Sunteți pe pagina 1din 133

E

D E PA R TA M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T R I I D E A R H I T E C T U R - A N I I I I - I I I U N I V E R S I TA T E A D E A R H I T E C T U R I U R B A N I S M I O N

2010-2011
M I N C U -

AN 3
B U C U R E T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

A N

CAIET TEME PROIECTARE


U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR CATEDRA AN III

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

31A Prof.dr.arh. Anca Otoiu

32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

31B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel

34A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu

34B Conf.dr.arh. Alexandru Andries

35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu

36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache

36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu


4

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III Gr. 31 B Gr. 32 B Gr. 33 B

Gr. 31 A Prof. dr. arh. Anca Ooiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea ef de an seria A Asist. drd. arh. Cristina Constantin Gr. 32 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Asist. drd. arh. Teodor Badiu P .O. prep. drd. arh. Mariana Crstoiu Gr. 33 A Gr. 34 A Gr. 35 A Gr. 36 A Prof. dr. arh. Ioan Luccel ef de lucrri dr. arh. Maria Enache Prep.drd.arh. Daniela Calciu P .O. arh. Cristiana tefan Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu ef de lucrri drd. arh. Dragos Perju ef de lucrri drd. arh. Vladimir Vinea Conf. dr. arh. Octavian Iliescu P .O. arh. Andrei Atanasiu P .O. arh. Crian Atanasiu P .O. arh. prep. tefan Radocea Conf. dr. arh. Iulia Stanciu ef de lucrri drd. arh. tefan Dorin Adam P .O. arh. Robert Zotescu

Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament ef de lucrri dr. arh. Haytham Zeki ef de lucrri dr. arh. Andra Panait Conf. dr. arh. Silvia Costescu Asist. drd.arh. Adrian Moleavin P .O. prep. arh. Corina Bradeanu Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu Asist. drd. arh. Alexandru Clin P .O. asist. dr. arh. tefan Simion P .O. arh. Lorin Nicolae

Preedinte

Gr. 34 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrie Asist. arh. Razvan Salomia Asist. arh. Ioana Mntulescu Gr. 35 B Gr. 36 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache Asist.drd. arh. Carmen igu P .O. arh. Vlad Popescu Prof. dr. arh. Adrian Spirescu ef catedr ef de lucrri drd. arh. Mihaela Pelteacu ef an 3, seria B Asist. drd. arh. Andrei Lakato (bursa) P .O. ef de lucrri drd. arh. Florian Stanciu

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III TEME SCHI DE SCHI Semestrul 5

Semestrul 5

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1. CULTURA Pavilion itinerant Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Bogdan Tofan, Grupa 32 A 2. CULTURA Afis pentru Expozitie de sculptura Intocmitor de tema : Atelier prof. dr. arh. Ioan Lucacel, Grupa 33 A 3. TURISM Dotare turistica pe Autostrada Soarelui Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Anca Otoiu, Grupa 31 A restanta semestrul 5 Semestrul 6 4. TURISM Instalatie semnal urban / macheta Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Octavian Iliescu, Grupa 35 A 5. ARHITECTURA SACRA Monument comemorativ Intocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Mircea Ochinciuc, Grupa 31 B 6. SUBIECT Surpriza Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Alexandru Andries, Grupa 34 B restanta semestrul 6 RESTANTA CU PLATA 7. MOBILIER URBAN Statie tren urban suprateran Intocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Adrian Spirescu, Grupa 36 B

PROIECT NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 31A - Biblioteca de vecintate 32A - Teatru experimental 33A - Club Ceramic neolitic - ateliere de creatie 34A - Centru local de cultur i de producie artistic 35A Planetarium 36A - Centru de dans experimental 31B - Centrul de studii de documentare Mircea Eliade 32B - Centru de vizitare Parcul naional munii Mcinului 33B - Marina Park Navodari 34B - Complexul Uniter 35B - Club de dans 36B - Muzeul apei PROIECT NR.2 | Tema de atelier: TURISM 31A - Hostel pentru tineri 32A - Spatii cazare artisti 33A - Hostel pentru tineret 34A - Hostel 35A - Jugend hostel 36A - Boutique Hotel Cismigiu 31B - Hostel 32B - Cazare Parcul naional munii Mcinului 33B - Meeting-point urban in zona Casei Presei 34B - Complexul Uniter 35B - Hotel tineret- Streharet 36B - Eco-hostel Semestrul 6 PROIECT NR.3 | LocuinE COLECTIVE

13 17 21 25 29 33 37 43 47 51 57 63 67 71 79 81 85 89 93 95 101 105 107 111 115 119

121

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

Pova

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Nu demult, am citit o reflecie a lui Paul Valry care mi-a inspirat rndurile de fa. Ea sun n traducere liber cam aa: creaia original se declaneaz n condiiile constrngerii i se degradeaz n starea de libertate ! Pare negarea valorii libertilor artistului. Nu-i aa ? Doar la prima vedere ! Pentru c, dac schimbm planul de referin, arhitectura, cea care ne-a strns, pe noi toi, n atelierele acestei coli, e departe de a fi numai un exerciiu estetic. Arhitectura se valorific tocmai n limitele contrngerilor funcionale pentru ca s toarne n forme artistice, nevoi i idealuri, ambiii i neliniti, materiale i tehnologii, mode i idei fixe, bugetul clientului, i uneori, nepuinta noastr de a le cuprinde pe toate ! Ins, raiunea cu care le amestecm nu trebuie s ne subjuge visul de a le drui celorlali o lume mai frumoas . In schimb, libertatea total e asemeni derutei de a construi o cas n plin deert. Neavnd repere, e .... simpl gratuitate ! Un secol i modifica de nenumarate ori compasul i arhitectura ultimilor ani st marturie. Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru: S ne temem de profesorul unei singure idei ! prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC
7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III 2. PROGRAMA ANALITIC 2.1 CONCEPT

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Atelierul de arhitectur (disciplin de baz a Facultii de Arhitectur) este locul unde se realizeaz integrarea cunotinelor acumulate la cursurile teoretice, avnd drept rezultat final conceperea unui obiect de arhitectur. Primii trei ani ncheie un ciclu de pregtire reprezentnd un prag important ctre cea de a doua perioad de instruire (anii IV, V i VI). Creionarea unui concept care s stea la baza programei analitice se spijin pe o serie de elemente: *  Sistemul de instruire are calitii integratoare corobornd baza de cunotine generale acumulate de ctre studeni cu creaie arhitectural. * T ematica ine seam de modificrile evolutive ale societii contemporane, caracterizat de o larg palet de cuceriri tehnologice, integrand domenii pluridisciplinare i de grani. * nelegerea arhitecturii ca o form complex de ART. * Studierea aprofundat a mijloacelor de limbaj i de expresie arhitectural: element; volum; spaiu; form; funciune; textur; culoare etc. * Stimularea creativitii - scop major i definitoriu al arhitecturii. * nelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru ntre forma pur, forma abstract i funciune. Se poate remarca faptul c fiecare ef de atelier i construiete propria sa metod didactic care se nscrie ns ntr-o metodologie general. 2.2. OBIECTIVE GENERALE - nsuirea capacitii de percepere , configurare i reprezentare a spaiului arhitectural; - Fundamentarea propriei gndiri proiective ca metod i instrument de concepie a unui obiect arhitectural;

