4 atributlor speciale din eenfuzse onginata de fapt e special: aro sbcolut yt rigarowra nu iva relat deci Gupi aboivea sisal in secolul al XiXtea—. dreghtorite av fost un instrument efcoce al cna Punetal de seazem al contraliziit la nivel regional ay fost curtile domnesti in jurul carora s-su'organizat subsiviziune annistrative le ‘Tacit Romanestt — juietele ~°'sy ale Moldovel —~ finuturie: Din con 136testo acestor diviiuni s-au exercitat, de cite tiulaei locali ai pute cipetanite judejelor gi jnuturler, savcinle multare, judiciare st seals Incredinlets de doranie (Gradul avansat al contraliziril se constat in organizarea si funeto~ nareg sistomulul fiseal. ‘Triumsfulpinelpiulul-dorantufel eminent se fuanifestat pe plonu fiscalitagn prin dreptul clstigat de damn de 8 pare ficipa In explontares intregilul teritoriy al {ori pein mijioezea ajnelor fin produse, care reveneau cimarit domnest Ca’ exponents a intereselor fencrate sin calltaten sa de organtzatoare a aparart es Impotrva pric ‘ejdilor externe, domnia preleva de la ansamnblul teil bral, dare Ges- finata sé aeopere, dupa caz, tibutul extern sau cheltuelile de rizbot™, Orit de remorcabile, progresele centrallzarit nu au putut anihila realitile epee precedente, a farimitan, care, departe dea dispares, Sevmanifesth Inca’ viguros dupa consttulrea color doul state roménest ‘Manifestsrea cea mat spectaculossa, ny tass sh cea mal persistent, a fcestor Veehi Talila @ fost tendinia de a desface tnitatea nou creath Shu de as slabi"cavacterul uniter prin accentuarea autonomic! elemen- {lor intrate in components sa asocierie la dommie cu diviiunea terite= Fults Inte domnit social, rearea binieh oltene, desprinderes Tari de Sur's. Tirit de Joey Moldova in timpul sdceesorior In domove at Ii ‘Alesandeu cel Bony. Dar manifestarite extreme ale vechiulut parti farism au cedat, in ecle din uemd, fod cu tendinla mal puternicl a cen~ Mult mai tenace fati de centralizare s-au dovedit microautonomile domeniate care desi amputate de progrestl puters centrale, au a fost 5: Suprimate. Veehes autonomic completa sau foarte larga © domeniulul Sq metanorforat acum i privilegis, expresie a limitelor centrale, foncesie ccordata de puterea centrald yf tnvestta deci eu earacter legal Privilogile sit fragmente de putere si de venituri publice pe care casa marifor stapial de pimint si, In subsidar, alte cabogoril sociale fecau conservst eau objinut prin rezistenta fata de centralize, Const thinea ‘Tar Romnest) i Meldoves a foe Snooyes tau urmata de. pro lgssiva|tanstormare a Stipnilor demos ew diverse ttlor olen Pricing! de comnie (ca, dealtminteri st fundoile religionse 9 dome= Alle or) Pevilegiul eseatial origina, care osalvat pentru stapinil de mint zone insemnate de puteve publica, e fost tmunbavea: in virtutea ‘Rout privilegiu, damnie lisa pe’ seama stioinilor de. parla ntegral Sau paral dreptil de judecats, dreptal de urmarive administraliva,in- ‘asarea davlor ete, Pe maura ce imunitntes sa ingustat ea urmare 3 =D, BS Bana NG, Orme fra, a Mote dem Greg fomteiss, bp ti—20 7 138 Progresulut contraizii, ea a fost converité ta scutin de obliga, tor he's partale, pentru sipinil de-demenit s pentru celellte eategert pvilegite; privilege ecunosete acertra de omni, in etapcle avon Sete ale centralizani, nua fost declt produsil conteactet nit existent privlegiutul si « fortlor sociale pe care le acoperea 5-8 gust expres poltick in insluia Mer Adunir« Tard sau a Aunty Shiver, varianta'a aduntellor de standin alte stale medievate™, Ca 3. sfatul demnese, adunicile de siari sau niscut din inliuta Teudold 2 SMatulos st ajlorulgh, Dar spre deosebire de stata dommes, adunarce SMirior a'fost sa ramas esenal un organ de reprecentare a intereseior Delilegaglor. Brin tntermedtul.aecster institasy, @ carey existent. = stat th stool at XV-tea In Tara Roméneaccé Moldova, dar core ne eindoienie ridin: mat wechi, stare priviteginte au fost arociate {n'actat'de guverndmint, micar Ia sciunite decisive, interne a! exterse, cave priveau tara in ansamblul ci, Desi reunite exceptional 3 dea Un fort al fost convertte prin acte de forté de doninie in natrumente ale uteri centrale, adunirle de stint shea pastrat ping la capt role Davart privilegulut impotriva tendingel putert centrale de 41 Ingraa, do st ampita semnificat Statal feudal rominese @ fost asada expresiaechilibnututreaizat Intre domnia centrallzatoare sl catogorile sociale privilgiote care St Simpartenuputerea publica. In afara vet de stat ea aflat mast pop: lates hepreilegiatr indeosebi taranimes dependent al cre! numae 2 Sport consideebil 0 data cu-extinderea marehul domeat in secolul al Hvi-lea: pe umeri aceste! mace neprivilogiate, pe produsul rune! Se rezemau In cea mai mare parte statul feudal st lumea pevilegiuls. ‘Dae, desi dominat deo minoritate privilegint, statul medieval ro- sminesc'a implint a fone de interes general care priveau intreags co Munitate cuprinsa in sfera s4 do autoriate gt chin prin unele Git ‘ifestarie sale, ntregal popor romain, Impartc in cavre staal dlfere {Gea dnt, ea’ mat directs ot imediath inten aceste fancy generale, Tost apirarea inigt @ sttalat fmpoteive tendinfelor puterlor steline de al subjugn sad chiar ah anihila, Aplrores status de sine stittor. Tnchegate in Iupta impotsiva dex rminatilor sting, cle doua state romano, Tera Romiaeasci qi Moldor fu fost permanent silte sds! apere existenja Impoteiva matilor puter! Vecine. Dupi cum ,ntemeierea" nsagh care in chip traditional iWlent= fleatd cu nfruntared mitaradecsivi-—cea dintre, Basarab st Carol Ro bert in 1380, cea sa cele dintce Bogdan si opie Lut Ladovie de" Anjou La Qtete ste entre (itr), Baewen, eh Hetty, Sara dacs ouaret rir in Principle roman, ‘Brg, J, Wal A Gemgaca A, ecm Ato eo fo wae a— a fost realuats prin tnisturares stipiniiy marilor puter! care domi- rau spud carpato-dunsrean in secolele XIM—XIV, tot astfel 5 conse Yorea rezultatatel obtinut a impus un exceptional efort milter. fare de site slatele nou veate ar fi fost sortite dispaetel. Disproportiadintre Dpripnite lor fore cele ale mariior puter! vecine — Ungariay Hoards SD Ria sat fragmentele desprince din ea in secolul al XVelea, imperial floman sf Polonia — fata de care cu fost Insitute de a separa a imn- pus color doua {dei vandne si-st tneoedeze in geal ol mai Inalt fesur= Sele umane 4 materiale tune cind invaailestaine lea pevicltat exis- ena, Una dia functile primordiale ale dome, inserist de. sltminteri chiar in ttulatura demaessea prin wren de noleved sat mare voteved, fers sceea dea coordoma sp comanda efoto) militar al tin, adieh det Supraveghea steren de preqitire 4 oti tea acigurs apiraren in elipela 4e'primeldie, Puterea militark a oelor dows tri a reflestat fidel onganizarea tor Sccial-poitica™. Doua au fost prineipalelesurse constitutive ale ost iri Romsinesti i Moldovetin'epeca yintemeeriloe= sin primele dus Secoie care lean urmat: stapint de domentt, indatorat la stubs l= tora in schimbul paratolus concedat de domnie sau confrmat de cas ta, in virtue extinder dominiulel eminent Le ansamblul tri (datonia 42 participa Ja oaste exprima de alters continutul eseniah al for= ‘mule reapta si credinctoas slujbat din actle de danie ale domnilor; masa firanlor liber, care strat inc In east epoch sme puteraioe fle vechilor logstun comumitre sia ror obligate de @ ft perme: font progatit. pentrosiyjba ostiganee, atetate in secol al XV-lea, Scr ment pins io secoldl sl XVilL-tes, Eehlibru social strat pind n'a doua jumatate a secolulul al XVi-loa ire seeste doua staturl ve- Yaltole din'stapinires parmintului — i ucul si celalat puternie logate de funetaostayeasea —" a usigurat fortole mitre relativ numneroase De fave ea rezemat rexistenta celor oud far Impotrive repetateior asa {ut ale puter staine- Ca factor milter subeidiar su participa la efor {ul mlltar al Tae Romnestt st Moldoves in acest interval we Limp ee tele ordgeneyti st unitiile de meroenar Potential militar al Tirii Rominesti i Moldovel era mobillat de omni fie partial, fie integral, in funcaie de propeeileeetlunlt iatre= prinse. Cind prime dia ers Lmitats, cing efortul wiltar nu anteent an Sambul maser populatiel indatorate Ia servieolostsose © cazul n= sdeosebi al expediilor peste hotare —, domnlt foloseau nucteu! perma- hen al ostiri cele de luton tugi) sau curteni crgenizate th jurul furllor domnest, esa central, vide fe afla domnul lsusi a cele Pro- Ninciale Gm judeje si finuturs) Cina primejdia era dewsebit de grav, te, mitare 9 romanior pi a wocal eae al Sistece, Srpntorc str, iwi torte Sep find mari expediti ale puterlor ostile ameninjau exlstentatnsist a wri, Alomnih eonvocau fa oaste pe tft lupetoril foastes cea mar) Un rol insemnnat in spirarea Yar, indsore tn eal Niokdove, © re sonit cotitlor a etror constructs tatefinere a fost use dim preoeups bie de prim plan ale domniel in exerctul funclel ef mlitare. Meis- tena celitor'a zidbenicit in cele din unm uncle dia cele mal mart inc ‘crear ale turcilor§1polonlar de » subjuga tara ‘Capacitatea de afseare a color dot tie 5 hotirirea tor de a 0 fo- lost pentraa se aplirn craw cunoseute peste notare si luske Tn const orate cind era preconizata © sclune milfises impotriva lor. Tesma ine Spirtta de forta militars a Tacit Romanest! La determinat pe Carol To bbore sh amine expedits impotriva uy tasarab tune tnd da resta= Bilireaputert centrate in, Ongavia,logienefortsui ei de. restaurare Integeald 4 ponitilor pierdute de regat Inar fl Indemnat a Intrepeinds ‘campania fa\sud de Carpati. Un indielw clr nu numa al fore seestra, dar st al preocupéril pe care © inspira ia curtea regala ungara, le anil bbemergoter! expedifiy 101 Catol Tobert, neve parvenit din Insel cer= ‘une conducitosre ale Tegatulu un iavor de recent descoperee sem ‘leans ca un nob, cman de Origine, de Lo curt Tul Carol Rabert pponegeit pe soesta afrmald c& puterea demnulul nostra regele nu pote Tntru nine si stea Impotriva §) sa se compare cu puterea Il Busarabe" “Semmficat entry puterea militar Tue! Rombnestie Taptul ch, dupa infingerea ut Carol Robert, regalitten ungaré us mat Tntre= Dprins mare campanie spre resin (erie cele ejuate in 1890: a igre status ‘eominesc’dintre Cappatt i Dunire si restaurarea domi Insel sale directs in acest spat, Sprint pe forta sa militar organ nti de voievodsl Basarab, care. probsbil asumase deja ull de mare Sovevod, eel dint stat romanese, "Tara RomBneascs, sa impus ea Tapt politic ieversiil. Mat mult decit tit, noul stat’ # devenittemelia pe Gare avea sg se Sprijine 1 lupta de emancipare “a romanilor de It Tisurit de Carpatr incbeista ea constitaires celui do al dollen st om Inanese: fa perypectva ma: Indepartata, consttulres prim stat sndese a progatt eliberarea tuturer roménior de sub dominate stain ‘Vitataten ator doud state 4 capuciaten lor de ase apa s-a ma nifestat viguros st cind, abla iesite dim Incercsrea de putere cu reget Ungar, au fost cupeinse In ala de exponsiune a unui adversar {aca mai Driteidios Imperial otoman. De la istalarea turclor pe cursul inferior AI Dunas la sirgitul secolula) al X1V-leg, presiunea exerciats Ge pie terea otomans a devenit o realitale permanenta care a absorbit coviri= tor energie color dout state romdne, Efortul lor sultar a urari dopa Imprelurars, fie sa evite subjugarea ior de-cbtee ture atunc! cind noua tore hegemanlea in sud-estul Europe a tncereat si le snihileze, fe = Timniteze sarcnile impuse de Poarta clomana, care au ere vertginot Feist Se stack, tout 2 1, 130‘S40 climine din Buropa. ‘ ie Pa See seats name ce 2 ous ji Sa 0 tai inalt de autonomie tillor lor, Allnfele lui Basarab, Nicolae Ale~ Sindrw $i ale tinora dint urmast ior ea pulerle nord-baleanice au avut fxchieet principal contretulancares puter regs. unger, ln. acea SSeine forts poitich cea, mai amenintStoare pentru ‘Tara RemBncast i Mircea, efrtul de indiguire a hegemonismitul regatlul unger 19 ‘tipa politic sale externe Clad aevasta 9 fost prevcuparea doininanti— SSTextine spre nord sl s-a manifestae prin alianfa eu Moldova si Polonia ‘Impetriva puter; otomane, care e devenit in allele lai principala primate ponte Ture Homéneiees, Mircea a relust legetuite cu Unga Pa, eazeml col ms important i lupta eu tural; dar aetiinen 84 aie fplomaties, inspira de aoeasta confruntare, a fostimult ai vasthy Ox finztnduce Ia Bian, Vonaya sin Tumea bear turel dia Asin Mich, I Iupta lor de apirace a autonomiet fath ew Teypertul otomn, tn efortat fie spirare dostagurat de murele oma, setilmes militar, defersiva Sionsivs imbinats larg eu ea diplomatic a esnotet cea tna Vireo Si'mantiestae din ‘storia soedjevals’ x ‘rit Romane, pina 1a hel Niseaaul in a dose lumatate a secolulsi al XV-lea, dup epecul maril_ in ” ‘vce Yeemenah st In teulatoraofioala a domniion Notdsvet, thea 3m se ‘olul al X1V-iea st mal frectent. in secolul 32 XV-lea, exprimind. con Stings propre sl Gea wurepeana 9 Uns de neam a lecwitonlor din c= prnsitelor_dout ste. romdnestcancelarfle strane amintese. cele Sova Valshiy sau Valahia Mare si. Valshia Mick. Expriming ci ¥ fitegorie realtates Immueita in denumiren color doud Un prin scelat fume, adica eter! commun, umanietal Halian Filippo Buonsscore Cal= Einsehus, mar aus cites reerinducse la situatin polities a romdailer ( lachy anistesto fei Sin un near impénge tn douse, alae le. cele drat siate romaney, care entra el sint Montana: Valacha (adies Va Jnhia munteans) 1 alvera Valackia (edica cealalta Valachie say ‘Tora Romneasci, adicl Moldova), inch $i mai rispicst tradice dees de lnitate a eelor dowd state un i2vor de la ineepoml seeafalts al XVi-lea ave se referi la ycelo dou provinat ale Tarlt Romanest, aur Mi ‘dova si Transalpinaw (Genumitos cancelariet ungore pentru Tara Roma rneascd®, Idoen potiVit carela rele dogs stale romdnest) nu erau decit Ssbeivieinl ale sceleasi Tart Romane, cuprinzind toate formate po litce ale rordnilor, sin cw aspiratieTatents, pe ttl romani © un fiy at ‘Bint sau a conan) lor police Incontestabiatestat, des Inch net= ict corcetar intoriograic Legitura stabilitl intre vie dows state de fondu lor etnic comun exprimata de denumiie de Velichig Major sau Tara Reméneasea cea ture fi Valachia. wor, aplicata elutes dojea stat Distinctla aceasta, fare epare Sach din secdlul a! XIV-lea, na mult tp dupe Intemetere, a {est pem strkin won mie de a identi cele dou tart omnes ior enti aoesten insist expresia neces dea defini eaportl terachie Sintre ele. Faptul ea dommul Moldove, Stefania, a revendicat In cadrul PERE STASI oe om oa te toe estes wea na sone wineSECT alla ate HS ON HS SS Co carn ae oa tna ae Pre np Cte pers ta I aa Siac getithiats mals Sea seat ca ott Pe att ol cl, an iowa nat cee Ua le aes ates SSR NERA Stor" ge "tir in Sl tay ae rene a SESE aes rsa ane a Se SESE pene nt Raikes: Suing ich Uae SP cele Se sn read ets Stet oi meant ae Get ineeip Stas Sur ee pn e Fl coor ah peers ip ines spre Fim 3 Ma 1 a 86 Yn ont ee Rent es fe aire See pare aes ee gee 16 tall de dominate tn spatiul romAnese, Polonia, Imperial habsbungic — SMteesae a pretentlor dispaeutulus regat ungar — si Tmperiul steman, feloniad convergent, desi nu in acord su destrimat vniuaea. personal Fealizat de morele domn, Tealtable elailor internationale care. sau ‘anifestat evident ip desirdmarea unitapicreste de. Mihal Viteazul aut xprimat inst cadeul de foria_permanent care a actionat din prima food WEalatenge ststelor somine. fy sensol mentinesi dunett for statae ‘ranates st comunitates de srigine su rimas in sfera illo, 9 consti lenin Sveme ce roalitsten poltics Sa fixat In existenta separata a ce lor dowd state romanert Punetia politics, seneul larg al cuvintalul, asumati de cele dout stole medievile romane nu ©a Tupltat la. purlle poporuly ‘romin c= rinse In hotarele propri, ly Toph de exceptional InvemnatateIstorich Fo"extins 1 asupea rominulor din Trarsllvani, ta cluda piesiclor pe Sore leva opus al un cade stot stedin st ost In Transiivania formele de orgunizare poliich sutohton’ au disp st treptat sub prealunea politic regetulul ungar; rile romney de lip arhoie dispar sugrumate de nous orguniaare s province! inendusd Ge regolifaea angarde Cele mai cnulte ain acest (drt au dispar fara a {ise ueme te: dostmentatla serie; unele din ele au fost nvegitrate ae ‘ware in ajundl disparitel lor ea unitst poltice romanoyt! (terra bi ovum dia sl Transilveni), tara Haguus) Cel mai bine doe ‘aontat e-cazll det Maramureglus, sine. itonomia volevedala rom’ heauca 4 opus o/reastongs prelongitsnninte de a fy suprimata de regs. IMatea angevins ‘Apisarea exeriteta de regalitetea ungara asupra roménior din Tran silvania mu sa limitat la acest aspect. Inclestarea Tre reat st statele fomane in anit cind, teeind muni, voievodal maramresesn, Bogdan fransformat Vechea autosomie romineasea dela rasan de Carpet ne trun stat de sine sttitor (1964155) fost insoita de o masivl agro= “Tare & polities regale In raport oa romani cin Transivenia, deteini= dati tn mare misurd de teuma ca succerele luptel de eliberare a ror ‘itor de dincoace ae Carpati #8 no inspire attudini simile In terion ile Gizece controlate de regaltate®, In acest ani hotaitor, Ludovic de Jou mu nual a introdus justiie expeditiva In Teansilvante, often In chip special si marturisit Impetriva romdnlon, dar Isat sun 9" 8 alte masuri care aveau sa influenfeze mas s‘durabil soarta aceutora 4 generaltz principiul rectnoastersobligatoril a ealtail enemale. de alre rege, a lget confirmarea stipininnobiligre @ pirantlut de aper- tenen(a ta confesiurca eatolea sia iniiet prigoant impotsiva clerulul ‘cradox, Prin misile Ini Latdovie eonfeiunds ortadona a fort ilaturst sans Roby Fare Maramorent i teat ef Vt, Bure Ba, Acado- Eg Behe Ta onda de a Vane dete elle I Ro uria constittia Pranslvonie 9 dati cu € aderenit el, poporul romén ‘Solita sx soclal, ou fost inlaturafi din Viola coxsttulionala a Wis in Soossta vreme grin aceste masurj ta fsat una din tedsstyrle come ‘Situties medievate 9 voievodatulu si 9701 a principatula: Transilvaniel, Intemeiats pe raportul-diatre natiunte privilege st religie, ral satu ‘sligiles reeunoscate de puterea de stat fh situnia creat de mceste natsur, rolul color dou ctate ramlnestt fn ssiguraren continuitagl macar andra. din formele de organizare oprie ale romanilor din ‘Translivania a fost event. Tnsagh vecintaten Jor conslitua pentra romanit de peste Carpati mn sprijin, prin postbltse ‘ea contartilnt cu realttile pellice 5 bivericegtt superioore, dezveltate Lscapost de dominatia strap. Dar influenta celor dout state s-a mae jifctat 9 altminterdeclt prin acest spriin quae, a primal rind pom Soncesile In ce a fost sity sh consieta ragaltatea ungara tune Gn Slee 2tdjenicia Incercdit de a impue Tarlt Romdnests s! Moldovel fominatia se directs. sua striduit ed lo obtlad colsboraren: Im caval Sco-ior faportutt de cooperare, institite mat Intl ey ‘Para Homdneasca fepot eu Moldova, reg Ungar, at acordat, cu tis feudal, domnilor {over dots art un Sir de terior inuntrul Transilvanil,stwae care a fretunore moyen Statulus romansse de To Sud st rasdte de Carpal jl Bincoto de ment. ‘Sub pootectia scestei prezente plitice « statului romanese de din- sconce de ‘Carpall sa exteeine influenta Bisericeascs a Tari) Momdnesti Sis Moldovel asupra romantlor translvanen. tact din g dus Jumitate secnilai ‘ol XIV-ien Tn ueme prigoatel confesionale desnpune ts ‘egotul unger, mitropolia ‘Tari’ Roméneyt a fost Investitx de Patlarhia ‘onvantinopaitans cu functia de pastorire a masel popialelortodexe fin Trapiivanis st Fegatsl ungar, upsita de lerarhle bericeased supe. Hlooea sau pastorita doar intermitent Je Wadiel prope. Aceasta delegatic Ge yuter! a fost insrisd fn titelatura milvopobitlor Tari Romanestl, care ‘cumlaw cy access atibutie functia de yexaeh touts Ungaria "st a) Platuroes ‘Patwonatel bisericese l domanilor rombal din Transilvania, nes atl de potan cumoscut is euntinatiain sae Hsteat (a forme sale supe ‘Hose de Politic. celor mat de ecard Gatinitor| at guterit supreme in Moldova gf Tara Romdneases, Stafan tol Mare st Mihai Viteazul a aor fetiane a deplelt ca Limite ¢| imematate slatele asupra cavora au do: “nat sa investto semnlficatie general rominessch ind, as dous parte a dominic lui, Stefan cel Mare a restabiitre- ‘ile de colaborave cu segatal ung, dllanja necesard in tupta lmpoteva ‘thrciion, ela obtinut din partep Tui Mata Corvin un intins. dementia peste mnt cu central in eetaten Ciceu. Stefan tasust yt urmasl sift tine cemsidersbil'doienial adaugindiel not sate si ageeart forfiate, 3 M Plcurara,Istorin bier artodane romana, 9. 248. ae rend astfel 0 edenrattront de autoritate publiot romsneeses intntrul Fransitvaniet, Dar mai presus deaceasts cemalficge « ftndatia Biserl= (osced 4 it) Stefan de 18 Vad pe Somes, ministire eu functie episcopal, ‘cr un siidicr nuit de domndl Moldovel pentra supusit S81 din volevor ‘Shs transitvan, Ct tin wa mentinut aeeast situate, portunea. dia Sertnrol tansilvan scupra cayein sa exerciet autorttes de seat Mol> ‘lover fost suntrasa regulllor de guvernare institute de rogalitates une ‘dor in seeolul precedent ‘Met indrignesta inci, pentra oo tngidoia evolutia generalé a si- tuatle, 2 fost in eceasta privina elienes lui Minot Vitel. In. nego- Cette sale cu" prineipele "Transilvantot si, imal hotart incl, in impul Scare al domnlet sale in Teansilvania, Milai mw nunal a conclldat Le- fgsturle fraditonale ale bisrich ramne de aie et Tara Homdneases, fine ete a reusit s4 inalte mltropala romdneasea i fesaelcaptale print ‘Sst, Alba Tul, Aetfely ela Infaptuit yn set cave, losat st se der Seite, af ft Insemnat Senransatca constitu fa, 4nfemelata pe elim dnared eonfesiund orlodoxe 91 0 dala eu ch poperctul romen Gin vinta alitied «tari ‘Prin proteeta asupra blseeeli romine din Transilvanin, stabil me- lival roma, stich demnia Tar Romanest sks Moldoves, 9 ssumat 0 uncle de insemnatate deosebta in deevoltnca poporulel tonsa In aa famblul s8t. yr-dar, in echimb, voievoult moldovent si manten, vor dau, cu ua instinct palitie mimunat, sjeztmintele bisericesti, Viadiil, fn jurul cdvora se va aduna de acum vieja romani din caste part -<> (Cy teapirateie sale" urminl cultarale, el sing, acct sprijin bisercec Sp tv atore of creeze o consi de unitate i aeste park 0 consid ‘Ge legatart fire inie seri de acolo st cl de dinoonee™™, Gerotiea culturis omdnest in fasa @ fun alll Tunetie de seam sndephinita'do statol medieval in raport eu intregul popor remdn. Taek avadevieatd create cultural propri, nicl o colectiNitate etniea musa oat lmpliny destin. istore, ‘nt poate tinge formele superioare se BSeistente calective. Col sna de seams inte damnit trilor romane In Secelele XIV-OXVI au infult — in unele cazutigetul de intlogere © chiar vident ~rostl colecti esential al operel_cultrle 3 trecind peste “ate groutille condivielIstoice, au consaerat Tnsemmnaie resurse Ina {erste si energil unane. Cltorile bisericest, operele dearth cu care sustee au fost Inzestrate creat ftorara, covirstor bisericeascd sl em, Stioutat sau, sprint de Dnitiativa, donate bus, tench cult fattonale romaine Semnifiatia superioart a operei de cultura promovats de dors oe Unjolege impede, in oats cuprinderea i in actitiea lui Stofan eel Mare, Ere, 4 im aeeasla dicecic, tea Govedit pereonficarea con mai lang is: torick noastre medievaie. Opera sa arhitsctonles de vaste proportly care 2 ruestret Moldova cu numeroase Iaeasurl bsorioesti-~ mandstf 9 bie Tagan ems din Ardest 46 Oner, Bucy 1985p. 1 9TRE, ceo, pater oh som i te ot TEE as Senha tach Ree INCEPUTURILE PoLITICH COMERCIALE {ATARI ROMANESII SI MOLDOVEI (SECOLELE XIV-XVB) ‘DRUM SUSTAT™ n Seco al XLV-te3, Tara Romfneasca st Moldova‘au test cuprinse, fin marle deumurt ale comerjului international care le strSpsteat trie {Glut in vast sistem ae sehimburi comerciae ia plind dezvoltare Inte Europa epuseans st centrala, pe de o parte, st lumen aslatiea, pe de ats para Dewoltares aecston druinari fost tuna din eonsecinsle-moltiple fie teansformar Marit Negee in secoleie XUil—XIV ia. principale ane de intiinire st redistibuire a produselor Orient #8 Ooeidentaiu Agen {list beneficiary cei mat de seam al aceety Hntens sehimb comercial aa {ost venesienit si geaoveali care In socolul al XII-en, au limi avo Ful Bizantin de 1a Strimtor! 