Cartea reprezinta cel mai complet depozit al inteligentei omenesti, nmagazinnd n filele ei cunostinte, sensibilitate, fapte pe care le pastreaza

intacte un timp nedefinit. Uitate ntre file de sute de ani, par moarte, dar noi le putem nvia dezvaluind o lume nebanuita. O carte o citesti cnd vrei, cum vrei si de cte ori vrei. Acest prieten tacut ti ofera ori de cte ori ai nevoie acelasi raspuns fidel la fiecare ntrebare si- l repeta cu nesfrsita rabdare pna ce l- ai nteles. Cartea este att de ntelegatoare, nct atunci cnd n-ai nteles-o nu se supara, nu jigneste, te asteapta sa revii. Cartea este nvatatorul care te conduce la bine, te face sa te bucuri, sa rzi si sa plngi. O carte te trimite la alte carti si toate mpreuna formeaza baza trainica a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de raspndire a cunostintelor ramn subordonate cartii si subordonate vor ramne orict de mult se vor nmulti si perfectiona procedeele te nice. !rin toate compartimentele ei, limba romna si aduce contributia la dezvoltarea gndirii si la modelarea sentimentelor, asigurnd scolarului suportul evolutiei intelectuale, precum si posibilitatea integrarii n viata sociala. Obiectivul central al studiului limbii si al literaturii romne n nvatamntul primar este dezvoltarea competentelor elementare de comunicare, orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu te"te literare si nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vrstei. #e urmareste totodata structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si de motivatii care vor ncuraja si sprijini ulterior studiul limbii ti al literaturii romne. $amiliarizarea elevilor cu cititul presupune n primul rnd nsusirea te nicii cititului, iar apoi nvatarea instrumentelor muncii cu cartea, a te nicilor de folosire a cartii, ca mijloc de autoinstruire. %n domeniul citirii, obiectivul de baza ramne consolidarea deprinderilor de citire corecta, fluenta, constienta si e"presiva. Citirea corecta nseamna citirea care se face fara omisiuni, nlocuiri sau inversari de silabe ori litere, fara repetari sau sunete & parazite ce umplu pauzele mari dintre cuvinte. Citirea corecta este clara si poate fi urmarita si nteleasa de cei care asculta.

Citirea fluenta este o citire care curge continuu, fara sacadari, poticneli sau ntreruperi. 'iteza citirii trebuie sa se dezvolte paralel cu viteza ntelegerii. (ste necesar ca , pe baza de e"ercitii, sa se ajunga la situat )*)b+,-g ia ca viteza normala a citirii elevilor claselor a ...- a si a .'- a sa corespunda cu ritmul vorbirii lor. Citirea constienta presupune ntelegerea celor citite, lucru demonstrat de putinta reproducerii continutului citit, pe baza unor ntrebari. %ntelegerea sensului cuvintelor este o conditie importanta a realizarii citirii constiente. /u se renunta la citirea e"plicativa, prin care se asigura nsusirea te"tului citit. Un obiectiv important ramne dezvoltarea vocabularului prin e"plicarea unor cuvinte noi ntlnite n te"t, folosirea lor n structuri lingvistice diverse si evidentierea situatiilor n care cuvintele capata sensuri noi. 0a clasa a ...- a elevii pot fi condusi sa sesizeze si valorile artistice ale te"tului, prin procedee didactice corespunzatoare. 1etodologia lectiilor de citire urmareste nu numai formarea deprinderilor de citire ci si consolidarea acestora pna la citirea e"presiva. Citirea expresiva se bazeaza pe nsusirea te nicilor de citire ca urmare a unor e"ercitii sustinute. 2ealizarea unei citiri e"presive implica toate celelalte calitati ale citirii3 corecta, constienta, fluenta. (a se bazeaza, n primul rnd pe modelul oferit de nvatator si pe alte surse de influentare. Lucrul cu cartea este de nenlocuit pe parcursul scolarizarii. (ste necesar sa- l apropiem pe copil, n mod constient de universul cartii. (l trebuie sa simta bucuria lecturii, fiecare carte fiind 4 o calatorie prin suflete, gnduri si frumuseti5 6 1i ail #adoveanu 7. 2ealizarea actului cititului presupune cunoasterea unor te nici de lucru corespunzatoare care sa permita celui care citeste sa se orienteze n te"t, sa desprinda multiple valente ale acestuia. $ormarea si dezvoltarea capacitatii elevilor de a se orienta ntr-un te"t citit este o sarcina esentiala a nvatamntului primar. %nsusirea te nicii cititului este subordonata sarcinii de a-i nvata pe elevi cum sa foloseasca manualul, n general cartea, cu alte cuvinte, de a- i nvata cum sa nvete. Citirea, ca obiect de studiu ce se realizeaza prin studierea te"telor n proza si poezie din manualele ciclului primar se completeaza cu te"tele de lectura 6ale scriitorilor