-R  olul funciunii i structurii de rezisten n definirea unei forme arhitecturale; - Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj i expresie arhitectural; - Analiza tipologico - morfologic a SIT-ului; - Studiul relaiilor loc/form/funciune/semnificaie/configuraie stilistic; - nsuirea desenului ca mijloc de exprimare esenial n proiectarea de arhitectur; - Experimentarea reperelor fundamentale din arhitectur: scar, ritm, proporie, relaia ntre spaiul interior i cel exterior, valoarea creativ a luminii, culorii i texturii etc.; - Experimentarea modelului de spaiu public; - Studiul analitic al tipologiei de locuire colectiv n cldiri cu puine niveluri (P + 4); - Exersarea posibilitilor de susinere teoretic a soluiilor arhitecturale propuse de studeni. Obiectivele enumerate mai sus urmresc fundamentarea unui nivel al cunotinelor fr de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat prin temele de arhitectur propuse i bibliografiile anexate acestora. Dobndirea de ctre studeni a unor competene n domeniu este un obiectiv urmrit la nivel de catedr. 2.3. METODOLOGIE Atelierul de arhitectur i bazeaz ndrumarea pe complementaritatea dintre sistemul de compunere liber (intuitiv) i sistemul de compunere pe baza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se face n dou direcii principale: - proiectele cu ndrumare (de complexitate variabil) - schie de schi (lucrri de cte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anului, urmrind testarea calitilor creative i imaginative ale studenilor precum i nivelul de acumulare a conotinelor specifice. Mijloacele de ndrumare ale studenilor la atelierul de arhitectur sunt: * Obligativitatea documentrii (conform bibliografiei indicate la fiecare proiect) finalizat printr-o map de studiu individual. * Prezentri teoretice susinute de cadrele didactice (pentru ntregul an de studiu sau la ateliere)
8

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

* Corectura i discuia individual * Corectura i discuia individual la panou * Exersarea capacitilor de exprimare prin desen, grafic, perspective convenii grafice specifice arhitecturii, machete i simulri pe calculator * Sintetizarea ideilor, soluiilor i a formelor propuse prin proiect ntr-un material scrisde fundamentare personal * Susinerea lucrrilor predate n faa unui juriu, realizndu-se astfel o iniiere n critica de arhitectur. Metodele de ndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli i modele. Proiectele sunt ndrumate continuu pe perioada realizrii studiului. Mai sunt prevzute schie de schi ( cte 3 lucrri de 10 ore pe semestru) cu caracter de lucrri de control ce au drept scop testarea cunotinelor acumulate de ctre studeni. Concepia de instruire este susinut prin urmtoarele mijloace: - Prezentri teoretice susinute de cadrele didactice pentru ntregul an de studiu sau pe ateliere. - nsuirea unui material documentar obligatoriu. - Dobndirea capacitilor de reprezentare prin exerciii de desen, grafic, culoare sau machete i simulare de calculator. - Prezentarea unei mape de studiu individual. - Susinerea liber a lucrrii propuse de ctre student, ce se constituie ntr-o iniiere n critica de arhitectur. Materiale didactice:  proiecii diapozitive, publicaii de specialitate, fotografii, machete. Mod de evaluare:  susinere individual a proiectului cu notare n juriu. Bibliografie:  prezentat n tematica obligatorie i n programele alternative pe atelier. 2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE Conform planului de nvmnt la facultatea de arhitectur, un an universitar este ncrcat la disciplina proiectare de arhitectur cu un numr de 24 credite, (cte 12 pe semestru).
9

La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel: Semestrul 5 - Cultur, tem de atelier (7 spt.) - Turism, tem de atelier (7 spt.) - Schie de schi Total (sem. 5) Semestrul 6 - Locuine colective (p+4) (5 spt.) (PUD+machet) - Locuine colective (p+4) (9 spt.) (proiect de detaliere) - Schie de schi Total (sem. 6)

6 5 1 12

credite credite credit credite

3 credite 8 credite 1 credit 12 credite

2.5. TEMATICA ANULUI III Tematica impus pentru pregtirea la proiectare a anului III de studii cuprinde: ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR (SEM. 5) * PROIECT NR. 1 (TEM DE ATELIER) 7 sptmni - 6 credite CULTURA (Centru local de cultura si de productie artistica, Teatru experimental, Club ceramica neolitica - ateliere de creatie, Biblioteca de vecinatate, Planetarium, Complexul Uniter, Centru de vizitare - Parcul national muntii Macinului, Marina - park Navodari - pensiune si club pentru o asociatie a voluntarilor ecologisti, Centrul de studii de documentare Mircea Eliade, Club de dans, Muzeul apei) *P  ROIECT NR. 2 (TEM DE ATELIER) 7 sptmni - 5 credite TURISM ) (Hostel, Spatii cazare artisti, Hostel pentru tineret, Hostel pentru tineri, Jugend hostel, Complexul Uniter, Cazare - parcul national muntii Macinului, Meeting-point urban in zona Casei Presei, Hostel, Hotel tineret- Streharet, Eco-hostel= LOCUINA I ORAUL (SEM. 6) - PROIECT DE SINTEZ * L  OCUINE COLECTIVE N CLDIRI CU PUINE NIVELURI (P+3-4)
U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

FAZA I-a, 3 saptamani Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de ocupare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: Faza II-a, Prima etapa, 6 saptamani Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite si studiul ocuparii volumelor; Faza II-a, Etapa a doua, 5 saptamani Studiul de detaliu al unui tronson selectat * 3 Schie de schie - 1 credit

*C  orectitudinea rezolvrilor propuse de ctre fiecare student la nivelul relaiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcionale i tehniceconstructive * Punerea n eviden a unei idei compoziionale care s confere spaiilor rezultate o anumit valoare de utilizare * Valoarea soluiei de arhitectur aleas, fundamental de acurateea stilului, precum i de axpresivitatea volumetric n contextual propus de tem Modaliti de evaluare Sistemul de promovare este structurat att pe metode de notare tradiional, ct i pe sistemul modern de obinere de calificative prin introducerea noiunii de credit. Performana studenilor se evalueaz prin urmtoarele modaliti: - proiecte cu ndrumare - schie de schi - documentare - studiu individual - practic profesional - susinere teoretic - evaluare continu Proiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redacteaz n fiecare an universitar, constituind material documentar pentru seriile urmtoare de studeni. Proiectele deosebite, proiectele de excepie se premiaz. ef de catedr an III, prof. dr. arh. Adrian Spirescu

Obiectivele urmrite n acest studiu de sintez sunt: - Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuitorilor. (Urbanitate) - Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile, dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile edilitare, spatii comunitare si spatii exterioare. (Flexibilitate) - Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea consumurilor energetice, care se acomodeaza uor la schimbrile care survin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor i care minimizeaz folosirea resurselor n procesul de construcie apeland la reciclare si materiale hibride. (Durabilitate) - Intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recompune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din periferie. 2.6. REZULTATE Rezultatele obinute de ctre studeni la disciplina obligatorie Proiectare de arhitectur se bazeazpe un pachet de criterii commune de apreciere: * Aprofundarea cerinelor temei, care s aib drept rezultat un demers propriu bine fundamentat