3 au Inceput 82 exploreze gi si exploateze larg itineranie coment international legate de bari ponte Inte {Zito color dova torn male igeute ale comertul intercontetta, frin segmentele esen(ale le iinerarillor acesula care tmceau pe teri orl lon, lea conferit-o insemnata functe intersatonala st a deterni- nat priméle manifesta cuncscute ale. polite Tor comercial. Aceasts Fanctie aeumata de cele dow state romanest 9 implcaylee} In evolu polite lor externe au retinal, feats, atengia medievstilor romans ‘RXplca terawura relativ bogats consaerath drumurioe comerciaiefis- {Mlografia roména. Dar in eluda sumerului :ealtaht stadilorinehinate fest terme, rolul celor dows mart drumui eoieriale care au logat, Prin Tara Momanease $i Moldova, Europa Centrala eu Mares Near Prin intermedul ely ew lumen awiaies, © departs ined de a fh limon, Shite tin unele din aspectole sale estytisle. Rindurie care urmeaza ish Dtopun sh adued un spor de Lumina Tn acest dementy s st contribute Ia frat buna inelegere a unut aspect fasemat al exstongstimpuril a Tari Rominest st Maldovel a state de sine ttatoure | TARA ROMANEASCA IN ITINERARIILE CoMERTULU INTERNATIONAL Geneza legiturit comerciale intre Bresoo sé gurile Dundnt, Pin = iturile Internaionale. pe care le mijlcea, Maree Neages « devenit 0 {oa de futernich strecio nu ntimal pentru Genova Venetia, dae st ODN Stu i aterile de Istorie males, , 1p. 88,pentra pulegilecontinentale care, prin pouita lor, putea aspira 8 parti= Sipe direct la exploataroa comer(utul ponte: Doud dintre acest. poten, ‘egetele urge 1 polon, au dezvolat 9 pollich ponties bogata in cone: ‘life ptr Intreaga regione cupringd in era lor de actune, ‘spirale pontce ale regatulul ungar au apSeut mull mat timpuria deci ale tle Poloniet. ined din peimele deceit le secolli al XIli-leo, {dupa ciderea Constantinopelul sub lata, regaltaten arpadion 2. ma rifetat o vadita tendinia de aust asighes Lgitera directs ex mares, tit Su cdatica, elt sh eu Marea Neaged, i de 4 elie astfel controll ae pro uno eo! comercale de insemadtateinternations Indice. timpurit ale tendingel regatalu de. ak asigura_logature irecth cu zona Donel de dos si cu Marea Neagra sint aaect legate de Sesavirsinea cuctrel Transiiventl side expansivmes sa tvanscerpetcs le Inceputul secoluisr al Xill-1e, cu coneursal Ordinull tetanic sap ct Imiloaccle propsii Unel dintre sessurle principale ale expansiuni rege. Uhlur la eskieit sud de. Carpal se intrevede din pavilegul scordst fvalerior teutont de regele Andrel al I-lea in 1222s prin are le con- firma stipinirde teritorate, intte altele castrul Cruceburg construit de tc, cu tert pertinent, side aie intreg pamintul yce serge pn la Inctarele brodnillor si de coaalta parte, dea Intartinle Halmeagluy pind la, jevorulapei ce se cheamd’ Blea, sl de ale, Inanteacd pina le Bunare. Heaitate sau, program, situsia inseisi tn wextol regal tat Indica cosa ce avea sa fle de acum Inainte, tmp de peste doua secole sh Juma, una din marile direct de expansinne ale regal ungar,ne- imiloctlogata de interesle pelitel sale comercile. O reaitateeclezas- fied oud so nascut in terltorile recent cuprinse In aria de dominate @ Fegalulut dup iagonitea Ordinulut testonie, episcopia cumand, ea Insist xis teal sau eel pte ml reeate din expansiance Ungagt Io acest ter:tor rogeamul regelititi ungare de expansiune pind ta gurile Dunarit si Marea Neagea, “chiar in cenditie defavorablle create de invszia ‘mongola, 'e.limpede exprimat' de ela al 1V-lea In. memoriul inaise tas papel Inocenffa al 1V-lea cu privite Ja peimejdia tatare, in care ai Sea‘cure speranjel cl, eu sprfinul eavalelor joan, de cutind Snstalat Is horarel regu, fn veerndtates Bulgarilor s1cumanilor, va fi fa me Guns sien extindl Mépinives yclr se intinde Dantes, pink la marea constantinopoliandss, Expansigeca spre Marea Neagra ora pentra red fl unger o necentaie eu atit mat mperios resimbit cy et parteipsres firect la comeryul ig Mares Adriatic f Tusese blorats de ripasta necra fdtoare a Veneie! la facepotalsecolului al XIIL- Lea, ‘Dervoltaea viet urbane pe drumul care legasud-estal Transilvenie oy SRE RE Cy mee ent oe 182 de cursulinferioe a] Dune a fost larg favorizaté de itineceriul comers SePee a incepat foarte probabil ta funeionegs acum, Brazovul,chemat SPLxEpuinenseh roll priseipal, de contra redistebuitor, al scestu drum, & Ripa inte-uy izver celesaatc inc inainte de marea invacte tatard $a TBA oipscrpie funcrara din anal 1300 i In fveala existent nut fin ite de Cinpulunge, probabil cipetenie a. comusltausasest im Seuss agezare, etapa insemnata pe priveipalul drum comercial care Lege Brogovul fu Dundee? "Expanslunea rogstului agar spre Adeatich | Marea Neaget tn pri se jurmitate secoulut al Xilcee a fost blocatd, in prima direciy de entta, lat tn cea dena doua de marea nvasie tata ‘din 1243, Comte tures imperiulr mongol a Hosrdei de Aur $1 hegemonia tar asia Uno inline tertor sate din ssdital st sudsestal Europe), sblNS1Y Suns Inferior al Dunne a 2adaraiet imp de peste un seco! tending SSgatule ‘ungar aut de "evidenta in. prmele. decenale seco al Saitica, des deschide dromul spre Marea Neagra. Reluarea Incorcarl ‘presupanee inliturases in prealabil a dominotie tata la Tasket i Sud [GCirpai in spatial romdneve, situatie care au avea st se felizze dectt Spre miecul secolulat af XiV-iea, ca mare a ofensives puter eret- fe, Folonis, Ungora, tile romaine In curs de consutuire, Deschis8 Ty Sie in cnezata al prin actunen gol Cazimis a Polonie!, sprint ao aston ungaray clara anttdtra @ cuprins cotind 9 spall rom fess, Duptsucescle megistrate ln ineeputl dominiet Tol Ludovic de ‘Anjou, tw 1941046, de expediie trnstivane la sésait 5 sid de Car- Bath dare strat a’ feeutat evpou extindere 2 putril Tegalfilt an ake fnaceste terior on al dollen val ofensiv, tn anil, 1902-1354, fea dominta itara tn spl roan To ona etring 9 Moa: {lu porter fa uematoarele ert decenit s aceasta tamasitd w hegemoniet {itard gute sh esparu, Legatura directa cu Maree Neagra, oblecttv veehi Sl polite regatlut ugar, prea acirh aigurata T1300, regele cords bragovesllordreptul de @cireala cu marfurile tor jibor a intiguran(" inte Busia a Prahova, yadied din Yoel unde WE dares ih Dunae ral pumitLalomi pina in locul unde se vari, da ‘SEetoes a Dundee ul murat Sit Aetul repel Incogisteesz4 asadar cee kc et toad a te aia 183pentru prima ost existonta lita commerciale Intre Brasov si Duntres Be dos, urmare aemijloeits a success ofensivelor antittare dia anh recent Tn ates! en, Jaidovie de Anjou a reust sa smmulgd Venetil stapini- rea {armulll daly (1398); rogeth ungar is deseisese uate! dou port prin care putea sh paripe tect, cu eoncursulallaulor sy genover, Ta Iicratival eomert ofental Dubla deschidere spre mare rellzatt de Dae {gar le_miloeul Seoclolys al X1V-jon a comets cu adoptavea unc e do masini menite sa stimglize masiy partiespares tegatelul 1a comertul Internationa}, sa integrons In marile creute ale schimbulul de marta Indeoseb! cele dintre Turoca Apant i Central si Oxrentul asate Privilegile comereale muinsroase emise de Indovie de Anjou a nmatit Sistomatic sh promovenn legature commerciale eu vunele din marile orase ‘le Buropei Centrale, cu Adrisice 91 Marea Nagra, sh constitu. 0 fea de itineraris ale comertulas international prin teritrilregatolut Ungar $i spre marele benelciy al acetal, Tia exploatareaperspectivelor comerciate deschise de dubia acces maritim reaivat de fegatal Ungar ina dows Jumitate. secolulal al Kiv-lea in Joe eminent a fost rezervat color douis orage sud-tronstivene, ‘Sestinate, rin goaits Lor, 54 benefeieze cel tat-mult-de hole oper: Dita! oferie cofpertulel spternations, Stohr Brawl? Firestey vane {jul principal al logitur, cu Adelaten aveu s8 roving. Sibuluis fa vara fnulut 106% Ludovie de Anjou aducea ta cunostina selor indeeptat 8 Dererapa vim in Dalmatia si Croatia privilegtl acordat sibienlor de a Grovla ifber co marfurip lor de orice el, orunde at Vol, sa Viens, Drags, Zara si Vonetla sy alureat y de a Je Gesface Sq rice conte In elusv Buda, in cluda veehiulUt drept de deposit al oragl, frente dupa Plata visnilor’ obisnaitets In. 1970" revening asupra. chest Lexdovie Br inrgi consigerabil privilegiul silenil, indeosebt 9 eelor angajet fn Seaviiics vomersalsIgata de faranul dalmat™ Ansamblal priviegilor feordate de Ludovie 1 sblenilor s fost confinmaat 9 Teng de Sigiusna f de Luxembeeg, continastor deoseblt do aelos al politic comercile @ Predecesornul sau. Dar plerdereq Dalinatel recuceits de venetienl tn Ta00, eveniment care a Modificat Sensib detele comertull ‘extern Ungisies score 9 generat grave si indelungate convulsiuni intematio- hele, pas capat legeturs directe a sibieniior ou form Samat Seek priilogoe rate care i scoperest Un loc ines st mai Snsemnnat i consttvirea acestui sistem de retete fle comertultt international, fad al une! polities comercial deliberate soe, cla ete gels ht ea Pe ne ww etl Sa iba we Wee wt 154 ibe sear alles Sees Dn ab Se chives le tegretol ther seo a Ee et vce a ts de tne ek see a Saree atin compe ou ce Bereta ith uP gr fe, SE su pes wr ole Hira ech Se reas ceens me ag gt ary state ree See eg sr a Sot cnt Se pd le we mens wed Opus ewe at ch ed 2 Tn ey ht ae ts neti ene Saget et Sy Medan Balt nn 1 PREeiiten genoverlog ny evn tial La import: oh avent Sept) we fof ee an tas Sa agonal es 6 ran setae Muth nels vb te ics ta fe gi Din Mie ag, mS Ee see, omen ath a Wa it Se ee de a aan at wea ci ont the i He ee Hs ate Si eg Se eda i re SEL oe a werent gt re Me see Rt ce a 195,rego a creat o zont de liber circulate, de scutire vamalA, pentru bra- oven! tnive Talomita ai Set, deschisincte aatfel lang acecul la eo- ‘merul ponte, context palit sate comercio contnetala cy implica ine teccontinentle, egatsra sigura eu Marea Neagra era, asadsny emt Li dovie de Anjou o neeestate imperioas. Schimbul de marfuri eu una din onele cele mai ‘ctive ste comerfulit oriental, legitura directa ct Zeno ‘eat, factor dominant in bazinul ponte, care avumiase de cued st cone trot dinet Ja gurle Duna prin exile de le Chia si Lleostomo, era fe veriga csenial a sistemului Gomeril international promovat de fopele Ungar Alc Ins, in accasth zond, ola ltimpinat eesstenta Tart Ro- mitt care Ie desdvirsea in acest ant organizarea stato De teres fu vat pajn vital deet pentru regatl unger era pentra Tarn Rome eich dnt aes Semen fin a rare drm comer Euntinental care lega' Europa Centralia eu Marea Neagrd, anime sogrnen- {ur curins ine Brasov 5 curs inferior al Dunas Pin armpit n= lereselor legate de contolul si explatarea aeestut segment de drum co- mercial, eglementares satutu sau a devenit st a famas wreme Indec Tungia'o tomponenta csengiall @ raportuilr dintre ‘Tera Homanenrch st regetal ongar Fata cu Incercarea Iui Ldovie de a crea 0 20nd de circulate Boers tntre Carat st Duar, in favoarea bragavenilo, care wamau st vehiewe eve mirfarle inteun Sens 41 tn clalally sutton desdvirgize de vam st taxe (1350), dommul Pari Roménesi, Nicolae Alexandru, Ht manifests pozitia, Confit care a relabuenit intse Tara Romineaset si regatal wngar {inca din anal emit avut neindoelnie 0 Tnsemasté component co- mercial, expresie 4 ptt pentru controt drum comerchl. Feptil fue direct sestat, dar se deduce din acordut relia zoce anima trata Ge fil 9h auecesoral 101 Nicolae Alexandr, Viacu (Vladislav 1), cu Lae fdovie de Anjou, acord cu multiple aspects polities, terioral, mlitare, Teligiosse $1 comercile, inte care cel din rma a ocupst Un Toe insemnat, fevenind un factor de longa drat, de antagonism si cooperare, ip ra" Porturledintre cele doua ler ‘Acordil comercial a imbrdeat forma unui pvilegiy conferit de Visicu negistorior Brogoveni Acent scord a" inchelat Sub SUprave ‘Blur ote Desir of via danubanorpontch ca Jo ate. al Nites, exprsie ‘ipesind dace agratee ole priviegital regal, Ke dovea nlirmas ral, Ye Bate de Bistrcare a civ expoom st Be. Pinas, tart Hann ned Spain mance ‘et veleagc nels Ot de sAaeranuine se rea regelai Ludovic", Actul era menit n propria sa formar sk Bee nid apc Ince "Tara Romney eo Pare Si"peasews fara Bite do ake (pro perpetuo pacisvinculo incr. nos are a ec unirsns elves et provinclales de Braio,vicings €& i= EeSSfnton cision, pre ab lea.) "Ncordul a fost ua compromis intre cele dou puter: Tara Romd~ peas eden recunoscutl stipinires supra teritril et rasictean Bonne cave se intinsee ambitia coceritoare a regatulus ungor; cesta, 1a Pee 2G, mulges Tink Roéney om prvlogia larg car ssigura Seo find apgtuntcn comertalponsodanobian, in condi de create Terunion's camonllor extrem de avontajose, Spe desupra o larga Thora fomerciniiiuntro Ta Homaet, Cols etoile Besta Bundnea de dos, preconiaat de Tegaltatea ungart Inch din ri- Bese clon ale seclull a1 Miti-les 4 reactallzat de Ladovie de An Fae aetetaformals tm teraciul acest compromis in zond de bere ce~ felis regi vanel, legit, Tara Romdneancl se Jmpwree, ale ae am Genetic, explo important drum comer~ ree ear ten trfriely dam in acim, ea teebuit st epee Se odo pevlogle extrem de Tneg Brasovului si prin intermedi om Penta afdelears regatulul ungse Prin prevederile sale explicite s prin pert sae urmia!anpliteyacordl din 1360 fost prime manifstare Nincecots pile comerciates vamale a Tari Rominest ‘Rewultial confruntari dintre interecle comercial si vamale ole lor deat hal saportorlr Ton de fort fost pe acest pla t2- Teer oedetoe ‘comerciale. diate Tara Rombnesscs 3 orat Brasow, finat, Sclementele sale esentiae, prim. prvlegial dio £288 3) prin cel Sprang ‘on sur de modiican, it 1418. Teeconfiemarea acest ststot event un element esefial =~ care fn uncle momente asu chine rol de conde paelpali, sine qua_non ~al raportaiior dintre Ungoia ‘Tara Romasensch sit timp cle & durat contextul Internationa) care i dat nastore Regaltateningacs a vegheat ca raportal comercial institult {n 1308 sh nul se deteriorese pentru bragoveni ea a iervenit fn cteva nda dieec in formatares toxtuial privlegilul © protoipalat —ces- feat pena sel Sis HH ata lore dans 6 pare fete oie, ct a CE Bee Sieane alse cigils pete. quid copie dew moatle pur "1a neue aauaaty GS Achim en raayioone, io seve! des Stes 200 1st{ula Domnil Tari Roménestireconfirmau, de indata ce era iscaunati {in domnie,prviiegiut pentru bragovenyfe‘textual, emfind nol ate pe Vitege, tie prin referie Is voce peiilogin «Pacea™ Tar Romanest cu Brayoval era’ preludio) confirmait su restate yphell™ Ca rags Ungar, edict at resabtirtLeitsrtoriginare Inchelae e'wremea tt Vit. ‘St Mircea, Dan al Tien st Radu Praznaghava in valtete Pent dorm: bia Tart Romdnesti veinnoisc In clteva rindurt peiviegul Tut Miseca ‘Pentru brasoven, indicia efortulas de'a obtine, Prin normed Beet Sovulu, spi sat macat aceptares, in cazul eel din urns in Pore fea cegatulut unger (tina twinlve din partes lui‘Dan al Teter ta 1401, 6 repreducerea textuala a privilegilay lui Mircea cel Batis) Viad Drscilreinnoieste gi el in 1437 vgesdmintuls echt, ultima contr: tare lrg, desfanurats, Mm. Secolul a XV-lou, 4 privilepilul breyovenior as chce i domn al Tri Romans alto carur, fara al repeta text. priilegiil su antiipind ‘omental emer nat nov preys, domnl Tari Romaneyt seems Firmau vaititaten pen Televi total orgirar sat prin cnuatare tee umativa a continatana Su wal Smt fe el forayoveni) cu oats Seep iateg — sera Radke Praznagiiva ia 7 wit M4 os dona men #0 fe {iv oe ew deptates safe slobon nse teak demic orate neh Genta mtd bit de opel te log ot I foctitoga'— sera Viedsiew al Molen probabil in 1482 bragovehtlor ce si umble meni vost sobori pe aly st se brine 0 waibe gfe Ge mime [.-] CH pent'u drumol Prabovely sl yb fe sobod spe tide poflty sus ne Ginem de aseeimintul eet veehi, de la domi at al Ines Inte, i ot sno 91 in pe ering 9 peafletel Gomi cles {in pace bund uy voi 5 fie sicbode toa drum, ss ble eames ‘it Nostra noi sd cumpere ps8 vindasloboat rate gees fark orto tntre scl regal ec! omnese'in earl ivleaa ardat te Sree, Ug bes preload a ef chcea ony Pet Testa” Nia de Ua Jar de Hoa aha preg Sea aera emia ast Retnalvadet Meenas ving, ads ele Eee a Fer Manatee ahha ist ern IE fou Gocarente fliers tae ers Ronde ey Baan 198 bc. cam a mba prin ark ont, sin Wad “Tepes brgoes flor In 1498 sa 1459, iain de marele su confle ew sie. ad cel Pinot ina fa ns a tha Tes Tere Reet nH ne pat drm pes ede ein Ghent nba ah hee ea if tener Sts ale in bien some eran ere La incepe ace domain eins gars org seeds bse ons Re LENE nly eau, Wad fap eaten ego iin comeela's besevenloe: fe Ee’ lac dpe el Sen tut faa ate fe we eae sinc Somtichndi cn sae gaa Soa ct Selita ls S00" ings bots se Sak Slain y Sept Bouts et Fn 9 a st Ie es a dite "Sh °Getncestre® reetenior “pena megs oath wk i‘ ht fle ya ee elaine hoe a eee, Hull vad Seti tonnt inpa ae i ae Eh al hn, Sang sf el dna Pinal St eho ce ard tae Ue dan despre Aca ne wr id Eshghls's Rad cel Sie im scceson st in piel eon oie enaine divergent, abr de nasa norm, manifest in acest ies meee Stipe conta in ape on rela rhea eat gas meee Sos nfs ta do eet Soa ao" Sime ip nose an 8 Hic oc I Banta tia ta ae taal Fouts cy Vee sai etoile ace seers UhganS aetat cine wend neesietior din snc 1 Besanotertsn tacts foc ee Ueber cs bones finite adds Ste tesa Se mae sat tg Ens fee ent We ication Sigel kes tect aren ta ibe fale Bente asta fe Bo nu er EMIS Sines aad ape La cela Nae dn slots de = att i? in Sieh Feline ane anit te 3 Tae ea 150eitre rege 2 privilegiului lui Ludovie din 1358, care legit ,culoarul* Sons dev liber circalatie In sad da. Caepagh™ be: partea Tor int site omnis Tari Romaness au Incercat, In contexte polite favorable, 33 Se emancipeze de repimil Comercial nsers ip privfegial acordat brason Yeniler, dar incercirte lor au Famas inet, In tot acest inerval, momente ‘exceptional, tendings. anticipatoare produse de situntl de scarta dura- {Ge Situatia a ramae fundamental némodifeata in cided leat de acar— Su!" din 1300 si de privilogile comereale urmtosre, Insplrate din cel Aacordat do Visieu bragovenilor, ea fest dominata fe interesu egetulus Ge ant ssigura legaeara cu gurlle Dunarit st es Marea Neogr®, airecie minants e politic sale rsieitene In seco al XtV-ea st al XV-ea, 51'dp nocestatea meatineslcompreminilal cu ‘ava Rombneases, Reginud comerfului Yragovean in Tara Romdneassd. Compromisul fealigat Inte Brag, rezemat pe puterea regatulul ugar, si “bara Ro imanestcl a fost fers In privtegile care replementay actvitnten co inersala e bragovenilorinlauntrol frit st teauzitl lor spre ty strane, Dow au fort privilege care au erect cadral legaly stat negotulu Droyovean tn 9f prin Tara Roméneoses cela lui Vict in 20 anaes 1309, si cel Iai Misael Batrin, din @ august M413 (varlanta lating in 28 august 417% Still eiegiat al bragovenioracaprea te primal rnd legis lor comerciah eu Dundeea si Marea Neogtay asadar negotul for sd- fctol european si cu Orseatel Apropist. Dreptul de a clecula cu martu= file lor fn neeasta dtectg,asigurer pbuimuta prin acest satut Impoteva nor eventual masuri. de protectionism comercial — polite a cleat principals manifestare in adeasta vrome ora formule depexitulut cbliga- Sonu =o fost una din Teele privilegitul exorbitant impus € brawovent ‘Tari Romanestislibera creuatie negustorlior era, e rept, ascer- parsts pein acceptarea unor fame vamale, der in cadrul mut regi Fa fal Seesebit de avantajon, Cea de a doud fata s privilegiulat smuls de Drayovent Task Romdnesty 9 fost libertatea exeepfional de lange Pe care fieou asgurat-o pe pista intern a ‘arfurie transtate prin Tacs Rombnessct erau supuse nel vam aricesimale trieesing, kammerk) ia intrarea in fara la Clmpolung (1308) ig) Simnd in Maova seers ine iinet a se Ce sale Bepln Dc nat, Nv "0-0 ORD, Wo ix Graal Sib inceoa infor vam sa tae fagoulad Inpiegaree foes Smet SBMA SO oy — de fapt o vam central —, inlcuité apoi (1419) printe-o tax vama- I fina fiributum, sama), La inapoiere, 1a Donate, anfurle adve de Drasoven! cfs de asemenes supuse vim trtasimap, Pe dram Brie Jes, brvilogial din 1368 creat brasoverilor on rogtin Inet el favors Si Intruce negustorh care urmpau sees itinerari nu pleat ama, de- ta inapoiere, ia, Cimpulung S04 In spropicre™™, Asada, potrivit age aminuts vara din 140, aeceasi marl tranaitad de beavovent prin {Tara Roménessea ‘era vamuitt o-singura datd, la Intrarea Tt tard, 1a Gispulung si In Dundra, iar pe drumil Briel era transits de bra oven nu'ern sopiet vant dest Ia inapolere™ “Aseatmintal vernal din, 1418 a inlocuit vam trcosimald dea Cim- ppluag printe-o taxt vom fix tn ce, dar limita in un se de pro ase Le ieyirea din Yara i la ingpotere, ‘marfuilo transitive de. brejo- ‘vent erat Supuse vamt la Vadal Duna, la iesre, tla Buchs la ioe poiere, an EINE nice een (riesimum) 9 wba, ne vana papa ‘ete im 1308, ra estompat cu timpel; cele Goud naqient sau confundat, iter ‘mont ig an tin ca le oxprisn fot flat feat SGUOGig tant Sige neuer ae emia sai SS pia nese 2 ae merce per team yin Sat arene hime Nat aval neren Ee en naienes apie ett aa BAS ge ome crea Reta a at ups Si dss Seared ata Sl rae oma Seee eae a en ee Fee sac aj i Silane na tae Sas IEEE ERI ACRES an. etn i tt re In, sendiag xie Cesta verilol grog te, fd, x wre, uel ae Sch Ce SS PS a it 11 cnt ea nt te woDe vamile interne, origencst tributum), pentru marfurle tapaitate, bragoventt ergy eu desavirire seul, im vitatea privileges tut Visicu, sal avultSned,peivlegiol din 3968 @ suprimat express verb vata in {tena de Ja Stating, inaturind un obstacol din ealea legatorit commerciale 2 Srajovulus cu Vino, a corul tr, Sraciit, fusese restouray im dom- Die sat se pregitea st sho relat, “ia privinga comertulu! Inldunteul Tari Romlnest, brasoventi erau cuttin peiviegah din 1360 eu desevirsire de wart, ati la ntraves fn tara" alt ln orage, CU excepila vimis orasenesti (eibuturn) po care Uimsu sa o-eehite yJa Clmpulung sau im aproplere™®, Prstigial “din M418 mentine seutirea do varalle Interne, CU exceptia vamis oe 1a Ruche penta postev Introd, In locul ell Jestintate dela Cimpulng sa ‘aml trguluk onde vor vinde aeest posta" s1 4 Dimbovije nde aves "Suporte Jamitate din sume platen Huchr®. Seutite total de var in ‘Tara Roméneascd ect ndeosebi produscle mesieyugulut brayovean (ier, sn, pinuray pinza, sibi, cujite, arcuri, funie ete)" Producele naturale ‘ale ‘Trt Hamdnegthcumnparate'de bragoven! (Pesto, pik, animale, bein) plateau o taxa ia uehr ste cara peytelul, axe’ In" Beila, Tirguvon, ‘Tingoviste, Dimbovlta (In aceste din tema ‘eet ioour toxs era Simo: reaye SR SLs cea eae cee Seip sure pene tee ea Petig boane dae ‘eorantr coat fam mari Sie amir wre Ber GS eh amecee ae Oars, aint try a ae, Sense, a bl ete, aaa ora ‘hrasine dea Wit ere aor) Oreos RSs Gas Maleate ue eure ns sates eee lemataem ae e san aa genase eat ei Sli sean ee esa, et pep in Beasts XVI doce, eee’ pola i Novo Foo, "unum pis, 162 In sfirst, cole dows peivllegis amintite a sttust principal rispun- eri ladivtinle'9 negustoclor brasovent in Tare Romaneast, indacsebi Pentru datorile contractate sie, Ineuorilor fall Romanestt een t= {rach despigubires pe soesteala bunvrior ar Urosoveni, in vgtuten ‘echiulot principe medieval al rsspuinderislldare a membtior ster Aelor comunitt: umanet ‘Clauzsle celor dows privileg, celal luk View si col al Iui Mircea, fay constitut eadrul fo cate sa dervoltatrelaile somerciateIntee Bra Sov'si Tara Rominesses, lit tmp eit au continuat sa pevateze gelatite politico’ care impuseserd! set cata. Privilege emi tn favostes bra: ovenilne de soccesort 1ot Mircea q confirmarile interment general ale Scustor prvilogi au raat textual termenlt actloriniisle sical ox peat Fidel esen{a. Unele medificar introause Tm aceste acta ulterionre ho contraaie &, dimpotrva, confirma statstul origina in virtuten acestor acorduri, negustoribrasoveni eau asimiatt ca regiat cu loclniet in Prvinta coment) dincolo de hotarele Tirit Ro frdnest st beneficiau de drepturi egal si probabil chine superioore fata Ge acestin In nctvitatva Tor comereiala flguntrul Rotarlor fi, Benel~ ind Ta tant de tn eegim care nu Te implies decit 9 var, la inerae feo in fara, in drum spre sudal Dunari spre Marea Neagra, s alta la “napoiere, la vadut Danii, bragovenit aveau un avants) egal cw al oeal- lll 0 invemndtite deosdhaa s avut modifcares acentet Fgh pen Drsslogiol Int Miroea cel Batriny desfintad. Vara de ty Cimpulungy In Feonith printr-o teat vamals fixt pe produsale Importate, perceyat 1a ‘ucur, privlegil alt 413 a mareat un pus lnsemnat in direc Intere- Selor bragovenitr, A fost anulat caractertl de vama de hotat al taxal la fare erau supuise imdefurle ragovenoe introduse ta tara, Ine statutul Asma) Dunasly al Marit Negre pe deumol Bragovul pint x [Bratt — ea sproplat fact mel mult de"sitatia ideal trmaeta In se= ‘ola precedent de bragovent cu coneuSul Tut Ladavie, © situatia expri= ‘cate! guy nr ala dutate de erate wus Sada do Pee ‘ese anti bandin, flee tbls In Ht aeboiy, de suera ponds Vil piss SSE TSea oot Cre St a ie Be flee te dat, Se enc is ont Cho oe or de, su. cuiistem Beano Wo oly eitreta Sub eredenia"tadtoram ‘auemauam de ats Sra lar © eit peel Ie pre Feat i a alin ger eliseacum impusnrea, oat aera peaaer. Set as ro ‘Pca mpecalwenedat Ge lalew bresovenior po Orumul Brier — o goeea tae BAER ore ese SS gil feat AT art 163mata plastic de o formula care apare in cteva sinduri in prvilgile acor- te brojovenilor de urmapt Iut Mircen, dat care se refer lt regal ‘Yamal institut de ol: ws fle ei (brayovent! st locutri feu) Bisel] 9 Sine urd fart ca tara doainiel mele." (Radu Pravnoglava, 1423), 48) eh fe Slobede toate drumurile si 8 umble oaniens vost la st cimpere i Si vinza slobori fa niet o grja a far pegubs, ca slcuin ge simbin Prin ‘ara Voastrans = (Vlad Tepes, 14681459) say intecun moment de ree onftrmare rispieavs'a Yechit Uberti de cixclatie » brasovenllor: vee Dif cu ptine teu snsrfa va brant, cca facut Dummer st fm cum 6 sngura {ari® (Vind Tepes in 1476, end « snulat oprelyile, sealele de hotar, institute In anit precedents. E drept ci tn schimbul Vim t= cesimale de la Cimpulung supeimate, bragovenit a fost sli st achite Ia Rucar o tox vamala fbx pe balotarle de postay si inca jumtate sin ‘eeasta taxh la Ditpbovita sf taxa fatreagi In looul de vintare, Dente ‘dvfurle-desfacute In fara, sh vama teleesimals lg teeserea Duna Je Gas sls Snapoiore, petra marfurle teanastot; st de qsemenea © drept &, probab ten sear, in contextul aallor Inelegeriy Mircen 9 inte in posesin castelulal Bran $f taxelor varnale percepute pest loc de tre ere. Dar aceste compensa erau departe des fl achvalentor sb 18- portal veniturion cx vama-de la Cimpulungy pe deo parte; numescase Idrfuri Introduse de brasovenl ig fara erau scuite de\vama, iar pe de ‘axa fxs imps pe diversele marfurt supuse taxiri era desig ine fertgars ‘vimit tieesimete. De aceea, §.1n ipsa cifrelor aceste @ indicia cal maj Important, Incercarea domaiel Tati Romanesti dea resaura Yama de la’ Cimputung si de a rovent Ig ayezimintul Tei Viskou 2 foxe Veheisera combaituth de brasovent Restaura Iq 0 data care ni poste ft ftxacs preci Intre 1416 sy 1421, ware de la Cimpulung 2 fest Gin out Gestungats de Radu Praznoglava, tn cadeul politic sale selupte tan {estate de saplare bunavointa! brasovenilor at, flndeb mate rogat pentru varia dela Cimplung, ca 8h mu mel fie [1] Am facut domnie mea Ga a fe-dupd agezamintul co a fost In allele fi Mircea vooved™, in Schimb, domnul cores, timid, brajovenilor st respecte satutul convent pentru’ noyustorit muntent cyre negustoreau Ia Brasov. Scrsoarea Tui Radu Prasnagleva care conceda Brajovulul, le. insstenfle —conduceri forayilul, revenives. In agerinlntal Yamal al luj Mireea, gin 1113, © 60 Wada ci’ din panctel de vedere al imerealer brajovene acest sqexemlnt Sinsemaat un progres, sincd Unul Insernot jn Faport cu situain cs 4a de agezimtntal Iu Vics Tibia ean ptt ats, einen de ain no ree ER ae Ps a es 2h Sau 3 i rena lor oe rida fe a mera, prin anion 164 ‘Dea informatie disponibile sint foarte rave, ele tas totus! sb se tntrevada in conflict Yamal intre Braye at Tare Romneese8 sfc {Er dome hn Miron In curt dome a fll ho, Mia tinh sitelul Brag (iRevcz, Ture), col del domnt au imps brasovenor JF erecere spre fare Homnesic® sin sens invers fae vamale a ciror antim sare de aplicatle au ne sint cunescute®; renetia BrasowUlul Seclansat interventia eegelui Ungariet 51-2 determinst, in cele din rms hotiriron qcestuin de s elu cettea™, E foarte probabil ca eestaurores ward In imputation conta dest cont Inchet {i vistria bragovenulor, etre su objinut reveniea in regimul pave: {ar To Mircea din 133, ty uinstsmn al domniet hal Dan Tye wat re 20, Branol era In stapniees regatula: foxe vamale cent st fe per= ‘opule in cotate, dar acum Vctimele erau 1 megostoriBrasoveni e eek Ss'Tari Romanest, care Incersnt prin mijlciren domnulil lor scsi em ee rept [Regimul raporturilor comereale statuot, pe de o parts, de privien silleorginare ale Tut Visicu 9! Mircea in favoaten nequstoror bragovent Sie madifiisile ulteioare ale acestora, neesentinl, tar be do ath parte de concesile brasovenilor pentra negustor din Tara Mlomaneased, sees: tea din uma doar sutiect cenaecute, a consacent ult Taport flagrant a an, te ome ee a ‘orurs ‘propria signum teibutt engendo, solticionem tribctariam inibta quam Hacee nod cessent clam de presi a iporam pretium dicts Hoste vous i apt ptigu anise etn dea bated Bee atten tener ace a Came etal Sees is a ois aries ea RS ete est or Sand ean ‘fer Romane ‘ert eae irae Se es Sete ee Fee Ale png tate vr Bday a Metadata: las auth ip be eet the oe coer eect ae aie aaa ced Boeeventi to Tera Homancoed; UNb, IV. pe AWB DRIED, Tbnepal. Inegaltate tn primal rind jueiica: in vrame on bragoventl l-eu asigurat ibertates de freeze prin Tara Homdneasch spre regionle tease Ganubione si maritime, In zone de_activitate comerdals