EUROPA

Europa este penultimul continent din punctul de vedere al suprafetei (10 170 340 km 2 , respectiv 7,05% din uscatul planetei) si al treilea din punctul de vedere demografic (peste 700 mil. locuitori, dar numai 12,5% din populatia Globului). 1. Limite si asezare geografica Europa este situata in intregime in emisfera nordica, uscatul continental fiind incadrat latitudinal intre 36 (Punta Marroqui) si 71 08 (Capul Nord Nordkinn), iar longitudinal intre 9 34 longitudine vestica (Capul Roca Cabo da Roca) si 6730 longitudine estica (nord-vestul Muntilor Ural). Daca se au in vedere extremitatile insulare, atunci in nord se ajunge la 81 49 latitudine (Capul Figeli in Arhipelagul Franz Joseph),iar in vest pana la 2430 longitudine vestica (Bjargtangar, Islanda). Continentul european este incadrat de Oceanul Arctic in nord, de Oceanul Atlantic in vest, de Marea Mediterana in sud, de Muntii Ural in est si de Muntii Caucaz in sud-est. Distantele dintre extremitatile continentului sunt de circa 4 000 km de la nord la sud si peste 5 000 km de la vest la est.

2. Tarmuri a. Tipuri : rmurile europene sunt variate ca aspect i complexe ca genez: rmuri nalte: * rmuri glaciare (acoperite cu ghea) Spitzbergen, Franz Josef, Novaia Zemlia; * rmuri de abraziune (rmuri erodate intens de valuri, cu nlime variat i abrupturi;n cadrul rmurilor de abraziune se remarc: - rmul dalmatic specific Pen Balcanice n Croaia i Iugoslavia; carcacterizat prin coaste nalte, abrupte, nsoite de insule alungite, paralele cu rmul, separate de acestea prin canale i gofuri; - rmul cu fiorduri specific inuturilor nord-atlantice i arctice ca urmare a aciunii conjugate dintre masa ghearului i a apei oceanice, au aspect de golfuri care ptrund ramificat n interiorul uscatului, prin invadarea vilor glaciare adnci rezultqte n urma topirii ghearilor arctici; sunt specifice Islandei, Norvegiei (Sogne Fjord, Stavanger Fjord, Oslo Fjord etc), nordului Irlandei, nordului Scoiei); - rmul cu rias este caracteristic regiunilor cu masive montane vechi (hercinice) sau podiuri uor nlate i care sunt fragmentate de vi adnci. La flux gurile de vrsare devin golfuri, iar la reflux, plaje strbtute de ruri cu ap puin i este specific nord-vestului Pen. Iberice; - rmul cu scharen este caracteristic Mrii Baltice, cuprinznd insulele din apropiere, cu stnci subacvatice i emerse, asociate cu strmtori;
1