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

10

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

12

ANUL III


p r o i e c t d e

AN UNIVERSITAR 2010-2011
a t e l i e r

Tema cadru: Proiectul nr.1 CULTURA

Numar de credite : 6 | Durata : 7 saptamni Amplasament : Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecrei teme de atelier n parte. Date de tem : Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi : * Suprafaa construit desfurat 350-500 mp; * Parcri conform normelor n vigoare; * Regim de nlime recomandat: subsol, parter i maxim 2 etaje. Obiectivele generale ale studiului : *  aprofundarea cunotinelor referitoare la analiza i interpretarea unuamplasament real ; * dezvoltarea capacitii de a propune un concept general al unui ansamblu de arhitectur i de a elabora soluii particulare pentru componentele acestuia, cu pstrarea coerenei generale ; * cunoaterea modalitilor specifice prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare n spaiul cultural al societii. Criterii de apreciere : * nscrierea adecvat a soluiei n contextul dat ; * calitatea rezolvrii spaial-volumetrice, funcionale i a relaiei interiorexterior ; * fundamentarea i detalierea sistemului constructiv, adaptat soluiei dearhitectur ; * modul de utilizare a materialelor de construcie i finisaj ; * acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.

1 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Redactare : Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 6 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : * Plan de situaie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100 * 2 seciuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100 n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese desenate. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si engleza a solutiei (maxim 100 de cuvinte). Not : Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectur pe foi sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. Bibliografie general : * Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris, 1971 * Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722 * Geoffrey Broadbent - Semnificaie i comportament n cadrul construit - cota II 4406 * Eva Dallo - Shop Design - Daab, Kln, 2005 - cota II 5988 * Albert Ferr et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004 * Constantin Goagea, tefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of a Country - Bucureti, 2007 (ediia a doua) * Zaha Hadid - Mind Zone * Cosma Iurov - Arhitectura cldirilor multifuncionale - Editura Tehnic,

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Bucureti, 1982 Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen Pierre Merlin - Gographie de lamnagement - cota I 19 T P . A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureti, 1982 Ernst Neufert - Manualul arhitectului Daniela Rdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editu raTehnic, Bucureti, 1996 Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publi cations, New York, 2001 - cota III 3838 J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123 Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980 James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi tecture and Landscape Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureti, 2000 A + U - ian. 2000 Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,  6/2007, 4/2008 El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 Japan Architect - 45, 46, 48 LArca - 31/1999 Larchitecture daujourdhui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343  (dec.2002), 351 (martie 2004) Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie  2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006) The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

14

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

16

ANUL III

Atelier Prof. dr. arh. Anca OOIU Tema: BIBLIOTECA DE VECINTATE

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 31A

Atunci cnd citii aceast carte, descoperii probabil ceva cu totul diferit. Ceea ce gndii este tot att de important ca i ceea ce autorul scrie. Este felul vostru de a simi, de a v folosi i de a comunica aceasta. Desenai planul bibliotecii ca i cum nicio bibliotec nu a existat vreodat. Louis Kahn Architecture at Rice 1964
Premisa CARTEA CA LOC AL NTLNIRII Biblioteca ofer cartea, dimpreun cu tot ceea ce i urmeaz, ziar, revist, facsimil, microfilm, audiobook, documentar, carte digital, etc. dar i ceea ce i premerge, inscripie, pergament, manuscris, etc., ca loc al ntlnirii. Aceast ntlnire posibil se multiplic i se moduleaz infinit ntre ntlnirea abrupt cu o ntreag lume, ntlnirea complice cu ceilali cititori i ntlnirea uimit cu sine nsui. n mijlocul Bucuretiului vechi, la intersecia frnt a trei strzi, n apropierea Casei Melik, i va mpleti biblioteca spaiile i camerele. Programul i contextul vor prilejui i ele o ntlnire, ntlnirea dintre interogarea materialitii i a limbajului acestui fragment de ora i problematizarea feluritelor moduri de a citi, de a cunoate, de a afla, n singurtate sau mpreun cu ceilali. Acest fel de cunoatere i suprapune imaginea peste aceea a unui drum, punctat de rscruci, piee, poduri, saloane, camere private, etc. Povestea bibliotecii se spune astfel prin posibilele alturri spaiale neateptate care l poart, pe cel care ia parte la ntlnire, undeva la grania dintre identitate personal i teritoriu comun. Date de tem Din asumarea i interpretarea temei bibliotecii ca loc al ntlnirii i din aflarea acesteia n inima oraului, se va contura nlnuirea spaiilor. Astfel, spaiile propuse vor fi urmtoarele:
1 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Spaii ale intrrii: acces principal; foyer cu punct de informare/ mprumut; grupuri sanitare pe sexe i grup sanitar pentru persoane cu handicap; lift de patru persoane pentru acces vertical persoane/ carte n legtur cu foyerul; circulaie vertical secundar cu ieire de serviciu; dou birouri bibliotecari n legtur cu foyerul; Spaii ale cunoaterii: diferite sli/ trasee astfel: sal/ zon carte; sal/ zon periodice; sal/ zon bibliotec pentru copii; sal/ zon de lectur pentru adolesceni; sal media audio-video (DVD, CD); zon acces internet; alveole pentru studiu individual; sal pentru conferine/ workshopuri (pentru maxim 40 persoane); Spaii ale ntreinerii: mic depozit i spaiu de ntreinere i recondiionare carte; dou vestiare pentru personal cu grup sanitar; central termic; tablou electric general; Spaii ale grdinii: grdina de intrare; spaii exterioare de lectur; parcare/ garaj pentru cinci autoturisme; Acest list de spaii solicit adaptri n funcie de evoluia studiului, astfel nct, n final fiecare proiect poate propune mbogirea ei cu spaii particulare precum: Posibile spaii adugate: cafenea/ ceainrie; librrie/ anticariat; spaiu expoziional interior/ exterior; livad; scurttur ntre strzi; etc. Suprafaa desfurat maxim, procentul de ocupare, regimul de nlime i retragerile vor fi stabilite respectnd regulamentul de zon protejat, suprafaa recomandat de tem fiind de 500mp, iar regimul de nlime parter i dou etaje. Spunnd propria poveste despre biblioteca privit ca loc al feluritelor ntlniri, fiecare proiect va subordona acestei poveti: volumetria i integrarea n context, acccesibilitatea i parcursul spaial, felul legturii ntre interior i exterior, iluminarea natural, structura spaial i sistemul constructiv, nchiderea i materialitatea. Obiective suplimentare Dezvoltarea unui demers coerent pornind de la o tem dat. Traducerea comprehensibil a unei idei non-formale ntr-un proiect arhitectural. Adecvarea proiectului de arhitectur la condiiile specifice de loc, timp, etc. Abordarea spaiului cultural ca spaiu al legturii posibile dintre oameni.