aduestoare de marl estigul, Negustes din Tara Romanesics ae Toveaw de dreptal de fleporit al Brasovulus, constituit si consoltdat prin mall prlileg Soordate de Ludovie de Anjou Fegimal vamsal inilal — 0 singurs vam pentru accoash marfa, 1a tranait, daplasarea vam de Is Cimpulung la Roca? st modifiearea ca. rrcteruiul $l cuantumulut et —, lage dgrevart vamale acordate pentru ‘burnerasse: muefurs tad asbnilat legal pe negstornbrasovent cael fin Yara, crelnd condi extrem de favorabileTegituel lor comerciale ct Oriental prin ‘Tara Romaneased. Formula ,6 singurh tars din privile- Bile unora ‘dintre domi. Tari Romanest, pentrabrejovent exprima segalittea” vamal, fetivi in mare masuriy intre cele dous "entt Somponente; Tara Homdneaset gt Beajovul cu Tara Bisel. Regimul va- ‘mal ate eit 11 conoastom, a roalizat poate n_unele momento o situabe dle ogalitste intee negustiet eelor dawn yQiei* —~ Tarn Romanessca 3 ‘Fara rset cu Brayovul — dar, In veene te negustorit brayoven! beno= ficiow de nensele avantaje ale comorfu divect in regime pontodani= bland, ‘cel ein Tara Romfneaseh trebuias, in virtoen Groptutut Ge d= Ponit‘al Brasovuli, sa cedeve eqcovenlor Deneficul redisteiball po= {Mtcolor vehiculate dee pe piata transivand gi, mal departe Inc pe cea 1 Enropet Centrale, Dreptal de deport In igoare la Brasoy penta fee Bustor mantent 3 drepkts de ibera trocere spre Dunare #1 Mares Nea f pentru brajovent prin fara Romanessct int expresia inegaiti fondamentale s raportalel comercial institut de cel dol partenett fn Aon jumatate a secolulul al 31V-e § la Inceputul selul de al Vea, Sub presumes regetulo\-angar st in cadeul general al reglementart re= Ishlr dintre acesta 9i-Tars Romdncasel Aeest report, tse In. privic lege’ domniior “Paris Romdnestt pentru Brasov, a Tost prelumgiren me- ‘Storfonst a legetuell stablite Intro ‘Tara Blrsc regiones Dunacit x pele deeenit ale secoulul al XUU-ea sh apot tn ¢-doun jumiate cola ai XiVeise, tm cadeul,coridoruluit deschis ae regoitaten une (gor, renitate politica cunoseutacel mal bine prin invelel el ecleias- Ee, episcopia, cumand $1 respectiv, eplscopin Milcoulet, Legitura teri= torialh decta va transforma, In'uema conflicteloe 3 fafclagerior eu Tans Romincases, in sona de ibers circulate comercials, cu regim va~ Thal extrem de favorabil, Tara Romanessca Sin tmpus eontrolul asupra 2 Despio de ibe armasae,acodat tn lune 004, UKE 1p 212—218 yp, deat ens WB), tor newt dn atop, Cents Coons Se, We PTC Mirman NW pS OH i 165 teritorior care asigurau legatura eu curs inferior at Duna, imptri= va peetentlor de dominate ale reyatulut ung In scesstd zond dar $3 cconsolidat acest drept prin concent excopfionale teordate frasovul prin intermedi acest, regatulut ungor Bomnic st comer. Balitea comenriald © domnilor Téris Roménest sea denvoitat,abadar, timp de un secu), precumpanit In can creat a6 eordul general cu fegatul unger, care a asigurat Brasovalul pevilegit ‘exorbitante tn tranaitul spre’ sud jv coment tnsust al tir Cm geese te privilegi situatia pe care su ponerato su constitu principal ise- tor'de stingherire a comer Tae! Romdnesit si x interewslor vamale Bip donnie, fiesta, st poltien comercala a tail sua fini in rial Find in raport cu oceasts realitate;Inteucte reglementarea relator et Brojovel a ovut caracter exceptional s prgrtar, ea produ’ doc Imes ce al ude care of cect princpal materia Investigate ‘Cadrul primordial de manifestare a policti comerciale a statuui in ‘eval mediu fn misura in cage o azemene politica sa dezvoltat a Test cel vamal, Desfaerindue! setiviiten intro lume a privlegii, comertal medieval sen impartasit din acest sistem si ta organiza dup fentrile Lui Concurenia comerialay lupta pentru acceaul fa sursele de faefuri st pentea plefele de destacere,s-au'desvotat sub protetia face torllor polities — oragl-stat sau morarhie feudalt In stadil ef avanset de dectoltire —, care osiguras.comercianilor proprit condilprivile: late insuotrut testorialut lor si cind forts de care dispunesy © Inga hula, in nfare astute, in ant mai malt s0% hak putin departate ‘sursa acurmulailor mari rapide de capital mobihar in Europa ApU- Sooni si Contrala In evul mods a fost comerful itersationay Wt pl Find schinbul de produse cu Oriental asatiy Acctaul is cinserile na- Wale si terestre prin care se raiten acest comert controlul,adied pest Ditates de a exploata In candiui et mi favorable din punch de vedere comercial gi fact (Yamal) aceste drummiely constitu nul din ops tate esontisle, ined departe de a fi cunoscut in toate imensiunic, pate festarle st immplcaile sale ale iStoriel medevale, sau mal exact ele Te porturilor intrnstionate fn evel medi Politica comerciali a domnici Tarii Romfnesti si-a gisit teren tim- ppariu de monifestare in lupta pentru conteoll si xplcatares segmen= niu de drum comerciat international care it strtea terterul. In Tupta eu regatal unger, Torn Romaneasct a reusie sisi fire devptal loritoriul care i ora contstat sy 9 dat eu acests, si pret contol dru ‘ulst care Tega Bragovul cu cursul saferior Duna g Marea Neagrd, ‘Dar compromisul de ansamblu roullaat inte cele dua state a compor: tat si enuntici multiple, dintee caro unele, din cele mat sensiitey ‘ese intersele vamale ale domniei cele comercsle sl tir. nte-sde= {Br prin eeyimul vamal acordst brajoveniler, damnla @ accept 0 ras tied festringere a Venituluh pe care | Ione fi furmat exploatares nih pe drumal Bragovalu, dacs! beasevenih a ar fi beseflcst te Torgi de erarevari vamale la tranzit yi in activitaten comercial, desfagurstl in ine | fevioral Yar; de asemenea, acuvittes negintoritor Tan Roménesti 9 fost ‘stingherith “de concurenta comer\ului brazovean, favorizat de largi | rivilegit in Interior (irl de drepta de deposit tare rezerva ‘br Yenllor redistibuiren tn tenul Trarcivanie si tn hurope, Cental Imirfurior aduse de dincolo de sunt Cum era: de aglepat,Tegaturd Goer Stata iate Tara Romina st Bros in eumined cone ii a generat si reach, pe lings solidaritalee de interese in raport Cu sh deren, Restle a fe go Ii ‘cad ise femal creat de privilege originare tin afar estul sister manic {estare a tendinjei dea inisturas | eacide tn eadrul sistemultt ms pteau ft dett fogre limite, Ste findeas fe si inlsture abuaste Iresoventior gat restaureregeyalitee teat dintre negustorlbragovent si cei al Tank Romney fe sb supeime lunole piediel vamale din calen actvitit eelor din rma ta Braga Ine voraret prineipiului reciprocity: in rapoctusie dinkre cel dol partenen comercial exprima, in corespondenta: dornnilor cu Brasovul, Beja sees tore pentra negustorimea Tar Romtnest yi 64 wmblo ed mart oa meni! dome mele in tara voastra.-% nu uh sf adouge fads Pesona flova tn eet dint act al su de coniitmare a hbertiide crculaie a Eracoveniioe in Tara Romaneases*, vam facut domnia mes cae fie dupa srenusintl ce a fost In ete Iut Mircea votevod: st de aceasta ma val fines, numai si voi sh vi Tint Shraiior domnii mele nedeeptate s8 0 Iie" face, pentru eh sf dommiel mele mice mila de vor, le amintea bra foCeallor atch om into corerpondents mat re ‘Mat conerot dealt aceasts revendicare Ge raciproctate st neindoiel- fic mt Ut a fest efartul domiel des sprijni negustorimen proprie linpottiva esuprintag vamale Ia care era expusd in setvitaten desist Hin Tava Bisel, Preluares contoiviay eortelulih $ Yamil de la Bran, Ja cidtat noilor acordust reaitate de Mlgcea cu Sigismnd, a fost pros ‘tabla ma namai domoie, care obtines satel o compensoie. mikear Per- dial, pentru un sir de sectifiel conse, das newustorimil ‘Tari ox ‘ntndgh, Hntrocit a Inaturat piedies din calen etviatteP™ CH de ape Bice rp, SAR ei ticcul “lato at prt pet Pas Saas Geen em 168 foie le era vama de Ia Bran, cind se fla in mina dregitorilor regal, fe vedo linpede Ia lumina pretestelor domnel pe lings autortille f= atulu, sau po. HngaDragoveni impotriva abuzarlor sevirgize In acest punct de tredere; aragind atentia plegarilor din Bragow ed plrcdlall de {2'Bran prada pe oamonii done miele sau ridiet vam grele 8 pei= fonese po sirac slo fae rau" Dan al T-lea i some sintering pentra a regiml vamal convenit sa Fe restnblit,amenintndut,almiater!, ‘epresali: 31 de nue! vel pedepsi, 6 sii c8 mu vol Tasa pe eumenit dom ‘let mole ft pagub, ct vot razbuna cu pe camenli mele, Dar in cinda Tnteeventie! hi Dan st Tiles, ea sa snore dintre suecesril at, vara de Ia Bram 9 continuat 28 fnetioneze, mn umite raamente chiar at de apisitor inet a declansat no! reclamatiy inele deznebit de cetegorice, din partes domnie! Tarit Homanest™ Dar, ore de viguroase, protestale si sciunile domallor putea spera, Ih cadeal dot, decte sa Ingradeasea sau elimine sbuzurie,actle deco aie bragovenitor 91 gle dermnitarllor regal, mu 4 suprime inega- Iitasea'instaurata In secetal XIV In Faporturile dinire Brasov si Tara rméneasea st Inseesa im prilegle ik usu st Mircea cel Bitrin. Tnla- furares inegaltati nu plea Ti vealizas declt fm alt context pot, care Seif ingudit Tari Romaseyti «4 se desprinda din otvernnitaten tegetie Tui unger. “Tendinia de a realize acest cbiectiv s-a manifesta limpade In vre- mea lul Mircca, In snumite moments, in eadry) politic! sale de apro- plere si liane’ ctr Balan legatura Gare @ avut 9 functie net antiun= Bom. Or, lgttura politics stabs de Miseea cw Vindislow Tngiello a fort Tsofita st consolidata in dous rindue; prin cubriveatoare privilege Mereiale acordote negustorlor poloni Deschizind larg tara comertuluh polen, seutt de vam cu exceptia cele din royedinja domneeses, fovitie, unde va fi desegarea marfurlon si dupa acca el fe slo- {oui de 2 umbla in toaté tara si provineta domnict mele vinziad scum: pirind prin toate oraele, prin teate sehetele de pe Dundre, Incopind de Ja Porte de Pier si chiar pind Ia Briula st prin toate tile din munts lciert anu pliteasch var ict intr-uM frg snl inte-o sche. Mircea a opus comertiluy brasovean 0 foarte Primejdioas cose: (2! aamitind ch no a Inaeeat chiar substitulres Li prin activitates ne- [stores din Polonia st Litcanie, ‘allanele ‘ari Boménests cu Pelonla au avut insb caracter episedic sf, vetlel acestel stuatih prvilegile domnller muntens care scopereat “=, Bin, Demet, pa ea aot erent, Dana any SRR ean atte ee, Da ohh ae ah -sctivitatea negustoriloe polont nu puteou si. aibi dect viata scurts, ta ea ce priveste Tara Ramdneased, Polonia nu a reusit sd devina tn bare tener politic de durata si de aceea nu fort in masurl st infiuentene hes {itor nicl raporturilecomerciale ale (ali.=t puna apat statutahur oe Yilegiat "al negotulutbragavean, Atul‘ fost factor. International. core, _geind nous situatie geopoltica Ta. Dunarea ‘de Jos, avea sh modifice att statotu politic, eit cel comercial statorniit ins daua jumaate s Ssecolulu al X1V-Iea si la Ssceputul cel deaf eV-tea, ‘ia milloes_secolulut at XV-lea, dominatia ofan, conslidatS ta Peninsula Balcanica 81 Ia Dunire, itipuine un now eehlibr fe ager rile cu Ungaria, medificind poninie 4 atatutel Internatignal af Tae Bo rminest, $1" In ‘deceniile anteriare, tera fosese constsinea de invective furcesti st plateascd tribut, pret_al riscumparsiy pacts sisi accepte Freptat si ite obligatt fara de Poarte otomans. Darla mifocul seco Jui'at XV-tea, ragatol ungor sea vasut sist sf recuncasea yt sh confitme, fle muna ‘pe fermen limltat, report stabllit inteeTrapertl.otoman 4 Tors Romanoasca tn detsimentul propre sale autorital sl pretent ‘Armistital nchelt po ret ant Intze Metined a Ti-lew 31 Tene te He fedoora In noiembri 1451 Inregistreaes dubla legatura’ a. Tari Nome, fest, cog cu Imperial otaman st cen cu negatil Ungar, indatorisle come ‘esctate fala de nul de celalale $i sngajsmentul celor ous puterl Ge 4 Fespecta autonomia interna a tiny damila j dreptal de slows a dome ‘alu de etre fara, in masura In care st acestn iq va respect angele Ientles Desi neileat In repotate rinduci cu prlejul rednit oetlits {Wer antictomane, acordul din’ 1, care a statuat dubia dependent’ a ‘ied Romaine a creat acelin @ tuts de echidsantt diplomatic Peeunaseuts in report cu, cle dow’ mast puters vecine, calm fovorabll afirmarié euconomlel el. Timp de tel sferturt de secol, at eit 8 men finut raportul'de forte exprimat de acordul tarco-ungor din, 14St, dae ‘al ales din 1402, Tara Remaneases « bersiciat de pe una acest soe ail, '8 eunoscut iigarur police prelangite, favordbile aeons ao vyalori materiales! creates Spirituale™ pe planul politics weonormice tra PNB inidevatm cuprins wh 462 9 cxcrirea Belgraul de citre sure, agg Tre Homann un tino Scena aera ae at ely ol Mire oS aa sa ao Ini Rea ol Fruon (4-147), aad Calas tase Teh Raa cat cae too 9 Menace Hawa isidisny pent anf nou tee a MAS Tern Tomindoca 6 stain anasjomant sean te toe de Sadar Se Suir ‘Tracim cat att pons Wicd aatnh Masa eA ‘ie pling postnciam saci ett ese ans ae Eo Dermitecrn ar {ora Spine eventuaa Intiie te achive tn fara sla Vad Tener 4 putut moaiie, in favonea el, raportl comercal traditional ex eego~ {uP'ungar Beiditante poll « crea aeder 0 conde favorsbls Pen- tru ingercarea Tari Romnest &e sprelua functia Je ntormedig o> Merial inte ooyelefransivane a1 comertol pontedanubian, fat tal hos {iis controls de puleres otomana in ssceniune Sermifcativa pentry coteatia dice statute isteratonal steel al comer e coincdena in tiny in alle vowels Viadislay, tice fscordul turcocingar care a constcrat cehfbral Gntre cele dou ptert fear cra nn ie mart le a as {politica comerciels a Seesteia In raport cu regal ungar. Faptal not folificntge de cur, © scnploren do etre anc de’ Hunedoara. ast ined, dubs propria t'martursice, in conflict or Udita, 9 principe Ins fibre Gres a meguntrioe din Tara Romanease Ta rogetsl n= gir Adopiots sun presimen SomnasTart Homanest ste eum 5a ce teleaga contlatal suri, maura a dni confrmare leg a rept ecruse nepustortar’ din Tara. Remnenseh de aos welt Imaifurite 3 dinent de Brajov M Tara Braet Cu aceasta misuek im= {ide domnia Tart Romnegt, inten content polite international sen Si'mosdifest a deen fanh nous im pollen comercial sri De cum inaine, evendicare resipoctaileectve in raprtrle Bene {oval cite pinepalspafetare era suprmanea repulse depen Toes eran » doen oid de darts» ai dorm Tiefusal Brayovulus de a eceepta in fat splicare reeprocit a prate™ fat prin reacte, maburi Ge ngradire a comertull bragovesn tt Tara Eoiabnensch, rearea uni laa] de puncte comercial terms pests Srasvent, seule, cre chive cu inattiren dropuos de depeie tn fevoorea ‘Piru Romine pg hepemonier repeal gain sal Puropet aouece drept manufertare pe plan ermercal regia de Targt concent fmpuse Tarte Romaneyt in Jovnarce Brayoulat, incre Im prislege acordate de domint art emporatas trans; epoes chic Uibrutu ngarocotoran Sn Tara Romaneesc, icepind cu ioc seco lulu al XV-100, a adus madificarea politic comercile « danenit, afte rarea réciprctai, berate negot tne cele dou rt (na numa fn Tora Birel, Gr te intepul regs, cad Ungar) cn aceot fore Tinl6 a cruas ingridica dere comerflul bragvean fa su de Cor~ Pat Dircetl fixata de Vindicta al U-oa in raporturle eu Brasov, prin yang" hman ple contra pscnty ne ee Be ee ere Sah Sec on ceo texte confit saa co Vngsiny’ st Intentade"e- apne, prec 4 arrest ELeaach wares sad eee oe ‘nitla brajovenilér care irebaia imlatirat. ankept ns Hanan «ne cents | sale tear tape pn conrad te does, Sess ao Si ance fae ace ee ca SU SS pce eran peers ed Bo, ORF ond ence Bee Bas EE wn 1 fe din sudul ‘Transilvaniei, coerenti in logica abstract, picitueste ins prin fragilitatoa documentaiel pe care ve reazimi, daci nu vine chine lin contradic cu en fa Tealitate, Infuntarealarmaroacelor de yeas hit de catre Viad Tepes me © atstata de niet in avor Sea lnvoca fs spr jul sceste poten, prezentata de altmintrl ca fapt cert, angajamentl feumat de Visa ‘Tepes fata. de Dragoven!, in 2478, nainte do-ultima ea isclunare, de af lise sivciteule liber prin art al yea de-aeum inainte Stal ce a fort sf a mal fle nical in tara domniel melo"®, Dar nitiert in cuprinsul seestul document, lnvacat ca principald marturte tn spe jnal pateritas lat Tepes asupra acest! masui, sau iy vrewn alt text, dom Inusi na 9 feVendiess In sehim, sigur, aka cum ce va ved thal jes, ea frateie $1 succesorul sau, Radu cel Heures a institat regirnul SSeposisidu) sbllgston, care Ingradie-considerabil atiitatn brasovent- Tor in Tana Romdneasca a intercoptat in aclast tp legatura lor d= fect cu Buraren de Jos, Revenind in 176 in domni, cu oncursul o= Elle eegale, Viad Tepes se angaje de fapt sf uleze mdsurile [ut Rad ca! Frumo®: Dac ny exsth nie on india, provenind de le"Tepe. cu pr Sire Ia sisiturea ‘armarowcslor de otar de citre ol insuq, mi exist ist veo acuzatie tr acest sens de 18 sasi isis, eare mut Le cruttt pe domaul roman, dup cum se tie, de tnvinulet nnulipe grave, Povest- file cu prvice la eruzimile lui Tepes, in congemnanea sexist a cSrora sa- ‘au avut un rol Insemnat, alte ievosre fi imputa un sit de Teche Jeg, nu Insa institulreslocurllor de depont obligatora, Se atic in sehimd dupa confiemarea in 1456, la Ineeputul dommiei, a veoh bert C= mmorciale a Bragovenilor in Tava Romaneascl, Tepey a reconfirmeh coast Lbertate fn 1438, dupi prima ea teconcliene eu sai, in urvea contliesi= 1 desfasurat in'regatul ungar Inte factunea regals sl cea a unisllo, Jn cadral ciruia domaul romans orayele Bragor si Sibid «a0 aflat In ‘bere opuse:,Si'sa Va fle slut dommiilor voaste ca de toate cle ml-a NS PGE 2 emt ttn ono RN gat Hla te akc eee pall ae {ohtlorraioveat tn Fara Romdnossea gt de apelin. 0 inlereelor-nesustorior finda-n Seeasts feoh Nolet, Viet Tepes, Bucurgte 27% pe MT. alu ISS So all ptr ae fe tents = ae ira aca gto i emer “gs Boratoec lost Pacer oat Came teste ee Sega ae Sipoett proktionise fprving coineeate detaparat ge etoile SESS ee ris et ere 173‘pontneit stapinal si fratele meu mai mare Mihail Silsdj (coret Sziagy) rea 84 man; 9 ia pe eroding spe suet domaelssele tn pace bong ca Vol Sst fle slobode toate drumurle s1s8 ube garctil Sos. ‘ila no! cumnpere $i savings sloborn fara nico rij fae pagel, cin apn fr vow Arms Sos st of ee” {Gh Stoboci fa vot peecums mice poruncit stan st fatle mew Bilal Shuai, * sims Fghduiale ui, Viad Tepey nu era vorbs goals Braoreni at in ceput sa circle liber in tte Hegurile Tart Romdmests ih eiaivora Slut 1450, ia inceputal noului conflict a 1a; Vied Tepes cu orale six fegtt din sual Trencllvanei i, do data aceasta cu regele Malay Coin nau, pretendentul Dan, instal la Bragev, invoca chucimile mice te iced Ipotiva tran Brenig. ire Se flan ria rasa: 91 pe folk negatator din Brogov, din Tara Birsl, ct sat fort S58 epic in ara eminem pe soe rn pe ti ra yeos ee Just tilda ptt sen um ea tata aaa omery ot ‘ea prins pe feet cameni i a tra in feaps, pe 41 de ing Mua. fost sa cy ek caen la Iara a dunt 900 de oe {ett din Bragov 9 din ‘Tara Birsel care se aflaw la Tingovste pri toate Ugonle din Tare Meméneased; pe scstia deci Ce adunat spe unis ‘In feap iat pe alt pe foe" Noua reconciliere, dn 1480, tntre Tepes s sai a restituit neidlel- nic acestora ibertaes comerciaia in, Tara Homéneasct. Reconciles ta Drodus in cadra sevenirs Lut Vlad Tepes la allanta cu Ungar, Ta peer {trea actunil antiotomane, care'a Himes divecta daminaeeh @ pelt fxteme a domnului romdn. ‘Dar 0 azemenen reintegrare a fromtu ie tiotoman, slatur! de Ungeria, dupa modelal urmet do cei me! mull dine fe predivesort sé, presupunes restabilires vechilor raportori intre ‘Tara Rominoasc i regt, incusiv cele care priveats comertul brasovean 5 privilgile caret asigurau buna desfaqurere. De altminter, Vise ee be insu, th #76, in etal de reconfiemare a statutyl privlegat al Ssmertul brapoveen in Tara Romsnease, care condam regimil pace telor de depocit obligato, invocd veel agecimint™ acordet bragove il de Mircea cel Batt, de Vad Dracal sf de el tougts yea 88 Ie he lor apa veehiolsgeraminy, cum a fost si tn zlele de mat fnainte, ined in vremea marelut Mirces vlevad ai pind in alle parintlat demnieh seta crt gp rat 2 ae ue aa ander it nit ee garnet Peake ens wee woes ae cn tad gee ee ta Ae Moa sen ‘rises asupra fi, Bucuresth, 1800, p. = “ “ 14 sale, ale marelui Vlad volevod i apoi sin silele domnici mete (6.2), Tot fs 4 posunest domnia mea si fie si de acl inane dupa acel vechagezir ‘int; es de acum Inainteseala ee a fst nu mat fe niin fara don fet mele, e158 fle slabod sl volnleflece om sf fack negot, $i x8 cummpene 31 i Vine, fr seald. Si targl sh de luerul ceri, am ingSduit domnia neg ca sa fe slobor. st cumpore In toate tegurile #1 prin inutile sh fn toate locurle din tara domniet mele, cum a fost si mel naine apeed- ‘mint cot vecké gi cum a fost pi tm fee domntel mele (52), tot ase 38 fie si de-ac nainte, ct voiu fi im viatd domnia mea, ea sf cimpene so~ ou din toate cite fe va fi de tebuintd si vor poftn®.Tatdagadar, fm cu vintele domnulut isis, caracterizarea propeiel sale politct comercile In eaport eu Brayovuly ct de deperte e acest text de" yprotectonisml™ comercial pe care il atrbuie un curentsstoriografic modern! Infruntases apeiga dintre Vied Tepes si oravele Bragow si Sibi a fost sgadar nu un rlabol comercial eu manifesta: polities, ci un conflict pota eu excrescante comereale®. Daci, aja cum sa aritat, ropresallleapieate de Viad Fepesoragsior ‘Brasov s{ Sibiu s!nogustorll Lor au fost manifestarea unui conflict po- Iii, dach e teat malt.ca Indoelnie ef ele au evut testturile une! polite ‘comesslale protctioniste, atribuita ca insistent domnuhy; fark veeun ferme documenta sim e sigur tenn potent, mane ath pentru prima oarh clar in raporturle ul Vladisiav al Telea cu ora Sele transilvane, 4 fost reluats de Rada eel Frames, care see cules pt lace din ruinele laste de sampania devastatoare «fut Mehmet al T-iea in'Fara Romdneased in 1482 Fiabe i chet tame nine Baan pulse oat in gg Gee Pala ieripeve nace tar the Se ea busts gettin age Bekele fanustar, Caracuctoe pens repartee pons Pllc a 2S Soa foes meee Pet malsur pigs neat pa Say SERA ey crt nto ge St aunt Vog tape, cae eal pense ad ane ‘pgaetior de statute, pivitegio ie Tare Ramhoenscerapgearde dnt Sit NERS Se (eatating, pie et tee A 115Domnia iui Rass col Frumos a inceput sub ausplcileIntelegerit ct Brayovul, desigur prin reconfirmaren vector priviegi ale orale ae ps obligor pe caleareeonrlierl cu regal Timp de itiva ant rsporturile dintre Tara Roméneaseh si Brasov So desfagurat Sn cadree fixate ln inceputal domnick le scents rete de aplcare a vechiulal privilegi, relanot de Radu cel Framos ac ice fea neindolenie Vlad Colugiral in 148, cind recoulrma In Wind] ey ‘echiulstatut de libertate comercials acordat Srasovenlon Je say ah ‘multi dintre predecesort = Imprejurari necunsseute au pus capa insé, cel mal tesa in 1466, scestl cade al raportilor comercale Inte Brasov #l Tara Romineceee rsh din vara aossti an, Matias Corvin, strait de reelematile teeen: hier, impuck ius Batt cel Frames ole condi pe care le-s feat nee golului bragovenii in fara sa, Inceind sverhile lor dreptun, heat 4 oblceuri, indeosebi Soma prin tragerea‘ivilor brayeanlir tm ators Ssttet domnesti ,ocea co — serie regule —~ mu le-a foot nicicind oot ceiul*®, Interventia hoticté # regelut in problemele comertlul Broce ean in Tora Romancascd e indiciul unei Sitmogil deosebit de grave al umul impas general al relator comercile Inte ce dol pastenen Succestunea inifiatvelor, do 0 parte si alt, sf factoril care le ‘sclanjat sint imposbil de stabil, in lumina docimentaie dicpontbite, aliminteri dect cu til de ipoteit? Cova ce se gtie iat sigue Tapia a ip cursul enulit 1456 gal color urmitor, Tatu Romdnetscs 9 Bros Ssovul sou firma gi respectiv, consolldat atitudinile protctoniste. Res Dlicind eevendicSilor si masurdor Ini Radu eel Frumos cele tetimic fle de regele Matias Corvin ip seriwoares amintta, in enungul ¢1 general £8 i In exempliicdrile sole —, brazoveni refirma dzeptal lor de deposit In report cu Fara Roménease,ca de ltminteri seu Meldove, Lt 20 cps tembrie 1488, un set regal — cel dati de acest fel euneseut in raporturie eu Tara Rominessci — impune aegustollor vent de dincolo de. Ca 1, Dundre” pe unds ss vihenss pening Sichru) ‘at om oy a venle Saoee 461 inte estanaele Sonne an ee ete, es omrae i {n'fonifine documenta stele, v8 tls destach mtrfurie 1 Braoy Ue Interie 3 fe Seansporte mat Hehants in interoralTranstvanie™™ La mdsura adapt ln ciate Bravowenio, ad a clspuns dengue Gu masurh sae ceea ce 4 Se- ‘Shneat trgitereaunes cll rogele a curtog domnulst Bel Ronse Yen splanaren confit, Sersoeen tol Rag etre Braver on Wiens tino seein tn evident canta conflict tm acest tap, 4 poniile parlor Reinders. Javolaa® inches ea slul” repel, Sofa tence Eprints we Si eteuren deposi ubigaor®—'solurla be cates gropanes fenira roslvorca conflictual, ertatea de creustie a intercl rege lush ‘car pink la Vasasdn entra nequstolt unten, berate velurma a fie garntatprinte-un priv brsovear™ isin uh Re ct Ps «in non cert pv I i staves depostlulsbigetor fy fara Rominossss pent nogestort ba fovent ajar e sll sau sallor Unde urmau sq Gesfachinstule Eos dat expreste obvectivald seal al nogutoinil mustene,scela de Inksora cbelasld pe care constula Bespovl in calen nets In interoral Travavanie stl regotlas ungar, Instureaseallor in Iiteroel et Homaneys aun oe dec 0 Misurd de teprenll al ch ‘el ol veal era suprimorea marl yealet de ia Brnov. Sitvatia creat Se ste fie fe pate ta Cao nomen Nt Re cei Frumos «preigrat sous In care sev op! in cee dn rns evr Ita istered in raportule comeriate dintre Fara Roméneasca# som #0 Compile Sins enti Brg Sia Na a res inte de'a f fnvegstrat nos art ona sluile tractus pe ttn sestavrares Chor lt breve ee prosnizats de. doe Teel Rowanegt sub label negustorial avtbtone 9 a peopeilor eh Ritoet Sassen eer cman mr EY a soe «oe mee, ago =o gi ot Henge eu avon 1, Be elys sn fie Set ah ener li Be Pa ale py mw so oh manu Et raeaceaeere heer eet Se Sree eats pees AA TESS as atic 12 ee a an te ns m‘Nowa directie imprimats de actnes lat Stefan politics Tits Re anda in 14784 pus capt na moma donnie tt abe cel esis Bar 5 polite inaugurate do el fa de Brasov cu ifive an io urns tore ‘af de, Stefan St avizat Ia. concurs Tat i ak regatulus unger pastes a Bales fae feud une ineitabile react urea Esioed Betarab ot i fee domnia prin mart concest facute brasovenior ada prin wevenitea ta Nocti lor syezimint pe care se angais, in limb) pasty sl sie 4 spiritel cel mai larg: det orien va fost cost dts ceiend omni, eu est akezfaint voi raminea si domeueamea, bo gindece sk Si Tnttes, de va da Durmneven; a ose heguiaor uu orice Senet os 44 umbie lobed pris fara domnct melo Mf figtuseed pe ured ee lisa i dace ar purta. chiar coroana’ de aur Pe cap, Ot sitbed Se time Neinfelegerite care par'si fl aparu. spe sisal dotted alot Based mn reaple aestia eu Brazval a au avut tego ie einen ut atten smell isto Revenit dome nics eu alutoral fegatu, pentru seueta vreme ins Viod Tepes, conf: tai vechllepriviegt lag Tavorabiie bragovesiir th combisioet proses Sscalelor,a deposit obltgators - ‘Frmula accor, ceacie a poiticit Tari Roménoyt fafa de. refue ail Brasovull de