Prof.

Cercel Claudia-Vasilica
COALA CU CL.I-VIII PODOLENII DE SUS

1451-1506

Columb s-a nscut n Geneva, Italia, n jurul anului 1451. Tatl su a fost estor i se presupune c, Cristofor a intrat in acest comer de mic copil. Informaii despre nceputul carierei sale de navigator sunt nesigure. Oraul independent genovez avea un port aglomerat i se poate ca el s fi fost marinar pe nave comerciale. La mijlocul anului 1470 a realizat prima sa cltorie spre insula Khios , situat n Marea Egee. n 1476 Cristofor Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. n timp ce se afla n dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirai i nava pe care se afla i Columb s-a scufundat, ns acesta a notat pn la rm i a gsit adpost n Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele su Bartolomeu lucra drept cartograf, s-a cstorit n 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din aceast cstorie, Diego s-a nscut n 1480.

Bazndu-se pe informaiile acumulate de-a cltoriilor sale i studiind crile i hrile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia c pmntul este cu 25% mai mic dect se credea pn atunci. n premiza acestor lucruri Columb a crezut c puteai s ajungi n Asia mai repede navignd spre vest. n anul 1484 i-a prezentat ideile lui Joao II, regele Portugaliei, cernd finanare pentru o cltorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respins de ctre o comisie regal maritim. Puin timp dup aceasta, Columb s-a mutat n Spania unde planurile sale au ctigat suportul unor persoane foarte influente, astfel aranjndu-se o audiere n 1486 la Isabella I, regina Castiliei.

PRIMA CALATORIE Cristofor Columb avea s porneasc cu Santa Maria,o nava mare de aproximativ 30m lungime care era sub comanda sa, Pinta i Nina, doua caravele mici de aproximativ 15m lungime. Cele dou nave mai mici erau comandate de ctre Martin Alonzo Pinozon i fratele su Vicente Yanez Pinozon. Navele au plecat din Palos de la Frontera (Spania) pe data de 3 august 1492 cu un echipaj de aproximativ 90 de oameni.

A doua cltorie

Columb imediat a plnuit o a doua expediie cu 17 vase i aproximativ 1500 de oameni, care a plecat din Spania n septembrie 1493. Debarcrile au fost fcute pe insulele: Dominican, Guadalupe i Antigua. Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toi oamenii au fost ucii iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, i aproape de Capul Isabella (Republica Dominican), a stabilit o colonie care a devenit prima aezare european n Lumea Nou. Prsind colonia pentru o cltorie de explorare n primvara anului 1494, Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o c nu este o insul ci o parte a continentului Asian. Cnd Columb s-a ntors n colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat c ntre coloniti se iscaser serioase disensiuni iar o parte dintre ei erau deja n drum spre Spania pentru a-i expune revendicrile. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea btinailor a cror iniial prietenie a disprut datorit brutalitii europenilor.

Columb a reuit s-i nving pe btinai n btlia din martie 1495 i a deportat un numr mare dintre ei n Spania pentru a fi vndui ca sclavi. Regina Isabella s-a opus i supravieuitorii au fost returnai. O comisie regal de investigaii a ajuns la Isabella n octombrie 1495. Pentru c acest grup critica insistent politica sa, o nou capital n Santo Domingo i a plecat spre Spania lsndu-l pe Bartolomeu la comand. A raportat direct regelui Ferdinand i reginei Isabella care au nlturat orice critic la adresa lui Columb. Suveranii au promis c vor trimite o nou flot, dar pentru c le-a sczut entuziasmul din cauza neproductivitii coloniilor ,a durat aproape doi ani pn cnd opt vase au fost trimise.

A TREIA SI A PATRA CALATORIE Columb a ridicat ancora n a treia sa cltorie pe data de 30 mai 1498.
Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad (Sfnta Treime). Atunci a descoperit insula care se numete acum Venezuela. Dup ce a navigat de-a lungul coastei a intrat n Golful Paria. La gurile rului Orinoco a cobort puin pe uscat. n jurnalul su de bord a scris c a gsit o Lume Nou necunoscut nc europenilor. Columb a ridicat ancora din nou ntlnind i alte insule noi printre care i insula Margarita dup care i-a ndreptat cursul spre insula Espaniola.