clasici, contemporani si din literatura universala 7 ce se afla n unele manuale intercalate alternativ cu te"tele propriu- zise sau la sfrsitul acestora. Cu toata amploarea pe care au luat-o mijloacele audio- vizuale n difuzarea culturii, cartea a ramas si va ramne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. 0ectura cartii ofera celui care o parcurge, pe lnga satisfactiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie, de meditatie. (a ndeamna la introspectie, angajeaza valori formativ- educative, care si pun amprenta pe ntregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se considera ca cititul reprezinta unul dintre cele mai de pret instrumente ale activitatii intelectuale. %n orele de lectura la clasa a ...- a se urmareste formarea deprinderilor de lectura, de citire independenta a creatiilor literare. %n cele mai multe dintre orele de lectura nu am citit te"tul ci am ncercat sa- l discut cu elevii. Citirea au realizat- o elevii acasa. 0a scoala am ncercat sa le trezesc interesul pentru citirea independenta a unui te"t prin mijloace variate si prin motivarea actiunii. 6 Citeste te"tul pentru a- l putea povesti colegilor8 9aca vrei sa afli cum a iesit 0izuca din ncurcatura, citeste te"tul8 7 #tudiul literaturii n ciclul primar se poate realiza n mai multe forme3 +. ,. -. te"te de citire studiate prin manualele de citire ale fiecarei clase8 te"te de lectura intercalate ntre te"tele de citire8 lecturi suplimentare e"trascolare recomandate de nvatator8

%n ceea ce priveste programa scolara la nvatamntul primar nu specifica ce te"te sa fie abordate. %nvatatorului i revine rolul de a selecta, orienta si ndruma lectura n afara clasei, mai ales ca te"tele din manuale sunt insuficiente. !entru o lectura bine ndrumata nvatatorul si parintii trebuie sa tina seama de mai multe lucruri3

 Alegerea te"telor n functie de vrsta si tinnd cont de accesibilitate 6marimea te"tului potrivit cu vrsta cititorului, numar corespunzator de personaje, actiune simpla pentru a putea fi retinuta, ponderea mai mica acordata descrierilor 7. Abordarea genurilor si speciilor literare adecvate, punnd accent pe te"tul narativ din sfera ndragita de copii, te"te cu putine ar aisme si regionalisme. Transformarea copilului din ascultator de lectura 6 cum este obisnuit n familie si la gradinita7 n cititor constient, cu preocupare statornica, prin lectura unor fragmente atractive n clasa, retinerea titlului volumului, a autorului si a personajelor care lau impresionat 6clasele a ..- a & a ...- a 7, redactarea unor nsemnari sub forma de note sau rezumate 6 clasa a .'-a 7. #tudierea dotarii bibliotecii scolii cu volume sau culegeri8 Cunoasterea cartilor de lectura de care dispun elevii acasa. 0ectura n afara clasei are ca scop sa dezvolte gustul elevilor pentru citit, sa le stimuleze interesul pentru carte, sa le satisfaca dorinta de a cunoaste viata, oamenii si faptele lor. Contribuie ntr- o masura nsemnata la mbogatirea cunostintelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat si colorat, la dezvoltarea dragostei de patrie, la educarea sentimentelor estetice. !entru vrsta claselor primare sunt potrivite te"te narative care ndeplinesc cerintele de accesibilitate si dezvolta teme n sfera de cunostinte a copiilor. Cele mai apropiate copiilor sunt te"tele cu actiuni din lumea fantasticului, n care se poate ntmpla orice, cu rasturnari de situatii, n care, pna la urma, binele nvinge raul, ndiferent de forma pe care o mbraca. Te"tele lirice, n special cele n versuri, ofera modele de e"primare si trezesc sentimente, provoaca emotii. (levii atrasi de creatiile stiintifico- fantastice, de aventuri nu trebuie opriti, ci stimulati sa citeasca si astfel de te"te. %n orele de lectura la clasa a ...- a voi urmari 3

e"ersarea actului citirii n cadrul lectiilor de citire, a lecturilor cuprinse n manuale si a lecturii suplimentare8

: :

se va insista pe fluenta, ritmul citirii si intonatia adecvata8 e"ersarea citirii cu voce tare, n ritm lent sau mediu impus de specificul nvatarii care n faza initiala ofera posibilitati de depistare si ameliorare a greselilor8

asocierea continutului de caracterul constient al celor citite, lasnd autonomie elevilor pentru lectura n gnd8

dirijarea si controlul lecturii n permanenta att de catre nvatator ct si de catre parinti8

evaluarea periodica asupra vitezei cititului, urmarindu- se evolutia formarii deprinderilor de citire rapida si corecta8

asimilarea activa si constienta a celor comunicate n scris 6 sau oral 7 care sa permita efectuarea unei lecturi functionale8

stimularea staruintei, perseverentei copiilor de a parcurge un te"t pentru a cauta raspunsuri la ntrebari sau pentru a desprinde idei esentiale.