Redactare Maniera de redactare va fi aleas astfel nct s transmit ct mai clar inteniile proiectului. Prima plan va conine informaii care s poat permite reconstituirea drumului parcurs n elaborarea soluiei precum i o enunare scris a demersului. Bibliografie Herman Hertzberger, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam, 2005 Louis Kahn, Silence et lumire, Editions du Linteau, Paris, 1996 Pierre von Meiss, De la forme au lieu. Une introduction a letude de larchitecture, PPR, Lausanne, 1986 Peter Zumthor, Thinking Architecture, Birkhuser, Basel, 1999 Detail nr. 7/2001, Detail nr. 6/2005, Detail nr. 3/2005 El Croquis nr. 110/2004, El Croquis nr. 123/2004 ntocmit Prof. dr. arh. Anca Ooiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea Asist. drd. arh. Cristina Constantin

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

18

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

20

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 32A

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan ToFan

Tema  Teatru eXperimental Avem nevoie de cultura ca de apa, lumina si de aer. In zilele noastre putine sunt investitiile in cultura de aceea mai mult ca un exercitiu anti-atrofiere arhitecturala se propune aceasta tema incitanta destinata imaginarii unui spatiu destinat activitatilor din sfera teatrala. Se doreste crearea unui spatiu destinat tinerilor studenti la teatru, tinerilor pasionati de teatru care doresc sa urmeze cursuri de actorie si care sa se exprime astfel sub indrumarea unor regizori si actori consacrati. Tema se afla la granita dintre doua arte surori. Eficiena unei investiii de cultur se msoar n creterea calitii vieii urbane. Proiectul acesta acest lucru il urmareste. Spaiul pentru contact social are un rol integrator si formativ-educativ in societate, dar i de mijlocire a schimbului de informaie. In mod evident un astfel de spatiu este spatiul teatral, spatiul unui teatru atelier, loc de intalnire, loc de comunicare, spatiu de manifestare a ludicului si histrionismului fiecaruia dintre noi. Compoziia arhitectural propusa va trebui s ofere un spaiu adecvat actvitatilor ce se vor desfasura aici. Cursuri de miscare scenica, comunicare, limbaj corporal, dar si ateliere de scenografie, costume sau marionete, sunt cateva dintre activitatile propuse alaturi de muzica si actorie de film. Aceste activitati se vor desfasura in interior sau in exterior, in grupuri neoficializate, dispuse la aciune i schimbri, cu un mod de comunicare propriu, reunite spontan, cu afiniti, scopuri si interese commune. Amplasament Terenul de amplasament propus se afla la intersectia Strazii Pictor Verona cu strada Louis Calderon, in zona parcului Gradina Icoanei, pe un teren important pentru contextul architectural si istoric al zonei. Amplasamentul va beneficia de proximitatea verde a parcului Gradina Icoanei, de fosta Scoala Centrala de Fete proiectata de marele nostru arhitect Ion Mincu si de sala Toma Caragiu a teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Pe amplasament se va intra din strada Pictor Verona. Se recomanda consultarea PUZ-ului postat pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti si pastrarea pe cit de mult posibil a spatiilor plantate.
2 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Obiectul studiului Exerciiul propus va solicita capacitatea de concepie a unui spaiu multifunctional, transformabil, asociat expresiei de comunicativitate. Se va tine seama de amplasarea pe acelasi teren, la proiectul urmator cu tema de turism a unei pensiuni sau a unui corp de cazare ce va gazdui artisti. Studiul trebuie s aib n vedere urmtoarele : - aprofundarea cunotinelor referitoare la analiza i interpretarea unui amplasament real ; - dezvoltarea capacitii de a propune un concept general al unui ansamblu de arhitectur i de a elabora soluii particulare pentru componentele acestuia, cu pstrarea coerenei generale; - determinarea relaiilor spaial funcionale specifice programului propus; - utilizarea mijloacelor de limbaj i expresie arhitectural specifice programelor de cultura - rezolvarea corecta a relaiior dintre structur, multifuncionalitate i polivalen. - Integrarea in context prin intermediul unei tratari peisagere a incintei de aplasament cu mobilier urban, alei, jocuri de apa si o iluminare nocturna adecvata. Date de tem Cladirea clubului de teatru experimental va avea un regim de nlime de S+P+1E. Gradul de suprapunere parial sau total al nivelelor va rezulta din logica compoziiei. Se va modela pamintul si se vor gindi spatii de amfiteatru exterior. Suprafaa construit desfurat va fi de 350-500 mp. Arhitectura va rspunde dezideratului de adaptabilitate a spaiului la funciuni diverse pe parcursul aceleiai zile. Spaii funcionale - Spaiu multifuncional n suprafa de 8090 mp. Acest spaiu va trebui s adposteasc spectacole, workshopuri, ntruniri, audiii, proiectii filme sau repetitii. - Un hol de cca 90 mp. ce va adposti funciunile de primire, informare, garderob i spaiu expoziional.

- Grup sanitar pentru public difereniat pe sexe de cca. 20 mp.. - Birou administrativ de cca. 15 mp. - Spaii pentru trei ateliere, adaptabile n timp funciunilor artistice propuse, ntre 30 i 50 mp fiecare. - Spaii pentru alimentaie public (bufet de tip fast-food i bar) de cca. 80 mp., dotate cu un spaiu de depozitare de cca. 20 mp. - Circulatii verticale - Parcaj pentru vizitatori (8 locuri) i parcaj separat pentru personal (3 locuri). - O curte de serviciu pentru recuzita si decoruri intr-o zona ascunsa publicului. n funcie de gradul de polivalen, spaiile multifuncionale vor fi echipate cu gradene i podiumuri mobile, perei glisani, elemente de compartimentare amovibile, pardoseli multifuncionale, i mobilier uor de manevrat i depozitat. Date constructive Alegerea sistemului constructiv va fi n funcie de soluia de partiu adoptat (structura de beton armat, metal sau lemn). Amplasamentul este dotat cu toate utilitile. Criterii de apreciere - nscrierea adecvat a soluiei n contextul urban dat - expresia arhitectural volumetric a obiectului de arhitectur in lumina n strns relaie cu rezolvarea funcional. - logica rezolvrii structurale n contextul unor spaii multifuncionale i polivalente. - modul de utilizare a materialelor de construcie i finisaj - expresivitatea prezentrii finale a proiectului. - capacitatea de a crea spaii flexibile, evolutive n timp. Redactare Proiectul va fi prezentat pe formate de hirtie cu dimensiune obligatorie de 50x70cm, intr-o tehnica la alegere i n format PDF pe CD. Se recomanda folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate. Se vor prezenta urmtoarele piese : - mapa A4 cu prezentarea documentaiei din bibliografia studiat inclusiv
22

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

LArca , nr.31/1999 Arhitecture & Urbanism ian. 2000.