a ingidui trecerea negustorlor roman! nlaghara Tease duvanie inde ots tot mai mult ss Se puna ca solute fala, Aan {nts In toomentele cind actiunea politi a Ungarel pertcn brasovenis Jor si eevind la regimul erginar spre care nisuiny, ur. concurea neigg damn Wnstlati cu abrjinl regatuhus Ungar si al lor ngs livers Tg asigurats negustorior brepovent era din nou ania’ de moniee: ticle pals profeeionite ale chiar seeoray damn capa Ted stervinh, cu inlermitene, in vata palit Tat Romdnce a a dues 4 conducerea et pretondéngt refugitt tn Trensilvaniy reqatul Ungar e ‘save esa i uterea deo smulge defini (ara de fab autietaten Bor oomans $i deo reat excaiy tm orblo ma “au conti fe resle, si manifesiile pe pianul pobtiet comerciale ale aster pot stb egatura ct regatultngar 5 eu Imperaetomas " ‘Tot mai frecvent pare scum functia de fntermediar pe care negotul 44 negustoni Tari Roménesttindeau st'o asune Inve Leperal obSates 4 Transilvoni: dou de tire dormlet woastre = seri Tepeuy brasoee ilo, sore sflyfl dome safe ck mictu Went nt eat pine sh “acim sak peguitorl eu marf, dup go Wa foci cw eh otras Hl miaefa cu troc, 1 felt acolo sf mu le Py day slrace meg lau marta de Is tare, st aceqi le pun Soe, lat et Is sosoe murat nie finde ny le pls Yo ea sd se pliteased i de tcl Ace eet ‘vlc cart de Ja Smpdratal si eavind el de unde sa plitewch, Ase ontirng privieiul »ayentiiatala vost ‘cel ‘veel prec fost Ht ass RIS mel ead W bret a oh Bont ta a gt rt il ome, hc vl sh te, ah ere a Si RCRA St i A tee ae Soe iahal Som as cto eis Wah Sr rt Uc eco a Seite chal SATE Sith eed a Laois me AR thre cual Erte AS EG ey a tate ier pea eee rani ee les ae DURES amy ane Nae aaa toe Spee i dnt ath ae Sent saa sea Sage Aah er ee et iat ahetd Soave Port a rere fe See ele an a Spee ences eta ea ent shops wg «ttm a dare in ml ean es ee Jeter 9: Inet Slee bs aie 9,3 SRESUEST hat Ladle Se hae ll poAepoxt fo raport cu munteil a fat sl politica Teil Romane la for imtlncntrelor da" desfacere “bigatrt pent bragoveni, Rlsttao Dreclsaza ne deinitveana sub Neagoe Becrab, Ine cel poll co Mercia 2 desdvirit seuss negusterimitautohbone Spot proiee: {Honsmut brgovean sf efortl Somme dea rage Uenelgt it mat eg 4s"pe"urma actin pepotlu:Raspunvind salar recover de 4 rStaura vethes or liberate comersal eu rs Romine demo ie Gpue eonaderenete tle ca privne Ie prottela negistoror propre Shier fe angel tinea rguror onde neat Sr detach Se Sera Marfa, on Filets: Tiegovete, Tegwor 98 Cimpalong. Nu far s aiugy nsf cra disp st senonte ta apcareasesir fof deck Sescovenil svar fol la Feconogteen reeprockatssbecd velit Bor ah domran Vonstra pe negutorneyeh Sl eumpore 9 2o"vinek Beste fot prin ira allie aa eeauluy i a Orode' Ta Cluj ia Firisar a in fignov site Tare Bisel, atu Wom slbosi nol be one ‘pert dommes vost peste tt fare soar a fe vomit at tal 3s campers in fru Rowse Tn sceceg erome cu Yoteure de es dice 2'ScMistl Breoueitor tn Tara Romnenea maul 9 Inge rote actutsteg hemor tt, afr. atel Toca dente dios comercial al Ta Romney pe dram mercial care lege Burepa enurain eu Dundrea de Jor Marea Neage Dar etolutiaevenimentslor nua ingadult Eri; RomBnest <3 ylex ‘ree Hndelungat stata aoe fears svantjer cite deve that Gesu ech pole in Europa Ceatrala 9 out ristrnat My fee Scores imperial otdman de ofentvele-vctorioate ‘le statu Sal Inafal Iles, Sub fvell protector a putenslomane negstort furl gl itcintn! tin ato lor Ge Begemone ptrund ms ta corto Tr Romisest stn Transivania Apel dieast de neque bearoven a $lontdemultx Tar Romanesi pe care i indemna st se open ints die neguotlr leva acata fe sepunde prin recunenstere ep Line tnhe desire fn aceasta privinfy urmare eaitater genera, drastic modifica in Savonren oXimanior: st penta drt, Seton ‘ea voobt8 at invaat af, hope praca ge cdl dombia tea mh vreau hs oprese inde ara ‘noasia ese a dommatak nesta ene {ct impasse Savas RFE ate, mW pot Spear iar gration voutrytneae dacdo pute spol vor epee In strigatul de neputings al votovoldit Rade Pale e copra o Ine ‘eoga ou tealitate a storie; comercile © ir, tn contextl ele Po- Ice de care no poate fv desprjac sce a pencesjier mastves een: Xiao sub protec begemonia ctomane, Bree Onspeed ONE Bacal ota. Bem oe Ee cea se Meas re = 180 1, MOLDOWA IS CIRCUEEUE COMERTULUT INTERNATIONAL oneza drumutel maldovencse. Ca si Tara Hlomneases, dar cu un ezalsp de elteua decor, Moldova a fost integra n'a doa jumtate ft secolulok al MiVelea in ssternul maior Rnerarlcontigentle, ante Au ecior care logau Europa Centra jt Maren Baltics eu Bunarea de Jos 4 rea Nengel sh, prin intermedia for, eu Oriental ‘Vreme indelungata drumurile care mijloceau sehimbut de produse Ineo Apts a lumed ertentald prin spatial us ocolt Motlova. ita Fares egemonet tongole supra Buropel rlasrvene In ‘ilocu. seco- fu: al Rttisie st plies comercial a Hoardet de" Aur mu dat un pi fetnic inpuls iierariuuy, comercial teresa care strlen tertoile fuse apurene, cy insemnatele contre ge ts Vindiminy Halle! Lavo, {Sproplindurse’astfel de teritoriul roménese de Ya rset de Carpi fh secolut at XIMT-ten tn enezatol Halil, oragul cu acai sue 3 contol ¢ arteraInsemsts a comertalettnforniona care asigure Tee furan inferior one, feeb terre supine Hoard de us, 51 europa Central in aecolal XIV, tot mat feeevent sparc mene tionatLivowau care se subsitule trepta orasulat Halle in Funeia de Seniea comercial prinipal al regia Ofensiva antititart care, i decurs de eproxtmativ un sfert de se- col 9 adn enerstele Halle 5 Viagimie si contoh regatultpolon 8 ‘st i vaste repereusunt comercial Regina eommrulal pe itineraile continental care conducest spre suudul Rune, Stabile contact cu Onentut 4 ijlceauschimbul ea Drodusele sala. davenit de Indah pile] de contestate Tnire Tact Eomcrealt politi Indrepaqit st spere'ca vor putea benetiia Go’ po oS Seaiie e B ede ee PCR Uitecre tata gdy «Nol rates a {a roaté Conbaeretate de Polos a Mer Moire ot fiopen aoe, Duce, 13K nda’ nanate ‘arma ponte Ramiele peta eee rans, Inds pba leuet Gatral op Cmania pe deus are Ric, pepe ce Se ee si eee Rignng sear ee ‘itor epetteatrepinte do" Caumie eel nave, e0 coneur ot, ove Mace Picea inea ortpa Cenk pty Reta, Masta Bey Giga aelurma modifietrilor petrecate, cf vor participa in conditit avantaloase In rivaitul comeey geiental Clue. anl_abla. dupa prim val ofensiv polono-ungar in enezatul Halil, germenit vali comerciale si foc Epariia, provestind witoarele infeuntar pentru asiguearea legaturll co zona. comnerulul orienta, in Rusia, sle cardi centre principale eraa rcv Srezitle genovene si venatiene din Crimeea side 1a gura Donulul (Cafe S'Tanay. In 1944, regele Ungeriel imputa Tui Dimitrte Detko, wcapitancus Rothenorum+ —'cdpetenia care timp de sitive anl a control enezetul Holic, sub protecie recunoseut ‘a lal Cazimir al Patoniel —. foptel e& ‘negusions din Ungueia eran sapusi In dari mai grele decit cei polo, n feritoriie sale si slleita regim de egalitae vamala tntre negustorilcelor fous regote fn 1852, Carol ss Telea de Loxembung, imparnt genan Sirmgo al Bocmiet, sub antoritatea etvula se afisk Seda, acorda neque fvllor din Breslow dreptul <2 aplce repnesalil supusilor fegelot Cazimir 41 Polonici in cagul fn care acesta lear ft Blocat trecerea spre Poloni Rusia stu Prusie"s Cazimir inst afitma eategonic bn 1364 91 in 125 sed sla caveat fara Rusiet cu propel sti oament sl ch aceea treble she Gecehisa nurtat eamentlor si negustoror sai" In 1356, tp cadral efor tla su de consolida ponitile comerlale cgtgate, cl Inzesteaza cu Jane privlegt orapul Livow®, f2cind in acelasl Ump ins, sub presiones Interesetor eontrari coalieate, $1 nsemnote concest nogstoriior stains ie aa fat co SSSe ma ROL Se cael Sele nan nasa ee oat a bw” Memento Ramparts Mira As Pet, TRG Ccmtk at abam mata a Mec fein Torus la Lemberg, w- Pr: Grins Wocesrk, Hansioche Hamdetisrensen, Shou ae Sint’ wad der Onene_ Ein gechichcherRuckblck, Bsa, 116, 2m ah ae pt, espa pak a aa ie eta yet ett a te NAC Mac ake etm ed ee EBLE RAE Si gee Oe ee mca eer rer ae i cg ph tc eg era ec ee Fes giles tercandies di Usvent df le de la Fea ou Bar Moyen oe 1e2 cary urmireau si obtina Ubertates de a trace dincolo de centrul comer fal rus, pentru a ajunge in oraicla Haliene nordpontice™ Oseiatie limpuse ‘de conjunctira politica sehimboteare side fora soncarentlor conceal ut at patie anihila tendinte Lwow-ulll de at asigura, mo hopolal legaturi; eomercaie terest ca centrle comertull alan dim ‘Sugul Rast, prin Podolia, pe stineraviul care e nent In i2vaurele vre= ‘nit drumat tatarase (wa tartare") Unlunea personsla polonowungar’ Infaptulta sub Ludovic de Anjou dup mourtea’ tui Cavite al Poloniet e ereat 0 condiie fevorabili afi ‘mur tntereselor comerciale ale Ungariol In cnezatul Hallet fe dous tn ur, Ladowessigura negestorilor ain. Ungeria faciitatt comestale tm asia haliciana in 1972, clnd Te cords, Im egald masurd cu negustond potoni trecere bers sad eivitatern nostra Lerburgensen sad alas Partes'quasibet et provincias terrae nortrae Rusiae pro mertilns sea re mus, meretfonialibus culuseunque generis, specie, colori seu Tateriel Ae presneabtnt emendis seu omparandi parte ae somata (is sotatea noastea Lemberg stn oricare alle parti) provinel ae ‘iri Nose a Rusie, spre a camping precim #1 spte a sckimbs mirfri sat Iceurt de negustorie do orice fel, spe, culoar, matele sau pret at fies); 8 dous oard in 1880, sedan dupe apnea la Ungaria a yregatalat ust “eratal Halle —y cind svinstitae dreptul de deposit Ia Livow, ‘har cu Hbertate pentru negustort din Polonia si Ungaria de a trece mal ‘parte ad Tartnaram et ad quasvis Thartariae partes” marfurile care ru vor fi fost vindute dupi oxpunereo lor, timp ‘de 14 zie, In central Comercial 74st, Realizanea uniunil personae ni eusise agate at + brine rivaitatoa ungaro-polona peatru dominarea Ruteniel si pontra ae osul Te drumul comercial care lega, prin eimpile ain sudil Muse Lordwul cu centele comeresie ttllene; desprinaind enezatel Halicl de Polonia si alipindiel Is Ungaris, Ludavie de Anja incereae sa asigure ‘Sucabillegsture negustorlor din teritorile dependents de regatal Ungar fu acest contre. Citva aal dupa moartea lul tadovi, moiearea. rap ‘fituatiei poitice avea si deplasege centrul de geeutate al rivalitit por Tonovungare, ci un insomnat continot comercial din Asia apareana in Moldova Tn prima ctaps eunoscuts existen|e ei istorca, Moldova spare ot lua volevodat, 9 mares asezta la poalele Carpatilor risaritns inte Tran= Sivania si statul halician, Desvoltet desigar in jurul centrolot urban de Ia Baia (jtvitas Moldaviensis) pe valen Moldotey, de unde et tas 3 Rumele, Voievodatul care spare pentru prima card sub mumela si in ‘Somer von Helchenbsch ons Stognufde Gesandee tn don Orion, in Fesichre 1 HAfomumese Hangar Hedin feta lea, Uy sk G. Weral, Bao "Be Aas grotelie + siemskie 2 colobw Reeceypospalite} Posie} HI, p. 61—62 183trun act emis de Ladovie de Anjou (terra nostra motdavane4), ncepe {4.5 manifeste ined din 3 doug jumatste a seco al Mitte, cind tn levor iaratv it surprinde tn coufict eu ybructenit, probabil tus cree Zatulul halician, Teritoiat sau era strabitut de un’ drum cre osigues, eindojelnie tae in secoial al Xilcea, logatara Tasre qsezarile teeesie vane de la Rodna si Bistrifa si Halle, "prin intecmediul cirula se stsc bilea contact ca emporite di stdul Rusti Cuiva ani ups mosrtea tut Ludovie al Ungariei (1262) eind cries dinosties a ‘preeiptat dezagrogarea sistem de state lientelare Gute sub demninayia sade mina de fier a regelul angevin, Polonia, asociats a {Lituania, in coda unet ‘uniunl destinate 8’ devind pentru mel bine Ge ou8 secole principata fora polities a Europel visielone. recntigh, des finitiv, enezatal Haliel (1957) Adaptindu-semigciviy Mldoea se sical i nota putere, asocere marifestath prin magial lal Petou Musee cite Vio ogo aan, in aceeast veeme; Moldova atinge rmul Marii Negre (intro 1£66, find sigur Cetata Alba au mai era conteulati de ‘tar 9 1992, cd Homan Tse intituleaza.,domn de Is tnunte pind le maretj Aisne moldo-poions si Tatregires teitoriala a Moldovel spre gue Dung si Spre mare, procese larg sineronice, su avut inscineate Consents eos lin comercish daci nu chiar au fast determinate de ‘coniderente. cov mnercile, Fapt somnificatly, tot acum, adica tn 1886, © stestat el dint sontect politic Intre Moldéva, Ia lini alirmara, si central sistem tas ‘enover ponte, Cats in 1886 0 sole & genoveailor din Caffa sa tnfiigat la curtea dom: ulus Moldovel, Petru, panteu eonsulie! legate de pezbolul atunel ine In-curs de desfasurare cu tatarii™, Informatie, desl fonrte Incomes sere Si feveleo acttne coordonata Impotriva ttarlior 41 indicad brebslil ad esfesuraritoe militare care au Due capit dominate! titare in sucul Mole ovei: Dar legitura moldo-genaveas pe care o surprindem intimplater 1a to « avut probabil lari mat ler deeit coopertres polticd mt Impotriva tatsrlor; ca sea aft ia origines ny nou itineresia Pomercch fine, no legit, prin Moldovs, intre Ludw si dramurle al civor trafic i colects, pe d's parte, sf Caffa genovenh, pe de lid parte™ Te EE Eee obamence maloveneat tate de San ce Mare 1 5 Mbapatseo, La teepuarde Hotuh maldovenese. Consideret px mars tegretol mt ae a Pe, tn egme i, pense Sol tii cx ere, eh au daca functionarea elective) masiva a drurmult inoldavenesc mM necput SPRipanh ais sole Svar nd Sas prime prom nce 1m Deseimarea, Hoard de fur tn da jute stl XIV dupa Gsparitia hanilor Djonibeg st Berdibe, forlmitarea.henatlu, 3 onvalsionte prelungite cirore ten dat nagtee, conflict de Tings de fats inte genoven! @in Crimeea si titari de Ia care au preluat digecy onteolul ostipra (armulul nordic wetiesl Mil Negre'™™ au periltat tlreulalla pe crust tine si'ay pus seit. problems siternative, Seat drum in an 1386-1302 fonds geopolitics favorsbia deschidert tier nol egatue!Tntee Law i Caffa a for creala pri reiptrarea chee Zatulut de Halil sub daminatla polond prin stables raportulul de 3 Zerantate-azaltate Intre Bolonla 91 Meldova, prin integrarea th Mol= dova a tertorila Limitiof Mari Nogre, ,paratelasia™ ew eentul Is Cox {tea Albi si prin inatittrealegituml ui genoveat din Cafe, Exploata- Fey comers at cade pt pte nit ini nist se. al XV-len, drugnol moldovenese apa, in primele fz- ‘osee ce i tenth cn Youre seragiton, Ge vreme fy ava’ cel tt: ese 4 inca cvaltaten Inte neguston din Cracovie ‘st Lemberg penta rept de et folest™. Be acum inainte, drumul moldovenese © ot mat ‘mult feeoventat, jn vreme ce druml eirasn ra fl ee deshvieie Sbendonat, pierde simitor sin Ineerndtate, Moldova tinea acum sub Eontola ei" seqmental final al iinerariull continental are” milocea Schumbul de produse Intre bazinal pontle, roglinea Mari Baltics 10 parte intomnata a Buropel Centrale, Gaceries Rusiet blicione de chtre Polonia sl Intregirea sn sud a soietedatulu? Moldovel ai avat Insemnate urinde pentru tegatul unger fare 8 plerdut dout legit cu comertl oriental: Gea prin Lwav si cea ein teftorile Tul Demetrius prieeps tartare, ntrateacurn Sub Efbpinines, Moldovet” Singurul itiners= acceso spre Marea Neagri care {i rimfsesr era dramul Briel de nde Treemnatatea Tegetrt comer hie orgu Brag Tare Romfneasch Ietararen conta Mc Gover at is guile unary prin Chills, eapaciaten pe care 0 dobindise {Gist de's dpe tranatul Be masfur th atontele Maviul, consttula 0 brimeldisceeask pentru Singurs srtera comercial a regain ungar in Siscota Many NegresNecesitates “de-a snentine fuel continu Prin Scewstaartera a ast nagtere probleme Chilet Mm pollca negate Une Gercasls Tart Romdnett in See a XV, ‘Datele fundamentale ale comertulus i, implicit, ale polities comer. ciate e Mold:vel in see. XIVOXW ee cee ale Tari Romanest Sar mai complese eit le acentein — au resulta din sitoatia geopalics @ far, care 2 manifestat prin: legitura feudo-vasaiea cu Bolan a prow Scorn ntreator iui ceri ive Law 4 Bee Se ay pe Geo. parr presiunea permanenta a Ungariel pent Sei as Burs, prin Gn, drum ber spre Marea Neagra si, cind ere post, pia de denfacere in Moldova, pede alta parte. eB Popsnaical 2a ute 'aramctes pe 20,Seta drums mationenes, In terete privlgilor com btinute da domalt Motdove, dintee care cel dint cumosces ese ot Eis de ‘lesandea col Bn, reget lon sleidc Nopeaee e's agua Teitara hes tr each pone ta aes set Uap crea eg edn und aa Se og ie de terete att p= drum tari i pee ee {ndeosebiImpotrivaprincpelulu sdu concurent la ekerciol seesel hone {Cracow Patni i deahige sta un nog eka ee fone pentru et een amie trey else al eet de viisitudnste politics din lumea titra inepre Maree Neages @hopre Sel wea comer pone To, deface Say a fea oriental pe acants cate, Ewow-ul tneptnes fas de a aes funetia ‘pe care Brasovul 0. debindice In sistemul de relatiommere Inergilate ie regia gar 3S aso Tare Romdneasc, Hoven desfnuray meget fin al in Moldova in tmelul unor privilegi atordate de’ domme Aco pce eget atria a ar ae eo in raet de inept, in peal sind puree cea ane Bug essere led in Moca tngre verse font ui, Th Aeceb pee principale empor ponten, in sense net Tato din Moldova se loves, tn Polonia, de regunul depoaitcut obligator ae aro benefice Lwowail, Asadar in Sirtntea privilegilorscorlote hoes ‘Mle de demi tr, Moldova ew hide Pate fone nae oes " de inietmsdior asin al schinbures alate pe deal care Nnsbiten ered, Besatal i eure Pri fle de sucnransote = sasha ragueet une Ersemath a scx opore tatal comers tl saan {sat de privioge dormir Malsove pete lose a yates tot opel cae grease imlitedipe tosmnets nett tote roa comerult begoe votn in Tara Romneesca si al celui lovean in Moleove nu Saade atek Edeoseh seatle inte. onut celal ‘omfranaree pai essere 6 lovniler dan wedg coniile sare coker tat fveroe pent oe ioral de dom Mido oven fspott cece converte dt Hist Rotenets nanan ee brasovenii. Hi Nom secieie Torc Decatirea principal, determinant, a devine din fptl Lace fort poled pe care se'spriinen ma a inone ca’ Brae et legol poo dominate anterior cape revenues Gna mae tana orton de eit vara wif carte hse Nevget in seme’ ce privlgilsore mopres netics Taastan es reat din'compromfu iui nie tgutl wget tba Nena {in alate pena conta elton terol Se og eee St qne Bund prvloga lower fost reget ee Be eg 08 vei, Intrgits sub raportteritoial prin includerea wzarathalasiels, gi Pox Tonia, reintret de corind in atipnires cnezotelor fuse apusene mi ciel Wlipies at putinta st vonta de sq extinde izes dominaa la Duntres de Jos Cindy in ctveva Findu, In izvoarle Vieml, rezbet protect por {ona de isieucare a uneh domnat direct Ia Cetatca Alba, cx in 341500 fin 1450", ele nu sint dete reflex unor proeste sau action! ale regee utc Ungar ‘pontra a ntrs in posesta Chit si al necesita de aca tle ra, n cadfu situaiel create de revendarile Ungaril,cominicarea Ic Evet'ea Mares Neages, Avest context polite fen ela orgies Ise fatsior dnuscbs clase inte rele aa seri de pivlegh ‘Deosebirea sa manifestat tn prim rind fp gradul superior de ex- plostare samals de eatee domi Bieldovel'& devmuiss pe care it ce Eola ‘Sistemul vamol al Motdovel era organiat, cas celal TE Romane ge_ celta dinire vat conta principal, vamie secandare 66 Kcore agaste pe diverse iinerarlstabatite de Hoven spre Nes ‘Newg'a, Crimeca Tara Fomdneasea 9) Transilvanis, Varma conti Sa ‘entinds constant is Suceava ala nivel iii n curs seal XV-tea, {pre deostbire de"Tars Rombneast, unde vara central de is Clnpaltng fot deflinats sub presionea bravovenilo. Texa vamalA de la Suceava, was principola (gelovmoe miter) ers percepuld pe creulala maefurc ioe in ambele amar. Postal, principale marl add de Hoven a {ahat"le vaya dm Suceava la vloate, # grat de gro, or marfa tte ease (piper, verso spite, rntase'st Site testi), principal oblect fat impareisi de. produce orientale prin Moldova, superta 0 twxare Va lorie dentin: varma de 3 geod grivna era tuportata de mdrfrite fire sosta in Suceava fie G8 tray dealacne sat aehiztionte aie {esau traportate mat deporte sou emparate din cent comercale ‘al Indepsreate Al dole object de seamé al comertului liovean erau_snimalele, bine $1 pete exportate "spre tint Lae din” Polonia, tineort cise in datdorn, saw nara. spre Polomi. Viele ene Indramate spre tntturile Wtirest erau taxate In Suceava 4 grt Unt, {ar suta de co b.de grog Ammalei, pie slants tects Ina: Poiere prin voma Stcevel eral diferit tovate, dar in wate cazurile se Bortau tani superioae ceor pereepute In alte trgur. Un gir de marti Ponsicate (par), au, era wate I greats (in nto) ive deoiebire de brazovent tn Tora Romaneasca, fie integral sc tit ge" tnele vim interne, fe partial degrevatl de reetes,Hovenit ave ae facut Fad in Moldova efeetv exigemielor varnele In (oote centrele toane prin core treat si unde funcitonau vam In vietutes raporte 1) Tstft inte Wame peinapla sh vomile de tree, cle din Ue uapercepesu o parte fixi din euantuml impos le Sueeave, Departe de® | Av sinbotia, faxa vamala percepats In vamile secondare, de Cecere, ree} presenta intro o.pitrime ‘st Jumilate din vane. Sucevels a postet, la Suceava se percepeau 3 grosl de grivna in vremte ce tn ceelate tngurt fu Yama 2 grosi ssu, Tn trovere Spee Transivanay ka Bola, Moldoeien Bac oon os Jonata de gad iat thee Se peroepent 2 giow de giv la Suceava 2 grow in celellte Ungar Ga {azul unor pfodse orlentale — piper —sautsutohtone ~~ fina ey adoe | 42 din Tara Romaneaset, se percepeau taxa de jumitate rubld de argink fe 12 ‘cintare," Ta Baciu, ‘side o tub de argint lo. Sucenvay ie animale 96 pie se. porcepeau diferentat vain dups cum lusu deemed | inet, mai upoare, sau tray indramate spre future latisen 1a tea et mal apsatare(oebien se thetine Ins flr cute ‘mul vivnit Sucoves 31 eel oelovalte vant: pentru pestele adus. de ia ‘Brita percepea Ia Badu sa a isla 1/2 gros del grivna er te Sr ceava 9 eron de geivnd apo! la lesire, To Sit Qin fou Li/2 gros Js Cesnattt vara pe ear; eara importa din Tara HomBnedset sf Tom, silvania era vim fa fal Ia Bech, in Suceava 4 la Sire adlcd un gros de plates yfuerarite maranie®, produse din posta, metaiurge ete,cut Portau elie") gros de grivas la intrarea in far Ta Set er Ia ies, | Samitate din ct ereu varuite la Suceava | Organizarea vamala a Mo\dove, esfel cum reiese din priviegiul acorda llvenilor de Alexandru el Bun — confirma in torte Wesel salen modifictr neesentite de suceesorit sa tncusiy Stefan cel Mare Hin te acte, da la"Wven un sistem vaial paternic contraieat — (hiar daca revultt din inglobarea tner Siroctun varie certo’ — ‘stem in central cirula 9 nfl vama principals de 1s Suceava Funetia central @ vim din oral de royedintd a domniel result din convergenta deliberaa, ais, tuturor deumurier Comercate fscem™ Bite care strabiteau tortovul Meldovel”acelen eara vencau din Pols, prin Cernauti si Siret, sau prin Hlotin s) Doroholy aca eave se incepta fatte tinutul tkirese, eu ete dous direct principale, Cetatea Tite a ‘Guinea, prin Tighina; acca care facen logatura eu Transiivonie ~~ et 2 nord-est prin Bale st Moldovity, coe sudcentica, prin Bachu si Troe ‘un acelin stiri, care trecea spre ‘fara Romine prin Bisied ea Batou. Aceosta convergentt «faut in Suceava pumctal de trecere Obl. gator pentru toato sau cole mai multe 51 valorouse,miriuri comercial Yate mt Moldova sau teansitate prin teritoral Ca in general in corset {wr international medioval, organiant pe raportul inte ex ceatru com cial predominant — care concentra aetivieaten comerciala 6 uset ai e Uinse sar era suociat Is explostrea varmala a acste,sctviatl ere pine cipal et beneficir —, Succuva a avumat funcha de toc de invlnie dl de sons a SGI Pocwmentte matrenet atte 6 Sees el Mo, 1, ea vam principals, obligetorie, pentru ansamblol relator comertulutin- icrmatonal im Moldova “Secata fete Principals reulta din elomentee sau radimentele de drepi de depoztt de elapa pe care m das tn Weald preg ome Stor Moldove pontsu Hovent: Vann Suse, spre deowbie de elle ‘amt din Moldova, aven caracter'Ge vara Gnu centru de desfacere blister si manforiion. de ydescireae™ a astra (ak de acer In ‘Suceava erau vimuite michiile chiar cin, pentey aconsi anf, crt percept vm fe igeul de achniti, In alte gun: ae cd vor cu= pairs mar Utraice, it Suceava, pentru Mis, piper coma, tench, ‘in greene de grvm, In Suerav cite toe gris. cid or" ctmnesd tarda ttaraoca in ate trgurt ale nosstre, ver da seolo cide enmpir, de grivna dol gros; lar ta vara principel, in Suceava, de grivnd tel fron, 5 apo vor putea s2 0 vinds ai le va place" Dix sla de ape Ext 2 deponta sucevern era totus Yoarie Ingsid, cemare © regie ‘uli statuat pentru liowent prin peivilegis totus din merta cescircata Hi vimuité la Suceava, cel putin parte, postavul vel sade nt Batoturite —"uema si fle windut pe Wee, reistribuiren esta iar Nildove find remrvatt nogustonior sini at de posta lero Vine To descreare, in Suceava iar in alte trgurt nu eu Wore af Ye vine ane Poriis privilgiot’ a LoxGwr-ul in ester into 3 de transit a Motdover nua exdios sctvitatencomercalt a tranaivinenior Sn ce de fl dotea prinipet romanese; dae regimil comercial al aestora 8 fost rg dependent de marile fluctua ale raportunior poliuce tee negatal re dats Moldovs ‘Dura dispasita tui Lidovie de Anjou, Bragovul a pierdut legsturs divest cu Marea Nagra pin tertile sudice tle Moldoven®= sa fost reniniat soy vada ntrorpta i ogaturn prin Try Romincnse. Com Drimojein oa coneretiat fn ceva rine tm Mfova, fm cooper ct Polonia, opt la Chili navigatia In interior, ssigurereaibertt Se Sirclaie la guile Duna a devent 0 ches wiela pentr coves buntie al Ungarich, E ceca ce « conferit probleme! Chile un Toe de [une ke, hotriton, tn raporurie ditre statele benefisiare ale celot dow nar Fumur! contnentale cere fegeu Suropa: Centra eu ezinul ponte: Une fin stars Eomanesse! prin drum Brae, Polonia) Melgar, pea ‘roma mnidovence. scot ef XV-1en, Chita apsre ajadar ca ma al discord tive rast benicar st clo’ dud deur continentale sre Manes Nese ‘Kmoninjat oa pla logotsra cs Morea, Nogrs, rego anger @ Sls surat etiune perseverenta pentru ao mentine In funcie sf efrtal 8% inaceusts divelie, punct catinal a poll ta Sigemund de Luxe 8burg si Tancu de Hunedoara, a sigurat succesul acest cbicctiv. Dact fell vediat al campeniet 1a Sigmund din 1908 Tn Moldova, penta seecuperarea (init, nue martunst tn izvoare, oblecive, poll fc- Bele In rasarit de Corpati apar limpede in dceniile urmstoate. In 141%, {curs negectesion cu Polonia ‘care angajau un vast emp de pre! blame, Sigismund 2 facut din reglementares probleme: Chiles 9 conde seni Teconaien, omenind ey ltt, potal undiean va vent yscintea deciangatoare = rizboriul™". Acordal polono-ungar din 1412, col diets stant cuncecus al Chile! in raportuilealerpaylenas & ‘st iaotit de cow dint reglementare, din care ne-at parvent elemento. a relaiine comereste inte Tranalvenia gt Moldova Si in Motécva, casi Tara Romineasd,telul principal st polite eo. merciale a regatul ‘angora fost nonla de = ssigura conde cee rat Brine eu putinga activites teazovenion, de a le falosal egetura ct cone tele comertalat pontie, acces) In produsele orientale vehculate pe det ‘mul maldovenese si nar la schimba Intee produsele propel cele ale localnition. Privilegiat prin excelent in comeeyal cu Moldova, dintre Grasele tranifvane, a fost sjadar Brasovul, fn ristimparie ind contac {ut potite'aimpus acent statut de prvilegl, care mufacen ct £5 pre. Tingease informe nol diminuate in diverse grade, veshea hibertae de ttecere a bragvemior spre etoile de In gure Dunst 9 [arma Mel ogre in seco a XIV, ‘Cel dinttprvilegin al cancelarlet Moldovel in favoarea bragovenilor «din vremea lt Alexandru cel Bun; actu Insass emis a sca paral St Lu Mircea din 1413, nu malt timp dupa inelogerea angarospoleed de {a Loblaw in Tegaturd nemllocita'eu aceasta, na sea pstrat fr scainby fefertile Is acest at cu priejil seinnowilor tale dg Cate succor ut Alexandru cel Bun tn donnie sing explits gH atribuc, Toate incetes= tabi poternitates esha dint privilegia comercial ems" de demon Mol. Gavel in favoarea brasovenlor™®. Chiuzele privtegidus pot ft reronst- fit, sproximuv, in. continutol reinnoirior salt din Cosel Secoultt HivTaem ne sigur ele au smas ienice dest Lungul ano. Principal elstig rezltat pentru brajovens din regimul privilegilui fre libertaten de-2 circala st de a face comer} in Moldova, Festale pels FL Samant 5 & Pepto Tattle fy Lubl op mate 142) 9 vieS intestate tte politique orate de Sigmond de Luxe ous, ict lal Alexoadra. Steet, retnnoteyte ip 1405, grivilegal,breyovenior, Beene ps She oti lig Tee ents peg ete Ie wiih Fog ora, Maia, away Weor, Te-t72) Bw, Dy th Se BS Pieg eae Bee cae clattcecaat a bosdn Docimentele tal Stefan cel Mare, Il, Bucuresti, 1913.» 