#timularea interesului pentru lectura ncepe nca din clasa ., contribuind nemijlocit la nsusirea si e"ersarea unei citiri corecte si e"presive. 0a clasa a ..- a, la ora de lectura, sub ndrumarea nvatatorului, elevii pot fi deprinsi sa se orienteze n structura unei carti, ceea ce i va ajuta mult la efectuarea notatiilor scrise n legatura cu cartile citite n clasele urmatoare. Obiectivele citirii ca obiect de nvatamnt pot fi realizate prin folosirea unei metode adecvate, n functie de particularitatile de vrsta. #tabilirea acestei metode trebuie sa ia n considerare nsusi felul n care face receptarea mesajului unui te"t.

!entru a- i familiariza pe elevi cu instrumente ale muncii cu cartea, trebuie apelat la o metoda ce urmeaza calea parcursa de citirorul cu e"perienta atunci cnd citeste. Aceasta metoda este lectura explicativa. (a este o mbinare a lecturii 6a cititului 7 cu e"plicatiile necesare mpreuna ducnd la ntelegerea mesajului te"tului. Componentele citirii explicative 9emersul metodic general pentru stabilirea unui te"t de citire 6cu continut literar - artistic si stiintific7 presupune turnatoarele componente3 a7 activitatea pregatitoare n vederea lecturii8 b7 citirea integrala a te"tului literar 6de obicei lectura model73 citirea pe fragmente si e"plicarea cuvintelor si e"presiilor necunoscute8 c7 analiza fragmentelor. d7 scoaterea ideilor principale 6elaborarea planului de idei73 e7 conversatia generalizatoare8 f7 citirea de nc eiere 6selectiva pe roluri73 g7 activitatea creatoare n legatura cu materialul citit 6joc didactic, joc de miscare cu cntec etc.7. Formele de munca independenta la orele de citire 'om prezenta si comenta formele de munca independenta n ordinea n care se deruleaza etapele lecturii explicative n analiza. 0ectura integrala se poate efectua independent, elevii citind cu anticipatie te"tul pe care urmeaza sa-+ studieze, n general, te"tele apartinnd genului epic pot fi date, pentru a fi citite independent, ca tema pentru acasa. 0ectura la prima vedere se face pe baza unor cerinte formate de catre nvatator si dupa unele e"plicatii prealabile 6se e"plica unele cuvinte si e"presii noi7. Aceste e"plicatii pot orienta elevii

sa reflecteze asupra unor probleme esentiale referitoare la continutul 6fondul7 te"tului 6 tema, ideea operei, momentele subiectului etc.7precum si la forma lui 6compozitie, imagini artistice7. Acasa sau n clasa, se poate da elevilor sarcina independenta de a face delimitarea fragmentelor, orientndu-se dupa ideile principale formate 6dupa criteriul logic7. Conform acestui criteriu, fiecare fragment se constituie ntr-o unitate logica n structura ntregii lecturi. 9e obicei te"tele narative se delimiteaza n fragmente dupa criterii determinate fie de structura lor interna, fie de nsasi desfasurarea actiunii. Delimitarea fragmentelor depinde, asadar, de specificul te"tului, de genul si specia literara careia i apartin. /u este recomandata fragmentarea te"telor mici, care apartin genului liric. Unele te"te formeaza o singura unitate. Un te"t care apartine liricii peisagiste 6pastelul, de e"emplu7 se delimiteaza n functie de tablourile din care este continut. Activitatea de fragmentare a te"telor literare, poate si trebuie sa fie constientizata printr-o pregatire prealabila 3 se dau ideile principale formate fie de catre nvatator, fie de catre autorii manualului8 se dau ideile principale numai pentru o parte din fragmentele te"tului, solicitndu-se elevilor sa identifice fragmentele potrivite pentru fiecare idee. 2estul te"tului va fi delimitat n fragmente, prin efortul personal al elevilor. $amiliarizarea elevilor cu analiza te"tului pe fragmente reprezinta, fara ndoiala, cel mai de seama instrument al muncii cu cartea. O forma productiva de familiarizare a elevilor cu te nicile muncii cu cartea este citirea n gnd. %nvatatorul le da elevilor sarcina sa citeasca n gnd un te"t, pentru a selecta si e"presiile noi 6cu mare valoare e"presiva7. ( bine sa se ceara elevilor att sa indice sinonimele cuvintelor si e"presiilor necunoscute 6consultnd un dictionar scolar7, ct si sa le introduca n conte"te noi. /oile ac izitii le"icale pot fi utilizate si ntr-o scurta compunere sau n propozitii dezvoltate, n acest fel ac izitiile de le"ic pot fi introduse n vocabularul activ. O forma eficienta de munca independenta este citirea selectiva, nvatatorul cere elevilor sa citeasca anumite fragmente sau pasaje, de regula, cu mare valoare educativa si artistica. Ca activitate independenta se folosesc raspunsurile la ntrebarile sau temele formate de nvatator la sfrsitul analizei unor te"te. Att ntrebarile ct si temele trebuie sa solicite efort de