rmuri joase: * rmuri de acumulare (joase, ntinse, fcnd trecerea lin spre selful continental al bazinelor oceanice).n cadrul rmurilor de acumulare se identific: - rmul cu watt, specific coastelor M. Nordului (Danemarca, Germania, Olanda); - rmul cu plaje i cordoane litorale (pe unele poriuni ale litoralului Mrii Baltice din Polonia, Letonia, Estonia, Lituania), cunoscut ca i rm cu Nehrungen; - rmul cu lagune apare pe unele poriuni din Islanda, M. Baltic , M. Nordului, M. Adriatic i M. Neagr; - rmul cu delt cum este cel de la gura de vrsare a fluviilor Volga, Dunre, Ural, Peciora, Vistiula, Rin, Ebru, Rhone, Pad, Tibru. * rmul vulcanic este specific insulelor Lipari, Elba, Capri, Stromboli, Santorin, Rodos i altele; * rmul cu limane (pe litoralul M. Negre); * rmul cu estuare specific litoralului maritim cu amplitudini majore ale mareelor (la Oc. Atlantic i la Oc. Arctic gurile de vrsare ale Tamisei Senei, Loarei, Garonnei). b. Articulatiile tarmurilor Europa se articuleaz la Marea Mediteran prin Pen Balcanic i Pen Peloponez (desprite de Canalul Corint), Peninsula Italic (desprit de Sicilia prin Str. Messina) i Pen Iberic (desprit de nordul Africii prin Str. Gibraltar 38 km). La Mediterana se remarc un ntreg complex de insule, att n bazinul vestic (Arh. Baleare I. Mallorca, I. Menorca, I. Ibiza) ct i central (I. Corsica, I. Sardinia, Sicilia, I, Malta, I. Gozo, I. Panteleria, I-le Ligurice, I. Elba i alte numeroase insule vulcanice cum ar fi insula vulcan Stromboli) ct i cel estic, att la M. Adriatic, Mediterana Estic dar i n Marea Egee. (I-le ionice, I-le Dalmate, Arh. Ciclade, Arh. Sporade, I. Creta, I. Rodos, I. Cipru, I. Santorin etc.). De asemenea, rmul Mediteranei este scldat i n dou peninsule mai importante dar mult mai mici n comparaie cu cele trei mai cunoscute (Pen. Istria i Pen. Calcidic). rmurile sud-estice ale Europei, ca articulaii euro-asiatice i au configuraia prin str. Dardanele n M. Marmara, prin str. Bosfor n M. Neagr i prin str. Kerci n M. Azov. ntre M. Azov i M. Neagr se afl Pen. Crimeea, legat de continent prin Istmul Perekop (6 km, cel mai ngust istm european). Faada atlantic a articulaiilor europene se demarc printr-o serie de peninsule, golfuri i insule cum ar fi G. Biscaya, Pen. Bretagne, Pen. Iutlanda. Rmi a vechii mri cu Yoldia (Marea Baltic cu golfurile Botnic i Finic) este legat de Marea Nordului prin strmtorile Skagerrat i Kattegat i care, la rndul lor, despart Pen Iutlanda i I. Seeland de Pen. Scandinaviei (cea mai ntins peninsul european 800.000 km). Remarcm n M. Baltic o serie de insulie joase, acoperite cu depozite glaciare printre care cele mai importante sunt I. Oland, I. Gothland, I. Aland. La Oceanul Atlantic se afl i cele mai ntinse insule europene, cum sunt cele ale Arh. Britanic (I. Great Britain, I. Eyre, I-le Orkney, I-le Hebride, I-le Channel, I-le Shetland, I. Man), iar n Atlanticul de Nord, I. Islanda I. Jan-Mayen, Arh. Faeroe (Faeroerne). Tot n apele nordice se afl Arh. Svalbard (Spitzbergen) cea mai nordic baz naval N.A.T.O.
2

Marea Britanie este desprit de Europa prin M. Mnecii (La Manche fr. i Channel engl.) i Str. Calais(Pas-de-Calais). La Oc. Arctic, rmurile europene se afl la Marea Alb i M. Barents, desprite de Pen. Kola. La M. Barents se afl I. Kanin, iar n extremitatea nordic a pmnturilor arctice se afl inutul ngheat al Arh. Franz Josef. Tot la OC. Arctic remarcm Arh. Novaia Zemlia, ca o prelungire a vechiului sistem montan hercinic nlat pentru a reliefa Uralul.

3. Relieful Europa se desfasoara de la 0 m pana la aproape 5 000 m in partea vestica (4 807 in Vf. Mont Blanc) si peste 5 600 m la granita cu Asia, in Muntii Caucaz (5 642 m in Vf. Elbrus). In Olanda, prin indiguiri, desecari, o parte din fostul golf Zuider Zee a devenit uscat, aflat, de fapt, la 10-23 m sub nivelul Marii Nordului. Aproape 85% din relieful european este de campii si podisuri joase (sub 500 m altitudine), concentrate in centru si est. Sistemele montane si dealurile inalte (cca 15%) se afla in nord-vest, in sudul peninsular si in partea centrala. a. Munti apartin unor sisteme formate in 3 etape distincte : o La inceputul paleozoicului : masivele din roci cristaline caledoniene din Scandinavia, Scotia si Tara Galilor, Irlanta etc., fragmentate tectonic in blocuri ridicate ulterior la inaltimi cuprinse intre 300 si 2500 m (maxim in Alpii Scandinaviei) o La finalul paleozoicului : sistemul hercinic, reprezentat in prezent de munti josi si de podisuri (roci cristaline si magmatice) desfasurate, fragmentar, din Peninsula Iberica si Franta (in Masivul Central si Bretagne), prin centrul Europe pana in Rusia (lantul montan Ural) ; in Romania se afla in muntii Macin. o De la finalul mezozoicului si in neozoic: sirul montan Pirinei-Alpi-Carpati-Balcani, din care se desprind lanturi de masive in peninsule; alcatuiti din roci cristaline, sedimentare(calcare si flis), vulcanice. b. Dealuri si podisuri desfasurate dominant in centrul si estul Europei; au inaltimi au inaltimi de 300-800 m si origine variata: unitati din rogi magmatice sau cristaline foarte vechi in Ucraina(Pod. Podolic), Rusia(Pod. Volgii, Pod Valdei, Pod. Rusiei Centrale), Germania, Cehia(Pod. Moraviei), Finlanda, Suedia(pod. Suediei) etc.; masive izolate si acoperite partial de roci sedimentare recente in Rusia, Polonia, Ungaria; dealuri rezultate din fragmentarea podisurilor situate la marginea muntilor. c. Campii relieful de campie ocupa peste 50% din Europa, avand altitudini sub 250 m. Campiile pot fi de mai multe feluri: o Campii pe structuri vechi (Campia Europei de Est, Campia Finlandei) acestea au un relief asemanator dealurilor o Campii formate prin acumularea unor materiale transportate de ghetarii care au existat in nordul Europei (se numesc campii de acumulare glaciara, cum ar fi Campia Nord Europeana) o Campii litorale (spre Oceanul Atlantic, in nordul Marii Negre si in jurul Marii Caspice)
3

