Femeia in .. Motto: Femeie: Enigm care spune tot.

Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul s fie singur; am s-i fac un ajutor potrivit pentru el. 19 Domnul Dumnezeu a fcut in pm!nt toate fiarele c!mpului "i toate psrile cerului; "i le-a a us la om# ca s va cum are s le numeasc; "i orice nume pe care-l ea omul fiecrei vie$uitoare# acela-i era numele. %& 'i omul a pus nume tuturor vitelor# psrilor cerului "i tuturor fiarelor c!mpului; ar pentru om nu s-a gsit niciun ajutor care s i se potriveasc. %1 (tunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn a !nc peste om# "i omul a a ormit; Domnul Dumnezeu a luat una in coastele lui "i a )nc*is carnea la locul ei. %% Din coasta pe care o luase in om# Domnul Dumnezeu a fcut o femeie "i a a uso la om. %+ 'i omul a zis: ,at )n sf!r"it aceea care este os in oasele mele "i carne in carnea mea- .a se va numi femeieb# pentru c a fost luat in om. %/ De aceea va lsa omul pe tatl su "i pe mama sa# "i se va lipi e nevasta sa "i se vor face un singur trup.

La inceput, cand negura vremurilor arhaice inca nu parasise spatiul ce va lua intrun final forma pamantului, miturile cosmogonice scot la lumina aceasi proces de nastere a vietii: crearea femeii si a barbatului, ca personaje primordiale ce vor trebui sa duca mai departe nepretuitul dar al vietii. Valorificarea impresionanta a sensibilitatii iubirii din care se desprinde divin chipul femeii, reiese in mod profund din opera lui Eminescu. ornind de la afirmatia ce ii apartine lui Eugen Lovinescu, conform careia Eminescu a fost saturnul poe!iei lirice filo!ofice, putem de!volta transpunand importanta operei ce poarta semnatura poetului in propria-i universalitate. Femeia este ca o oglinda care reflecta chipul barbatului."#rbatul este destinat s# duc# greul luptelor vie$ii %i s# slujeasc# altarului. El pune plin#tatea for$elor spirituale ale personalit#$ii sale &n independen$# fa$# de devenirile e'isten$ei, &mpotrivindu-se domina$iei stihiilor trec#toare.Femeia este predestinat# iubirii. (estinul ei nu este mai pu$in &nc#rcat de slav#. Ea nu se &mpotrive%te, ci imprim# unei st#ri trec#toare eternitatea sa. Ea este aleas# s# fie preoteas# &n crea$ie. un)nd &n iubire plin#tatea &n!estr#rilor sale, ea &%i leag# toate speran$ele de iubire. (e aceea ea este mai str)ns legat# de toate tainele vie$ii. *mbr#cat# &n frumuse$ea reg#sit# a asem#n#rii cu (umne!eu, ca un cristal &nv#luit de lumina soarelui, femeia are &n cre%tinism mi%c#rile sufletului &ndreptate din lumea v#!ut# spre lumea nev#!ut#, spre tainic, spre (umne!eu .