gndire din partea elevilor. !rin teme date se urmareste n egala masura att citirea ct si scrierea. O forma eficienta de tema scrisa oconstituie copierea unei anumite parti a te"tului. Orice tema scrisa trebuie sa fie precedata de e"ersarea actului cititului. Folosirea lecturii explicative la analiza textelor care contin o naratiune $ormarea capacitatii elevilor de a se orienta n te"tul citit, n functie de specificul lui, se poate asigura prin intermediul lecturii e"plicative. Componentele lecturii e"plicative ofer; resurse multiple de valorificare deplin; a continutului unui te"t citit, indiferent de genul sau specia din care face parte. 1ajoritattea te"telor din manualele de citire sau din c;rtile de lectura pentru elevii din ciclul primar, se incadreaz; ntr-un gen si specie literara sau pot contine pasaje, replici din categorii diferite. %n abordarea unui te"t este necesara cunoasterea raportu+ui dintre autor si realitatea e"primat<, a modalitatilor specifice. Te"tele cele mai numeroase si mai accesibile pentru elevii din ciciul primar apartin genului epic. $ara a recurge la vreo definitie, fara a face apel la notiuni de teorie literara, dupa prima lectur< 6care poate fi repetata pna la nsusirea sumara a continutului7, se stabileste ca n te"tul respectiv se povesteste ceva 6o ntmplare, o actiune7. 9upa acesta se pot adresa ntrebarile3 - Cine povesteste= 6autorul7. - Cine s;vrseste faptele, ntmplarile povestite de autor= 6acestea sunt3 personaje, individuale si colective7. Astfel se poate stabili, de la nceput, ca e vorba de un te"t n care se povesteste ceva, n care apar personaje ce participa la aceste ntmplari. Copilul poate ntelege te"tul daca e condus sa intuiasca actiunea, desfasurarea mai .mult sau mai putin dramatic; a

acesteia. (l urmareste ,,cu sufletul la gur;5 conflictul dintre bine si rau, n basme, n legende, n povestiri unde aceste doua elemente contradictorii sunt mai bine conturate si se bucura sincer de succesul binelui, fiind, tot timpul alaturi de eroul preferat. ("ista deci o participare activa, determinata, s-ar putea spune, de tendinta nnascut; de a dori triumful binelui. Aceast; tendint; fireasca a copiilor poate fi utilizata ca punct de plecare pentru ntelegerea modului n care autorul unui basm, al unei povestiri sau legende i organizeaza gradat desfasurarea actiunii, pna la punctul culminant, care n mod firesc i atrage cel mai mult pe copii si apoi, pna ladeznodamnt, care da satisfactia deplina a triumfului binelui asupra raului. Un rol de seam; n ntelegerea te"tului epic si are expozitiunea, care ofera cadrul natural, timpul si principalele personaje ale actiunii. %n multe te"te aceste elemente apar clar nca de la nceput. %n alte cazuri este necesar un comentariu asupra timpului n care are loc actiunea pentru a se clarifica n mintea copiilor momentul istoric respectiv. 9eseori timpul nu prezint; interes, deoarece faptele si caracterele nfatisate sunt general valabile, fiind manifestari ale unor atitudini fundamentale ale omulul n fata vietii 6munca, arnicia, lenea, l;ud;rosenia, minciuna etc., iar comentariul asupra e"pozitiunii poate fi oriental n acest sens. Intriga te"tulul, si al doilea moment al subiectului, apare ca o motivare a actiunii ce urmeaz<. Uneori, intriga este inclusa c iar n e"pozitiune. 9e cele mai multe ori nsa intriga este un moment scurt al subiectului, care determina desfasurarea actiunii, uneori, c iar deznodamntul. Acest moment se afla, de obicei, imediat dupa stabilirea locului si timpului subiectului si determinarea lui are menirea de a orienta, n continuare, atentia elevilor asupra mersului actiunii. %n te"tele citite de scolarii mici, desfasurarea activitatii se reduce deseori la una sau doua idei prindipale8 alteori aceasta este e mai amplu, n cuprinznd continuare, mai spre multe momente. si Analiza desfasurarii activitatii orientat, receptarea