AN UNIVERSITAR 2010-2011

cea atasata la tema - plan de situaie sc. 1/500 - planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc.1/100 - doua seciuni caracteristice sc.1/100 - patru faade sc.1/100 - macheta obiectului propus sc. 1/100., poze ale machetei. Se va citi si a se va lua in considerare tema cadru Durata studiului va fi de 7 sptmni. Bibliografie Rdulescu Daniela Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnic,Bucureti,1996 Iurov Cosma Arhitectura cldirilor multifuncionale, Editura Tehnic, Bucureti, 1982 Alexander Christopher - De la synthse de la forme, Dunod, Paris,1971 Michelis P .A. - Estetica Arhitecturii, Meridiane, Bucureti,1982 Zevi Bruno Codul anticlasic, Paideia, Bucureti,2000 Wilson Anthony Design for leisure enterteiment,1980 Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris, 1971 Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722 Peter Zumthor Thinking architecture Birkhauser Publishers for Architecture , Basel . Boston Berlin ISBN: 978-3-7643-7497-6 Peter Zumthor aTMOSPHERES Birkhauser Publishers for Architecture , Basel . Boston Berlin ISBN: 978-3-7643-7495-2 Carlo Scarpa Teatro Olimpico Vicenza Carlo Scarpa Castel Vecchio - Verona Renzo Piano Log Book The Monacelli Press 1997 NY New York ISBN 1-885254-65-2 Luce e architectura Basilica Palladiana di Vicenza Biblioteca de la luce Reggiani - 2002 -9655 5.01.02 Toyo Ito, Alvaro Siza, O. M. Ungers, Sverre Fehn, Gabetti et Isola, Tadao Ando Architectural Revew nr.3/2003, nr.6/2005,nr.1/2000 Jugendklubeinrichtungen- Blatt nr.3/1981 J.A.nr.45,46,48
2 3

Intocmit Conferentiar dr. arhitect Bogdan Tofan Asistent universitar drd. arhitect Teodor Badiu

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

24

ANUL III

Atelier Prof. dr. arh. Ioan LUCCEL

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 33A

Tema: CLUB CERAMIC NEOLITIC - ATELIERE DE CREATIE Amplasament: Amplasamentul propus n anul 3 pentru cele dou proiecte de atelier se afl pe strada Petricani, ntre lacul Tei i lacul Plumbuita, n apropierea palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafa de cca 1000 mp i are o pant uoar spre lacul Plumbuita. Date de tema: Tema urmrete crearea unui punct de interes care se adreseaz ntregului cartier Tei, innd cont c n zon nu exist dotri polarizatoare, de petrecere a timpului liber n mod util i creativ. Teritoriul pe care se afl Bucuretii a fost locuit nentrerupt nc din epoca paleolitic. Cercetrile arheologice din perioada neolitic (7000-2500 .e.n) au scos la iveal n apropierea zonei alese pentru studiu obiecte ceramice din acea vreme aparinnd Culturii Tei Dudeti, premergtoare a cunoscutei culturi Vdastra. Caracteristica principal a acestui tip de ceramic este faptul c ea este lucrat manual, fr folosirea roii olarului i depete latura strict utilitar prin forma lor, silueta, ornamentica abstract-geometric utilizat. In acest sens se propune un club de olrit, un loc unde vor exista ateliere n care se vor recrea obiecte ceramice dup modele cunoscute, n tehnica pomenit mai sus, se vor expune i vor avea loc dezbateri pe teme variate. Cldirea va avea regimul de nlime P , eventual cu supanta i va fi compus din urmtoarele funciuni: -  Hol multifuncional ce adpostete un spaiu de ntlniri, mic expoziie i cafeterie -150 mp - Sal de conferine, proiecii -100 mp - 3 ateliere - 3x25 mp - Biblioteca multimedia, documentare - 25 mp - Cuptor, spaii de depozitare a lutului - Grupuri sanitare pe sexe

2 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Obiective suplimentare ale studiului fa de tema cadru: - ntelegerea i susinerea obiectului de arhitectur propus innd cont de contextul local: relief, infrastructur i repere istorice (Mn. Plumbuita, palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale Bucuretilor) - Abilitatea ncadrarii n sit (mimetism, contrast...) Intocmit: Lect. dr. arh. Maria Enache Prep. drd. arh. Daniela Calciu Prof. dr. arh. Ioan Lucacel

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

26

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

2 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

28

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 34A

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

Tema: CENTRU LOCAL DE CULTUR I DE PRODUCIE ARTISTIC Argument Programul de arhitectur pe care vi-l propunem este un prilej de reflecie asupra posibilelor conexiuni dintre lumea artistic i viaa social a comunitii. Sprijinirea tinerilor artiti prin nchirierea unor spaii pentru ateliere i locuine reprezint o component notabil a politicilor culturale publice din Europa. ncurajarea asociaiilor (i grupurilor informale) din comunitile locale contribuie, la rndul su, la coeziunea social general. Asocierea celor dou demersuri apare, n mod firesc, drept o modalitate ne-constrngtoare de favorizare a dialogului social i a educaiei non-formale. Caracteristicile amplasamentului ales v permit imaginarea unor strategii variate de ocupare a terenului i de raportare la contextul construit. Cele trei componente principale ale programului sala multifuncional, atelierele artitilor i studiourile vor fi asamblate arhitectural, potrivit unui scenariu coerent de funcionare a cldirii, ce va fi prezentat i argumentat pe parcursul studiului. Obiectul de arhitectur trebuie astfel s devin un mic pol cultural al cartierului i s contribuie la regenerarea vieii urbane a Bucuretiului contemporan. Amplasament Terenul propus este situat n Bucureti, pe strada Veronica Micle nr. 3, i are suprafaa de 310 mp. Date de tem Regimul de nlime va fi de P+1 sau P+2 (parial), cu respectarea alinierii la strad a construciilor nvecinate. Obiectul de arhitectur va cuprinde urmtoarele spaii : Sal multifuncional, compartimentabil, cu acces public, ce poate servi ca spaiu de reuniuni ale asociaiilor (sau grupurilor) din cartier sau ca sal de expoziii pentru artitii gzduii de centru. Sala va fi completat cu un mic bar + oficiu i cu grupuri sanitare, separate pe sexe. Suprafaa total circa 130 mp.
2 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

3 ateliere pentru artiti (pictur / grafic / sculptur / arte decorative / arte media etc. la alegere) 3 x 40 mp = 120 mp.  3 studiouri pentru artiti (zon de zi, zon de dormit, buctrie minimal, baie cu du, spaii de depozitare) 3 x 35 mp = 105 mp. Spaii de depozitare (materiale i lucrri de art) circa 60 mp. Spaii tehnice circa 15 mp. Obiective suplimentare ale studiului  Dezvoltarea potenialului studenilor de a nelege i interpreta critic raportul sensibil dintre arhitectur i societatea contemporan.  Familiarizarea cu caracteristicile i exigenele procesului de creaie artistic. Criterii suplimentare de apreciere  Coerena scenariului de funcionare i echilibrul spaial dintre componentele programului. Piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru  Schie i scheme privind scenariul de funcionare i conceptul spaial.  O perspectiv exterioar la dou puncte de fug desenat de mn, ntr-o tehnic policrom. Bibliografie  BORRAS, Montse City Lofts = Lofts en la ciudad Barcelona, 2007 cota II 7373  BUIC, Viorica (ed.) 13 birouri de arhitectur Bucureti, 2008 cota II 7422 FERR, Albert et al. (ed.) Verb Matters Barcelona, 2004  SCHITTICH, Christian (ed.) Interior Spaces: Space, Light, Materials Mnchen, 2003 cota III 4019  VAIS, Dana Ficiunile arhitecturii Bucureti, 2008 cota I 10444  ZAHARIADE, Ana Maria ; OROVEANU, Anca (ed.) Spaiul public i re-inseria social a proiectului artistic i arhitectural (vol. 2) Bucureti, 2007 cota II 7040