*n iubirea femeii este prefigurat# unirea p#m)ntului cu cerul. +rsita femeii este mai ales aceea de a-L c#uta %i afla pe ,ristos. Femeia este ultima creatur# !idit# de m)inile lui (umne!eu, &ntre &ngeri %i femeie se cuprinde tot universul. rin femeie, crea$iunea este chemat# la des#v)r%ire %i &nve%nicire. Ea nu apare pe ultima treapt# a e'isten$ei ca un cast decor al cosmosului %i nici ca un fragment de realitate prin care se pline%te o lacun# a crea$iei.Femeia de azi este, fara doar si poate, rezultatul a sute de ani de perfectionare. De-a lungul timpului, urmasele Evei au reusit sa dovedeasca chiar si celor mai misogine gandiri ca sunt capabile nu doar in treburile casei si cresterea copiilor.Femeile reprezinta un dar minunat al naturii.Fiecare femeie are o viziune diferita de a altora. Femeia secolului XXI cel putin la noi in taranu este altceva decat o copie a femei secolului XX din SU . !rebuie sa va amintesc ca noi secolul trecut am fost inlantuiti de regimul comunist asadar dezvoltarea intelectului femenin a fost o consecinta a inlantuiri ei. "u avea prea mare libertate de e#primare, nu era privita ca o persoana capabila. !oate acestea au disprut odata cu regimul asdar femeia a evoluat odata cu sociatatea in care a trait.Femeia de azi este femeia puternica, ce lupta pentru dorintele sale, femeia de succes in cariera, si femeia mama sau sotie....In ziua de azi femeia nu are doar un singur rol ci mai multe, unele dintre aceste roluri sunt$ %olul &n familie %olul in societate %olul &n stiin'(, ). Rolul femeii n familie este ca sotie )i mam(. %olul primordial al femeii ca so'ie este s( fie un a*utor potrivit pentru b(rbatul ei. +a mam(, femeia este responsabil( de na)terea )i cre)terea copiilor. +hiar dac( &n procesul de educa'ie al copiilor sunt implica'i ambii p(rin'i, totu)i via'a ne arat( c( mamei &i revine un rol foarte important.n societate rolul femeii depinde de chemarea )i darul ei. Dumnezeu a &nzestrat femeile cu diferite daruri. +ineva poate asemenea ,aicei !ereza, s( slu*easc( prin fapte bune )i milostenii. ltcineva poate fi o sor( medical( sau un medic bun. ,ulte femei &)i g(sesc &mplinirea &n a fi buni pedagogi. %olul femeii &n societate nu trebuie &ns( confundat cu rolul ei &n familie, unde ea are datoria s( fie supus( b(rbatului ei. - femeie poate fi un medic )ef sau un director de )coal(, dar acas( ea este a*utor potrivit pentru so'ul ei.

Un rol important femeile l-au avut )i &n dezvoltarea tiinei. Drept e#emplu poate servi si marile descoperiri facute de ,arie +urie in domeniul radioactivita'ii. .ucrarile care i-au apartinut odata sunt in continuare atat de radioactive incat, dupa /0 de ani de la moartea sa, nu pot fi manipulate fara unelte speciale.
Femeia r#m)ne puterea receptiv# a elementului divin. Voca$ia cea dint)i a -rea$iunii, care const# &n .unirea naturii create cu energia dumne!eiasc# necreat#/ e r)nduit# &n planul providen$ial a se &mplini prin femeie. Ea va m#rturisii &n lume, prin faptul c# r#m)ne o icoan# a paradisului ce nu poate fi dat uit#rii: ultimul act &n timp al iubirii divine creatoare, dar mai mult dec)t at)t, va reflecta %i va &mp#rt#%i aceast# iubire &n universul nou, spiritual, pe care &l creea!# &mpreun# cu b#rbatul Femeia &nsufle$e%te totul, &nv#lue lucrurile cu c)ntec %i caut# f#r# &ncetare firele ascunse ale $es#turii vie$ii. 0ecretul s#u aici st#: &n leg#tura permanent# cu i!voarele vie$ii. Fiin$# &nc# netulburat# de erorile intelectualismului, ea are mai ad)nc sim$ul just al fiec#rei situa$ii sau lucru, are mai sigur# intui$ia lucrurilor neschimb#toare. -um altfel s-ar e'plica plin#tatea %i focul rug#ciunilor sale1 -um s-ar e'plica pl)nsul luminat de ra!ele bucuriei ce-i str#bat adesea chipul1 2rice ar face, femeia nu se joac#3 ea vede &n profun!ime, sufer# %i se bucur# plin. Femeia cunoa%te adev#ratele flori nemuritoare ale vie$ii. "u!ele ei deosebesc aromele de usc#ciune. (e aceea pasul &i este at)t de sigur atunci c)nd e vorba s# porneasc# pe drumul rodniciilor sale. Femeia, femeia adev#rat#, nu trebuie c#utat# &n u!in# sau ca!arm#, ci &n biseric#, &n c#min %i &n paji%ti. 4ubit#, so$ie, mam# sau sor#, femeia apare &n vieata noastr# ca un &ndemn la dragoste %i crea$ie. (incolo de r#t#cirile cet#$ii moderne o g#sim frumoas# %i m)ng)ietoare, sensibil# tuturor semnelor curate %i &n#l$#toare ale condi$iei omului