Ajungnd n Santo Domingo (august 31), Columb a gsit o parte din colonie revoltndu-se mpotriva fratelui su. A anihilat rebelii i i-a intensificat eforturile, ns inutil dup cum s-a dovedit a fi, s converteasc btinaii americani n cretini. De asemenea a extins operaiunile de extragere a aurului. n acest timp adversarii si din Spania au convins regalitatea c insula Espaniola ar trebui s aib un nou guvernator. n mai 1499, coroana l-a ndeprtat pe Columb i l-a numit pe Francisco de Bobadilla, care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insul, i i-a arestat pe Columb i pe fratele su Bartolomeu. I-a nctuat i i-a trimis n Spania. Columb a insistat s rmn cu ctuele pn cnd regina avea s i le scoat. Monarhii i-au iertat pe cei doi frai i i-au rspltit ,dar au refuzat s le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost nlocuit ca guvernator dup puin timp de ctre Nicolas de Ovando.

Dei Columb a primit suportul regal pentru o patra cltorie n cutarea unei rute vestice ctre Asia ,la dispoziia sa au fost puse doar patru caravele n stare proast de funcionare i i-a fost interzis s se opreasc n Espaniola. Expediia a pornit din Cadiz n mai 1502. La sfritul celor 21 de zile de curs rapid peste ocean, navele sale aveau neaprat nevoie de reparaii. Columb a cobort ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis s intre n port dei se apropia un uragan foarte puternic. Dup ce a terminat reparaiile la nava sa, Columb s-a ndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de ase luni cutnd o trecere spre vest. n ianuarie 1503 a debarcat n Panama i a stabilit o aezare, dar revoltele din cadrul echipajului i problemele cu btinaii l-au fcut pe Columb s renune la aceast idee.

Expediia s-a redus la dou caravele ce navigau spre Espaniola dar vasele putrezite au euat aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri n Espaniola cernd ajutor, n timp ce fora btinaii s dea de mncare oamenilor. Ajutorul a ajuns aproape dup un an fiind ntrziat deliberat de ctre Ovando. Puinul echipaj care a mai rmas s-a mbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo. Apoi a pornit spre Spania atingnd Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodat.

Ultimile luni ale vieii sale au fost marcate de boal i de ncercri nereuite de a-i recupera privilegiile de la regele Ferdinand, dei pe atunci Columb era destul de bogat. A murit pe data de 20 Mai 1506 n localitatea Valladolid. Rmiele sale au fost mai trziu aduse n Sevilla, apoi transferate n Santo Domingo, mutate la Havana (Cuba),i n cele din urm(1899) au fost returnate la Sevilla. (Unii istorici cred c rmiele aduse din Santo Domingo nu erau ale sale, deci osemintele sale pot fi nc acolo). Oriunde se odihnete Cristofor Columb acum, cercetrile moderne au diminuat considerabil reputaia eroic pe care a ctigat-o n secolul 19lea, dei calitile sale de navigator sunt celebrate i acum.

Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. El a trait intre anii 1480 si 1521. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord, unde a fost ranit. Intors in patrie, a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu, dar a fost refuzat. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. Proiectul a fost respins. Jignit, Magellan si-a parasit patria, plecand in Spania. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatiei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei, deoarece se afla in emisfera apuseana, spaniola (in baza impartirii lumii din 1494), dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga, pentru a nu trezi banuiala portughezilor, dinspre vest, si anume prin Marea de Sud, descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole..

Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui, care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse, precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi, s-a incheiat cu ei o conventie. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani.

Chiar inainte de plecare, Faleiro a renuntat la calatorie, astfel incat Magellan a ramas singurul ei conducator. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone).

La staruintele Consiliului pentru India, care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan,capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone)Juan Cartagena, pe Concepcion (90 tone)- Gaspar de Quesada, pe Victoria (85 tone)- Luis de Mendoza, iar pe Santiago (75 tone)- Juan Serrano. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda; printre acestia era si tanarul italian Antonio Pigafetta, care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. Deoarece el nu era nici marinar, nici geograf, un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor, pe care le tinea Francisco Albo.