 The Architectural Review nr. 1321 (mart. 2007), 1328 (oct. 2007), 1332 (febr. 2008), 1336 (iun. 2008), 1339 (sept. 2008)  A+U nr. 443 (aug. 2007), 447 (dec. 2007), 451 (apr. 2008), 455 (aug. 2008) Domus nr. 915 (iun. 2008), 918 (oct. 2008) The Plan nr. 29 (oct. 2008), 30 (nov. 2008) Not Pe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme legate de problematica spaiilor de expunere i creaie artistic, de tendine semnificative ale arhitecturii contemporane i de relaiile acesteia cu societatea), precum i proiecii de filme de arhitectur. Studenii vor susine, periodic, scurte prezentri n faa colegilor, ca replici la prelegerile cadrelor didactice. ntocmit, Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu ef de lucrri arh. Vladimir Vinea

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

30

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

3 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

32

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 35A

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU Tema: PLANETARIUM

Argument Cercetarea si explorarea universului in care traim, pozitia si scopul nostru in cosmos sunt unele dintre cele mai vechi preocupari ale omenirii. Aceste framantari care, desi vechi de cand lumea sunt totusi foarte actuale. Astfel au luat fiinta diverse programe de arhitectura care sa deserveasca prin functiune, forma si structura, nevoia omului de a se cunoaste pe sine si de a se raporta la cosmos. PLANETARIUM-ul este un program de arhitectura care face parte din familia constructiilor civile cu functiune predominant culturala. In lume exista o multitudine de astfel de constructii (numai in Europa se inregistreaza cca. 450 de exemple), care reproduc modele la scara ale universului cunoscut, ale sistemului nostru solar, fie prin proiectii, machete sau altele. In Bucuresti, unul din polii culturali ai Romaniei, nu exista astfel de dotari culturale, in afara de un observator astronomic construit in secolul 19, care in prezent este depasit atat tehnic cat si moral. Amplasament: Terenul propus pentru amplasarea planetarium-ului se afla adiacent strazilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina Casei Universitarilor. Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orientarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare. Date de tem: Constructia propusa va avea un spatiu principal - AUDITORIUM cu o capacitate de cca. 150 de persoane. Auditorium-ul va fi spatiul in care se vor viziona proiectii, vor fi expuse modele planetare, se vor organiza simpozioane tematice etc. Forma si structura propusa pentru acest spatiu vor trebui sa se subordoneze acestor functiuni. Pentru functionarea eficienta a unui astfel de obiectiv este necesara implementarea unor functiuni conexe: casa de bilete, punct info, sala de regrupare(foyer), grupuri sanitare, biblioteca multimedia, cafenea(la interior si/sau exterior) etc.
3 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Schema functionala si organizarea spatiilor vor fi propuse in urma unui studiu aprofundat asupra modului de functionare al unui astfel de program complex, avandu-se in vedere o cat mai mare flexibilitate a activitatilor ce se vor desfasura aici. Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse vor urmari sa puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel de program. Suprafata construita desfasurata a constructiei va fi de cca. 350-500mp. Regimul de inaltime se va incadra in maxim: S+P+2E. Se va propune amenajarea unor locuri de parcare pentru 10 autoturisme si un autocar. Obiective suplimentare: Realizarea unui obiect de arhitectura High-Tech care sa se poata inscrie intr-o zona protejata, valoroasa din punct de vedere istoric, a orasului Bucuresti. Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema cadru): In afara pieselor cerute prin tema cadru, se vor intocmi, de asemenea, urmatoarele piese: -  o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme, schite si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei constructiei in cadrul dat. -  perspective interioare si exterioare la nivelul ochiului care sa ilustreze cat mai bine spatialitatea obiectivului. Criterii de apreciere suplimentare: Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel de program. Buna rezolvare a relatiei spatiu interior spatiu exterior. Bibliografie: O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in atelier. Intocmit conf. dr. arh. Octavian Iliescu arh. Andrei Atanasiu
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I 34

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

3 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

36

ANUL III

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU Tema: 

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 36A

CENTRU DE DANS EXPERIMENTAL

Centrele de dans contemporan sau balet clasic sunt aproape inexistente in tara noastra. La nivelul orasului Bucuresti, prin festivalurile organizate si prezenta unor mari regizori, coregrafi sau companii de dans, la evenimentele internationale ce au loc in teatre, fenomenul a devenit din ce in ce mai vizibil. Unul dintre teatrele cele mai active in acest domeniul este teatrul Odeon. In cadrul cladirii Teatrului National exista la ora actuala, intr-o formula improvizata la ultimul etaj, Centrul National al Dansului care gazduieste spectacole experimentale, festivaluri de dans cu o amploare ceva mai redusa dar si sali de pregatire pentru dansatorii sau coregrafii independenti. Amplasament Pentru a veni in intampinarea acestor nevoi propunem construirea unui centru de dans experimental situat intr-o zona foarte centrala a Bucurestiului, langa Fundatia ARCUB, pe strada Batistei, vis--vis de Ambasada Statelor Unite, in imediata vecinatate a Teatrului de Opereta si a Teatrului National. Terenul, fara a face parte dintr-o anumita Zona protejata, se afla intre 2 astfel de zone, respective ZP4-Bratianu si ZP21-Calderon. Date de tema Pe terenul prezentat in planul anexa, avand S= 935mp se propune constructia unui centru de dans experimental, cu regim de inaltime maxim P+2, POT max= 50%, CUT max= 1.5. Functiuni minime necesare: - casierie - informatii - cafenea - zona lounge/ foier in legatura cu spatiul public exterior - 3 sali de repetitie - sali pentru cursuri de dans - sala principala de dans experimental pentru 250-300persoane - vestiare / cabine dansatori echipate cu dusuri si grupuri sanitare - arhiva filme de dans cu o mica sala de proiectie -  birouri pentru zona administrativa (director, secretariat, departamentul financiar contabil, cultural, tehnic, etc)
3 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

-  spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general, centrala de ventilatie, etc -  parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in vigoare. In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, programul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le consi derati necesare. Intreg terenul va face obiectul unui studiu de amenajare si organizare functie de volumetria si abordarea propusa. Se vor studia spatii de intermediere si legatura intre spatiul public al strazii si zona foier/lounge. Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta. Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apreciere si plansele de redactare definite prin tema cadru. In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urmatoarele piese: - planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500 - caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele - ilustrare demers conceptual - perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale - fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectului. Obiectivul studiului: Intelegerea contextului urban si architectural al zonei. Dezvoltarea logicii spatiu-structura-forma-sit- program. Criterii de apreciere: - calitate spatiilor interioare, exterioare si intermediare ale cladirii - inscrierea corecta a constructiei in sit - coerenta demersului, de la concept la forma. - coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.