o Campii umplute cu materiale depuse de rauri, denumite campii de acumulare fluviala (Campia Romana, Campia Panonica, Campia Padului).

4.Clima Europa se desfasoara in cea mai mare parte in zona de clima temperata si doar in partea nordica in zona de clima rece. Factorii genetici de ordin general sunt radiatia solara globala si circulatia maselor de aer. Primul, cu rol esential in distributia regimului caldurii, al doilea determinat de pozitia geografica a continentului pe Glob, situeaza Europa in spatiul de actiune dinamica a vanrutilor de vest si al celor polare. Ponderea acestora este variabila atat ca durata, cat si ca extensie spatiala, ceea ce a condus la diferentierea de climate diversificate de factorii regionali (desfasurarea lanturilor montane, pozitia bazinelor marine, curentii oceanici etc.). a. Tipuri de climat Climat subpolar la latitudini mai mari de Cercul Polar, unde se manifesta circulatia vanturilor polare; cca 5-6 luni sunt temperaturi medii negative; valorile de vara sunt cuprinse intre 10 si 15 C ; precipitatii de 500-800 mm/an, dominant sub forma de zapada. Climat temperat oceanic este caracteristic Europei de Vest(intre 40 si 70 latitudine), supusa unei circulatii permanente a maselor de aer vestice, umede, racoroase. Nuantarile sunt determinate de diferenta, marimea radiatiei solare, de influenta termica a Curentului Golfului in partea nordica si de desfasurarea lanturilor montane. Mediile temperaturilor lunare scad de la sud la nord, in sezonul rece de la 8C la -1C, iar in cel cald de la 22C la 15C ; precipitatiile medii anuale scad de la peste 1 000mm la 800-900 mm, dar cu o repartitie lunara apropiata cantitativ. Climat temperat continental este specific regiunilor de la est de Polonia si Romaia aflate sub influenta directa a maselor de aer nordice si est-continentale. Este rece si umed in nord (500mm) si mai cald si arid in sud (200-300mm). Climatul subtropical cuprinde sudul peninsular, unde circulatia vestica se imbina cu cea din nordul african si de pe Marea Mediterana. Doua sezoane (iarna racoroasa si umeda si vara foarte calda), intre care trecerea este scurta. Temperaturile medii lunare sunt in jur de 10C iarna si peste 25C vara; precipitatiile anuale de 600-900 mm (dominant in octombrie si aprilie). b. Temperatura - temperatura medie anual scade de la S la N (35 la 71 latitudine Nordic) izoterme medii anuale cu valori de : 20C ; 15C; 10C; 5C; 0C; - 5C. c. Precipitatii - precipitaiile scad de la V (1000mm/an) la E (500mm/an) si cresc o data cu altitudinea d. Vanturi circulatia maselor de aer este influentata de dezvoltarea si evolutia unor centri de presiune(maxima si minima) situati in afara continentului sau pe marginile acestuia (Anticiclonul Azorelor, Depresiunea Islandeza, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Siberian, in sezonul rece, si Depresiunea central-asiatica, in sezonul de vara). Raporturile dintre acestea determina deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite (polare foarte reci si relatic uscate ; atlantice racoroase si umede; mediteraneene/nord-africane calde si
4

umede; continentale, care sezonier pot fi reci sau calde, dar uscate), de unde regimuri diversificate in regimul precipitatiilor, temperaturilor etc.