ntelegerea punctulul culminant, care este momentul eel mai captivant pentru orice cititor. Analiza punctului culminant ofera marl resurse educative marcnd momentele de ma"ime trairi afective.

Deznodarnntul poate cuprinde sau poate fi completat cu o nvatatur;, o ma"ima sau un proverb, izvorte din ntelepciunea poporului nostru, din conceptia lui s;n;toas; despre viata. 0a cele mai multe te"te care contin o naratiune, familiarizarea elevilor cu subiectul se face cu prilejul analizei te"tului respectiv pe fragmente, prin urmare n etapa n care se parcurge una din componentelie de baz; ale lecturii e"plicative. %n aceste te"te, ideile principale se desprind n actiunea si comportarea personajelor. Continutul 6tematic, de idei etc.7 poate fi desprins dupa parcurgerea integrala a te"tului, stabilind3 - Care este ideea principala a te"tului= - Ce alte idei se mai desprind din actiune= %n continuare urmeaza analiza te"tului, pentru a se afla cum procedeaza autorul 6povestitorul7 pentru a transmite cititorului aceste idei 6momente, ntmplari legate de subiectul te"tului, de ideea sa de baza7. #ubiectul te"tului care contine o naratiune este constituit astfel din totalitatea acestor momente dispuse ntr-o anumita ordine. (levii vor fl orientati spre ordinea momentelor pentru a putea ntelege mai usor mesajul operei si pentru a realiza apoi o e"punere sistematic; a continutuiui te"tului respectiv, cu sublinierea a ceea ce are el mai semnificativ. !e aceasta cale, elevii vor fi nvatati sa faca o e"punere clara, ec ilibrata si gradata a continutului unui te"t care contine o naratiune. 9elirnitarea fragmentelor unui te"t epic, fara a se identifica ntru totul cu organizarea interioara sau cu momentele actiunii - departe de a fi un lucru minor si usor - poate fi realizata totul corect de la caz la caz, fie dupa criteriile aratate mai sus, fie dupa altele. .nterventia si dirijarea atenta a elevilor de catre nvatator reprezinta o conditie a reusitei acestei actiuni. Celelalte momente ale lecturii e"plicative se desfasoara, n continuare, cu accent simultan pe continut si formele de e"primare folosite de autor. Aplicarea citirii explicative la diferite feluri de texte

I. Texte cu caracter stiintific .n categoria te"telor de citire cu continut stiintific fac parte te"tele de citire din domeniul stiintelor naturii, geografiei si istoriei. !redarea la lectiile de citire a acestor te"te, desi prezinta unele particularitati metodice diferentiatoare, n functie de continutul lor, are totusi - n linii generale - urmatoarea structura3 1. Activitatea pregatitoare pe baza a7 observarilor directe a fenomenelor naturii, a obiectelor etc, n cadrul vizitelor, al

e"cursiilor, e"perientei lor etc.8 b7 recapitularii si sintetizarii cunostintelor din lectiile anterioare8 c7 intuirii diverselor colectii de tablouri, mulaje etc. 6aplicabila la te"te al caror material este inaccesibil observatiei directe7. !. Citirea si analiza textului, n ntregime 6daca te"tul este scurt7 si pe fragmente 6n restul cazurilor7. 9aca te"tul se citeste pe fragmente, se parcurg urmatoarele etape3 a7 mpartirea te"tului pe fragmente, de catre nvatator, n prealabil8 b7 citirea unui fragment de catre elev8 c7 e"plicarea cuvintelor nentelese8 d7 e"punerea pe scurt a celor citite8 e7 desprinderea ideii principale pe baza ntrebarilor formulate de nvatator8 f7 n mod similar, se procedeaza cu celelalte fragmente.

". Alcatuirea planului de idei !lanul te"telor se poate alcatui n mai multe feluri3

a7

sub forma de ntrebari8

b7 sub forma de titluri8 c7 sub forma unor propozitii enuntiative.