La 20 septembrie 1519, escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare, spre sudvest, catre tarmurile Braziliei. in timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa, desi de tipuri diferite, nu s-au ratacit niciodata una de alta. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Dar portughezul i-a raspuns linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu, iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele".

La sfarsitul lunii noiembrie, escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud, iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Mai departe spre sud se intindea un pamant necunoscut. Magellan s-a indreptat spre sud. La 1 aprilie 1520, cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii, Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian, in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. El a adus in golf patru din corabiile sale, iar vasul sau, din precautie, l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan, dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime.

Quesada a fost decapitat, corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit, iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Ei au fost numiti patagonezi iar tara lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari).

La 18 octombrie escadra a pornit spre sud, de-a lungul tarmurilor Patagoniei. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o strimtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stram-toarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica, dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic, pana atunci necunoscuta a Americii de Sud, pe o distanta de peste 4000 km, intre 34 si 52 grade latitudine sudica, descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta.

Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan, a trimis inainte doua corabii ca sa cer-ceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta, s-au indreptat spre ea si au ajuns intrun golf destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au ob-servat o alta stramtoare, dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. Totusi, iesirea in Marea de Sud era inca departe. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit, astazi capul Pilar).

Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile, apoi s-au inapoiat, pentru a se alatura celorlalte doua corabii. Dar nu au gasit decat corabia Conception, care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis; la inapoiere nega-sind escadra la locul ei, ofiterii s-au rasculat din nou, au ales un nou capitan si s-au intors in Spa-nia. Pentru a se justifica, dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti.Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului, iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase, iar efectivul echipajului scazuse mult.

Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei, care se ingusta mult, Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nordvest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii, dar la sud se vedeau ziua trambe de fum, iar noap-tea, focuri. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc -in zilele noastre ). Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar), langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan.

La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului, conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea deSud. La 1 decembrie, in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica, sa observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipeleagul Chilian ). "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proas-pata. Ne hraneam cu pesmeti, dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi ... Mirosea tare a urina de sobolan. Beam o apa galbena, statuta. Mancam de asemenea piele de bou. O inmuiam patru zile in apa de mare, apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate-va minute si o mancam. Adesea ne hraneam cu rumegus. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata, dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". Aproape tot echipajul era bolnav de scorbut. 19 oameni au murit. Din fericire vremea a fost buna tot timpul, de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific.

Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km, din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei, unde sunt presarate nenumarate insule mici. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pusti, pe care au gasit doar pasari si copaci". La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipeleagul insulelor Mariane). Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci, dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. In dimineata zilei de 16 martie 1521, dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km, in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica, escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine.

Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari, ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa, mult mai larga decat Oceanul Atlantic.Intr-adevar, Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva, pe cand lui Magellan i-au tre-buit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni, desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic.

Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri, le aduceau fructe, nuci de cocos si vin de palmier. Magellan a denumit arhipeleagul "San Lazarus". Dupa cateva zile escadra a pornit spre sud-vest si s-a oprit pe insula Camiguin. Magellan a observat ca sclavul sau, malaezul Enrique, se intelegea cu localnicii in limba sa materna. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza, adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ", daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei, si sclavul sau Enrique, originar din Sumatra, au incheat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii.

In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipeleagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de cud-est). In insula Cebu, Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521, el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite.

Recunoscandu-l pe capitan, o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui, dar el a continuat sa lupte cu darzenie, asa cum se cuvine unui cavaler glorios . A incercat sa traga spada din teaca, dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate, caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos; in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand ... lumina noasra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta).

Totul era pregtit pentru a ajunge in Indii, cu un ultim efort.Mulumit unui curier portughez care a ajuns pn la coastele de vest ale Indiei, prin Marea Mediteran, S-a dovedit c exist o cale maritim ntre Africa i Asia.Astfel s-a adeverit presupunerea ca s-ar putea ajunge i din Portugalia in Asia. La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, Sao Gabriel, Vasco da Gama a dat semnalul de pornire micii lui flote, compus din patru corabii. inta spre care pornea era India. Da Gama a planuit sa iasa cu corabiile in largul Oceanului Atlantic si sa le lase pe seama vanturilor de vest; totul a iesit precum se astepta.Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante.