5.Hidrografia a. Fluviile fluviile Europei se varsa prin delte (Dunarea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistula etc.), estuare (Elba, Tamisa), dar si in limane sau lagune (nord-vestul Marii Negre). Fluviile Europei: NR.CRT NUMELE LUNGIME(km) IZVOR VARSARE 1. Volga 3.692 Podisul Marea Valdai(Rusia) Caspica 2. Dunarea 2.860 Muntii Padurea Marea Neagra Neagra(Germania) (Romania) 3. Ural 2.428 Muntii Ural Marea Caspica (Rusia) (Kazahstan) 4. Nipru 2.290 Regiunea Novgorod Marea Neagra Pod. Central Rus 5. Don 1.950 Tula, Rusia Golful Taganrog , Marea Azov 6. Peciora 1.809 Nordul Muntilor Golful Peciora, Ural Marea Barents 7. Nistru 1.362 Carpatii Padurosi , Marea Neagra Ucraina 8. Rin 1.230 Masivul Gotthard, Marea Nordului Elvetia 9. Elba 1.091 Muntii Karkonosze, Marea Nordului Cehia b. Lacurile In Europa exista foarte multe lacuri, au o repartitiel neuniforma si o geneza a depresiunii lacustre variata. Sunt lacuri de origine: tectonica Marea Caspica, rest din marea sarmatica, 371 000 km2, 980 m adancime maxima; Ladoga, Onega etc.) glaciara in Peninsula Scandinava numai in Finlanda sunt peste 55 000 (Saimaa cel mai mare din Finlanda)- nordul Campiei Germano Poloneze si al Marii Campii Ruse(L. Ribinsk), muntii Alpi, Carpati etc. vulcanica in Peninsula Italica (Bolsena, Albano), in Masivul Central Francez (Nemi), in Muntii Carpati (Sf. Ana) etc. carstica in Alpi, Dalmatia lagune,limane in nord-vestul Marii Negre, sudul Frantei etc. de baraj natural sau antropic ultimele fiind doarte numeroase mai ales in Rusia, Norvedia, Elvetia, Austria, Romania etc.
5

6. Vegetatia si fauna Diversitatea conditiilor climatice si a reliefului a determinat, pe fondul evolutiei cuaternare a sistemelor naturale din Europa, gruparea actuala a formatiunilor vegetale si a asociatiilor faunistice, precum si a solurilor. Acestea au o dubla desfasurare: latitudinala (zone biopedogeografice) si altitudinala in munti, ca fasii care se succed altimetric (etaje biopedogeografice). Zone de vegetatie Zona de tundra ocupa insulele arctice si nordul continentului pana aproape de Cercul Polar (Islanda,nordul Scandinaviei si al Campiei Europei de Est). Ca forme de vegetatie, sunt prezente : asociatii de muschi, licheni si arbusti (mesteacanul pitic, salcii pitice, ienupar pitic etc.), iar din animale : renul, vulpea polara, gainusa polara, ciuful alb etc. Solurile sunt slab formate. Zona de taiga (paduri de conifere) are o dezvoltare larga(pana la latitudinea de circa 50), fiind reprezentata de paduri de molid, pin, brad, zada, mesteacan, in care vietuiesc numeroase mamifere (ursul, lupul, vulpea, hermelina, elanul etc.) si pasari; solurile sunt din clasa podzolurilor. Zona nemorala (paduri de foioase) are o mare extindere in partea central-vestica a continentului, dar si in peninsule. Este formata dominant din 2 tipuri: padurile de fag (pe terenurile mai umede si racoroase; spre est se imbina cu carpenul) si de stejar (la sud, necesita temperaturi mai mari si mai putin umezeala). Alaturi de acestea exista specii de tei, frasin, artar, ulm etc, numerosi arbusti si multe ierburi. In aceste paduri traiesc cerbi, caprioare, lupi, vulpi, mistreti, jderi etc., dintre mamifere, apoi multe pasari, insecte etc. Tipurile de sol apartin claselor de luvisoluri si cambisoluri. Zonele de silvostepa si stepa sunt caracteristice regiunilor cu climat secetos din estul continentului. Prima face trecerea e la paduri (specii de stejar termofil, frasin, tei etc., diversi arbusti) la ierburi xerofile si mezofile (rezistente la uscaciune). Stepa incepe din estul Romaniei si se extinde prin nordul Marii Negre pana dincolo de Volga; exista ierburi (colilie, pelin, paius etc.), putini arbusti, iar dintre animale predonima rozatoarele. Solurile apartin clasei cernoziomurilor. Aproape in intregime terenurile au fost preluate in agricultura, din vegetatia initiala ramanand doar petice. Zona subtropicala (mediteraneana) se afla in sudul Europei, in peninsule (pana la 500 m altutudine) si in insulele Mediteranei. Vegetatia de padure (redusa ca intindere) este alcatuita din stejar vesnic verde, stejar de pluta, pini etc., iar arbustii din tufarisuri de maquis(Franta), gariga, frigana (Grecia), etc. Exista o fauna caracteristica, cu multe specii termofile (broasca testoasa, serpi, scorpioni etc.). Este specific solul terra rosa.