Cea mai usoara forma de plan o constituie planul facut pe baza de ntrebari. !entru fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru cele descriptive propozitii enuntiative. #. $ecitirea textului #copul urmarit prin aceasta citire consta n consolidarea cunostintelor si n dezvoltarea deprinderilor de citire. %. &ixarea %n vederea dezvoltarii gndirii si a vorbirii elevilor, acestia sunt pusi sa reproduca continutul te"tului citit, fie pe baza de plan, fie pe baza de ntrebari puse de nvatator, n ordinea fragmentelor. 'or participa mai multi elevi. #e poate folosi citirea selectiva. '. (ema pentru acasa !articularitati3 %n functie de caracterul te"tului se desfasoara si specificul studierii fragmentelor si a modului de reproducere a operelor citite. $ragmentele si ntregul te"t prezentat sub forma de povestire trebuie povestite de catre elevi, n vreme ce te"tele descriptive se reproduc, n general, pe baza de ntrebari. .ndiferent de felul cum se face reproducerea te"tului, o atentie deosebita trebuie sa se acorde discutiilor cu caracter generalizator. II. Textele cu continut literar 0iteratura reprezinta o forma de cunoastere a realitatii prin imagini artistice. 9e aici si importanta >educativa deosebita a operelor literare, influenta pe care ele o e"ercita d i n punct de vedere afectiv asupra elevilor, asupra sentimentelor, vointei si imaginatia lor, n directia dorita de autor.

Aceasta particularitate a operelor literare, de a reflecta realitatea prin imagini vii, influenteaza puternic psi icul elevilor. Aceasta caracteristica a operelor literare impune, din punct de vedere metodic, unele trasaturi specifice. Cea mai importanta trasatura specifica se refera la prima lectura a te"tului literar, care trebuie sa fie o citire integrala si nu pe fragmente, asa cum se procedeaza, de obicei, n studierea te"telor cu continut stiintific. Aceasta cerinta se impune pentru a oferi elevilor posibilitatea unei perceperi complete a te"tului literar, conditie esentiala a ntelegerii si nruririi lui emotionale. 9in categoria te"telor cu continut literar fac parte diverse feluri de genuri si specii3 povestirea, basmul, pastelul, poezia, fabula, proverbele, g icitorile etc. %n procesul citirii si studierii lor va trebui sa tinem seama de particularitatile lor ca specii literare diferite. !onderea cea mai mare n manualele de citire o au povestirile. #e pot indica urmatoarele etape principale ale planului tipic de activitate cu prilejul citirii te"telor literare3 1. Activitatea pregatitoare n vederea citirii 2olul acestei pregatiri consta n a usura ntelegerea continutului operei respective prin claritate deplina a primei perceptii a te"tului, a trezi interesul elevului pentru citirea operei, crendu-le totodata, o dispozitie corespunzatoare continutului operei si, n sfrsit, n a e"plica acele cuvinte si e"presii din opera a caror necunoastere constituie o frna n ntelegerea de catre elevi a operei. !. Citirea integrala a textului literar

Orice te"t literar se prezinta ca o unitate de idei, de fapte, de sentimente si, ca atare, cunoasterea si ntelegerea lui trebuie sa nceapa cu perceperea integrala a acestei unitati, ceea ce se realizeaza, prin citirea integrala n clasa.

!rima citire a te"telor cu continut literar trebuie facuta de catre cadrele didactice pentru ca elevii sa participe afectiv, sa traiasca evenimentele relevate n povestire, sa traiasca emotiile provocate de acestea. 9upa citirea integrala nu se trece direct la citirea pe unitati logice - este necesara o scurta etapa de conversatie n scopul de a verifica si felul n care elevii sunt orientati n problemele mari ale te"tului3 numele autorului, titlul lecturii, actiunea n linii mari, numele personajului principal, etc. ". Citirea textului pe fragmente si analiza acestora

#arcina acestei etape este aceea de a asigura ntelegerea clara si precisa a fiecarui fragment, pe baza analizei lui, mpartirea te"tului pe fragmente se face, n general, asa cum s-a aratat la citirea te"tului cu continut stiintific. #. irea planului #e procedeaza asemanator te"telor cu continut stiintific. .n functie de natura operei literare respective, fragmentate se pot delimita dupa3 a7 succesiunea n timp a actiunilor si evenimentelor3 b7 locul actiunii8 c7 aparitia personajelor8 d7 legatura dintre cauza si efect a actiunilor, faptelor, atitudinilor personajelor. Activitatea de ntocmire a pianului este strns legata de munca de analiza a vocabularului, a limbii poetice a operei. .deile se pot formula sau ca titluri, sau n propozitii scurte, sau prin citate. 5. Conversatia generalizatoare Alcatu