201~200, * 190 vilewilor, sau micar uncle dintre ele, confirma brasovenilor acest drept, Jn difeste formulas: yon Snearga ca marta lor ia bibs vote fn fara nose tas) stbileste, dco) de vag. actul lal Stefan volevod in 26 mei Tatdi” pentru azeasta — se bdreon Roman voueved in 47 broqovent= Jor, anuitindiclo Insciunarea sa, vigind. acousts ctte, vot vent Ta ol gin en oar toate tue stove ove, nein: Galva de let © pags, ede tara noastes vt te deschsd, st mu vet ‘sg ia nol nil strimbtae, tt vom tines sala det oie colur,cum le-al avut pe veered stint riporatutal pleinteluhaostr Ale sandr votevedt", yea st Jo fr lor tuturorslobod seu buna vole 4 vest im Yara nostra, cu icefa lor ssh umble in fare nossta, vlnzlnd st cum= pind marta pretutindeni, prin tare novstr, prin Urguri, eta le va tee ‘uit consemna privilegil Iu Petro voievod din 11 sepiembre 1440" Libertatea aceasta mir ora inst nelimitatd. Primele privilegt pentea brayovent nu se refers decit ia aetivitaea lor infduntral Gel, a la tran zitul spre alte far €2 fm aceasta prima etapa, Bragoveniioe na Te era In igeduittranaitol marfurilor lor pris Meldov, fina explilt un ait ack domnese sproape concomitent (20 aprile 1487), de la Iie voievod care, ups ce insiea priviogile recunoseute brafoveniloe, adaughs eh seme: ‘ed, end vin cu mrfay el svsi desearce mara lor ta tara men bs le millocal eclulutal XV-en alexa din 0 pss fn rivilgit dreptal negustorilor Drasovent de a merge ,peste marot™ Apa. ‘hi, iso dat tes cause curprvite la negofl Braovenion ia boc ful oni, prin Moldova, exprima andar 0 stuatie noua. Eo fost ure fmarea tastalars waet gornizoune vingare la Chills, din ordipul hu lence de Hunedoara; contri direct al Clie de eatee vegat © influentat ne Inaoicine Tavorabi comerfuk ntsc al brajoventior st litt Moldove de @ Inserts posite comerdals, Asadar, 1a cllda concesidae pe care ‘Seca napus acordul de Ia Lublas, Moldova sve rerarva, pln La milicul feclulul XV, beneficiie funcvel de milloctor sk comertuich cy prodose fnientale in Feansivania prin trite el CChiae sh inlauntrol Aéoidovel, zeyiml negotulus bragovesn a suferst varistit in funetie de raporturle olitice dint oi do} pertener, Liver "atasgore Pa oloate,tecernvasor tne. ila Sn nmatie Sin Great pan i wg Pepa la pltgue oer Ue ‘Soars in ieehsccuparea Chie, erat stunt Weald ponte sarertal Ponte al isttateo de nego} era desigur foarte larg, dar apar in prvilegite domnestt i Gnele ingradir, manifestare a tendinel de a asigura © functle st nes ustorilor Ioeainicl. Astle, Stefan, fiul lui Alextnde, recunome I 1497 Erasoveniior dzeptil ysis vinds marta lr, tn tonta jars nowste, mal ‘cu cout si nu vindat"n ccea ce insemina ch vingared ca amanuptal ora Fevervats sutahlontior, fgiment saleat dintr-un dept de-depodit general Sbandonat. In 1449, del la aeoasth data presiunea regotulul anges era it ulme, domnnia ined vezeeva loeainicitor destacerea ce amanuntal pox tavuls nea pinza st hobout Je vinda ew cot lar postavul sil winds cu'bucatay eu cine vor nega Varitatensistemelor do varnuire iaglobate in sisterml vamal al Mol- ove face dificil, dact no’ chiar mpouiil,comparasea taxelor vamle Je care erau supus!loveati bragoweni® Comeriul Bistrite eu Moldova nua fost supus, pind th secolul XVI, egimolui depozitutar obligatora, probabil penkes' ei cel deal tell entra comercial sisese din Tvansilvania nu era sel uml trafic intens in Schimburite ttre Apus sh Rusarit: comertul ine Rstija 9. Moldova Ss desfaguret potrivit terial vamelstablit de Stibor de “Stborice, ‘volevodul Transivaniei, si celul Hat de’ Alexandra cel Bun, etesta Gin ‘rma perdut™, ‘0'stire de prima tnsemnatate ne-a parvenit cu privire Ie politica iui Atexandeu cel Bum fat de negopul tatar- Serisoazes din 14 tactic 1420 5 hhanulti Hoardel_ de Aur, Ulug Mubsined, citre sultenul Nosed Th Stesis opricea do citre dommul Moldovel a titculaiel negustorlor tar! prin tara st spro tinuturie turceptir Desh wear fl. tims onmeny [Fam fi putot pune pe drurmun, eaci Tesinil (lak) aleatu eh mat pot froce [ya tind Iuerurte comunicd-m} cum ar flan bine sil tele turin ‘diate no} pe ghiaurul stn de romds, Negustort pitta mergind st Nenind pe Gseat si pe api, 88 vod tail saranilor aractto, {nformoyit mult prea lacunare pentrd a ingidl feeonstfulssigure a onsaibiu nevau_paevenst ox prviee la comertul genover Im Miers ‘314 regimal acestule. Din stint privitare tn milo secouful al XV tea 5 poate deduce ef’ vamna genoveza functions la Cetatea. Albay desir a ee ses Vol ea Hoi as gone spay ita ec arite atre7es fee e Inoesi toma ‘at a one este ett etna thse 192 | pentru negotul genoves, seman al une neindotelnice autonomti eomerciale {enocere in ooSt Inseanat port pontic= Penetatia genovealor Ineo fetal Moldovel a reatile for ci Lwow-ul sint a1 le incontestabies, dep nu sintom in maura 2a stsbilim condiile care au) desfurat Sigur este'ea in primele. detent ale seco al'XV-lea,genoveatt pus feu creala cu marfurile jor pina 1a Low pe Grumtl molaovenes, Ho- fit sega din 1444 cre reinnolt epal do dept waa test pens i orot a negistorionsfranomarinis tre ste 4 mer stores aes, Intomncingecle Im selag timp sh denfach im Molgova ‘niefarde cumparstein-centol totsan pens a ni preutiie tore: {Ble negustorise Hoven: baci Incordaren cone a infereent in aca Sint inte Moldova a) Genova, a carel conducere Tut hotirites de splca represalt comer{ulul moldovenes, pe mare i pe usat, co Urmare «confit de cdtre Volevodul Stefan a Marfuriior tl mare negustor fenover™, a fost sat nu In legatara cu ingrilies de etre poll ae ‘NOU comerctale a genovedior in Maldovs, eo chestune care nu poste fh selutionata poraind de Ta informatie disponibile, Orleun, raportirle Inoigaagenoverh a suferie'de-aeum inainirsercanddetetioarey care Eie"peelangt pink spre sfiyit sstemul, pone genovee, in 1475, Morifcnren politictt comercinte a dom Moldove. $i in Moldova fa sin Tara Romaneasca, modifiearea politell comerciale a domi! — {in report eu prineipalul pretener comercial — fost urmages une schi- big decisive’ contextului politic international; ea sin eazal Tarik Ho- nest, sl i cel al Moldovel, factorul decisiv now al scestul context rl Ut a Clete lar cme A Ey pe ave omer ie Se EELS RRLTRCAE oman ag lsd EEGs Che Uae cnc felis mele te Aa lla etek no at 19 — coe te ra wt toe wafodifcat a fost Imperiul otomn, 2 cirui expansiune la Dunéce 4 in Bezinul pontc a ristarnat direile iniiativelorpoltice si & dat aattert vet nol structari a roporturilor ntema{ionsle. Comerful st poles eee mrcials sa adaptat 1a noua situatie erestd de exparsiunen,stomnk 4p desiinl itore al Moldove, lmmperal otoman'a Inceput st cate: reascd coviraitor o data cu ccuparea Constantinopelulul gy instusrenea fonteoluui otoman la Sirimtan- Evenimental prevesttoy al indchangacl hhogemonitotomane & fost somatia adres de Poartt tutiver puteilot riverane de at recunoeste autoriatea si dea se rupuno put tibet 4s 18-1486, dupa smninan st deliberont pelungitey Moldova acest fermeni somalie ‘De la Inceput, prin tnsugi text actlul sultanal care confirma plata teibututut de cathe Moldova, componenta comercial 'e arandelel ert gflrmatd. Luind act de inchelerea pci si de snlaturaree Gusmanielt inte el si Petru, dommul Moldove,sultanal MGhime al lea adsuge: wf aim porunet ca negustori stad tn fnuluce sate, It Alcerman es {Pind cu corabile Tor gf a facdaliveris eu locultort Ya Adrianopol, 4a Barea alla Istanbul, Clauza comercial a injelogert moldo-otmsare plspindea unui intores esenial af Moldovel, anume acer al principled legituri a comeruiut international care i srabatea teritoriul Dar ate gurarea continutrisfonctiel dramulv moldovencre rispundea In acelosi fimp si unui lateres comercial de prim plan al Dolo, care ¢ svat © parlicipare insoronats dae nu a labordres ciauzelor aGordulul moldo- Gtoman, cel pulin le acceptarea de esire Moldove ® ultimatum sete {enti Mehmet ot I-iee™ Acordol sminst nu pure andar nf modest sential datele comeriul extern al Moldovel 3 ae Iegitusl comercisie {internationale care i strtbites teritorvl, abla evenimentele miltice Poltce din utimat sfert al seeoluly at XV-lea sven sa determine mee Siegel majore pe pan Comercial iepunind incercvior pulerilos pontce de sso elibera de su regi- aga but otran ta a rest liberate comets in Sea Neagré, Mekmet at i-iestntogrenea In cursil 8 tre muh expedite ee ‘ile cheie le iitralulud aeestea in stapilele sale" T46i, exterbea ‘Teapemuntulut sia integulul garm nordic el Asiei Mic; 1475, euceriree Catfei st liehidarea positon nord-pontie ale Genovel i Veneien a, cucerirea Chiles si Celis Albe. Lupta uu Stefan cel Mare en tore, Segment al une mart infentse pentru Ubertater Mark Negre't # Da ‘ari, sa Inchelatprine-o Infetigere cu concn excopeonale eas horace ey Sia Bed A eccnen f igeretatche won Sida Gyatle"E ot E Hope anaes wean Dei Hil sa inten tu wune te More saen 2 108 . lang dust. Cnt acu tate ctr tana ale Miri Ne Sr 1a prmul wind 2vorul acestela, Imperial stoman incepe explosts- fea economich a terkoriir rverametacercres lat Stefan ae a print: ina defnitiverea dominate! otomane ssupra postilor pontice ale Mol= Sov in enabrare cu Poa art in yedeen cares scepta 8 tee omagiol vasa reget Carimir (Colomeea 1403) a devenit Act o dat et inchelerea ples treo-pelonc, Moldova era pins fatt-an Sx vertical de interes otomane si polane convergente sou concdiate cae {ven constitu sspectul principal al situatiei e| internationale pins in Secolul XVII. Orientindurgpolitea externa tn functie de aceast eae fate, Stefan Mnebelat a nd si pacea et tunel agerata sb garan= fia Biante sale reinnote ex Ungar sh a rupt hott Tegatura stb {s'Colomeca ct Polonia, Nous orientare a deschis ultima feed polite Sle extern, confruntarea eu Polonia, desfagratt\ pe plan poi, mil= far a, aspect mal pln cunoscu, comercial Echiibral pole poloto oto tam consacrat de pncea ine cele dou sate a conti cadrl in care Sa" desfaurat incetenres domi Moléovel de a pune cepat vechilal fom comercial al lieret cirlaitIntre Lwow sl Marea Neage prin (Gta, si dea confer! negustorior acestela funcla de Intermediary db fsforsntre Polonia si Imperial otomsn Paces turco-potond st eonfiematile el succesive au stipulat, tn termeni ‘genet liberties eomertulut inte cele dous state cea ce presupunes Streulaia nestingherta a nequstoior lor prin ternal Moldovel spre puncele de destmutie tomerciale xa‘ Dar acordult comercial treo: Polon, Staten Fe opus propria ‘sa concepile pe care ® puso in pracied Frceplad de ia'o dats cre ‘nu poate fi precisa, dar care in oiee can ¢ legats de moun situatie creat Moldovel prin paces tarc-polond fndata Alipa moartes ii Stefan, incercind 4 regiementese din no real sale f:impesil otoman, conduceren statulaypolon a tmis ia Poarta © the SEmnath soi ale chret nstructunt cuprindeat 41 prevedert de ordin Coir elie at faut acai tat Ptr lr lll Ia Stefan te refera la masurile pe care acest lea Lat pentru ‘opr crculatia negustorior poloni i tits prin tra say hie give fe ‘rin vamile exorbitante pe care leea imps pe mirturile ior: Vell pre- Elpere ura si recomande sia polonasoltanlay Baise al elea wind libere mercatoes vadent, quorum Libertalam ofim Joanne: Ste- Phanus Woyevoda Walsehie wolabat, non permitebat mercatores {uReos $0 voir ot ones 2 vos et Gunde non ptt tart acre brchibere, tne imponebat,veetigatia maxima gravand sie eo de Daclundo, prooter gus departationes mereatores non venibant, aU tam= pov patie vest serentiatisIibertatom abuerunt et exescebal amil= Ea feltemne Inter dominos. Cresebant clam theesurorum augments et Se Petia Sd the den 18sFx BUI Auta, (88 Dinevoiacd a ordone x negustorit a edece te Fertate slinioard o"inalea Towa Stefon vlevaul Mlckdove! sé mecugd Uber, [cesta] ns tngiduia ca negustort ture so vind lanl sal mort 4a ol lind nis putes impiedica transit, tunel impunca fave Recte ath abisindusl sf sforclndas wtf! {Inet din pricins avestor stowed i Linal] venesuhegustor {care neginir] in impul lated, Seven Wodsire avenu [aceasta] liberate, [oestlellpistenia eaterascresten Infee stapinit far, Sporea ins i tenarele iar pactn ere erneeey es ups aprospe un secol de ie institurea s regi privlegiet gents oven Tost anulat de noun pica il Stefan Moon een co sltciala a Yost direct legata de desprinderenMoldovel dn opatura ca Folonia institu de Pet Mosat prods a unui contest ine {318 @ manitestae prin suzeranitatea poloniasupre Malsowey pattie legit incetat st functioneae 0 dath i modificarta acest coteat gu Inestarea suzeranititit polone. Cu incervarea la Stefan Gea asigura Moldovst functia de intermedien comercial inte lmperiul osoman 9 Pes Joga sa manifesta un now cis de Poitcd tomercall a cara aplcnre Inlermitenta ven iterneze cu revenirle {a veshlul seg comercial, 21 al privilegilutliovean, si le Ineadraren in reitetea eee pe as scordurile polono-otomane’ care sveau of prevalcce In cele din urea One cllaie tre cele dous tendinje au uma Indeaproape sigtudinle a tuatiel pote {gare acesta a fixat-o spre sfirgitul domniei sale, Bogdan, desi prin pacea Si faet Raat leaner ee feelite GL seine i igen ce al ay an to tn, re 2a i aac iets tg etl tt Sea Ser AES ch ee Bs ee ‘au ne ange xpenent vended 08 Sen Shield cn fendi et splot ender ve Fate al coment sual aor apr eu ret EEN as a Poe gn oe Ta intro eq tat alta erspectva.decit ea" e's) de fat8 36 tncadent® ice tera ct ng SEE SU Se aie eye ol 196 bbws; quodque cives Ieopollenses havent privilegla vetera de emporio et epostorio suo que sli per Maestatem repr viola non Dossuntrs (ede at doltes rind: nequstorit supusl st Majestatn Sule 88 sibe liberta: fca'ae a merge In Trea potrivit privilege i trataesor =teavech, alt= inter! sr fo situtie nepotrists eu concoedia mutually co priten st fu teatatele; lag celatenit lioveni ibe vechile Tor prviegst cn privige is emporul's| deeptl for de depont, cae nile pot Rr incdeate de extre Majestaten Hegslts). Termeni Instructielregale tare sista tn favoares festnuririt vechuiui raport comercial Intee*Potonn Moldova =~ tne {emelat pe de o porte pe privilegiul lovenilor a era ior elreuate spre Impecialstoman st Tara Roméneasc lar pe de af parte pe deepal de deport absolut al Zww-ulai daa la Ivesla evolutia, concept cov mereiale a denied Moldovel, Refusal Poloniet de. suprima in favoo- Fea neguntoror tisoven! deporital obligator la Lwow a. atrs repre- Ealiie comercioleale-domms.'n.prinnal ind anulaes eset alo a Privileguiu scordat ovenito, iern lor erealaie prin Moldova, ‘Dipa campania viloriesss 2 Yat Sokinan al Tsew tn Moldova 4534, cursul Pail comercale devine mult may caclant. Trot mol. dospolon die 1580 confirma vechen Ibertate de elteulaue-® nogutorior olen spre Tmperiul otoman'™, "Dar, resaeat in domi, Pet Raney Fevine i polities de fogeidire comerufut poton Th tara ss. Instructor File nminate In primavaraanulil 1546 olulul polon trimis 1a ete Rares sau act de hotarires sa de a inflins wobroace In Rotar pentr cor inert ct boy ingradive pe care regelo 0 considera inaccepeabld fapt semmnficat, fegele condsinnd méaura in nlimele tratatuvi turco-polen, ‘Sire sipla' bera Grewia a negustorlor tre ele dau ‘ase. fa ‘Samao celuagt sn, sensu colictut spare mat impede fn texto noe rol lastrucint egale,inalnste de data aceasta reprerenantior post I comisia mixta de lg hotar. Lund act de refit! Tul Petra Rares de® sp incadra tn prevederie tatavluy tnrco-polon, actul regal constats ie Shiotrea de cdice domn « uth yaou ntrepoa, care nu volete si ilies fie ceo, lar doch Inga wtunct face reve scelora cre Xintore in state nonstr, le ig msefurle Saga la inchisoacey lay Be hal dinte ol toa dat mori, prin eae fopt exte cleat au numai sect trata, pe care dom it are‘de Tn noc ela pe care fl avez cu fe Paratal tures In continuare spare argumentol moldovenere al conten Jerseis ,Dacd vor 2ice eh st negustorilor moldovent ale este ingot SE'yoeergh deck pein fooret: lef Lot, Gommsart gtr vor Spune ne trope in Lity ene saves ck dupa el ay dat dane voloved tratatsl, lar ef antrepeaitcle domaviai volevod int oy faeute fm tems trata, stl ea soar trebut 80 preimulacdpagube sepnilor Noy 197{68 Dar tag, succesorul imedlat al lus Petry, reconfirm’ polonitor Yeehea libertate'™ fa aetivitatea lui Alexandr Lapoynesns, fle dons fendinte sau inilat.Incepindunst doronia sub semnul suzeeanttai por lone reinnolte, Lapusneana Indreste sf el rogimul bore cirulatil 9 he- ustorlor polon’ prin tars sae. Mai trek ne el ineitie™ Jermetoace Is hota, unde avea sa.ce desfasoure comeryal moldo-polon'™. Dar in uly Limite decent ale seoatulus XVI, directia de pliich comerciala ings ats de Stefan cel Maze 0 dats ct smuloren privilegalut Hovean fost Dlrasiti Sub prestunen neni tureo-poione conjugate 1, DRUM SU STAT: DRUMURILE COMERCIAL INTERNATIONALE, SI GUNIZA STAmLLOR ROMANE In cercetarea evulal media, roménese, fonctia drumulul internatlo- pal do comer, In constiturea statelor a fost ignotatd ping ind Nicaise orgs, precursor In ocest domenica natin altle, a stabilit eorels: fis inte aceste doud reall Istorice. Cy privirea euprinzitoere © Be frunzitowe caret caracterizes28 opera islorics, N. longa @ atscoperit § subliniat Faspieat rolul patie covirstor, din‘secoldl al XtV-leny al Sumurilor de" comert Internationale care ay) strabatw: tertoril 8 Rominest st Maldove), punind in evidenta contribits or ia consitnnes ceslor doua ‘state: yalcaturea. polities Indoit, adied. Tara, Nomineases {Moldova sexi istorienl romin in. 1012 0 cereal = mani nevol de Vata economich universal, cave eu preziat la umifiearet tele a. viet (arinest ibere tn"lural celer dost! centre domes". Si, dupa Inti fea drumurilor care legau Cargait speriionall de nia Bunatis 8 fm Drejurarior aparitel legit! comencinle a Polonel prin Moldova, si= forut conchidea: .Ca gprincipatl munteen, es; MolBova, a paait dru mul, @ gerantct lini, » asigurat comertulle®, Sea obeerval ex drep fate’ i am spus-o mai de mult -~ afirma isoricl sonata fy 1020 — ek Iilemoieres Prineipatelor noaste, int prineipatul Tari Homanest in ‘gos, pe la 1300, 41 pe uri prineipatal Moldoves, 1a Balaype la 1960, ast in logitues uo attord do comert care trecta de la Miszinoepte { Mazi, sau mat bine, cu cele tral ramificar ale e care sau diferene {bt pe uring, treeind prin prinlpatal mmuntean, pe linge vn si oud Exre Enea prin Moldova, ian mar Uta, im eadrul unui ei de conferine tinute Ia Sorbona® nia de comert a Duna de Jos Svea 108 “dea uagtere unui stat, far ceallta linie comercial, 9 Crimeii ia Galfer Con} avea sh croeze in alt stat paralel ca celal. care =a Hnter foot sha tat in Carpot, pentru a cobor curing cing Ja Dunore. Acess- fara fest nevesitaten ineoraer cu rasa romina, nul peiNaipae romsin Ge parte, pentrura sla linia Danari isferoare, st aceee intemoerty dupa teva see! de ani spre 1960-1360, 9 princpatulul Moldovel, Ville Nistraly Prucul gt Siretaluit®®, [deea sea gasitIntruparea st prema in lucrdeea care ineere initio of gindiven autorus: Drumvrile Be comert enetoare ale tatetor rominesti Bucuresti, 1920) “Waiunen Io Nicolae Torga' despre rapertul drum — siat in goneza i Romanest sf Moldovel fost prlusta, integral sae pari, de unit din cet mot do seama medievist din goneratia elevilor ai. Tncereind fexplice duslitsten statals in istora medievalo-a roménilor, PP. Poni~ feear agent in Tindol Inti inte factor ereaori de statin istoria. nas {Sa ia seoolsl al X1V-lea ydeschideren de deunsuet comerciales Mi Categorie ins, ceveotind inprejurinite sparitesarterl internationale principale care a strabitut Moldova, din secolul al XtV-lea, Gh. Bea ais gonstata ch prineipatuly1n ineepaturte se, sa aastitlt pazaie al acestul drum comercial In devenire, ca yaieh drurmul a putut si ereeze stotaten Modiicarea in decenile din urmi a unghlulul de vedere al corceti- nil asupra intemelers satelor tomdne, deplaarea aecentulul investiga {Yel asupro promselor social-economic’ Inene — dezvolunren bazsl ceo hhomice s1_cenotitsirea nel cise nobilare Teudale, generatoare de stat Teudel —~ condamnat la witore dact ni chiar la dseredit concepta Tul N Tonge asupre fonctiet ereatonre de stata marelui drum snternationsl 4 comer, In istoria noasten medieval, St totss, adincirea in ultima fiimp a conceptufar insusi_de wintemelere™ 9 stateior-noastre mediovale, Infeleasd estar co'un proces extrem de complex de lung Arata, co er atmntenpoveza octane eupinere Sin rite fe istorie general ctora le apartine si fara de care nu poate fi corect Geselfray su readus la suprafsta coreatia drum = sit Seabiita de Ny Tonge, intgrtnd'o, cu nuantarile de rigoore, impose de imvestigatia ces sat recent, I Wsitura do fector care aw dat nayone statelor "edie Yale Foméne, $8 incercim 38 despeindem loeol rumului comercial ia acest complex de factor: a eeJncetarea monopolulul bizantin asupra Marit Negro, odats cu ine stauraea erucaflor la Constantinapal (1208), tanslermal basin pone tic, ina dous jumdtate a secoulul at MllL-tea 3 Indeosebl tn secutay ore titor, in pricipala verigh m comer inre lames mediverenenns al Asia Gentrala si Rasarteans cel mel te sean’ mijlcitor al merelut coe ‘mer, international, care. a eontribuit ‘mas la modifica eeeiahiee Socaleconomice_ si politic ale Furopel: Marea Neages, unde patent ‘ul iavor venetian gutorzat de Ia mijlocal secolutd a XIVelea eis 1¥orul futuror matfurtor® 9 edile de scces spre ee devis shee ant fee comer pon mull ete contami go rene in rindul fortelor polilice ale lumii medireneese 4 perce aa {ost ‘ormarea nemijlots « ealtat celor doun Tepublie conceals pene tru controlal eomertigt Mari Negre ‘Alracta bazinulss pontic sa exerci puternic mu mumal esupea luinll mediteraneene dar, et un decals} de aproximelly unteea Seas rs Europe Centrale, si'« Marit Baltice —arie acopertl imate so. fra de fepinal Hansei ~, zone care tou stadult Sh tate dese eae ‘car indirect n contact cu Marea Neagrh, coven prisejpiul ie ae Intra drumurilor cmereiale care Inga Buropa sata {Grouliia mirfurior ntre Europa Central expect Battin gi Mae rea Neagr, cltiga in intenstate in fecoll af XIVeles iar contilal dees Iron care ssigurau acoasts Iegiturt a generat rival na ear peo Tnveryunsteintre puterile acstel parti a Continentulai dei cele ate na cous Melasoeratie mediteraneene pentri esnul pontics Aysdan In rval secolulul XIV, Marea Neagrt's devent loca de tilinte ping all tarilor lin ale comertulut taternatonal, a itierartior asatey, Fediterancene st central-europene: sa pent invoes fermle foiead 4 celui mei de Seamt eeveettor al ivriey Mati Negre, Gh L, Briones aceasta devenise acuty plan furaants” a economiel de teh onde: ler, bozinul colector si recisteibultor al nor mart artere marie, fis ‘ale teste Dau sent de desfiguriri pe plan international, concomitente, stu iat de cereetarie recente, eu lntluenfat decsiy evelutislgaturle? one Lnentale cu Marea Neagr olenaiva puterior crstine in Europa Pict. enna Impotniva Honrdet de Aur, cate perdu acum ineerpote tert torit'tn aria apuseana 4 dominate! si mstaursten controller genswed supra trmulul orgie sl apuecan al Misi Negne, inglute gurl Duc Bri, de ‘asemenea_ in detrimentul hegemoniel mougoler moeifichl Pos Ite i werteralestrins Tegate de Intercele comertuiut international 9 In mare masura determinate de scesten, In acest eolext pollic modfest Sea deavoitat tn a doun jumatete a seclul al XIV lea feature eos ‘ervile Intro Europa Centalas) Maren Neagrd. prin tertteril red: ‘ese, cuprine Scum in male talc de merfurl inte Orient # Geaiseak, Instalarea genovedtor la gurle Dundvt ea pulere dominant st fore tu segalittegevine din Ugeria do's deschide prin tortor sale 9 200 tegiturs comercisla ou Marea Neagra, pentru interesclo propria sia regot st pentru eat ssigura peicprea la benefit! trantuf do mar~ {ort Intee Oceident si lumea orienals, to fist In origines prinypaluics drum al Tari Homénest cel care lege Brayorul cu Brata qde aie ca Saint ponte, In 1958, Ludovic de Anjou creeess 0 zona de imuntate ‘amala {ote riurleTelomita 3 Sie in folosl brasovenitor, principal [gent benefilat al noului Minera comercial: in anu womor ge des~ hide, -noua etapa conflictulul ante rogatal ungar Tare, Rome: ‘eases, tn eadrul cela un eol important’ g*tevenit lupe. pentru, con otal Segimentului de drum dintre Brasov si Bile gt desigu, penta feritri pe eave il sisdbaten La eapatul acstelupte In cupsl ‘area {Tara Rorebncorea stinge ai in rishit hotarl et Istoric, I desivireste Independenga sso ineestrea eu institute stattut de" sine sit, vm comersial Brasov Bris. gn aflat sub controlul "rus Rome Seat fn 1908, moment nsemnat in faaeea pe teemen Tung a raporturiee aintre Tara Romnoasct sf Ungora, prvilegial bragavenior penteu irs ulna § negotul pe ronal Brie ¢ selnnet, dar na de Lucavi, en 1850, ode Placa Ta lupta pentrs conteoll Segimentuley Brasov — Du area do Jos din thascle deum continental european care legs Europa Gontrait’de Mates Neagriy prin Ungsria si Transilvania, fara Rote easel fit pin ag face fecunoset dreptl " Si in carl Moldovel, lupta pentru controll deumulu internationat do comer a colnet cu ctapa final a inemelers staulul. Se set fe mult cb inchogaresteritoral i litle sale lstorice, 8 cell daa) fdotea stat romdnese sea destvisit prin tglobarea yparathalasens —j Sam tapas a dominate fp ptr ne sltrgtal domnie} fut Petru Musat i faceputuh domnict ui Roman, rere inseamnd. evenimentel in tilotura st prin adaugires feemulel donn de in mainte pint In frm mani", Co 9 in carl Task Ramdnest Sy acesta uti elapl do Inchegare teitoral statulu fost ineo= Utsav afiemarea domme sutocrate qe