Redactarea proiectului: Conform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere, obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspective, schite de idee, crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii desfasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de studiu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit. Biliografie: In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti, reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte cu aceasta functiune. Intocmit, Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Sef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

38

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

3 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

40

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

4 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

42

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 31B

Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc

Tema Centrul de studii de documentare Mircea Eliade

Memoria st la baza culturii unui popor, iar cultura devine un mijloc - singurul mijloc - de supravieuire. (Mircea Eliade)
Amplasament Situl propus se afl n Bucureti, pe strada Mntuleasa la nr. 7-9, intr-o zon protejat (ZP22). Pe locul fostei coli primare a lui Mircea Eliade, demolat in 2006, teren ce includea o curte cu castani, o gradin cu zarzari i viini, exist n prezent o suprafa neocupat unde coexist simboluri, amintiri, spaii imaginate, de fapt un loc al prezenei prin absen. Inscris in aria de influen a cldirilor din zona veche a Bucuretiului, situl acumuleaz mai multe niveluri de lectur - simbolic, perceptual, social, literar, care constituie de fapt straturile succesive ce alctuiesc memoria acestui loc. Mitologia strzii Mntuleasa poate contribui la regasirea i recuperarea a ceea ce a fost pierdut sau uitat ( Ce-a fost mai interesant am uitat). Eliade construiete o geografie sacr, un loc care comunic pe vertical i orizontal, n timp i n spaiu. Frecvent sunt amintite pivniele secrete din curtea scolii, pivnie care comunic intre ele pe o suprafa mare, dar care totodat conin i misterul unor dispariii neelucidate; tainele de sub pmnt, tainele Blajinilor; pivnia cu ap prin care se poate trece pe trmul celalat (s aflai cte taine zac ascunse sub pamant, sub pietrele i casele acestea). Strada Mntuleasa este mai mult decat o strad. Este un spaiu variabil creat de o memorie colectiv care ncepe s fie amnezic. Date de tem In contextul lipsei unui centru dedicat memoriei lui Eliade precum i al oportunitii date de specificul amplasamentului, un spaiu afectiv important pt scriitor, propunem studiul unui ansamblu format din dou funciuni majore: * Centrul de studii de documentare Mircea Eliade *  Spatii de cazare dedicate in principal cercetatorilor, scriitorilor, profesorilor invitai, participantilor la workshopuri dar care vor putea fi folosite i in regim de hostel pt tineri
4 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Centrul de studii poate adposti, in funcie de scenariul propus, urmtoarele funciuni, care pot fi completate cu altele noi: Spaii de primire i recepie  Mediatec (spaiu multimedia care va include o zon de bibliotec, zon de audiii, zon de studiu dotat cu calculatoare)  Sal multifuncional (auditorium) cu o capacitate de circa 50 de loc. destinat in principal lecturilor publice Spaiu expoziional care poate servi i ca foyer al slii Sal de expoziie permanent Mircea Eliade Dou mici ateliere pentru creaie literar sau workshopuri Cafeterie Librrie Spaii de depozitare i grupuri sanitare.  Spaii publice intermediare sau exterioare la limita strzii, care pot adposti expoziii temporare sau extinderi ale cafeteriei i care vor face tranziia de la public la privat. Se vor respecta indicii urbanistici cf. zonei protejate POT 65%, CUT max =2, Hmax 3 niveluri. Obiective suplimentare -  Cunoatearea i asimilarea de ctre studeni a valorilor culturale romneti -  Recuperarea dimensiunii narative a zonei studiate interpretarea lecturii i transpunerea n proiectul de arhitectur (Proza Fantastic - Pe strada Mntuleasa, n curte la Dionis, Incognito la Buchenwald, Uniforme de general, etc ) -  Capacitatea de a integra un obiect de arhitectur intr-un sit complicat, cu multe condiionri, aflat intr-o zon protejat Bibliografie suplimentar Eliade, Mircea, Proz Fantastic, ed. Fundaiei Culturale romane, 1991 Eliade, Mircea, Incercarea Labirintului, ed. Dacia, 1990 Eliade, Mircea, Jurnal, 1941-1969, Bucureti Humanitas, 2004 Rusti, Doina, Dicionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade Rsuceanu, Andreea, Cele doua mntulese, ed. Vremea, 2009 Holl, Steven, El Croquis, Leach Neil, Rethinking Architecture, Routledge, 1977 Intocmit: prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, ef de lucrri dr. arh. Andra Panait, ef de lucrri dr. arh. Haytham Zeki
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I 44

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

4 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

46

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 32B

Atelier Conf. dr. arh. Silivia COSTESCU

Tema: CENTRU DE VIZITARE PARCUL NAIONAL MUNII MCINULUI Argument n contextul nfiinrii Parcului Naional Munii Mcinului i a creterii interesului turistic pentru aceast zon, se simte tot mai acut lipsa unor faciliti care s nlesneasc att accesul publicului larg n Parc, ct i familiarizarea acestuia cu elementele naturale (n special geologia i ecosistemul Munilor Mcinului) i cu tradiia local. Propunem deci ca primele dou proiecte ale semestrului 5 s abordeze integrat aceste dou aspecte mai sus menionate: un centru de vizitare pentru Parcului Naional Munii Mcinului i o cazare pentru turiti. Dei se prezint ca teme de atelier distincte, cele dou proiecte sunt amplasate pe acelai sit i se prezint ca pri ale aceleiai intervenii, trebuind s se subscrie unei aceleiai intenii i unei abordri unitare. Amplasament Amplasamentul propus se afl n comuna Greci, judeul Tulcea, n imediata vecintate a Parcului Naional Munii Mcinului, la 86 km de Tulcea i 27 km de Brila, conform planului de situaie anexat. Date de tem generale Datorit proximitii Parcului Naional Munii Mcinului se vor respecta prevederile Regulamentului Parcului Naional Munii Mcinului, n special articolele 45 i 46 (referitoare la construcii). De asemenea, proiectele vor trebui s conin elemente de arhitectur ecologic low-tech i hightech. Date de tem Se propune e construcia unui centru de vizitare, cu regim de nlime maxim D+P+1+M. Ca funciuni obligatorii, centrul trebuie s cuprind: - recepie cu punct de informaii; - punct de alimentaie i grupuri sanitare; -  un spaiu de expoziie permanent n legtur cu un spaiu exterior dedicat unei expoziii cu elemente aparinnd geologiei i/
4 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

sau florei locale; - un spaiu de conferine/ expoziie temporar/ edine; -  dou spaii de lucru tematice interactive: atelier prelucrarea pietrei i atelier prelucrarea pielii; - zon administrativ cu toalet proprie; - punct de vnzare; - parcri pentru 3 autoturisme i 1 autocar. La acestea se pot aduga alte spaii considerate necesare, conform opiunilor fiecrui proiect. Obiective suplimentare ale studiului: - abordarea analizei contextului dintr-o perspectiv nou; -  dobndirea abilitilor necesare pentru elaborarea unei teme complete de arhitectur; -  dobndirea abilitilor necesare pentru proiectarea ntr-o nou paradigm.