Conversatia generalizatoare are ca scop sa atraga atentia elevilor asupra ideii principale din povestire faca o caracterizare elementara a personajelor si sa sublinieze atitudinea autorului fata de personajele imaginate de el. Uneori, n cadrul acestei etape, se poarta discutii si despre autor3 cine a fost el, pentru ce idee . interesele carei clase sociale le-a aparat. %n cadrul conversatiei generalizatoare e necesar sa se stabileasca atunci cnd e cazul, o strnsa legatura ntre cele citite n clasa si lectura elevilor n afara de clasa, cu privire la operele similare ale scriitorului respectiv. Compararea operelor aceluiasi scriitor creeaza treptat la copii o anumita atitudine fata de scriitorulrespectiv. 6. )ovestirea sau reproducerea textului

%n conditiile pregatirii unor te"te scurte, simple, povestirea are loc dupa conversatia generalizatoare. Cnd te"tul este nsa mai lung, povestirea se face dupa recitirea lui, spre a da posibilitate elevilor sa memoreze, sa retina mai bine continutul te"tului. !ovestirea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte3 : : : : sa reliefeze n mod clar ideea principala a te"tului8 sa evite digresiunile si amanuntele inutile8 sa fie construita din propozitii corecte8 sa foloseasca e"act e"presiile si sa nu ntrebuinteze cuvinte de prisos, parazitare, care diminueaza cursivitatea si frumusetea vorbirii8 : sa foloseasca intonatia corespunzatoare, pe scurt, colorata de participare intensa a sensibilitatii elevilor. (ste necesar ca elevii sa fie lasati sa povesteasca mai nti asa cum pot, fara a fi ntrerupti cu ntrebari 6interventiile n timpul povestirii elevilor se fac numai n cazul cnd elevii fac greseli grave7. ?reselile de acord se corecteaza pe loc.

!ovestirile se pot face cu cuvinte proprii sau apropiate de te"t. !ovestirea cu cuvinte proprii e o activitate valoroasa, ntre altele si prin faptul ca ofera posibilitatea activizarii vocabularului pasiv. .n atentia cadrelor didactice trebuie sa stea grija pentru e"presivitatea povestirii elevilor. %n vederea mbunatatirii si dezvoltarii vocabularului elevilor, e necesar ca povestirea amanuntita sa cuprinda, pe ct posibil, e"presii si cuvinte din te"tul pe care-+ povestesc. *. Citirea de nc+eiere

#copul urmarit prin citirea de nc eiere consta in3 - fi"area ct mai temeinica a continutului te"tului8 > verificarea masurii n care elevii si-au nsusit cele citite8 > contributia la formarea deprinderii citirii e"presive 6 se folosesc diverse procedee ale citirii e"plicative, ca lectura selectiva si citirea pe roluri7. ,. Activitate creatoare n legatura cu citirea textelor literare

Activitatile menite a dezvolta capacitatea de creatie a elevilor3 povestirea cu sc imbarea formei8 povestirea prin analogie8 continuarea povestirilor8 intercalarea unor episoade n povestiri8 @ ilustrarea te"telor literare8 modelajul3 dramatizarea povestirilor etc.

Toate componentele de baza ale lecturii e"plicative pot constitui forme de munca independenta sau semiindependenta la lectiile de citire, n general, n toate mprejurarile n care elevii sunt pusi n situatia sa foloseasca manuale sau alte carti. %ndrumarea elevilor n timpul ct ei lucreaza independent este, desigur, obligatorie, si trebuie facuta n mod diferentiat, c iar individualizat. Trebuie avuti n vedere n special elevii care ntmpina greutati, cei care au un ritm mai lent de citire. (levii trebuie sa stie ca analiza unui te"t citit nseamna sa efectueze citirea o data sau de mai multe ori, sa reflecteze asupra continutului, asupra unor fapte, asupra limbajului utilizat. (levii vor fi ndrumati sa reproduca n gnd continutul te"tului citit, folosind o e"primare libera si sa reflecteze asupra ideii principale, cautnd cea mai buna formulare a ei. O forma eficienta de munca independenta o constituie citirea n gnd, n scopul selectarii cuvintelor si e"presiilor noi. (ste foarte educativ fiindca pune elevul n situatia de a lucra cu vocabular A dictionar. Activitatea independenta a elevilor poate lua si alte forme. Una dintre ele este citirea selectiva. $oarte frecvent si cu rezultate bune se pot folosi raspunsurile date oral sau scrise la ntrebarile sau temele formulate la sfrsitul unor te"te. $oarte frecvent si cu rezultate bune se pot folosi raspunsurile - orale sau scrise & la ntrebarile sau temele formulate la sfrsitul unor te"te sau la cele fi"ate de nvatatori. Calitatea ntrebarilor si a temelor, indiferent ca sunt formulate de manual sau de nvatator, este data de masura n care ele solicita efort de gndire din partea elevilor. %ntrebarile al caror raspuns se afla gata formulat n te"tul citit, iar elevilor le ramne simpla sarcina sa-l reproduca mecanic, au o valoare limitata doar la aspectul informational, fara a le angaja resorturile formativ-educative. 9e aceea ele sunt cu att mai valoroase, cu ct au un caracter mai generalizator si i obliga pe elevi ca, pornind de la datele aflate din te"tul studiat, sa-si largeasca sfera de cunoastere cu elemente noi, la care au ajuns prin efort propriu de gndire, prin ncadrarea si restructurarea noilor ac izitii n ntregul patrimoniu cultural de care dispun, orict de modest ar fi acesta.