Tafintatea Mtropole, int ale statu de sine stator Dax, fapt lo fel de important, oceste in- fois ‘ay coincis cu o nov orientare externa In care flea drurplll co mercial apare in evident ‘In 1388, genoveai din Caffa fp pln rizboi cu tata, sabes legs tua ‘Gu prinelpatal Mokdove Tui Petru Ty prin Cétalae Alb — fermen sik en liberi acne de ob wun om msds Sceluing dom is ortenteaza poitea externa spre Polonia, care ek Festaurst stapinies stipra Ausie halciene Gnatiturea raporal feueo™ ‘azlle prin omagi de Ta Lavew, 1387) desfssurni pe plan pole elrora egitim ea se presupunt ca een corespuns isttufea Une! not legatut fomercale ttre Polonia Maree Neagraconirlata de Kenovedi, Acum a'produs deplacarea sesizat inca de sult de itnrci roméal 4 polomt de th arurul tatarese (ota terterica)) care lea Livow-ul st fainsa ond din Europa Cetela si Morea Baltic, al fret coment cu’ Oceatal A eenvaliza, eu Morea Neaged, prin Polonia si steps nordepontic 201 deol moldoveneie (oi releehica). Informatia izvoruloi nu demult Aescoperit in arhivele Genover eu priviee a legatra sbi Intec Calle fi Mldova tn [HB5 da consistent patel cela dine stoic ste st Theat in'a down junatale 9 secoshol el Vea deplaarea spre Moldova a marcia Hineraru care loge Livow-uk cu Marea Negra a Git char Pole inoraate preci cromologi In legatirs 1 sceata muteie Soci Imprejorire spasitet color dou drumuri ale comertll interna fional"In "Yara Romdneassa 9! Maldows s-daterminat stats on dos init in'raport eu interesele comercial ale statelor vecine, pentru care ‘cle doud {rt tomdne constitu posrea spre Marea Neaged: tegatul un or s regatal polon, Regina dearmunior in raport cu tele Gout state Sine a ost tneeris in privilege acoréate orayelor. care, Indeplineay Funct ‘eeu Sbigitorte a leghturs cw Mees Neogess Brasov g new Protaipsl Si congnutel coenal ak eestor patie, fost Forltatut Regoceitor al compromuiut ante regalo) unger 3Tara ‘omneasci in vremea'Tut Ludavie de Anjou 9 Vineu ai, repectvy tne fee Polonis sr Moidove, eu toata probobiates in alee iy Vindilae T geo tale ln Petr, Privette comercial scordate do dori o- tnd ortslor Braga si Lavow att fost 0 porte constitu eseaQald Tipursimio orca cle dos reget vecne™ ‘Sem predominant al celor doua seri de privilegl, continu lor principal, ef esiguraren Hiberail de chculeje a trayovenilor f Hove: ‘ir fa gurle Dundrit qi Merea Neagrd sa trafieufa for nemipiote cu ooroleEomerjduh ponte Aga, pein milocreascetorprivigiy Une aris al Polon shat fixe sf apot mengmh gators deschsa cur Marea Resgea prin Tara Roménessca | Moldova, impunind ssfel mut in Oa eetivele praipale ale inereseor s¢ pont for comereal, Privilege Suiminau’posiitateninsttuiri dreptulul de deposi Ge cite. Gortnsa ‘Tari Rome st'a Moldover det Inirerspent acest lgaturt a fect; eplcoren seste, modelitei a protclonomctal comer edie ‘al de eltre domnit omni evr aadar exchss eft mp dainula regal Seat de pig eae ale ne, reper Srctionale de teste pelle rats nopantans flruct nopustons fart ‘Rombnets poteas depisi Brasov fa Biel, ar ee a Moldova: fo avon drop su ares dineio de Laow, petite nil st esait A dept ce depot confer or de regain gies espe, p= ions. In schimb, cole dowd state romdne, adici domnii lor, sau affrmat {ivi inerloewtorion sai in cal de feel eitears pe episcopal, pres L's calugins din Vidin —, pregatirea mivulut era prerogative exclu Scala‘ patearhole, Com, in'atemenea condi, misul uefa tntordeau fe loune de procurat, el era conservat elt putea dure, chiar qi douszect ‘de cal sfirm autora, la nevole era sport cu grisime animelé sl ve= {getia! Majontaten inierlocutorlor localnicl af Traneseniler sfrmau cd Acar ingerea confera vallditate botezulul seh, fara aceasta, chr efee= {wats ‘conform formulelor In vigoare, tains ¢ ipsta de valcare, Day, in Sooth priving, misioneral feanelsean constath st opal discordant! pe ‘re inst use smte indatorst le expund tal indeapeoape” ‘Alt domenig al itualulal loeal care a re(inut atenfia polemistulut francisco e cel legal de sovisinea camincedturl AL optales — in It- sicvires yerordor® i jerenilors, erath cl — et infaptoiese ritualul ca Intent de a sfing tedpal Tot Histor — care, potrivi sisbilor seni smeste trasansa §1 potrivit bosniecilor in seelagi chip, iar potivit bulga- BEAST See amie ee ae et Poe SL 2 oe cents eek els ga She evianttaea uma! Maa got toctt Bese iby a i scbirar's doel tn apicaey ater arr, date “tied tas ford Si ea alee te tar i Pee Rae eee eee ‘Sheers senount Bt “aan ee naa tt ptt it ‘ham com werbir epdinats Et pauee > fret str abv ette, Pott tort, nso moat Zoan Ve Baloos Toei ex prlejol citi sale ta Buds Srna snl #985-~i2e6 ae {i justeatreboteail, sb pretext et cere lea ne sespectos yt forma grees ic pe con romani Mal vehement Inch arf Tost t= Mt Tut Bartalomeu. de Alverna, baeea de pouge 9 ciuguilor ged to= Si de curd in pare Banaluyseeta arf conteratEatgere cal tetoasacondota cence din partes Ion wear “pitopuls eats or: ‘ate oi Ba peat, Segment ere ie ele ds coin cra soma Do ae BOG Ai elt oe ean Ci a eee Fuilrieaeival Se prosaliam extol prijut Ge euraoe saubtniand sce a seta seu on i tho “espet itn rian na are Beet Pare eae antes may a eco So eats tL cme ty, BSE cies pn init tt of na sic rh ce ea” sect eer ui espera Beg niade ae 216 CCorcetarea cleruluiortodox, eu prilejul meet opere de convertire si- 1itg ntroprinsd sm ullf ani de domnie at Ibi Ludovic de Anjow na Get Lr isealg, din lel de pate sute de preolk investiga nicl und five ah cunodsed ys floteates fn practiea turgid eitasol consacrat, Stina, in seveos! ordine de sdel, polemistal franeiscan®, Ty ateste con Gir sistine os Taine sivirite dp acest ypseudo-preot sint mole, tar {nosh incredintat geil lor duhovnicests @-condamnats. Mat gray inck Pop pare faptul ea arnt cate, care eta fh ask candy bras Erecihin tual Joesatelor 9:1 urman soarta® Devseolts vehementassumsinveciva lui Bartolome de Alverns cing. se refers {a cilogatl loclnieh, califieall set deep pseudo-cilue ures ovctsundrl polemistlut froncisean impoteva lor 1 corespunde, fips’ can Tost sa se intelonga fextal insus, velementa poate lot ant Iatine™ ‘Coneturia freased_a scestor constatéri ale Int Bartolome de Alver- no cu privie la elerul ortodox din vieariatul sau e necesitaten de a-t Riastethge sh aecente principle cradinger st practicn buserillcatolce, S20) in cx contrary ignnivenaceatia, pera # seatrage. masa populate Se dul intlucnta 62; Propuenea priviloare la alungaye,rospiest 3 repetot fSemalats Ge autor © pentru ef condita sine qua nom ait a convertnt eel Gite es eine ciga dete ae, Seto Se "a Vimwoper chet sehismatich pon solam spat perc, sed etlam nostros, chris: Fee ye eee "ie deal a} Lue bomen at paper Grgure ie Nome Fe eee ae peta Chal orden inal can cast me a eh al tt a7urablle a localniclo, lt 1 a readuceri cetoiclor ebzut in schisms, fg urna legiturlor stabuite a bustinasl, la erezul sh ritualul roman, Nomai pein asisilarea clerulat loa) sa,'mai degraba, pein inlocuires lj eu clerics eataie, Iatrevedea misionardl franeisean posbilitten cate gar definitive a populatie bistinage -~ romdns, sie ulgert = lo cre= Sina cotolicn, Lipad cleruluestale din tertorile cuprinae tn viearstul Bonnie era, poteiit Inj Bortolomeu de Alveena, unl din factors incom nati a strilor de lueruni biseriesth pe care le condammnd de Tndata co Dpreolit si clugint ortadocst vor ft agonit, oli de. cadre clerieale {eq s8 se ump de la sine pri apelul fe eevielestoies™ Tmplinirea aceste: condi avea 88 ssigure acceptaten confesiunil c= tolice'de eatre masa Populate: care, potrivitsutoruful — constatare. deo Sebit de insemnsta — aves cunostingele de bed cv privice la inwstatura resting, in eg misurd cu popordl de Tind din tile etolice™, Osea {nistarat obstavolut pe care il/constitula cleral proprit romani iy bbulgar sirby vor fi lesne de convertit, chiar fara mijlce de consteia” sere fini, se arta convins ealugaral francincan”™, Ultima eroore® comituts de Bartolomen de Alverna priveste afi ‘marea de edie localalet a competengel egala a preotlor cu ierarh | so Prion a biserieior in materie‘de dezlogare a pcatelor, egim care con {rasta cu ce al Siete romane™ Cunoasterea corentelor spiitual-cclturate din spatiel roméness ia ‘evel meat smitor intregitt de ina din informatile, po cit de sumer pe att ee ‘nsomnats, ale zvoruly Franciscan arama eoa ears atest, p= ane fava chains poled reat sa i ovine S= milonnsé sn Sou ot Winch Non eda Bat, soa cree on werbesbu sa sgt werbo vel prascento conver aniat ella eines Tem perect rhrtagl (con, tssavesmans.st repro stsmstia noe peer Deen nner BREST STR Se copie ores ob ROPES aE aves 28 teu prima ost directs explicit, existenta unul fcae de eexie datstd In'Tors Romdneased fp secolul XIV Thtemelat pe informal al ia pe interpeetarealteraturpop- lace, pe urcle endo elgtase de probabisInepratisoteroden’ Su Pe Fefsihte, vot Ino in tele nor leroy ortedocs din aceasta veer, tin ste fom) av detec infaenia wn creat pala saa box nl fn spoil rominete on tanta vomes Sau a afiemst chiar pre= Boon Logeiilor fa nordul Duman, Aci Tass, pri serterea Tat Bare {Gkine de Aiverns despre yerriesschismator fin ia sa de cine Inisionards prosapunorea devine certtudine:tn-adevae, incereind 8 - pce aboteie coastatate In Practica religlat 4 ioeitorior din Gnutuile fate sub supravegherea sa indesebi tn ceea ce privske tual urmnat Je boter, msionarulfroncican le atfbute unui ir de factor Intre core lmintegle logiturleintrounute de leuitors din aeeste reg Cd Paulie in fara Roenessed cu ereticit din Bosnia ‘Desi tangentil dat find career ot de expllatie pent alt fe- nomen obseata lui Batam de Alverna adee nu numa’ dovadain- Eontestabia g presente und focat de ereie duaists tn Tara Romaness- xvi vremes Gind misionaral I redacto textl, ea ne dd gi posbiliaten = Ee reo Obean, Pae Bol Sra halt Neo 4 tara pacioy plein Diprs are rome -Romaneane ES ce ea a ae dau hte i Sic et Nd St ey Se ERG Mra ere Bote Bae, BO se we oe Restore Bogor uiniese parte upeicene Hing S shal" Sete ad apne te carelee oe elma N. Caro Bik Ie gst a tascuce resend. epee tlc susie, Buck, BGoncto ad tani mention, c iporanan devcnrant quod Crmde a inelege insemntaten acest focar 5 e contribu Ia fxaree ee cs tata splits 2 Tnvernatatn contrast sat cntelor de eee dusts din Tara Ro- indndcd se ee Tea droll pe cae tt atibe orl proce [ul do wcorupere® 9 ituatolel raditonal vista bisericessc popClai= dor orton norgelcanice;ssmindu i pints flung, Tato= Ri ereue ait Bosnia, unde Ca lata mai Renee Gach ne oe Pulernic centr al ereiel medieval, autor eleva nsemnataten foes Fur pelican in rs Romaneesed gt putren sn de iadiere, Dat ne Hivenin paternichpo'care ro atribuie Saftlomea de Alverny dsigor 3 In scope polemity sda pentna'a slay tendnta a a0 omeigamsee. Shine ater esate iit 9 wake ey arco fe pare a confirta itunes Storer eae au presapus nfltra ete fk Unpuri tn aol Sonar, Oncor infers polemetitu Sra ‘Sesan eu privige la paulisen in Tara Romanensca™ isteaal acest insormaatsreaitte 4 wetl spistunle socet nonstre fn doua je trite 2 seclolu SV" seats proba a solu andedor ach Bu gla vesmumlor diab, Ceretfort rol wedge duals in etn meester obi sft annonce Fey ented Sestigauie or fAderent al pavlcanismlul snt asso! tn Tara Romneasl i spre stir secluud Vie. forte proba os ere Insel soe MUR ea urnare a insutuc mitropais Fie Romney face lun dtsgerate do monahisoval de inspira intent ofiunts dua- Iismuiuyaseazo smgine A odath cu en, Bret, numira deretics Togradts in store viet bicrices de progres orgniarit canoice a rie inftueta corentuler dase et sublime fn fleler a) seierie poe Pe temeial ievoarelor cunoscute, putine 1a numa, sal stilor ex pringe jh memoria ii Bartolome dev alverna, se poste Snterea o conse ferlanne do-ansambly a view biseriees a eoménilor in. seclote XIlI— XIV, Feconsttuire Lieunsrs desigur, data lind natara docionentaich, fnchegata din informati refeestosee Is diferte tnutari romney dat carr totusi poate const:tul un punet de sprijin pentru not eforturi de ISe- fire a canostinfelor se adineine a ingelegeriIstoriel noastee beeri- ett medieval ne eee She ee Gah anne cant Intraté de timpuriu direct sau indicect, In arin bivericeac a Ble zangulul,biseries, roménd, cat cea bulgara'\ sieht, a impirtiit siste- Taal de cede fraementate ale sens eatin, pe i Sa ci {Elza deca foggel veacurior, Despina Inst vreme nelungnta dio de- pendenta cononiel » Bizantuiuh ca wemace a vicisttudiniloristorice din Petal Peninute: Baleanice sein spalicl,pord-dunarean, supust hor TSfaenge wart si pst dean euntra tnifleatr, en a detvllat 0 rah Winwtats Je ate fee in coda! formule! bzantine, vanietate surpeit~ IEG "blisitn, nu ford intent polemics, de izvoardle de provensenta ‘ttclich din secdlele XIL—XIV. tnilativets locale Syn cadet Lory SaPInterventia factoruley popull, nelngradite. de" aeliunea uniformiza- Gulie a Unul centr unificotor, ea 9 nelndojtnica raritate » cirblor de Sie au‘contribuit la diversietes rituellr, care a persistat mult timp {i viata noastra bisereease. eon ‘reat, protopopl at episeapi sint treptele jerarhietbisereest sem- palate de asoarele eremi Condanmnat de biserica apuseant ca pseudo PUA “Gera contest probabil xi de Bizam, pina cind in cele din Gees Soca Tari Romdseyts sh a Moldovel sa ayerat sub autritatea Stra hil artodoxe ‘Ridacinle dines sociale s stoic, ale acestl ierarhil eau dave~ it prin recitenin ps care ea 4 opuso valurlor succesive de prigsenA, fnacecbs"Ga terkomile romanest care’ nu san dervoltat autonom. t5- ‘eitgin acest cler —~ ipscudo!preoti, spscudovepiscopt Hele Govecinginittavoatelor Iatine —~ e pledica princpalé in calea efortlsh er Se eBiteeirereprezentanté leat al biserietapusene au urmarit sil lvlleve sou se nlite din eala lor, ihe seeclee’ XIIL-XIV, biseren romdnd cag Totrega bisericd r2sh- siteath See blzantna, con belgiry sir st Tusa, a fost supust de bise- EusRGposoane une piternice presi, care a cunoseut cea mi mare in Tecitiee im spatial nostu, fn tertoile rect cuprinse in aria de com 1a fulgle farorabse create de situat politic si de eeaittie b= sericent de fa portal Dundes au fintat ate comunits apartinind ere MeGlste, aketote. din cofugity venitt in sudul Dundrt S08 din ‘ola XU, daca nu ehisr cu rau Iain, Puericasmeritorepecate conitulto pnt autonome pales biertcerti # roménior expansiunes regatuloi ungés sh = Pelklctia’acestuns presiunea cateliclemues su acclcrat proces de co Pftuire-s seteloe romdno de sine satatoare care s-au orfemtay sub roport SAestestc spre Biz ina cous famatate a secolall IV. Intemeie~ Fon mitropollor Tari Romanest sl Moldoves 4 Inconunst acess te flings sa fiat deans local Disrich romdne te cadeulbisericn univer- sale.CONSTHNTA ROMANITATIE LA ROMANEIN EVUL MEDIU® © ‘eri larg sispndith i Satosiografiaromind sribie amanigtior iatlen erital'ae 'f destopertcrgien romana a poporal romans eve fi sopinat in Europa aceasts opine. Asada, timazen de este ‘ronicte oats a descendents romanior i solo roman ea Gato felis contactale tore fi de Bosc scree savention sma tia Seale stella, todaesei pone Un aspect fundamental a etno= fevers fomdnioe —continte stig Toe sane "arf fost absent 1 gu ot sp et rt tsp a ete seit aa, eat eect octet ee ee led Tech rein at Pe meat commas Sk a ‘Yoder’ satinat qde' 2. Viana: Die fumnisene Renaisance thd peat ES" atten eultr urd Somit en Wicderaatleten des Bewassacins det later sie ree merge ee cee, Smet ae ERR gemma ude coarse oe deat oneal ‘iseendete tor osnel raat fos p[259) a sublet Ino: Fo'aipel roman in Anal aca, Hams era. See” fee's i oon), Baile ress ta tila sell Gb infrie omsineascts ef Teoria Homing, be Bue 22 fn vremea formalipoporului romdn si ma ae fe gparut dee ex impr not Ursa vehigulatingrn mediy edrturarese igust. Dar confruntarea peestal punct de vedere ct sursle istorice dezrluie totola sa lips de Findament. Afiemfille cuprinse in screrle savanilorstrini din secon JuI'XV dovedese din plin 8 no ezonicars moldoveni din secolal XVIL au fticmat eet sin, Intre romani, descendenta romani 9 popordi omén, Enterodevir, savant strsin isi jntomelera-concuaile relative la orig Far Rumand’ @ poporulul roman nw stipe proprle lor anvestigati st des oper elt in penal rod, pe insest marturte romnilor, martuns eu- ftoseute de'et direct sau indirect, Laiearee de fait — fragment unl Nudia mat vost consserat chests complexe 2 consligel apartenentet J comunitoten romana 1s writs poparul roman — Ist propane =f Jhusture, pe temotel nor texte ignorate sau insufcient aprofundat, idea ronal cave ofeibuie nei tafkiento seine sparta constinge origin Semane tn giedirenistoricd romBnessed st si urmareaset persistent t7a= ier relate la descendent romana pe intreaga ere a comanitaorien- tale ‘Loci ocupat defile roméne fa lupta de indiguire « expansions otomtane in steolul XV le-s amigumit un prestgit ternational care 2 Gatindeste in scvierle epost; set vol le-a confert in Joe aparte in ple- ceeds setiene tatiotomasa 9 # otra atena cercuilor eropene cee eg bolic domnilor romini, Sererile tmanistior ftafteni din secohsh Be ee tfehectat interes eurspsan pent lupta antiotomand a popori~ Int roman au nispuns Ia aeeste preocupace furnizind, In nivel cu hostintlor vrei data refertoere la orgines storia rorsinlor. Largo Tifuzote european ssigurata de umanist pirerlor tui Enea Silvio Pie vlemini asupa descendenfet romaalor dia cofonii romani a indus si e6 fn enosre pevstorcit din aisle nosstre care au vizut In opera savant Ith papi sirim general, in lucriile umonistior, cea dni afirmare a ori Ein Fomane 4 Tomasiloe in istoriografia europeans. Au fost ignorste Eu asete Ino parte sela care, consernind. marturille omni n= SE ssupra origin lor, doveders priritaten tradi autohtone fat de "Site bevante ale usin, Una dia roeste suse e serioroa Libelles tte nottag orbs, mie testa de goografie Tedectat Ta. neeputal scolulut Sév"e aehiepiscopul bun de Seltanieh sl cupeinzind informatie cea has suave alone ait pentru chestnea discutota cit 8) pentru alte s5= pecte no istorel oan ia evul modi Toon de Sultanish a avut wn rol de primé Insemmatete in negocie rile Gintre Tamerlan 9 ptterle Puropel gentrale st eccidentale it fini ont secolulur XIV le Incepat secolulu XV". Numerossele sale Tmbatade care, in iteva vindur, au pos pe dramuri In spat Intine, Giprince inte Parsia. 4 Anglia, a prileluit cunayterea # numersase Oe 2arefini din Asia Europa, printe care si trile romdne?,Tntemeindu-se pe cunostingele sale diets 5, pentru reginite pe care nu le-t cunoscat iret, pe relatailealtor misionsr\ say ale unor nestor, arhiepscopal fe Sultanish sina redactat In 1404 tratatal tam Ge-geogrofie univers, Eonsiderat cu drept euvlnt de catve editor sh fe yde mare neem {ats pentru eunoasterea Orlontulay Jy sfirsital evel medi Tnformatile euprinse 1a relotagea arhepiscopalts fo%n de” Sultanieh supra ronsnitatialeanice sint de interey pemmordisl. autorul a cone Saat existenta pe teritoriul Bulgari complet supa la aceast dat Gominatiel olombne sh gre Lovita de efectele cuoorins turceatt (ymedo evastata per Tureost) "2 unet mase compacts de popalase romanics ‘Osserva Iu foun de Sultenleh eu privie a storia Hibs poplatiek rorsanice diq Bulgaria consttule ny nmal 9 confirmare @ Toeulul impor fut ocupat de elemontol romanic tn stractura etnies a Bulgries medie= Yale, dar st dovads incontestabils a existent peristenjet consti” {ec ceiginit el romane In aeeasth populate. Dupt citeva referate la Ser- bis, sutorul aeserie sittin regiumilor care fuseeerd odintogrd sub domi ‘aia statu bulges cove continua sa poartenotee Ge Bulgaria fn ecgrafis epoct Ultra ad aqullonem est Vulgenia sive Bulgaria ot fuit bona patsa, sod thode devastate per Turcos. Ipst habent Inguam propriam et das Jntinam et u1 fetur,ipsl exiverone de Romanis, quis’ cum quidam im-= Detar romans obtinuisset las terra, sellicet’ Macedonian, quaedarm Sicfeas 'Romanorum videntes bonam patriam, recientes uxores, fe- ranerunt ibidem. 1deo. vocantur Vuigiri'» lingua. Vulgarica rome pst ideo jrctant se esse Romanos ef pate im Lingua (2), quia ips 1o- ursur quast Remant.-- (Dinealo spre mieanoapte este Vulgar au Bulgaria 2 foot o Tach indnoasa dar geum © devastaté de tyra Hi au 9 Iimsi a lor s¢aproape ea tina. jy dupa cum se povestaso, se trag din ‘Sanh ce! atte) sind un Imparat rman pus stapinire pe aeele «tt soNrdic® pe Macedonia —. un grup se oman vazind clara manoass, isuetndutse scolo ri nimas cea. De neces sint uml vulgert de Lina roment vulger De aceea et Se falese ct sint roman gt tuerul Se stizeste In limb lon, ect vores ea romani)" Popalatia wish’ din Bulgaria, care juesse un vol important tp fe- volts antibizanina din 1188, feprezants ines a fneeoutul scent XV 0 sultate comografich ait de insemnats Ineit autora, considerind.grest 2 Sementul romonie consttula iutreage populate &Bulgarieh atrbuse 9 timologle fantarots numelut bulgaritor, din neceitatea in coe se afi Sera demonsten origines lor romand. Dar cees cp se euvine Nesparat Te ‘ehh ce sacha Sibenem, “i oot, 10a p48, ef. 8. Tors, tore 224 lUnut din textul athlepiscopulut de Sultanich ¢ porsistenta tradi ne Itive In. orginea roman? a vshilor. Desigur, loan de Sultanieh na ‘escopert cl dust origines romana & vahilor saddunrenls cu mult Inainies Toy uni istorich bizantiny facuserd aceasta comstatare fo Sererle fore.'Un moment Insomnat al afrmielaceste eviinh e legat de revolts fntibizanint 2 bulgarlor3i vial sudaunaeeni, Fendintatulu sat Se se substitas Impertulu! Buantin explie Incorearea des legitima aceas- {aspirate prin aflemarea tategorich a origins romane, atta popalite Viahe eit is eipetentel ei, in eorespandenta dintre Tonite (Kaleoan) St pe Tnocengiy I ‘Acum ina, la inceputel secolulul XY, afirmaree orignil somane a vlahilor din Bulgaria na umal spare ca un fenomen de onstings alec {iva et firma cu madre ct sint tomani™ = fara a fe legata deo politic do ste allmentata a sapiratllimperale, dar se afl in riper die Pct su 0 tradite referitoare la Imprejurirle cclonisayis roman, Dest foarte sammar rezmats in opuscta 101 Hoan de Sultanich, aceast tea dite asi #4 te Intrevadd eit te poate de limpede ideea pe care vahil sul~ Gduniteni sho fteeau despre crigines lor Inch din serolul XIL, Kinnemos, feferinduse la viahi, carscterzeaotfel: ol =O &Trahlas Erovwe Raha float idyoven!™ (cel despre care se spune cl sint in vechime coloni at ‘lor din Ialin!. Teadita la care face alusieXinnaros 4 eyeveat” — f eindoienie aceessl cu cag esosermath mal bine de dod sccole mal tira de Ioan de Sullansh, dar seam mal amdnuntits\jateo formulare ‘in cane revit cu certitudine cafiemsia apartine viahilor ini. Ante ‘Hosea corespondentel isi Tonia(Kalolost) ew papa Tnoceniy Ie aceasta froitie nui ete apadartribotars, Argumentul Lngvistic — simiitudines intre lating st mba vlabi- Jor ~"Invoest de Toan de Sultanieh in favoorea romanitatit lor © consi- erat de elo davad decsi in favonten acste adi, en BR tn Spt ma fod avenger sree Connell ai an: SOUS heat etd tens Sy Sac ah Ben etal Ser ee Sasa poate Wanaka ou otha aa Aeration ee SHEE siete cate uals tar gl Stadt matte pli ha du 1 tps enn TE es hl ind len oto SESE Gal ora Be 6 Wing en ae 1 = cm sa fn nto nee msCiteva decenit dupa ciltoriaachiepiseopulul de Sultanieh, eusele is- tories inregistecars pentru ramura norddtnareams a romania orien {tle constints descendentel ef romane. Umanistsl italian Poggio Brac fol figureaes peintre primi savangs careauacordat stent in serie ‘le lor chestunilorignil romdnilor. Constairle sale relative la sudestal european se intemeiaed po informatile eslese de scei dintre compateio= {i sH caro caldtorserd jn aceste regiuni, Acestia avuseserd ovacia dea onstata numeressele elemente comune iatinel si romanel sh de. ine fistra 9 tradiie locals (ut atunt)potevitcareia populatia romneasca din ‘ord’ Dunant descindea dintra.colonte fandats ae Traian: ,Apd #upe- lores Sarmatis colonie eet ab “raiano wt aint derelict.» (en.® (es Sstmatil do sus existao colonic dupa eit se spune asatd de ralan®). Dack frigiaca autobtona a acestl tradi e dscutabia in ceca ce priveste tax fllut Poggto Braceitii, ea apare incontestabila In lucre aitora din tre contemporantt si ‘Farid tal lisa loc altel interpretiri, Flavio Biondo afirmi dintra Sncoput, Intrun toxt redactat in 1459, origines romand.e roménller st consis neestel descendente 1a roménit cu care Venise In contact, Uma~ ‘stu allan arata cd romani cu eare avusese ccazia de a se intetine la Homa Tnvocay cu mindrle originea lor Fomant: Et qul e regione Da- ‘Bubil item adlecant Hipenses Duc, sive Valachi"originem swam quam ad deeus prog se Jerunt praedicintque Romanam (an), loquelaostendunt, ‘Quos cattolice ‘etiristianos Roman quotennis et Apostolorum liming ine Wisentes, allquando gavis| sums {tx loquentes adie ut quae vulgar ‘communique gent suse more dicunt, rusticam grammaticam redoleaat Tatinitate" ylar dat ripensi sau valahi din rogiunes Dunfrit care de Shemenes se fis in vecinatate dovedese prin vorbire originea lor roma fh ca pe un lucru de cinsle pe care o pun in evidenta so invocdy pe cesta, venind anual la Roma gi la pragul apostoilor in calitate de ereg- Sebiaiie. neva baru nda a Gat vortse te re fle pe core le spun potrvit tradiies vulgare comune 8 neamulul ior Sint 8 gramatica rusticg ecu savoare de latinitates) Agadar, nu studlll futorilor anti}, in etdral mat vast al studiulut anitehitai Sasi, a re- ‘ea nano lie! rings roman romano emake de catre acestia a origiit lor romane, in demonstrarea vires srgumentol ‘el mal elocvent era Insist limba pe tare o vorbeat "Afirmata de rominit igi eneseutd Ge umanisti fie prin miflot- rea serlerlor misionarlor catolici in orient ~ de Tell isi Toon de Sulea- fiche, Intro elapl ullerioars, prin contact direct cu populatia 2o- ‘aneasta, ideca orighnl romane a romfailor a intrat tn eireutul stn {tfc european grate consoerae pe care ea conferito autoetatea marelul Lunanist care a fort Een Silvia Pisolomini, devent papi sub nomele de BES aoe ant feng ahh deren, Aeon Moria romans, tm Epnemerie daco-romana’, Plus 11, Neindoieinic, © parte insemnati s informatie! pe care sa inte- Inelat opera geografica Tal Enea Silvio a provenit din amplele relat fumigate cures tomane te cSlugiit dominican i franelsean 9 ctor ae fivitate cuprindes larg zone din Asia's Europa. S daca e ingontsts- Dil et tooria orginll fomane & roménilor i datoreazé ui ned Silvio 3 gre spine tot ait de. adeviat Inia savant eon jet gist solullctimologice adeseor! fanteiste pentru proprile sale ine ‘erttdint explich de ce: generalol roman Fnceus fost mull timp com Slerat rou eponit al romanion® In vromea in care papa Piss If redacta vasta sriere geograficd des tinoti' si acrediteze deductte sla etimologice prvivoare i oman, Ni vise de Modruse, colaboratoral sty, care a continust seria marturlor {2 acest fel, Inreglstrat afirmavea da catve romani a origin lor roman. Insareinet de papa st implinessca mislunt politice In Europa rasirteand, Nicolae de Modrusa a svt ocazia nu mma de a dacute et episcopal de Oradea, Toan Vitex —remareabila personalitae unianiemulul Ungar, fare intotinea strnse legatue! eu papa Pius I~, dar af de lini fn 1463, la curtearegelui Matias Corvin, pe fost domn al Tart Romney Viad Tepes. {in lumina acestor date, informatia furnzaté de eruditul prelat tn serierea sa De belts Gothorum,redacatainainte de 1879 mast In cea ‘mal rare parte fn manuseris, cu exceptiactorva fragments, capita o tem: nifceie deosebiti:.Vleeht origins suaeillud.procetpuum prac se ferunt sys gue, Ga Se, es a Mm ‘nia mie diseesns cape ia “nfudited ungurige ais etapa oe EePicolomin, fe Papo Phas dares ond tem Zeer iy Bei 1862. P. ‘ne Raa i et wo sie Pius TT mamelu romdnier, Istorcal Georgi Hsia care canoe opie iat Sete aman beth ect iy paar st eset cra Ta Pet Seu sit, ao “aDulosum visetur? Nestor Retained ‘harass in Wilts nd” Osteuropa et, Bea aoa © Sor ‘salsa fnicasa'« mumelat poporaat roman tleboras Se naps Pies ia og ‘Sccalu qf sdracul Urechn vornicu” Cradem nepugingl omens M Costin De Seger tail ee aaxgumentum, quod quamvis Mysorum lingua, quee Myrica sx omnes cantar, werneto tamen sermone hoe ett latina howd rovsus Obst 4b Incunabalsloquamtur (2) et um iguatis congress, doy hinguse Blornt commer an Roshan Tog novi irrogaate®, (st fluc ca srgument al origin lor faptule3 dent se flosess cu tol de lim= ‘ba moesich, care e ilrie, tatu vorbeae de ia orgie o ib Populard, ace e latina, al ciel Ge nu sad parastedeloc i cind se ntlaese ea strat Bic care faceared af intre tn vorbi i Intresba dal gust at vorbeatck romana) mn raport cu textele mentionate tn rndurite precedente, care seznnae tea consiins a romdnl a origin Tor rormane,txtul fol Nicole de Moe Arse aduse ceva prelzrino do cel mnt mare ineres™. 