Bartolomeu Dias, ncercatul navigator, a ales chiar el cele trei caravale: Sao Gabriel, de 100 de tone, Sao Miguel de 50 de tone, Sao Rafael de 120 de tone, precum i o nav de transport de 200 de tone. Pentru c fr ndoial expediia urma s poarte i lupte, pe toate corbiile au fost montate cte dou rnduri de bombarde. Pentru c nu se tia ct va dura cltoria, n calele corbiilor au fost stivuite i bine amarate provizii pentru trei ani de zile. Pentru zilele de post s-a luat orez, brnz i pete srat. Pentru cpitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigaie, ale timpului, i se pare c i o ntreag bibliotec documentar i de hri. n ceea ce privete echipajele, au fost selecionai numai marinari ncercai i care cunoteau bine i o meserie ce putea fi de folos att la bordul corbiilor, ct i pe uscat. Numrul lor era de 200. Au mai fost luai i zece condamnai la moarte, care fuseser graiai cu condiia s nsoeasc expediia i s efectueze aciunile ntradevr riscante, ca recunoaterile n aezrile de pe coastele necunoscute, unde ei erau lsai o vreme s se informeze urmnd a fi luai la ntoarcerea corabiei.

Coducerea acestei expediii nu a fost ncredinat navigatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator i explorator: Vasco da Gama. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-i aveau reedina n micul ora de pe coast, Sinues. El a luat parte la mai multe cltorii dealungul coastelor de vest ale Africii. n dimineaa zilei de 8 iulie, dup o slujb religioas i dup o salv de salut tras cu toate bombardele, corbiile ridicar pnzele i luar largul. La 15 iulie trecur pe lng arhipelagul Insulelor Canare. n noaptea de 16 spre 17, trecur de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august i pn la 4 noiembrie amiralul i oamenii si nu mai vad pmntul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama a trecut de Capul Bunei Sperane aflndu-se acum pe drumul spre Indii. n ziua de 25 noiembrie mica flot arunc ancorele n golful cel botez Sao Braz (Mossel-Bay) unde rmase 13 zile

La 16 decembrie corbiile lui da Gama trecur de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Crciun ajunser n dreptul unei coaste mpdurite pe care, n cinstea srbtorii, o botezar, Natal (Crciun). Peste o sptmn a avut loc o ntlnire cu negrii care, pn atunci, nu mai vzuser oameni albi. Att de bine s-au neles localnicii cu portughezii nct Vasco da Gama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (ara oamenilor buni). Dup o alt sptmn de navigaie, la apropierea corbiilor de coast, ali localnici le-au ieit n cale. n timp ce fceau noi provizii portughezii au vzut venind cu brcile, pe un fluviu din apropiere, civa negrii care purtau n jurul oldurilor i care aveau capul acoperit cu pnzeturi viu colorate i care le-au oferit spre vnzare esturi de bumbac i de mtase diferite att ca estur ct i ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizaii orientale cu care s-a ntlnit Vasco da Gama aici n Africa. De acum amiralul portughez era sigur c este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau mrfurile din orient. El botez locul Rio dos Bons Signaes (Rul semnelor bune).

La 1 martie portughezii au ajuns n rada primului mare port de pe coasta de rsrit a Africii, Bozambic. La 24 aprilie au pornit cu pnzele n vnt spre aceanul Indian, spre India. n 23 de zile mica flot portughez mpins de musonul de sud-est trecu marea i n ziua de 18 mai n faa ochilor europenilor uimii apru coasta Malabarului cu nalta falez a Ghtilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primiti cu averse cumplite care le ngreunau naintarea i orientarea. n curnd a aprut un ora : Calicut. inta cltoriei lui Vasco da Gama fusese atins. Portughezii ajunseser n India. Era n ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagin nou n istoria Portugaliei, dar i n istoria Indiei i a Orientului ndeprtat care vor face acum conotin cu noii venii: Europenii