.ndiferent de forma pe care o ia activitatea independenta la citire, ea trebuie sa-i puna pe elevi n situatia de a opera cu elementele de baza ale lecturii e"plicative, n scopul nsusirii lor ca instrumente ale muncii cu cartea. 0ectura e"plicativa, ca de altfel si formele muncii independente la citire, nu sunt scopuri n sine8 ele nu reprezinta doar simple modalitati de organizare si desfasurare a lectiilor de citire, ci calea cea mai eficienta de a-i nvata pe elevi cum sa nvete prin intermediul cartii. 1etodele de evaluare a dezvoltarii competentelor de lectura si a atitudinilor fata de lectura sunt urmatoarele3 : : (valuarea trebuie sa vizeze obiectivele programei8 (valuarea trebuie sa fie realizata prin probe care sa acopere att abilitatile de e"primare orala, ct si pe cele de e"primare scrisa n receptarea te"telor prin metode diverse8 : (valuarea trebuie sa vizeze, n primul rnd, latura calitativa a procesului de lectura 6competentele si atitudinile elevului78 : (valuarea trebuie sa vizeze progresul fiecarui elev n raport cu un moment anterior. 1otivarea elevilor pentru lectura depinde, n primul rnd, de efortul pe care l face fiecare profesor n parte, clarificndu-si el nsusi anumite aspecte privind punerea n scena a lecturii n scoala. O grija deosebita cred ca trebuie acordata evidentei lecturii elevilor. %n acest sens am ntocmit un tabel de evidenta n care am trecut pe orizontala numele si prenumele elevului 6 initialele7 si pe verticala autorii si titlurile cartilor. Un astfel de tabel l- am afisat n clasa. $iecare elev va nsemna pe tabel lectura pe care a citit- o, iar eu voi verifica fisa ntocmita de elev. !entru realizarea justa a organizarii si ndrumarii lecturii elevilor se impune o colaborare strnsa ntre scoala si familie. (ste necesar sa se ia n discutie problema lecturii elevilor si sa se

scoata n evidenta imensul rol al lecturii n formarea personalitatii copilului, sa se dea ndrumari despre ce si cum trbuie sa citeasca copiii, spre a- i ajuta sa nteleaga ceea ce citesc si a le dezvolta interesul pentru lectura. !aul Cornea spunea n lucrarea sa Introducere n teoria lecturii 4Bca nici computerul, nici televizorul nu vor duce la disparitia cartii, ca lectura va continua sa joace un rol cardinal n viata oamenilor, ca accelerarea progresului te nic va fi mereu nsotita de remedierea compensatoare a unui spatiu liber pentru nc ipuire, visare si cautare de sensB Cred, vreau sa cred ca vom continua sa citim c iar daca nu vor mai fi carti. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fi"e, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem cta vreme vom persevera sa gndim si sa producem bunuri simbolice.5

BIBLIO !AFI" +. serdean, .oan3 Metodica predarii limbii romne la clasele I-IV, (d. 9idactica si pedagogica, Cucuresti, +DEE ,. Craciun, Corneliu3 Metodica predarii limbii romne n nvatamntul primar, (d. (mia, 9eva, ,FF+ -. *. Cornea, !aul3 Introducere n teoria lecturii, (d. 1inerva, Cucuresti, +DEE ?oia, 'istian3 Didactica limbii si literaturii romne pentru gimnaziu si liceu, (d. 9acia, Cluj-/apoca, ,FFF G. !amfil, Alina3 Didactica limbii si literaturii romne, (d. 9acia, Cluj- /apoca, ,FFF