Lectia de economie a guvernatorului Mugur Isarescu: De ce avem nevoie de economisire pe termen lung si care sunt avantajele bancilor pentru

locuinte Autor: Bancherul.ro 2011 10 2! 00:20

"recursorii sistemului bancilor pentru locuinte din pre#ent$ locali#at in principal in Austria si %ermania$ denumit Bauspar$ sunt de &apt ceea ce istoria numeste 'building societies' in Marea Britanie$ de acum vreo 200 de ani$ a spus guvernatorul Mugur Isarescu$ cu oca#ia unui simpo#ion pe tema bancilor pentru locuinte organi#at la sediul B(). Istoria sistemului Bauspar Aceste sistem a plecat de la organi#atii de intrajutorare intr o Anglie care se de#volta e*trem de rapid$ se numea atelierul lumii$ deoarece concentra cea mai mare putere industriala a lumii$ pana spre a doua jumatate a secolului 1+. ,oate acele noi comunitati de lucratori$ mineri$ lucratori industriali si din industria prelucratoare se mutau la orase. - au &ormat ast&el organi#atii de intrajutoare. .um &unctionau acestea: membrii unei asemenea comunitati se asociau pentru a construi locuinte si trageau la sorti care va &i bene&iciarul primei locuinte$ care a celei de a doua$ iar in &inal se ajutau toti. Asa au aparut primele cartiere traditionale din jurul &abricilor engle#esti din secolul 1+$ inceputul secolului 20. Apoi$ cand aceste societati au prins putere$ au devenit bineinteles un &el de societati &inanciare$ pentru ca banii adunati s au acumulat devenind ast&el imprumutatori$ si avand si e*perienta in constructia de locuinte$ au devenit imprumutatori pentru constructia de locuinte. - au trans&ormat intr un &el de minibanci$ au ajuns participanti e*trem de importanti in ceea ce se numeste mortgage industr/$ industria ipotecara$ iar apoi usor usor au &ost inghititi de bancile comerciale$ acestea &acandu si divi#ii speciale legate de aceste building societies. In &elul acesta$ in 0uropa$ si nu numai$ &inantarea de locuinte s a &acut si se &ace si in pre#ent de catre bancile comerciale cu divi#iile lor mai mult sau mai putin speciali#ate. -istemul s a dovedit de succes$ a supravietuit. Dar alaturi de el$ mai mult sau mai putin in corelatie cu building societies$ in Austria de acum vreo !1 de ani$ dupa primul ra#boi mondial$ apoi si in %ermania$ in special dupa al doilea ra#boi mondial$ au aparut bancile pentru constructia de locuinte. -i acest sistem s a dovedit unul de succes$ mai ales in cele doua tari$ dar nu numai$ pentru ca s a raspandit$ dupa caderea .ortinei de &ier$ si in tarile