1 acest text SE MrBbalut prima ound deoecbirea constalaa de romani git inte fine: fis limbit romne, limb folosita de. popor floquaesr), 5h cea. Lib Alave, Tolosita ca instrument de exprimare a eaitunt serve (atentar) fvident ch interlocutor! coma ai plats colic ifeleyeuu clar deo- Scbirea intre functin limbit romang, ineleai co illoe exnlial de co= Tunleaee felt de autahtontfeermaclas sero), cea 8 limit slave ‘lee functie ra limits in sfra comumicill see, In eometarin Some nessa in bei Textul lui Nicoiae de Modrusa indie impede continta contintatt romane lingvistice ta roménll secolulat XY sila ch Vorbes irene {Gin" fa) incunabala) limba de origne lating al e& flositen Iii steve Ronee domnench fn tse or drat ung ccummane te terminate. Ne aflimspadar tn presenta net marturtvalorowse. ct Dri= ‘re la nivelul canogifeloe ‘stance ale somAmor in mijloce seclcish XV. Acest text inlesneste reconsidersrer snsarabiul informatio in Stolle RVI gi XVIT eu yrivire lo originea poporuul romin, Aeadar,me= Ful de af descopeit su voymintulsisy “al culturil medievale romine Fealitatea orgint romane nit ma oate ft teibuit cronicrilor maldo- ‘en! din secolul XVIL. Textut lat Nicolae de Modrusa i revelanamal “onstinja pe care o aves romni scolial XV despre riginea Lor tind — testa, cum -a viru, 9 de fextele uranigorenre au prece- dat —, dar gi cunoasteren de care ef a Faporlulu ‘storie dike funcia limit romne st cea a Ibi slave Origines romana a romanilor era cunoscuta roménilor din este tre ri vomdne cu mult Iasiten pasigel crniarlor Scola Nt, e fora ise etipula tn genera merital #1 afirmat-o prima oar, Darh informatie in) Niclae de Madiusa pas legete de evertmentee 1torice 208 din aces veeme din Tara Roméneased pe care le exune ta serlerea_ se ale sutse atest aelatfenomen In Maldovs # Teaclvanias fo primvara alu 151 an La, pcp de Gagne nia ‘nel cructade antiotomane, fm eadral chvels ti rl important era te. Barvat Moldovel. Cu acest prile), preatul s comunfeat conclu uncle inforratitreletive 1a Moldova aie locator ey sealing Inte alle slirmarea de catre acestia «origin lor romane: Nom ticunt se cise Ro tanaruim queadam maltes (an) ad pracsiia Pansotiae conita Scythes Iissos 8, (CAG espn eh sint estat de odinioa al romanflon, tis tic pentru apirarea Penoniel mpotriva, selon.) Internati piscopalal Jan Lazki-e velrogsa’nu mma penta ef alec et tr Male ova ongtinta origin romane fnainte de servrle erontcarilor, dar 4 pentru ci inlesnaste Intclogeres trail eronicllor eu rive Te inte, foros statulul io Mokdovs, ‘Semnlflcativi pentra larga rfspindire tn scietatea moldoveand a Secolulut XVI a cunostintlor rofertonce 1s orgies romana, semmalats de Jan Laskl proclamatia edtre lcuito:lansita e dommul try Taeeb Horaclide Despot, in februari 1902, Textol curiode.progeaniul sa de ‘pl antiotomand so reafirmare a descendent roma, i procamala 58, Despot se angaja yd guerigar et noir con Tt infdelt et melee! uronic 00" Galentt homent ef gente Delica dives! dat palo. aH Roman ual henno Jatt tromer it mondo (sm). Bt questo se {aremo cognoscer a tutto mondo lt ver! Romani et escest quel et AI’nome nostro sard Immortae et conergoremo. Himagine di nowt pat arith. sa lupe Hh noupte cu nechedinlosl 9 lestemat tered (1 tmoreina x vol samen vite" si -neam réaboinie cobertor din Yaloral romani care au facut lumen ce ulremure, St tn sest fel vom face fe cumoascl de cdtre Inmea intreage adevirwtt roman 4 pe des sendentt lor, iar numele nostra va ‘i nemturitor sf vom cnet (image nea pivinior note Tu Jumina eeatit Ii Jan Laskl, ape Tul Despot Ia acest argument ¢ dovada existentet unut fenomen de conelings colectiva nu nena de Preocuplriie cerculut Tetras al cirturatilo moldovent. Tnvecaren des. Eendenfei romane era considerata Ge damon, care cite of sus! i icin im “trecutal roman, ea tin puternlc mijoe des atrage a ups ‘pe tomlin tn a ctrorconsiins engines lating ra o realise pormance IBS reat pe dames ae pnt pina or frm romanital” tn fegiturd ca tun program polite sl cru scop principal era Fedobindinea Independentel * Asadae, moldovenit nu au trebuit 35-1 sptepe pe Grigore Ureche fu a afa cA nde la Rm ne agers 0 tratife wulteecurs yess ase In aceasta pivint, pe eronicat moldoven! care avea sh desbopere CREE veel dese ota omer, 29fn operele ervditlor europeni contemporani noi segumente ale romant- {ER poporutul rom, 6 Tnirturie valoroesa a constiinjei originil romane, de date aceasta, 1s rominit din Transivanie, se alain opera Ist Ciovenndrea Gromo, bon cunosedtor al realitatlor Prinetpatula, undo a shit In castes ial oan Sigismund Zapolya tntre 1564 g1 1965, Keferinduce Ia romani din ‘Transitvania, Gromo arata ci el fanno profescione essere dives! da Colonia Romana (on) quind. pra condotte da Tiberio contro Dicebale 4, pol guirdia at quel paese da Adelang ivi Tasclate, cost ancora useno Hinge ssomiguante lla antica Romane™™(decand hse trag dintr-o clone romans, care 9 fost adusa mal intl de'Tiberiu cantra regelut Dex ‘ebal, por lsais de impratal Adrian ea poz a aeestel provinel 3 ed ‘al fldsesco limbs asemanatoare romanel vechi), Asadar, interlocutor Tops! al Tul Gromo renal ele dos componente fundamental Sle constlines orignll lor romane: descendenta din colon romance st faracterl lin al limbit lor Asadar, sin. Transilvania cereetaile ne freprinse de cirturar romani din secolul XVIII cw privire a. orginea pPoporulsi roma nu au slotaie decit deevoltces la nivel superior 2 on ingot romania fn lumina constatrilor eare ce desprind din sursle analizate e clar ce deabatorea destasurata In jurul faimosulus text al hui Delle ee, {ext imult imp considerst mirturie Uniel a congtintet origin romene InSromantatynordduieaty deve cada ae were cy ci 8 ‘vious ea e precedath do un si intreg de atestinsincontestaile privitoare Ts consti poporultl roman deep origines sa romans. De provenient® Aiferite 4 teferindinse I= ansamblul arieh romanieat oventaly textle fentionate nu lacs loe nis tine! Indole privine In conoasterea dee fe romini « oPigint lor romane, Nu wmpanigt italien! a ascolvisn XV fv fecut acaasts descoperire pe tre nici macsr mi ad tevendicato, ea {eta fost atiburta in chip eromat de vit isoril conterporan Mal r= 4H, eronicarmoldowent care au cunoeeut sererle wnsnistion aa == plshat ehestnen orginit romane roménilor cin sca traditie ia cos [Storlografie. Meritul tor e de a fi dat un fundament erusit fieste la rivelul cunogtinilor thmpulut — eoastiner siravechi a origin romene ‘in care Seonla ardeleana aves si faci in secolal XVILI © armi ta iupta pentru eranelpare najionala 9 sociala a romnilr GP eras ap Sip. 1s Consicnind ch antil otaai ora baat (erode Santis grit intermeol fraelsantor din egovite; N Tors Tiara toma Dr allot 0 >, Bocures 105,922 7 290 ROMANIA, TARA ROMANEASCA, VALANIA; UN NUME DE TARA® CCercettori storel romdnilor dim wpoca apartiei lor ca entitate etni- 8 5 pint In vromurile apropiote noua sl elt de hotaitore a fost dees fe Tomanitate in esigucarea continaltagt spiituse si police roménest De la parts ts tzvourele fstorce a romAntlor sud sf nord Gundrent sore Miyitnl epocit migratitor, #1 pind Ia desivirsirea idealulst national, ‘deca de romanitate a tnsofit helnteerupt exstenta store a pope Fomdn cirula f-a fost scut 1 mated spirtuala in acelsl timp, Nomeroese Sint In acest Ing interval mavturile congtinei Ge sine a tondnl, pees ‘gum numeroase snt si atestarllesteSnilor despre romanitates rombutor ‘Semnele principale ale seestel identi etn nelnrerapt invecate a6 ‘oman s stein. au fost limba sh numele ineusl al rowinion ;De acces el se falese ct sint roman 31 se videgte in limba lor, cic ef Yorbese ea omanit, sfirma despre rominilsud-dumérent, la"incepatul secolul al XV-les, un excelent cunoscitor a realtor etnice putes ale fud-estulul sf rasantulul european, arhiepistopal Toon de’ Sultenye” 6 aceastsafirmare de romsnitate demonstrate prin limba mu er ime plu act do cuncaslere istoriet,e8 en indeplines o functe ectva faseme 8, constient injleass, 0 seals alt cunoscitor direct a ealltilio pac filiut Fomdnese — dé dota aceasta e worba de eel nors-dunirean Snume ialianul Aptonlo Bonfinis sfianccate sub vatul de barburt ole (Colonie romane dim nordul Duna) totosi mak praese Una Tomend ise impotcivesc cu atta Indie <2 mu 0 parisesset eu desivijire Ine Sit par cf lupts mal mult pentrs plstearen featinss a limbir dec chat 2 oti, Thdisolubil legat de eunossterea origin Yimbii ome $1 de infle- gerea funcfel el istorice se afla numele poporulws roman, cate & perpes {ust direct aminticoa Romei, Daca semintile straine care a vext in ‘contact eu et fn vremca migratillor iat mimit vlahiy alah, vloni, beh, laki ete, denumire care It cefineste en popor romnanie, roméi Insist Poca im Lact, 3006 198, 9 (Chitose despre Farde toma Sok vo ‘eM Hotba, Bucs 868 5 A Bonin, Rerum wigrioru dscades,Bostene, 8 8. cogu plat Ip ors rgd nut de poor moter de Roma shape “St Raf nomen tape lege VE ie bh, ingle pe are 9 ae og 2 {Plates ire te adit Zaprini oar meds ent ie seer ‘inet ano mele geal rma, Neh ha thee hg tease, ese af ns Gratien § a Ube ate rm, adc no, 30 To Be dak conta ong rina ett iy numa ppos c's far cei ant ag ft Snecma mel escuela rc police peter cate ys abies atl are mano depict do Sosa Pahoa ih fo apart sett copa a pul tl ate de Sona ata cond a One tee ua oe lh re. My Var Pe Mat ef a usury lv Beam, Cdl dyads Wand Wasa Mae, Vaan le en nowt Bar sn rats a fgmentlrxanti ont n wremen mig ace a Ege ent nga anne So ee late ie esele i's AIV i ale eto say ce pean ie ead neti le sa a lo Uf tat cox domme sre Tetanus ret oe 1 se um mae, Bs wl teil Ince I tite eens, toon dparteale tomar eral get ete it Sng nai ada unin din nero SERINE Sian wotona fede oven tl vl oe oH Si mel ploy perce ne, cot ta Cele adel conta tebe pn ma sip ee Hath opt taupe aeons Mee desu" ortlos dete stor rahe romani tn ita in Mn, fst oon Ye Race etuicgie Sie me diva, ere «pets San got MARCY Sa dd tla emanal de Ra a Tem ce opr hasan We? Et alo ae Tir Orn Ct ait MN Ai, oun In celal de fata hie Ne Torn, Lu lamang danienne et et barbares BE A teiletith ane nia eh ae Ta ile aang ei Rt atin i: echivalentcle roman, romdn — elah, valah si Romania = Vlenie, Vatox Tice Ce alte cavinte, ee confiemconginta romanitat ta sutohsnt 3h ins Aumnele de tari” dup eum e dovedita prin. numele de popor sak prin sfirmares latina limb? Seu dimpeteivy a fost dat wemele ces or tart de straint pe baza eunoastert etm lacutorlor lr? Prima ipote, derivarea termenuilut de Vishia din Romania sar in. ysse eo forfa unt -adevir slementar daca lipea une} atetirh documen= {ore e noma de Romania, macar io cazal unela dintre acete Vial FU ar furiza un argument’ puternic. fe el st negativy cele de a dou Jpoteze. Singurul caz cage at putew fi Invocat In favoages existent ori= finare a termenulas de Romania ea denumire peatry Romani rasiei- fone, cel af Tavis Remdnost,« recuzabi pe temeiule& nu a f doct tea ducerea tireie, din vremey adopear Limbil romtoe in eincelani, & ter= ‘minologiel din setele save, Dar un iavor de curiad fet in ieald duce In suprafat, din seraural de cuvinte laine peute in limba romans dea lungul secolelon, fermen! insu de Romania inte-una Gin vari fele sales ca denumive cvvdent autonomé fata de. Valahin tay Tara ca: Tha. Ue seauitungor, care sia desfagurat ctivitatea pe meleagurle oasie in dovn jomitate a secoluluh al XVices, pe “nume Stefan Suints, ne ofert prin Inregistrare canoseuta pn acum. dupa tints roastr, 4 asetal fermen. Iabeun memoria inaingst Curie pale in care Dreconiaa infinarea la Rams a unui cology numel pantry natiinea Lingura, dorsi ponte fopouree (anita care se aflasers In treet in legs tht cu regadul/ unger scum Gsparut, Stefan Soanto arata et puneres in Aplicare elt mal giebnicd « acer! ttistive e solcltata de toste seeste {ork pe care Te fnsitd: rogal unisersa Ungar, obtestatur nobilssima Trantyivanis, oral Dalmatie, obscerat Romaniolia we Valachin infer rior” Guo core intreaga‘Ungarie, 9 invoct pres nobila Teansivante, © rosa Diisiatia, © lmplors Romantoia ow Valahia Inferior’) 2) Stal explicit autor mal dojien exemplar 6 textulut ska, in cage, ia Grepiul covintelor Valushia Tnferion, se nee Indatoret sa adauge 0 eX Piicatie: ,Vatnehe tnfertr, quae Romani Siritent 1 au rovendicat droptul de a restaura stb controll lor veches Unitate« Ruse eviene ‘Prioitauea in eortil de @ alinge acest tel a rei expansiune in teritorul rus inoeputd in 4 dou fumdtate a Secale Ina XliCiag, 5-4 intensieat in secoul XIV cuprinaind vaste teritoit fle Rusie! Aibe © ale Mustel Rosie Ocuparea Kiewalat in a'dous jude fate a secolulul XIV a dat s un temel jurdie yevendiciny neler fie fhanieni la Intietate in himea rus. Oigierd, in Uma! cirua Htcanient Fealizeazi mani progreso de-a Lungul Niprulut sl 2 instaleaed. defen As Kies, a amumat fila) de mare eneas, enre expend veleitatie deo. inate ale Litanickasyora intrgult spate rie Ttuanio a ating cl tai Ina gead ‘de putere In lumea rusk in. time ppl marelu) eneaz Vitold (1992-1480); aeeste a adus sub controll fu Podolia (1598), Smolenskul (1395, apo} reinnolt In 1404), « anexat cnc Zatul Vjaama (1409), a imous tralate de aionts Teralul i Riazantise aor cara de insomnate mal mich Frome Mine de marl ce- atl Lifuaniet sub Vitold aveau sa 50 menting In lini generate ping a ‘Sfirjt secolutut al XVlea. Berenice "Recistnta vefeciva faid de expansiunea lituaniand @ venit din pare tea orsselor Novgorod gi Pekov si mai ales din partea marelui cnezst a ‘Meseovts care dupa perioad’ de Tacinare fai de Willd al cara pres tectorat il aceptt, si dupa domnia framintats de lupte interne 9 mores Jul ez Vasile 1 rbul (425-142) prea hotartlupta penta cantetal supra lun tase, ‘Tendinja dominant 1n desfigurares coneurentel celor doud psteri vole sa rastuvnat ina doua jumatate 2 secolulut al XV-lea ty favoorea Moscovei in vremea mavelur chess Tvan al I-ieg (14821900), Reusind sa etre en oat ip mit at efit det Lan a ine) conducere catolicd ta identifeat tot mai mult, dupa mcortea it Witold," ou ‘interescle regatul catoli elon, Mostova, event ines din secolul precedent sediy al mitropoliy wintry Rusii ¢ eserciay © trace din ce in ce mal puter asupra jum ruse. Succerete obtmate de Ivan al Ii-iea tn efartl de subordonare 8 enezatélor muse autoncyre, dintre care unele gravitas Ie sfera de influent a Lituaniel: 8 1a 805: Sebi conflictul saw eu Novgovodul pe care Ia silitncele dn arma oh se nchine (1478), ay creat 6 puteenieh tensiune inte Moseova # ununee Polonowiituenians. Antagonismut din ce in oe mal mareat ite cele douk Prtertsivale, Mscova si Lituana, se impleteste acum eu confctae dine fre stale titare rivale desprinse’din'HHoarda de Aur, Tan al ii-ea oe ations cu hanatal Crimes, In vreme ce Litsania ineheie slants eu hanul ‘Ahmed st Mei Hoande de pe Vales, carula eneaml Moscovei rofuzose Siei'mal pliteased wibstal anal titer invadeadd tertoriul Moscovel 0 tinue Lituanies, fnaintnd pind la rl Ugea, dar netiind sprint de polono-itvanien! este Slit de marele eneaz al Mascover sh te retraga (1480). Cu aceasta infrun- thre Sloscova sca emancipat definitv de sub dominetia ators labia de ‘teviicele slacur ale nomastlor nogs, Hoordn cea Mate, inceteara de au fo primesdie pentru Morcovay in banat Kazan, van Tit inter ‘ise tot mal client «il subordoneata polite sle, In creme oe cu Ra Tatil Crimoct a stat legis de seoperare Fliminarea primeidie.titare a sport presiaes Moscovel stupra te- ‘itor ruse aif tunnel s ciel aie de dominate icepe sh se een: fe Defectiunea unt sir de ened! din cegiunile de leontiers care teee 1a Siusbs Iut Ivan 10 submineaed stapniresituaniand provocnd 0 tensile te pecmanenta intr este ous pater Tn dou eindue fretvnile iin zona ae Frontera se transrmé tn risbot declarat (14921404 31 150-1500) pice inchelate de Ivau IIT ca Lituania fm tira acestor sizhonie ina ‘us nu numes cigtiguelteitoriale dari recunoastonestitlulul de ymnare eas al intregi Resi Ts cursul confictulci cu Lifuania s ia legiturs cu aceasta, Moscova a destisurat © vasti stivitote diplomatied;legaturle de. cooperare ea ha- ‘etal Crime i cu Moldova, contactele cu Poarta clomand, cu Ungaria Si cu Habsburgs su introdds pentru prima cark statal moseovi In Sister polite earopene. Mat eatlt deel ati, nctat de Mare soe sce esa impotriva taarlor 9 @ polonoiituaniesian. marele cneeat al Mose ovel Incepe sa-nidescopere aéum voraia imperil ila eee ed at Sova, Serie Paar Selle tne Sronmeaanhrame ese mae ea fate en ce ee og Se aga Te za in ieee ia ia We 7 Fev wpivnes plonelitanana si evluia ov O, lek, Deine Uvit seaelie, Pera, sii Pb, gene elt = a lot te te mLa XVEle; ea a dat nastere eel mal puteenice grupiri de forke Bue Fopa rissnteant sta determinato olistoae estacturors porta. ‘lor internationale fa aceasta pert 9 continental ‘Consticuirea Uniunit pelonocittaniene a Ingiduit celor dowd putes! ssocinte sivqi urmAreasca Eu succes telurile de poles extemd indsosebt fn dous direc tn nord i lupta cu Ordinul teutone, core controle see Tal mare porte « trmuly sudie al Balle! sf se steaduie sd donne Samegita, a In sud, in confantare ct regal urgar pentru conical c+ Forilor emancipate fr cet de # doua jumitate a scouufu al XTV-les de Sub dominatia tara, indeosebi pentru conteoll guvlor Duna. Factor de coediune ai Unit potono-ttganiene s-au davedlt mal paterniy de- tt cei cae, dinltuntra saw din afar, finden st 0 desfac; in crud se. tiunit persstente n acestor din urmd factors, sndeoseb reat Uns Ordinil toutone, prineipaele puter peejidiclate de consttuires Union: polono-ituaieng, scespta ft menting sca consolidat porta de mare Patere In Earope la sfril seclulo al View sin eupsol clu! de al AVsie ‘Asorierea cu Tituania a modifiet esential politica externa a Polo- riei ave so angazeaed acim Into indelungatainfeantare eu Ordinal teu tenie pentru sea asigura lesirea Ta mareaBalten 9 Intro rialtate ral iadetungstd Inet ca Ungaria pentru supreme In spatial carpeto- ‘Sonsrenn,indeosehy pentru sipinites gurior Bundrt g & Chili 4, — Lupta pentru gurite Vistuel, Teofesl comercial Inte apusul s sisintul Buropel prin Morea Baltic, .Mediterana noedulult, a lust Seosebita amploace in @ dous jumatate'a scolulut al X1V-lea stn seco. Iu al XV-lea, antrenind,fireyle ca pretutindent, o lupta Inde]ite pentea ontrolul drumunor comerciaie §1 al punclalor chele care le domincu PPostavul predus in Flandra, Brabant sf Anglia se indreapta scum In cane fitay din‘ve In ce mal mafl spre Buropa fastriteand prin milociea faccstela, spre Orient; in schimb, Apusul solicits tot mal multe produse Sconomiet agricole = Buropet rsanitene, im primul vind a zonel bale: ts deosebire tnt eautate cereale e lemnul, materi prima necesar’ con: ‘Sucilor navale. Atvactia tot sal mare exercltals de comertl ponte s{deschiderea unor nat #1 Insemnate legatur! Inte centrele prodchtonre ‘Se pontay nie Apusului sl contrele-comertulul pontio, legitua dintse care 1M. Malowist, Cromsanee et regression em Butope. ilVoe=XVilive noclea Recuell Sais a Rat Ban See ils ie ee ras Sham asa at fete ea aan a rary i eine ieee ESSN, ait ly Slee Naa ne 242 tunele treceas prin Marea Baltics, au sporit slmtitar tn sceasth vrome fmetia comerelala a acesela $1 avantajele partiipint direct In comerte) baltic. Pentrs Polonia, despirith tritorial de Marea Baltics de In ince- pul steoluias al XIV, in tema cucernit gurior Vistlst St a Pome Faniel do cstre Ordinal teenie, sceeal dlrect Her 8 ntermedise ea {irmul baltic a devenit tot mat imperios necesan, pe risiraIntogrsrit levtetsa de iegaturt comercinia ae reg ‘Alt Toctor insemnat in realzares acest oblecte a fort opoatia tot mai indirita'e starilor privlogate din teritorle emrlate de catre Or ‘inal teutonie, aobiimen orsyee, fafa de senioral lr colectv, Stage ‘te in asprajile lor politic, do participare iz conduceres.provineicr din care foceau part, qin spirale Jor economice, de exslusiviratl Ordinulul si de cetvitsea Sa comerclalt, ncblimes st orapele it orien= feast tot mal Hokie sperantele de emancivare spre Palona, etapa fins= 1a tncorportel! Pomeraniei de eftre Polonia x ineeput tocmal eu inst recia stallorprvilegiate Impetriva Ordiaululteutonle Faptul care a modifat raportul de forte intre Polonia si Ondinut teutonie sf a permis regeiitil polone sa rela eu succes Iupta pentru eo= {uraroa init Ia Marea Balicd fort erearea Uniani polonoeitumione, Un fir'de reaboaie si de pil fragile seu succedat pind clnd cele dous Puteri ascelate au tumfat.impottiva Ordioulul tutonie, Ces dint care Sha realizt aspiratle a fost Lituania al elees cnesz, Viola, a eecuserit Samogitia (1409), separind ain nou teritorle apusene si cele rissritere ale Ordinulus teutonle: Refieul Ordinulal de a se resemna cu aceecta pieedere si hotirirea Poteniei de a relua lupta au dus tn aall uemator) Tn'peima mare infruntars militar inte cele doa tabere, Tneltat de regele Ungerie, Sigismand de Lamemburg, care in 1562 formase planul de a dezmembra, in cooperate cu eavalera teatoniy Unit rea polono-Lituaniend si statal polon inbu, Ordindl se angaiesss int-un fie de acte de feria care au declansat In 1400 righojul Marea Victorie isigats In Gronwald (Tannenberg, 15 lulie 1410) de coaliti plone-li= {waniana spriinita de contingentele paterllor atest, intre cere si cel frimis de demaul Moldovei, a marest nceputal deelinetat Ordinal teo= tonie. Dest succesul milter nua fost Insotit de cjtigus teitoriale co- epunzioare, din pricina unul sir de factor’ — reteageres prematsrh {iss Vitole 9 9 trupelor sole m Lituona, reistenta incamunatl ae succes {3 macelui macsira al Ordinul Ia Marienburg $1 perspectiva unl ribo! fu Ongarin in rma intrir n acjlume a Tul Sigismud —, batlie de Ia (Geanwald a incinat totus! balanta tn fevoarea uniunl polono-ltuaniene, hiar_dact In urma piel iachelate cu Polonia (Toruhy 1411), Ordinal teutonic nu a suferit pierdert teritoriale — tn afara Samogiiel —,totost prestigiul sdu miltar a fost geav amputat; a urmare e acest fapt, st Drestigiul intorn al Ordinal sedzut, ar revendicirile nobliii $i ale ‘Ofagenilor sa intensfiat 243,Nici urmétora tabi iotre Polonia si Lituana, de o part, sf Or rl tetoniey de calalts (414-1422) tncheat prin teatatul de ia Melnay Zu a adus mecifca tertriaio majoe e's efit ins dein OF Sinha featnic Aminata timp de ined tre! dace co ormore aise Suton care sau ioe Inte Beton” Litt sft dome ll Viola nant urmator or sale puneren de scord satel Des Jest Tenorio cu raportul meat de forte cs pros In ure Ricboteal 2 eispresece ent (841060, leche oa" ifogere zarbionre entry Ordinal tetonie estan de Tesla stile privlgite din Pomerania grape tn Liga prusaetimpotivn Ordinal eutone a de etal for fe Segele Pos {pale sasboil & Ince ce proclamarea.Tntorporglt Pasi) IePregeal pol (tl de inororns are 195) fn Sata eens pe Eehgie, mult mat eficace dct rena 6 anuie desta ial ‘Ornaltfon alti cele din ma 2 se lncline i ape adperrtan foe {eto exterpe at interne confugate importa w 'caphese At ook dea tut de ace de Is Torud G9 octombrie 1460 In geal see vate “nes eligersnt de parts polony Stefan cal fore a tonstatae iningereacavalecionseutont case ft silt remunge tn Tove Tegatulur elon ls guile Vstulel sila teri siuate Ie spose fet “is, denumite de seum nants Prasis raga a as in sininea OF Sin Felon trorile dei rnc do Tua dr cl esd 2 toatl pln ‘Ai doles tratat de Ie Torus a pus capt stuoie create cu mal bine de un secel tumble Inante de Ordinal teutonic cave Iistyase Por lowia'de a Mares Baltics Ellberat de singheritoralinfermedioe teu, ‘Simoral alte Poloniel sa desvotat rand influeid puters vets economic? spol poi a tar Conscigaa de citigul terol 4 Sevnatrealiza tn urma:Rasbotuud de treloprestce tn de. conteacs ke coresputzitoae patent Ordinulsteatonte,redus ecu la seat de stat vasa, logo pit mal srins dati treeut de marele-ducat Liuanie, Polonia a fnrepistrat "un sitar spor de potere pests fre ha ingidelt se nigajae nto ped hegemenee €e ergk Se wergura tt ue jomdiate a secolulss ef XV-lea fy 11 unul din mer Brit inasie, Visita, ajunge rege a Boeri iar tn 1880 roe al 5. — Rivalitaten pentru gurle Dunari,tnlatorarea dominate Hoar- se Eun estate, dum comers coming costes Me. al lage Swaceava, onc ain Polegate soi, Ain seit tet en Tam. TEs 8 Pac, 1 Stefan'cet are: ‘puntie ‘de reper, In Revie Oe eres 20 FE, ST dei de Aur din teritorlle apusene pe cate le contrclase pind le miflocut Secolsui al XIV-lea a lisat teren ier de manifestare eivalitaior pente ‘apinicea acestulintins spata. In rindul int al compatiies pentrw do= tminarea teritorifor din core $3 relras autortatea mongola at fort P= Jonia si Ungara, In care sa sdaugat Lituanis, care revengica teriorite FRivailstea ungazo-polon Sa manifetat in. germene din. vrercea ofensive cottine oelor dows regate Impotrve tater, 18 shuda incr tint lor dea teglementa pein tatate statutl teltrllor smulse dosl= htiei Hoardel de Aur. Ajuns roge al Poloniel In 1370, dupa tmoartea fai Covimir cel Mive, Ludovie de Anjou a desprins Halil de coreana po- Jona in 1378 — dup conteaofensiva sn victorioata impoteiva lita Jor care invadasera provincia — sa alipito la Ungaria, Unul din prin palele interese diaputate in cadl competitet penta cnezatl Malick fra logatura cu bazinal pontie prin ydrumul tae, care “eye dlvercle Htinerart ale comertsiut Hanseatic ei) Marea Neogrd, prin oraput Halish imal tirta prin Lemberg CConstitulrea Union poionociituaniene a avut sl J aceastprivina lurmasi