7.Solurile Formarea si tipul de sol depind de vegetatie, fauna, clima, roca, relies, precum si de timp. Solul este o parte foarte complexa si sensibila a invelisului geografic. Solurile urmeaza in principal zonele de clima si de vegetatie. Astfel, in Europa intalnim, de la nord la sud: In tundra, soluri subtiri, rezultate din dezagregarea rocilor, care se dezvolta pe un substrat permanent inghetat si sunt denumite spodosoluri (soluri podzolice).
6

 In taiga sunt soluri de acelasi fel (podzoluri) si, pe mari intinderi, turbarii (regiuni mlastinoase, bogate in vegetatie, de unde se formeaza turba, varietate de crbune inferior, format prin carbonizarea parial a unor resturi de plante de mlatin i folosit mai ales drept combustibil). In zona padurilor de foioase exista soluri brune, cenusii si soluri argiloase bogate in humus (substante organice). In stepa si silvostepa se dezvolta un sol cu o fertilitate deosebita, numit cernoziom; acesta ocupa suprafete intinse in Ucraina, Federatia Rusa si Romania. In zona mediteraneeana exista soluri roscate-castanii si terra rosa (pe substrat calcaros).

8.Resurse naturale a. de suprafata Padurile. Desi este continentul cel mai puternic modificat de om, Europa pastreaza, inca, mari suprafete forestiere. Ponderea padurilor in totalul intinderii continentului este de circa 30%, fiind astfel identica celei de pe intreaga planeta. Intinse suprafete forestiere au: - Rusia, cea mai impadurita tara de pe glob, inclusiv partea asiatica; - Tarile scandinave, indeosebi Suedia si Finlanda; - Tarile care cuprind intinse spatii montane sau colinare inalte: Spania, Franta, Germania, Austria, Elvetia, Romania. In anumite zone ale Europei se mentin intinse suprafete ocupate de pasuni indeosebi in Europa Nordica, Rusia si tarile cu regiuni montane (Germania, Franta, Spania, Cehia, Austria, Elvetia s.a.) b. de subsol distributia lor este dependenta de structurile geologice in care s-au format in diferite perioade de timp. In acest sens pot fi separate: unitati care precumpanesc rezerve de minereuri de fier in Muntii Ural si Peninsula Crimeea, in nordul Norvegiei, in bazinul francez Lorena etc.) minereuri neferoase in muntii Oas , Gutai ,Metaliferi in Romaina, Scandinavia etc. zacaminte de petrol si gaze in Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Subcarpatii si Campia Romana, DCT, Marea Neagra in nord-vest, Campia Rusa in bazinul Peciora etc. bazine carbonifere in Ural, Wales, Northumberland, Ruhr, Silezia, Asturia, Depresiunea Petrosani, Podisul Getic cariere de granit, bazalt, andezite, marmura in Italia, Grecia, Romania zacaminte de sare in Romania, Austria, Polonia, Germania, Marea Britanie, Spania s.a.) bauxita in Spania, Ungaria, Grecia, Croatia etc. sulf in Italia

9. Statele Europei si capitalele lor

Albania - Tirana Andorra - Andorra la Vella Austria - Viena Belarus - Minsk Belgia - Bruxelles Bosnia i Heregovina -Sarajevo Bulgaria - Sofia Croaia - Zagreb Cipru - Nicosia Cehia - Praga Danemarca -Copenhaga Elveia - Berna Estonia - Tallinn Finlanda - Helsinki Frana Paris Georgia - Tblisi Germania - Berlin Grecia - Atena Islanda - Reykjavik Irlanda - Dublin Italia - Roma Letonia - Riga Liechtenstein - Vaduz Lituania - Vilnius Luxemburg - Luxemburg Macedonia - Skopje Malta - Valletta Moldova - Chiinu Monaco - Monaco Muntenegru - Podgorica Norvegia - Oslo Olanda - Amsterdam (oficial), Haga (administrativ) Polonia - Varovia Portugalia - Lisabona Romnia - Bucureti Rusia - Moscova San Marino - San Marino Serbia - Belgrad Slovacia - Bratislava Slovenia - Ljubljana Spania - Madrid Suedia - Stockholm Turcia - Ankara Ucraina Kiev Ungaria - Budapesta Regatul Unit - Londra Vatican - Vatican