de 0st si vedem ca a aparut si in )omania. In %ermania se spune ca recladirea tarii$ cel putin in domeniul imobiliar$ s a &acut cu ajutorul acestor banci de locuinte$ si acesta este adevarul. Aceste banci au &ost e*tremde e&iciente in &unctionarea lor in %ermania$ au recladit orasele germane #drobite de bombardamente. Pilda despre cei din BNR care s-au opus sistemului Bauspar in Romania (u v as aminti aceasta istorie daca nu as vrea sa va dau o pilda: atunci cand un grup de entu#iasti ai acestui sistem au venit in urma cu vreo 10 11 ani cu aceasta propunere si penru )omania$ pentru a creea legislatia necesara bancilor pentru locuinte$ s au gasit su&icienti$ inclusiv la banca nationala$ sa vina cu urmatoarea replica: domnilor$ noi nu suntem o tara bombardata dupa ra#boi si nu avem nevoie$ lasati bancile sa &aca aceasta treaba$ sa &inante#e constructia de locuinte$ nu interveniti in sistemul concurential cu un sistem mi*$ cu ajutor de stat$ ce poate aduce concurenta neloiala si sa strice sistemul. )e#um in cateva cuvinte suita de argumente aduse chiar in aceasta cladire. (oi am gasit insa de cuviinta sa sprijinim acest sistem$ nu l consideram ca &iind o &ractura in sistemul bancar ci ca un lucru care aduce ceva in plus$ iar impreuna cu 2lorin %eorgescu$ care atunci era presedintele comisiei de &inante buget si care a sprijinit ideea$ cu acei entu#iasti si cu o parte din conducerea B()$ trebuie sa o spun$ am dat drumul la lege$ si nu cred ca am gresit. .red ca e bine sa reamintesc ce s a intamplat si pentru &aptul ca si acum apar voci nemultumite care spun ba ca sistemul &inanciar bancar din )omania este incomplet$ unii au descoperit cooperatiile de credit$ si mi aduce aminte cum a in&iintat Duca nu stiu cate cooperative de credit. 0u cred ca in orice sistem liberal dintr o piata libera antreprenorii apar singuri$ nu trebuie numiti de politic$ de premier$ dar in s&arsit$ este bine sa spunem ca avem un sistem &inanciar bancar care din punct de vedere legal nu pune oprelisti diverselor initiative$ inclusiv acesteia$ a bancilor pentru locuinte$ pe care o consider bene&ica pentru )omania. 3ricum$ B()$ cu e*ceptia unor voci in perioada de trecere a legislatiei$ nu a pus oprelisti bancilor de locuinte ci dimpotriva$ le a sprijinit$ si sunt aici pentru a va spune acest lucru. Avantajele bancilor pentru locuinte -e va discuta mult despre ce s a &acut$ de ce nu au aparut mai multe banci pentru locuinte$ de ce ponderea este inca mica$ nu doresc sa intervin prea mult inaceasta discutie$ dar vreau sa pre#int cateva avantaje incontestabile ale acestui sistem. 1. Au rol anticiclic In primul$ rand e*perienta istorica$ care din cand in cand e bine sa o reamintim$ si mica noastra e*perienta$ de numai un ciclu in )omania$ a trait de la re&acerea economiei de piata numai intr un ciclu$ pentru ca anii +0 au &ost prea bramburiti ca sa putem sa i

consideram un ciclu. 4n avant destul de puternic$ de opt ani de #ile si o recesiune din pacate destul de adanca in 200+. 0*perienta istorica si mica noastra e*perienta arata ca aceste banci pentru locuinte au rol anticiclic$ si este bine sa &ie asa. "entru ca bancile ca atare$ de regula sunt ciclice. 0le &ormea#a piata si piata asa se comporta: boom and bust$ boom and bust. Ii apuca un avant de creditare si nu ma re&er la cei din )omania$ care sunt mai calmi$ ci la cei din lumea larga dupa care se strang precum un arici. 3ri acest sistem de economisire si creditare are o stabilitate mai mare si chiar are &unctie anticiclica. 0l nu prinde avand in perioadele de crestere economica$ dimpotriva$ parerea mea e ca acum incepe lumea sa reali#e#e ca se construiesc locuinte cu ajutorul bancilor pentru &inantarea locuintelor. Acest aspect anticiclic este e*trem de bene&ic$ pentru ca noua ne trebuie bu&&ere ca in orice economie care doreste sa evite &luctuatiile &oarte mari ale ciclurilor economice$ avem nevoie de bu&&ere de temperare. "olitica &iscala e bine sa &ie cat se poate de anticiclica$ politica monetara la carte se spune ca trebuie sa &ie neutra$ dar noi am incercat sa &im anticiclici$ de aceea am majorat in 2005 200! pana in ceruri re#ervele minime obligatorii$ am creat un bu&&er$ un stoc ce ne ajuta acum$ iar daca am avea si alte elemente anticiclice$ cum sunt aceste banci pentru locuinte$ cu atat mai bine. 0ste un avantaj care nu trebuie trecut cu vederea si pus pe primul loc. 2. Aduc stabilitate in sistem Aceste banci pentru locuinte aduc mai multa stabilitate in sistem$ spre deosebire de bancile comerciale$ care au un camp mult mai larg de activitate: ele pot &ace si operatiuni speculative$ este de alt&el un job description la commercial ban6s. In &isa postului au si operatiuni speculative$ nu neaparat in sens peiorativ$ ci in sensul de a incerca sa intre#areasca viitorul si de a juca pe diverse ori#onturi de timp. -i atunci bancile comerciale creea#a nu doar potential ci real$ si am va#ut cat de reala a &ost aceasta cri#a$ bule imobiliare. Bancile de locuinte dimpotriva$ au ceea ce se numeste restrictie. 3 restrictie care cateodata este un lucru &oarte bun$ nu doar negativ$ cum sugerea#a presa. .a si restrictia de vite#a la o curba periculoasa$ care aduce un element de siguranta. ,ocmai pentru ca au restrictii$ nu pot sa si plase#e banii oriunde$ in perioadele de economisire$ nu pot sa se ocupe de altceva decat de constructia de locuinte$ aceasta &iind destinatia lor$ o&era sistemului mai multa stabilitate. 7. -timulea#a economisirea 4n al treilea avantaj la &el de stabil ca primele doua este stimularea economisirii. )omania$ daca are de&icite in pre#ent$ are de&icite dintr un de#echilibru dintre economisire si investitii. (u economiseste su&icient pentru a acoperi tot necesarul de investitii$ si atunci trebuie sa ne de#voltam pe ba#a economisirilor e*terne. Acesta este de&icitul de cont curent$ acesta este partial si de&icitul bugetar.