otritoare gi mediate, La ineeputul anulwl 1387, Rusia hacia eintea sub dominajie potent, ar eiteva Tun) mal thaiu, Moldova aderi Sie Ia nova consteaje de puters prin omagiil depuis de Petey Muses ‘egelul Vissi la Lemberg, Desiviesirea unit teriteiaie a Moldovei care le sflsitul domniet Ju Petra Mugat sau a Inceputal celei a tui Roman devine stat pontic 2 alrag so Insemnata modificare de itinerariu comercial Im aceasta pacte 4 Buropel; de la sflsitul secoulyy at X1V-lea stot mai mult in curs eculu uemsiton, drumol taar st pierde lnsemntatea in avantajel dr Imilst moidovencse, care Lega Lembergul de Cetaten ADS sh, psn acest insemnat port, de peinepalele centre ale Marit Nogre, Mat mult dectt tit, Intemeindi-se pe alianta polond, Moldova prcia prin Chilia conteola frilor Duniri, peimejduind geav imerosele drumaish comercial care lege central Europel, prin Ungar, Trensilvanis 91 Tara Reméneasch de Marea Neagea. Acesie modifiedri de ordin comereial sl polite petrecute in reglunes gurllor Dundvil Ia sfirsitl seco al X1Vlea au deplasat fentrul de greuiate al rivalitapi polone-ungare Sin enezatal Hallet In ‘Moldova sau facut din problema gurilor Dungli si a Chile prncipa- hl punet'de fixare a rivalitiilor poitice 31 a confiealor miltare In spatial earpoto-damubian, ‘Rivailaa ungaro-polond pentru guile Danie @ dat nastere unui sir de confruntin politce si miltare, prin Interpus, pretendenth snsti= Ii la domnie in Moldova de ostle celor dou’ tr, i unst sir_de.Te~ lementari negeciat ale problemei Chie, In 1895, Sigismund de Laxem-SEs ger i ea eer ein Se ae ferret hc an aga Kettner, Rt preversr Snide ty ee ‘Bc tam pune dee, gD ee ni ape sro on eu a fan ate i, Sgr acaba et a mie a STU in ids "SRP tot ei Uagas ae iil, "Gnon set Ely mpd el Be eu vac Sto i a sere na et ae SU ids ecu ertnente ey e Senate Se np hea ep eend vce. Tepes a seoun gi a Sa fs ne capa spl Ss Ee hn en pS nce. SSeS Het Ung tt de etn, iT enh tole Mae Se Tae Ree TINS hls lh eee pr Bb ee eee Dining pepsin fib dpi tonne eo gure eth se pene Marre nt © SuSE eon pee Ce 6 4, — Dectinut puter izantine s afrmarea SerbleP. Una dia tis ture prineipale ale evolutiel raportirilor internationale in Europa sud stick In secolele XIV—XV a fost progeesiva contractie a Tmpeeilul bi- “anti pin la disparita sa totals Iq 1453, 0 data cu eocorireg Constanti> ‘sopolul de eatre tare Rostauraia imperiald fofaptults doar partial de Mihail VIE Paleo Jogul gt urmarts de nceta cu pretul marine Incordiet a resuseloe Uae fe gi Hinanclare ale sttulut buzastin gi al unor grave rennin eaport x Apustl eateli tst manifest tot mat pulzenie slabieaile in tpl SSiecefonor sat, Andvonie IT (2821828) g1 Anarene TIT (1381341), Seciturea ‘surselor de venit ale Bizantull, indeosebi a e¥or prom wenite din comert si vimi, «alt conduceres imperului sg) restenga “rutic forgele srmate. Sub Andsonie Th Impertl leant, care Hl inte= reiase in recut ae(iunea internaionald pe 0 piterich thalsoerate, = ‘unis la slot sade rzboj, recemalndurse Ia condi de modest pu tere eres Incorcalle esis de Feconsttulre a inet peel navale ia Zzantine, 1 Vrewea Iu Toan VI Gantacuzino, aveau 88 se Snehele cu Un ree, clare a opoafes Notiite 2 genoverilor, benefiar at declind I puter navaie bizantine Pralel cu lichidarea flotel av fost reduse fotele terestre pe care imperiul mu Te mat putea mentine 1a nivel atins in erbea Lal Mia] itl, Apasate de o fiscaltate din ce In ce mai strvivoae, unitate de costasagriculton: din Asia Mica se destrama ines de la sfisital dome Festearatorslo imperil, Iisind tot mat mult terorile bieantine din fowasth 2ond pra agresiuil emlratelor bce Declinat rapid al capecttai sale militare a accelerat destrimaren Imperiuins bizatin, supa unel presiuat putcenice din afar, din parte wecinlor sai sirbi gi bulgort in Europa, tn prima jumdtate a secolulul at XiV-ea, si tured In Asia Mick spo! In Tvacia, dupa nstalarea lor def rltva po continental eveopeen (1354). Consemitent, Bizantl a continua Si piarda Incemnate pow inslare in favoares. Genavei si a Venetel, centre care, casi in areca, influenteazs puternic Viaja poles impe ‘Ameninjarea otomans supra teritorllor europene ale mperiulut biantin st Insel ital sale # incapactiaten acestula de face fat, Sumiloace prope, sit conduceren Bizan(ulit sgt rezeme tot mal Bridge “aeevat. History, vol. TY, The Byzantine. Spire, 1 Cainbrisge, 806, Ge Sina a7alt sperantele de salvare pe sprijinul puterlor europene. In alegerea aliatile isd s-au manifestat dous direct divergente na dua jumsiste 4 secolului XIV: cea urmatd de imparatol Ioan V Pelevlogul, de colabo: fare cu Apusul eatblic $1 de scceptare a conditiel acest, ‘Unicea cu Roma; cea preconizata de conduceres biserel blzantine,sprijinies emote Joritelea populatiel, caro refuza s2 accepte Uniren i care cuts allernes fiva la aceasia polities tn colaboraren et staele oriodoxe din Peni Balcenics. In prima direete s-at inseriselteva insemnate initiative dis plomstice ale fmparatulat Joan V Paleologdl — cildtoria sala Budo tn 12851306, urmata de ces In Roma in 1909, unde inpratel a ecceptat Unicea, pe care insi a respins-o biseriea bizantins: in cea de a-dous Gr rectie se inser iniiativele patrarhlor Calise i Philote! Kolcinos, core brin reconcilierea cu biserica sia $i bulgart au netexitcales spre coo Derarea politica sl militar eu sttelebaleanice, ‘Locul de frunte intze puterle bafeaice, tn prima jumatate a seco- Iuluy at X11, fl ocupa regatul sirb in pina astensiune, cave Ist meni= festa tot msi hotait veletatie de Negemenie in sud-estul Europe. Folo- Sind slbictunea Imperial: bizantin, Serbia ig extinde stapinirle in de- trimental acestuia, cucerind, in vremea regehsi Milutin I’ (282—122)), pordul Macedoniel, cu Tnseminatul contra de la Skope, icapabil deo waco ficients, Bisantul a ost siit x8 20 sezemneve $i ca eecaaté fiers Gore teritoriala ‘Atirmarea aspiratilor hegemonice ale Setbict in Peninsula Balcani- ‘i a continuat sub Stefan Uses 1 (1321-1991) care, folosind conjnet ara favorabili creata de lupta pentru tron intre Andronie Il si Andronie I, si-a extins aria de dominatie in Macedonia, Incercarea Bizantal de Fecupera tertorle piendute si de a stil i cooperare cu Bulgais: p20 fcestle regatulul sifb t-au spulberat in usma mall vietort ctsigate de Ole sibe Impotriva arulul bulger s 4 alatlor si ta Velbjud (28 funie 180, Bitalia do lo Veluljd a daschis faze celet msi puternice afirmri « ‘egatulu sir pe planul rolailor internationale sub Stefan Dugan (1821—— 1289), Dupincorporarea unor nol parti din Macedonia bizantins, impre~ ung Gu central de la Ohrida, in primit sii ani de donnie, Stefan Dusan ‘ia expansiunea In conditile favorabile crente de lupta pentru domme Gintre loan V Paloologul si Toan VI Cantscuzino. Extinderen ariel sale de dominetie in detrimentul clei a Bizantului att in Albania ett yin ‘Macedonia si Tecia, trezeyte velit! Imperiale In Stefan Dusan care se proclamd in 1845 ,Sroparat al eralor al Romelloe® 1 creeaoh insttatia Corespunzitosre »‘pariarhielsirbegt ‘Telul suprem al actunii Tui Stefan Dusan, cucerirea Constantinopo- Tutu, sa dovedit nei srealizabily ca urnmare. 4 refusului VeneQie de. 9 colabora eu flota la implinirea acestulproiect sf din prcina ameningit 248 unei actiuni militar ostile din parton Ungarie, Incerearea lui Stefan Du= ‘sin de a conjura peimejdia unui atae ungar prin Injelegere cu papalitaten ra Inehelat sea, dup negociert prehungite, cu un eyec. Indsta dupa disparita lu: Stefan Dusan, factor de dsoluti pe care personalitatea ul Fa comprimat au aejionat rapid provocind destramarea imperial 48, frogmentat acum inurein sir de state slonome. Ca 8 aratal bala, Smpurtie in trei formatiuni independente in secolul XIV, regatul sirb se fdestruma dup moartes, li Stefan Dugan, devenind o Pradi Isnicioass pentru cocertort ture. CCind insuficenja politic de sprijinire pe alianfa celor dowd state balcanice ortodowe dovenit evident, In ultimele daua decent ate seco- Juul al XIV-lea, Bizaol a eluat negocierile ca Apusil in vederea unit bisericest, condita presabila means eraciatey Realiatsinte-un r= 2iy In concilal de Ia Plorenta (1489), Unirea ny avea sd dea rezultatele Ssteptate de conducerea Bizanhuui;Ultimele aetiunSntreprinse de pute file catlice s-au dovedit incapabile sk slveze osea ce mal ramisese dln Imperiul izantin, 2, — Lupta tnire Genova si Venetia pentru contrlul Strimtoritor gt 4: comerfulut ponte’, Tratatul de la. Nymphaion prin care Bizantul I Shumase obligaia de intervie venetenilor navignia in Mares Neagra & Talsturat singura concurent.primejaiasa pentru comertul genover, Sind practic in mina negusterlor republfll igure expleatarea principa Jeloe drumuri comercale care asigurau prin baeinul pontie legatura Tuoi rmediterancene et Asia Centrala t Extremul Orient, Nmp de tes deceni, fenovent a vegheat Le mentinerea acest situa prviigiate care e-a Ingadoit si realizezo imense banefiet si sa facd din asezarea Tor de 1a afta unul din cele mai tasemnate contre comerciole ale Exropel medie- vale Inceresrea venetenilor Ia sfirsitel secolulus al X1l-en de a eupe Interdietul gonover si de o-s desehide dramul cu forja spre Marea Nea 43, pentru'a intomeia la Findul lor contoare propet priviegiat, a eyuat Primal ,tizboi al Strimtorilor* care a opus Venetia $i Geneva in cadrul Concurenjei lor pentru comerjul In Mtarea Neagedy tizbol des(@gurat tn lls! deceau f secolul al XIl-le, a incheiat cu 0 pace alb care isa gonoverilor bepefiile cele mai Inserinate ale comerfului pontic ge ST fs Cae Bere cs en: horas, maha Roca ‘Buni"non etn ad Foner’. Un pect fondarenta! de fa pou. genase an 240Foosind delinal puteritnovalebizatine i nevoin tot mat evidenta 4 Bizanfului de ase sprijin’ pe mijleasle lor mavaie qenovenl saa onsiidt pote i impenat bizantin In Inceputel sess of XIV Ica, Feta, sezarea genovern core asigura legit Invy Moderont ot best ful nti obtine not t Snsomnate preg din Pacts import As roa tt Paleologal 1301304 Wal spoceste considers veer ‘aimate in detrimental Yami Imperise‘ar mull dec at, genoveel Inte scum Ta stipintes insult Chee (2304), importants guts sees {el sl economies, asupra cine impiratul biantin na mance fect Suto nominal © nou’ otap a eivaltigi veneto-genovere fn Maren Neaged teepe o data eu masiva penetrate a veneienion in bealoul ponte tt conde favoraile reste do lupts devlintuta Ie Genova tee fasiunie piel lor 9! ghibelinio, conflict care ea reperctat 3 i colon din Medite: ana sseteana jim Marea Neagoh Foesind dificalitile Genovese eos aitudinie divergente le meirople stale eolonilor el ponic, ruc ocupd pei comers de primi nsennsite In Maren Nese 88, mal tna ln Teapeaint (priegil importa Alexion Win ie Tatoy"tpot la Ban nde iin leg cones entra comer i ineee ru ai in Marea Neagee (paviegil fmpratulss Andronie If Palsclopad in ‘octombrie 1924) seeasta mashed ategpungece venetian’ in ariel pontle « colminat cu instaarea unel aera 1a Tana, la gura Donel, {emeiul una prvieg seordat de henul Uzbek al Hoard de Aur (1223) Suecesul venetienilo im basin ponte, dup mat mult de jumstate de seco de incerca eat, a declaraat ret genovedo, care it ves eau acum grav ameninfta stuakia Se principal Intermedia! Tepes turii comeicaio intre Oriental slate nl Europa Central st Apuseeed rin Marea Neagr. Intireata din pricita crise interne a Geaovel a rm eh veueia genovert safest 0 noud amiure ta urmares tae Zolului pe'cite cle dout republi atone, atscte simultan de Hoarda de Aur | Ivbate 6-1 poate Impoteiva hostela, Dara strtul 122, fei tn tg inc ran ai ots s trie de trupele hanwluk Djanock, genoven I proclama fay prog mul de inlsturare a present veneene de la‘Tena,tendinis care eas rifestase de atin in eursul confitulal cy Hoard de ur. Ns File adopote de genover! pentru implica pe ventions de mat face omer Tana, miu ine cane con mai grav gost Hlcasea Bosforos Jui an declansat yal dilenrisbor st Strimtoriors (1350-155), Obstruce fia genovena In intrarea In Marea Neagrs © proveeat riposta Venti {eta 1a alffurat Arogonsl (1350 gape lero ran sub loan Vi Cntacusine (abi), tate aupremd inotteare de enancipare de sub. toe tela din con ce mai viagutoare a Genovel. Manca tae nivald ea Marea de Marmara bata Besorutal — Gebrusste 1082) "tha In edecih, far dupa tetrageres fie! venetione in Mediteans:Itpe- 250 ul blzantin, incapabil SA reziste cu slbele sale mifaace Mater genoveze, A fost slit 4 capitulea, a reunge ia efortl de reconstraire a nel uc {ert navale prope 38 se resemneze cu forificaie eonstroite de geno= veri jul ogezirt lor de 1a Pera, cae faces in veel eater al Capital imporlului un adevarat,stat fn stat (8 mal 1352), relingit ine imp ee tee an, £38 ‘ex Genova #8 reuseased s-3 mpuna programul: pacea iacheat Ia 1 Ante 153 cu republica rival lisa st subsists contoarol venetian de a ‘Tana, care insa i avea sis ela activitatea, potrivit clauzclor tratatulut veretogenoves, det tel ani mai rau Tn cursul celui de yal dolea rizboi al Steimtoriloes, ty tout con- fruntirt navale din Marea de Marmara, -a statoriett adn dintre Ge nov si turcl otomani al ciror concur a permis flotsh genovean, blo- ats do fortele navele ale adversrii ei st rerste, Ca Sure intermi- ‘ene, cuoperarea dintre genoveal si tui afomantavea sf devind una din restiitte do seam ale relator interntionale M Earope sUd-estics, Din a milo secatl al XVea Slatoricien prezetel venetiene in nordul Marit Negre fn ura ptt in 1955 g aoceetat tendingele fundamentale ale politieh genovene mae nifestate ip aceasta rogiune nes din deceniol anterior; infr-adev2r, pen fra stv penetratia vene(iand in aceasta zons, genowerit desivitene Scum aetiunen de preluare sub contro directa poziilor strategic. ‘omercile cheie de pe tirmul nordic fi spusean al Marit Negre, care se afiverdinainte sub stipes tard Sau Biantin8, Ocuparea Principe folor centre de_pe tarmurile Crimell (Cembalo si Solais), # syezitlor ae Le Chills Licostomo la gurile Dundrit i conkrlolinsarat fa guile Nipeutut (Caste) Levis) het sigurat genavezitor posibiiaten dea Ine istora coneurenta venetlané ain vasele terri) dominate din panet de ‘edere comercial de acesteaperit. Tnstaurazea eontrolulal genover asupra celal mal ftinse prt a tir- rmulul pontie dominat in treut de tart a delangat in rabol de Tuned Alurat eu Hoarda de-Aur care, simp de Un sfer de sec sa stadt 38 ecupereze Insemnatele: port plerdute 1a Mares Neagra: in celedin Sm Ine, Hoarda de Aur, sits se reemneze co plerderen positilor Sle pontic, a stnelonat’printreun tatatsapiniren, genovers, sopra Integi it de (arm crimean situata tntre Cembelo 9 Soldaia (1387, Rivalitatea permanenta ca Venetia tn Mediterana orientala si tn Ma~ ea Neagrs a apropit tot tal srins Genova de un alt mare adversar al Tepubbiel logunclor, regetul unger. Dackallante ncteiata de genoved ct qepole Ladovie de Anjou in timpul celui de nal doll rEzbot al Strime forilor+ nua dus iso cooperare militar efetiv8,cucericeatarmull dal~ tat de eatre unguri, care Iau smls veneenitor in 185, si Tegitora cy ‘genoverit Ia Dunarea de Jos au deschis eales cooperdrli color dos putert 25pece lle dechidey, Veneia incesrel st npiefee Rectan ak ‘Strimtori, ar fi dat venetienilor posibilitatea si intercepteze Intreaga cit fubila recictena care fi Ingaduie Sass saivene Interesele fundamentete dpi instalarea Yeneenlor la Tana: daca genovertSi-au pastst pero estul Europel, meee ns ™ as 3, — Exponsiwnea oromand in Pentnsuls Batcanid crucata antete- ‘mani. De ia! mijlcul secu al XIV-lem, raporturile snternationele 3 Bb otek temps de beee s Rome, Gant weds Beal ited 282 saud-estul Fusopel au fost dominate de ropida afirmare « puterii ctomane Mae incercinle staelor erste de 2.0 opr ewematt pe o forts militar deosebie de etiients, expansiunen oto sma progeesat Tlgerator in Peninsula Baleanjes, fa conjunetara fo ‘otabils ‘ereats de Incapecttates de apieare 2 Inperiuial bizantn, de Gesiramaren taralos bulgar si de farimitarea puri) in’ Serbin, Sup Imoatvaa Tui Stefan Dusan. Coypares ersgulus Galipel in 1354 de cite trupele turoesticondase se Solemn, ful lui Orean, a ssigurat legature inte turclt anstoliens et Ssstalai In anil gi decenile anterioare in. Tricia, In tnypreurdcie favorabile eeate de Iuptele dinastie la Blzant, Extinderea rapids ariel, lor de dotinatie in Tracia pein aol eucenii (1961, Didymotichos, 1861 (, Adrianopole 31-1363, Fiipopole consolidate prin colonisiri maaive de lemonte tureesti din Asia Mich, @ provocat prima mare reactie a lui ftalice fala ge now primede eare te profile in sud-estl Europel, Ex pedi vietoriasa a vogelul Ludovic T de Anjou la. Vidi, in 1365, care feschiden perspectiva uel mars actans aatitarcet, Ion ‘detorminat pe fmpsratl loan V Pafeologil $8 fnkreprinao silatric la Buda, unde ta Angujat $2 aecepte Unires cu Rome. fn anul urmitor, 0 expeditie naval Sondust de contsle Amedeu de Savola recucereste’ de Ie tute] oragil Gallipoli, Intreruping satel logatura Inre cele dou mae zone ale domt= fie otomane. Elsnul acestel duble ofensive care plrea sh vestesacd nol Sint decisive in vedetes elimindrt trellor din Eropa a sea Ins bruse in oni urmitors tn arma eseculul Ussrit Ia Bizamly fm eiuda ade= Bini personole a Impiratales Joan V Ja Rom, in 1368. Tureli europent fay obtinut astfel ragaeal necesar pentru a-si telus cucerey in Trae 1p 1971, Ia Ciemen, po Marta, tues Znfeng onstea eegelut sieb Vukasin St a despotuls! Lgl, care inoercoserd le stivilesct exponsiunea, ‘veniment care @ provecato sensibil modifieare« rlailor internationale Te ‘endcestul Europe. Indes dupa lntelagere, cnet siebi din regiunle sudice ale regatulll recuncse suaeranitatea tured, in 1373, Imperial bic Zantis sceepia st el suzeranitatea otomand, Sngajindu-se st pateasea {ribst Ports partiipe Ia aetiunile et militar, cale pe care a'armeto Si aratul de Time, (© hous conjuncturs favorsbil, cea creat de Izbyonirea razbolulul ‘vensto-gonowee din 1916-1981, 9 permis lal Murad Ist bind din pestea Bs Rise, ub Gradeds the later Mile Ages Usndon, 135 Py, Baba, Boe fags Su rts der Surtenhertnat melon 41 i5" Yee, Byzerne Ener, comorsge itt & Retane Ser chiens sur fee aise dev sultens"‘Osmon, Orihan et Murad 1, Monsehly 101; A Patory of he Saadeh fehl eth son, 0 ACW Hrs asa‘izantuluiretrocodarea orasulul Gallipoli s restabileascd esl o Jee gator coninus nite stipe sale anatline Heel smropene: Opera fin ow de vitoria eget Laowie de Anjo a 15TH expen se tani se destivoardfurtunos Im ante hed ponte cebtel urges Cae firmer mon eal dd rope angel Mamie cat ams ale acest exparsun’ au fost Scpates Sofie ee 15807150). 0 Nira (10) cventment care rage up sine intarea tn vaahoe {ured earl in Lasir“= a oreo Serres Stlonic (364) Me sry recitals. sb Sula ulm ld gum oor cucernle ture event dia ase Mich Muted fe tee Kecssovopole dar onsen sib a enenzulul Lari 280 (une Se evo fruit Susan dela novo fon repeats de als ta evsora ii Murad prin cuparencaptalel soca anexeres ton ese rn ccupares cap ‘arse Aingnd nia Dunért in urna actor mae sucese, url amenin= gh dal “Ungari's Fra inant sca inn nd ar its pentru prima dort sé plats tt. Asigura din dvecia Denke, Balad Incepe sediul Constantinopalu. Pe ternal ecesay succes, itor incuninave prin sacenzen Banta pater iiner Bases Sa ‘cu aentiment cali sn Cat itl de alana Rune pepe de sari. Rea{ia trate ¢ patenior europene la acete rapide progress Lucey et inches entafeote de a Noopole 9 septenibete 10oeare 8 doveditsuperortean organist mitare otomane supra cle fess dates europene, Vertginosn expanse otomand nu a fst oprith nic de rezstenta Popoatelor balenice nie! do eruiatavenith it Apus ‘i tot de Spee {ere islamica eval Imperial li Tisur Len, Rivalaten dire cee des test pentru contol asiel Alc Sus cele din armas dupa repetate Incerea de conelor, in marea bate de le Ankara (20 ube 1100} 1¢ urs Chreia‘asten oi Baas fost adobles sultan Isust coed In eapavtatey adversarial tu. Pula mantfstare dupe nse e feniintelor partcwiriste in ead tata ctomany ineurfoes Se Nersari anata, care spilt pe divers protendent i dome a ‘prt inp de peste un deceni etal cuern tree, Putere reine Si doves aa incapatie sl foloweasct pill fovorabil cest Se es Statnus olonan yentra'8 pone copat dosinaiel tle hn sudsestal Bure et Domnia tut Mehmet I (4i38—1421) a insemnat in acelasi timp res- fsururea peter centrale im statul oleman si Teluaren expatsiond cale {in Europa si Asia Mics, Dict incercarea de» inzestra staal amen ea 9 tnsemnata fori@ navala, copabils s4 sprjine decist politica sa ce con cevie, a fost zarobita de vonetient Ia Gallipoli (mai 1810) dad expose Sunes tareior in Marea Bgve a fost attel oprits peniru o jumitete de Seco, in sem cert lor se sucsed rap, In celan Inesval, pe cone tinent 24 Disa prc «sl ltr enorme Meh Cee ee ee eae ei cca ate ces dnc Sa Ses Reena ti he i cs Seah teat ae a ey es cer earncien tata aneeaa SL ces era oh UMA hat ‘ne ithe nt rey Be Se guia BA epg tae in a So aS i ntl i Pl TELA Ey anne a Sl a 2 Snail ea Sut Se Be Seg rurib ar me ag eed ee ck 255supranumit Skanderbeg. care risculase ATbania_tmpotriva tueilor, a feat infinta de sultan Mured If la Koseovapolie (144, Cates era acum Aischiss pentru 0 actiune otomand decisive tmpotriva, Bisa CCaceritea Constentinopolutas a revent ful Tut Murad 1, stant Mehmet Cocertoral (14511461) fnfelegind Tnseranitat inteeseior in joe la Constantinopay Mehmet It's pregetit cu exceptonala gif dit Duret de Vedere miltr's diplomatic asedial Divanfulde Armistvul Ie Enelat de nou! sultan cw Unger al cu, Venetia nua avait sens decte a esta cet fore poe ele a prone In omen Stprem al laculutimpotrive captaet Imperufut bizantin, core 2 cleat 1329 moi 1453, mine ‘Guceriea Constantnopotulut de eitre Mehmet TH tasemnat nu au agai first Tmpertulul bsantin, ale cdr ultime feagmente, Mores ‘Teaperuntul aveau sé Inte a ele in decurs de-un decen sub dominalit Gtomand; fapt mult mal insemnal, cao adus af statoriczen acest do. {nlnath tn sudcestul Europe De acum tnainte idee cruciate aniotomane, fn detin ta sfiraitat seeoutat anterior, plerde tot mal mult tere, tar do- sminatia tomas se Intinde treat satpes inteegs Peninstle. Balesnice {ubtivind tentorile cave riatdseeers pina atunct in afara eh, Dar intrares ‘Constantinopoluka sub stpinive. turseaseh amas stras gi modifearen Sswitutul Steimtortsr 9h a situates Maru Negee, evolutie cu consectnie de mare insemnatate peat intona popoareiorbalconice gi 1Wveranllor ‘etnutut pont. {t— fatieurarea dominatiet osomane in Marea Neagr?. Instaurarea stipinintturest la Bosfor mareat st tReepbil nel not etape in itor Se Mar Negr. Incd din primit ni Supa cucerires Constantinopeliti Inport ctoman adue in Conditia de tributar’ puteile rverane ale MM ZHU Negre care nu i rau supuse ined dineine. Moldova, Caffa ~ imprew- 2s cu intregutsistom de colon genovene pe care Il prezida, —, Imperial de Trapecunt, acepla acum (14551458) sb plsteased tibut sltanutul Siu retunoascn afortates, Angejat in luplelo ela. Dundre impotriva regatlcl ungar si In fercarea de a preveni prin otcerrea Belgrodulut ‘rie owl aetiune din sceasthdiretie ~ Incercare care a equat n vara Sinulu 1456 "~, Mehmet It fe Imitessa in aceasta primt etapa felunte {fa de Marea Neagrd la impunerea tibutulul sla sollsfcerea nevolor do aprovisonare ale aporatulut s4u militar. Modificaren statute [ESpandenti creat in acest ah Inoorporares {Semul) ponte eas St sek ba lle tots perianal poems ach ‘amstenn Growl Seedy 8, 1066p 88113" G1 Besant Ln er awe. Dee was 's he cotgtahiomsne’ Meo is, 8 Wapato” Bar phen Schocrimertsbie ie tata, to ounehener esse Tar Belkankude, 236 vind ca rescic la incercile puterilor riverane de a se elibera de forma ‘dedomintie care le fusese mpus, ‘Pra din acste rest ale Mart Negeeipotrva spinels otmene fa venit de la Trapeaunt, care, sub protecia honului tureinen Una ae San‘ in coopera cu prinipstlegoorgene sea emir din Sinope, 0 isclat sefurind so mal plateased tabut (40), Defosurata fn Teghtard Eu proptiie de crocatsprecomsat la congreul de ln Mantova, organi Satara intistive papel Ps Ti, acumen tates relia medial Tul Hiehmer ity In cul camps tin 481 sual sicreste Sinope ‘Trapesunta sl Incorporest® in imperial su intregul farm meridional Mint Negre. In Burepa a intrat tr aciune Tarn Hemaneasch sub Wed Tepes care a staat o nimiet disportvul oloman ce ia Duniea de ou Compiniasultanutui Gin 1402. deqneconcludentd din punct de vedere smiles a seusit st readucd Tara Romaneased tn orbia puter olomane exo cline ca factor activ eoalet antotomane 'A doua etapa encerietfarmulul ponte sm desigurat fn cadrul ma tsb vente (140010) fn supra Jy en Gals organiath de Vonetia dupa L470 — an in care Mehmet I « Cac it Cubes ficind demonstra mars puter naval ture recent con SKtuite —"& antrenat in activne din nou Marea Neagra- Polsind sitvetia faversbii excell Ge nous fons fot Linin Hanan: Stefan cl Are, flomnul Boldove, sriuige Tara Roméneasca steret de tnfluentt a Puri ‘tomar, smonintind poste impertulul de Ia Dunivea de Jos. Dupa ce reins custen tora comands de beglerboga umeleh, Soliman Gaston iosuarie 1478) Steton sen stridst a Lrgease) ostinato {hand "entrenind in iota st poterie ain Crimece, pentra 2 foce leek tia cu Cain fatan, Maels program ponti domi Molde tt fulice ripuns eu sxpedita navn cove-a cs le eucerieea Caffe Cull Tet) ig foiregulet tars a Comes Im somo sees expe, hanotal idtar el Cuello intest sub sueranitaten Port otamane, eveniment {modifcat racial ttia polities in Europa rassritean Tncererile imediste ale Ist Stefan de a restabi situata din Ceimeea det aunga Hapinites tutceazc au fost abandonate o data cu iesrea Genetics dintiupta (0), Zapt ere s sencionse dominatiaotemand Tn ‘Morea, Albania in Marea Pee. Noun incercare 2 Meldover den Snki- tira dominara cfomana dea Dbnarea de Jes, In cooperare, cu UNERTiN, teisdi iediog dup mooris hl Mehinet I's epust en Teel an al ‘Beata vara onl 1498, oul sultan, Balai, Jneepetoae 0 cara De terest i navala Smpotrivn Chet a Ceti Abe ume math ene ibere ale bazinulii pontic— st le cucereste Caceres jarmului ponte de cStre Imperial otoman, crmare a pree tt controlull Strmtorlir In 183, a av consecinte multiple pe plan local si general. Din punct de vedere plitie, Ponta olomas, prin poz {ibe atstoiceSnsenaate pe care lea cepa, fost mist #8 cr Stee infuenya decd ssopea sation riverane aflate fu aria e1 de Se astfiune directs. Din punct de vedere economic, ea a preluat marile veni- furl womale ale centrelor ponlie inconporate fn teritaiul stu sim incept #8 orgonizeze explostares resursclor eoonomice ale reglunilor riverene, ‘xploatare ass sven sh se araveze fp secolele urmateare. Pe" un pla mal general, cucerizea bazinulut ponte de catre ture 9 Pas apie war fancfitindeplinite de-acesta In seeolele anterioare, ca 22a de legaturs directs inte lumea spuseana 91 cea a orientulul asic, Urmarea acestet Situsti, agravatt iu dacenile urmatoare. de noe cacerit tarcest i bazinul easgetean al Mediteranet,u fost accelerareatendintei Jura apu Sene de a gst noi Grumurt spre Orient «1 sporirea decalajlui fate Bu ‘fopa spend s.cea isarteand ORS SLE Se ol, atl ame Pr co Ra