Oraul Calicut era socotit, cel puin de negustorii arabi i indieni, al cincilea port al lumii i era capitala unui principat ce se ntindea de-a lungul coastei de vest a Indiei numit Malabar. n cele trei luni ct a stat Vaso da Gama n India, oamenii lui au putut numra numai la Calicut peste 1500 de corbii de comer care plecau i veneau zi i noapte n port. n ce privete corbiile, europenii constatar c ale lor erau mai rezistente, mai bine dotate cu utilaj nautic i fr ndoial mai bine narmate. La 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. La 20 septembrie escadra portughez atinse insulele Laccadive, de unde lu ap i primi la bord i un european, care a fost rebotezat cu numele de Gaspar da Gama la ntoarcerea n Portugalia. El a participat apoi la expediia urmtoare condus de Cabral.

La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corbiei sale spre vest i, urmat de celelalte dou, lu drumul Africii. Drumul a fost greu pentru c, necunoscnd regimul vnturilor (musonul) n aceast parte a lumii, pn s vad coasta Africii el a plutit tot timpul cu vntul din fa sau din borduri. n vremea aceasta, la bordul corbiilor, boala marilor cltorii pe mare era dezlnuit: scorbutul fcea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe catarg strig cuvntul salvator: pmnt se vedea un ora pe coasta african. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul ns nu se hazard n portul necunoscut, ci se ndrept spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie La 1 februarie mica escadr era n dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie n golful Sao Braz. La 20 martie Vasco da Gama dubl Capul Bunei Sperane pornind n ultima etap a drumului, spre ar, etap pe care o i parcurse foarte repede. La 25 martie ajunse la Rio Grande. De acum cele doua corbii care mai rmaser, se separar. Cpitanul Coelho i urm drumul ajungnd la 10 iulie 1499 la Lisabona iar da Gama se ndrept spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Verde de unde nemaiputnd continua drumul, pe corabia amiral, se urc mpreun cu fratele su muribund, cpitanul de corabie Paolo da Gama, pe o caravel ce mergea spre Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499, unde a fost primit cu mari onoruri.

Din aceast cltorie remarcabil din cei peste 200 marinari, ci formau echipajele celor 4 corbii la plecare, s-au mai ntors doar 50 de oameni. n 1502 o alt mare flot era pregtit de drum, 20 de corbii, dintre care cele mai multe nave de rzboi. Comanda o avea amiralul Indiilor, Vasco da Gama. El era ajutat de doi cpitani ncercai Estevao da Gama i Vicente Sondre. Drumul a fost greu din cauza deselor furtuni. Pe coasta de rsrit a Africii, da Gama a vizitat pe sultanii cunoscui n prima cltorie. Cu cei mai importani a reinnoit tratatele comerciale i de alian. Dup ce trecu i prin apropierea Melindei, al crui sultan i era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungnd la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obinuit n aceast epoc, Vasco da Gama atac incendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din cteva sute de oameni doar 20 de tineri au fost salvai. Acetia, devenind mai trziu cretini, n Portugalia, vor lupta, ca soldai, sub steagurile regelui.

Rajahul din Cananor a primit cu cinste pe amiralul portughez. El se oferi chiar s ridice, pentru europeni, n apropierea oraului un fort. Apoi flota portuhgez se ndreapt spre Calicut. n timp ce rajahul ncerca s se opun atacurilor crudului portughez, corbiile de transport portugheze erau ncrcate la Cananor i la Cochin cu preioase mirodenii i cnd totul a fost gata amiralul, lsnd n apele Indiei o mic flot compus din 7 corbii, sub comanda cpitanului Sondre, porni spre Europa. La Lisabona a ajuns n 11 octombrie 1502. Dupa acest succes veniturile sale au crescut considerabil i a primit ulterior si titlul de conte.Apoi Vasco da Gama a fost nlturat pentru muli ani de la orice activitate, datorit cruzimii ultimei sale expediii. Timp de 370 de ani pn la deschiderea canalului Suez, legaturile Europei cu India si China, au urmat calea descoperit de Vasco da Gama.