(u vreau sa &iu e*agerat$ dar daca acest de&icit se reduce la 0$ inseamna ca nu mai poti sa te de#volti decat pe ba#a de resurse proprii$ ori in conditiile )omaniei$ cu o rata sca#uta a economisirii$ aceasta ar stigmati#a pe termen lung de#voltarea economiei romanesti. Deci grija noastra este sa avem un de#echilibru care sa poata &i administrat$ atat in sectorul guvernamental$ bugetar$ cat si in sectorul privat. -a nu ne indatoram &oarte mult pentru ca datoriile ajung la scadenta. .e mai trebuie sa &acem.: intre timp trebuie sa stimulam economisirea durabila$ pe termen lung. -pun acuma eu cumva ca economisirea curenta din banci nu este durabila8 (u$ dar este oricum pe termen scurt. .u greu bancile comerciale pot convinge clientela sa le acorde depo#ite pe 10 ani de #ile. .i doar 1$2$7 luni$ sunt persoane care se plimba cu banii intre banci si la o di&erenta de 0$1 la suta de dobanda$ de unde o anumita instabilitate. 0ste intr adevar o economisire$ dar cu grad destul de ridicat de volatilitate. De aceea avem nevoie si de un alt tip de economisire. De ce sunt tarile bogate, bogate De ce sunt tarile bogate$ bogate si au resurse de investitii8 America a avut resurse de investitii din ceea ce se numeste &ondul de pensii. (u au avut cum avem noi in pre#ent sistemul de pensii pe generatii. %eneratia actuala a&lata in campul muncii plateste pe cei care s au pesionat. Acesta nu este &ond$ si in mod eronat din cand in cand politicienii spun ca se prabuseste &ondul de pensii. Dar nu avem deocamdata un &ond de pensii$ decat unul &oarte mic$ in &ormare. (oi avem buget de pensii. 2ondurile de pensii nu asigura economisirea$ dar &ondurile de pensii da. Iti aduni 90 de ani intr un cont separat$ cat stai in campul muncii$ niste bani$ iar la pensie consumi din banii pe care i ai economisit. (oi nu avem acest sistem in )omania. In tarile unde aceste &onduri e*ista$ acelea sunt niste economisiri e*trem$ e*trem de stabile$ pe termen lung. 0le pot sa &inante#e investitii. A investi si a &ace plasamente pe termen lung din depo#ite pe termen scurt inseamna un risc enorm. De aceea nici bancile nu se arunca$ decat daca au o anumita garantie. %anditi va: sa ai depo#ite pe termen de :$+ luni si sa investesti pe termen de 20 de ani. A investi din economisiri pe termen lung de tipul &ondurilor de pensii este cu totul altceva. Aceea este o sursa interna de economisire. Deci in )omania nu avem doar problema de#echilibrului general intre economisire si investitie ca sursa majora de de#echilibru e*tern$ bugetar etc.$ avem si problema structurii economisirii. 3ri e*act aceste banci pentru constructia de locuinte sunt primele care stimulea#a$ alaturi de &ondurile de pensii$ economisirea pe termen indelungat. "entru ca acolo banii sunt acumulati pentru perioade mai lungi de timp. 9. -unt antirecesioniste 4n alt patrulea avantaj al bancilor pentru locuinte re#ulta din &aptul ca de regula nu sunt doar anticiclice ci si antirecesioniste. 0le se suprapun pe undeva. .and esti anticiclic inseamna ca atunci cand apare recesiunea stimule#i cresterea economica. -e spune despre acest tip de banci inca incipiente in )omania ca ar actiona ca un stabili#ator

natural in perioadele de recesiune$ si asa este. "entru ca e*act in acele perioade cand bancile nu mai sunt atat de generoase in a da credite pentru locuinte$ isi gasesc un camp mai prielnic de actiune. 1. "rima de la stat In s&arsit al cincilea avantaj este prima de stat$ care apare la inceput ca &iind doar o contributie si o cheltuiala$ dar se dovedeste in timp$ cand sistemul &unctionea#a$ a &i o sursa de venituri . 0*perienta Austriei si %ermaniei arata ca pe termen indelungat$ daca ai rabdare si nu strici sistemul de la prima incercare$ cam la 1 5 ani statul incepe sa culeaga roadele primei de stat pe care a introdus o prin subventionarea bancilor$ prin &aptul ca prin ta*e$ impo#ite$ crearea de locuri de munca isi recapata banii. Aici apare problema cat trebuie sa &ie contributia statului. Am va#ut niste ci&re in Austria$ unde s au practicat ci&re de 70$71$ s a ajuns si la 90;$ apoi au coborat. -istemul romanesc are o prima de 21;. <reau sa spun intuitiv$ stiti cum este cu ci&rele mari$ mai degraba la nimeresti decat le calcule#i$ si eu &ac parte dintre economistii care isi recunosc limitele din acest punct de vedere. Mi se pare ca 21; este o prima adecvata pentru situatia )omaniei$ dar dumneavostra mai urmea#a sa discutati. :. (u au risc valutar 3 alta chestiune este riscul de schimb valutar. 0*act pentru acel de#echilibru structural intre economisire si investitie$ &aptul ca bancile dn )omania nu au$ si pentru o buna perioada de timp nu vad cum ar putea sa aiba$ economisiri pe termen lung$ solutia la &inantarea unei locuinte in )omania a aparut de la bancile mama. Au primit surse de capitaluri in valuta si era normal ca bancile sa acorde de asemenea credite in valuta. Daca am ucide creditul in valuta, finantara constructiei de locuinte ar disparea )aspund asta#i si celor care de la o adulatie$ iubire naprasnica &ata de creditul in valuta acum 7 9 ani$ au sarit in partea cealalta$ au inceput sa strige ca de ce nu l inter#icem de&initiv$ de ce nu l calcam in picioare$ cum de am permis euroi#area )omaniei si asa mai departe. 0ste un motiv serios pentru care nu am &acut o: daca am ucide creditul in valuta$ &inantarea constructiei de locuinte ar disparea$ pentru ca nicio banca nu poate sa si asume$ cel putin in constienta$ care inseamna rationalitatea unui asemenea risc$ sa &inante#e pe 70 90 de ani constructii de locuinte din depo#ite pe : luni. (ici nu ar lasa o directia de supraveghere a B(). Domnul .inte#a s ar #burli imediat la o asemenea situatie. Bineinteles ca si riscul valutar la creditul in valuta pre#inta probleme$ si aici este vorba de mi*aj$ de a vedea cum administram riscurile$ dar a pune o asemenea &rana brusca$ a opri toate &inantarile in valuta$ ar &i o mare eroare. .eea ce a discutat B() cu bancile si cu opinia publica s a re&erit numai la creditul de consum in valuta$ si nici pe acela nu l am inter#is. -i aici au &ost voci care au trecut intr un &undamentalism rapid: haideti sa oprim creditul in valuta. In ca#ul bancilor de locuinte$ riscul de schimb valutar pur si

simplu dispare pentru ca se stimulea#a economisirea in lei si creditele se dau in lei$ deci apare o meciuire totala$ un echlibru total intre pasivele si activele bancii.