Criterii suplimentare de apreciere: -  coerena i consistena propunerii de la iniierea proiectului pn la finalul acestuia; - calitatea spaiului propus - preocuparea pentru detalii arhitecturale. Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru - minim o perspectiv exterioar; -  o map de studiu (A4) documentar a principiilor de folosire a energiei pasive i active precum i a sistemelor folosite n cadrul proiectului, cu exemple arhitecturale. Nu se accept cpii xerox; -  o plan de sintez a proiectului ce va include o pagin de text A4 ce va fundamenta intenia i opiunile proiectului. Intocmit: conf. dr. arh. Silvia Costescu asist. drd. arh. Adrian Moleavin asist. drd. arh. Ionut Nedelcu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

48

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

4 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

50

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 33B

Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

Tema: MARINA PARK NAVODARI - Pensiune i club pentru o asociaie a voluntarilor ecologiti

O arhitectur regenerativ va construi aezri sociale care pot fi locuite diferit. [] Pentru a participa la constelaiile locale de idei, o arhitectur regenerativ va trebui s ia parte la istoria tectonic a unui loc. [] Mai curnd dect s construiasc obiecte, productorii unei arhitecturi regenerative vor participa la construcia unor procese integrate culturale i ecologice. (Steven A. Moore, Technology, Place and Nonmodern Regionalism, n Vincent B. Canizaro, ed., Architectural Regionalism Collected Writings on Place, Identity, Modernity, and Tradition, New York: Princeton Architectural Press, 2005, pp 441-442)
Pretext In urma cu 18 ani, o echipa de studenti alaturi de specialisti in stiintele naturii au decis sa pune bazele primei organizatii nonguvernamentale care sa vegheze asupra bunastarii litoralului romanesc, dand astfel nastere Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin _Oceanic Club. Dupa atatia ani de la infiintare putem spune ca suntem printre putinele organizatii de mediu din Romania care fac strategii si proiecte pe termen mediu si lung, afirma Razvan Popescu-Mirceni, director coordonator Oceanic Club. Cel mai important lucru realizat Unul dintre cele mai importante proiecte ale asociatiei a fost campania de strangere de semnaturi in urma careia a rezultat adaugarea in anexa Legii 5/2000 a rezervatiei 2 Mai Vama Veche. Dupa 18 ani si foarte multe proiecte puse in practica, e destul de greu sa stabilim o ierarhie. De asemenea, merita amintit programul SIGNAS: dupa 11 ani de eforturi, intre 1997 si 2008, prin reproducere in captivitate, am reusit sa repopulam regiunile costiere romanesti cu cai de mare, spune PopescuMirceni.

5 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III Sprijin pentru autoritati

AN UNIVERSITAR 2010-2011

De-a lungul timpului, ONG-ul a devenit un real ajutor pentru autoritatile din Constanta, fiind singurul in masura, prin programul Delfinii in criza!, sa salveze mamiferele esuate. La noi apeleaza Apele Romane, Jandarmeria, Serviciul 112 sau Politia de Frontiera cand esueaza un delfin. Numai in 2009 au fost 104 cazuri, explica directorul ONG-ului. Planuri de viitor Anul acesta ne straduim sa strangem resursele necesare pentru demararea tuturor activitatilor destinate programului Delfinii in criza! (aproximativ 1.800.000 de euro) programul fiind destinat conservarii si refacerii populatiilor celor trei specii de delfini din bazinul de vest al Marii Negre, spune Popescu-Mirceni. ONG-ul va realiza si un film documentar despre situatia actuala a biodiversitatii marine in zona costiera romaneasca si va incepe o evaluare a speciilor de reptile din dobrogea aflate in dificultate, cu posibilitatea reproducerii in captivitate, pentru repopulare. Nu putem sa nu marcam anul acesta asa cum se cuvine centenarul nasterii oceanografului Jacques Yves Cousteau. Vom scoate o carte si il vom aduce in Romania pe Jean Michel Cousteau, fiul celebrului explorator, mai anunta Popescu-Mirceni. n contextul intensificrii micrilor civice ecologiste care promoveaz dezvoltarea durabil n diferite eco-sisteme (precum Asociaia Salvai Dunrea i Delta, sprijinit de Academia Caavencu), cele dou teme de atelier vizeaz un amplasament comun situate pe malul Marii Negre, in zona localitatii Navodari i propun dezvoltarea unui mod de cazare alternativ de tip pensiune i, respectiv, un club, n cadrul unei staiuni experimentale mai mari pentru voluntarii i simpatizanii implicai n diverse aciuni legate de protectia si cercetarea florei si faunei prezente in Marea Neagra. Obiectivele staiunii sunt legate de observarea i protejarea vieuitoarelor, inventarierea speciilor, aciuni pro-diversitate biologic, i alte activiti specifice legate de ecosistem, educaia i sensibilizarea in randul tinerilor( data fiind apropierea de tabara pentru tineret de la Navodari), promovarea agrementului ecologic, dezvoltarea eco-turismului, etc. Dei sunt constituite ca teme de atelier distincte, pensiunea i clubul trebuie s alctuiasc un ansamblu arhitectural integrat, relaionndu-se reciproc pe teren.

Obiective particulare Exerciul are un caracter explorativ cu privire la posibilitile de trasformare a unor cerine programatice i tehnice ntr-o realitate construit, pornind de la interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura care rspunde inteligent mediului n condiii mai puin favorizate economic, pentru a se plia pe un context particular, cu o identitate puternic. Amplasament Terenul propus se afla in intravilanul orasului Navodari,la limita zonei Mamaia Nord.Terenul nu prezinta declivitati importante. Accesul principal ctre sit se realizeaz dinspre vest, din drumul care leaga Mamaia de orasul Navodari. Pe partea de vest terenul se invecineaza cu Lacul Siutghiol, in vreme ce pe latura de est terenul are o deschidere de aprox.80 m catre plaja din Navodari. Se recomand ca cele dou pri ale terenului aflate de o parte i de alta a canalului s fie articulate printr-o structur de lemn sau metalic de tip pod sau pod locuit. Date generale de tem Pensiunea i clubul, imaginate prin compunerea a dou sau mai multe volume, cu un regim de nlime P sau P+1, vor constitui exerciii de experimentare a unor concepte constructive, urmrindu-se integrarea n context a unei compoziii volumetrice cu o expresie estetic specific, valorificnd materiale primare (lemn, stuf, pmnt, piatr, crmid, tabl, textile, etc.) i tehnici de construcie contemporane. Conformarea i amplasarea volumelor va ine cont de particularitile climatice ale zonei, propunnd un comportament echilibrat cu privire la condiiile de confort termic ale spaiilor interioare, resursele materiale folosite i posibilitile de ntreinere. Constituind un model experimental de dezvoltare turistic, exerciiile vor pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale arhitecturii srace / low-tech, mai mult dect pe sistemele active ale instalaiilor sau dispozitivelor high-tech. Se va lua de asemenea n considerare realizarea construciei cu materiale, tehnici i resurse locale minime.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

52

ANUL III 1. CLUBUL MARINAPARK - NAVODARI

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Clubul - OCEANIC CLUB - este un loc destinat adunrii periodice a membrilor asociaiei,a voluntarilor i a celor care i viziteaz. Alctuit pavilionar sau monobloc, clubul se poate dezvolta pe subsol, parter si maxim doua niveluri. Acesta va avea o suprafa total desfurat de 350-500 mp, adpostind urmtoarele funciuni: - un hol de recepie (aprox 50 mp) n legtur cu un birou de primire i informaii - grup sanitar organizat pe sexe - o sal multifuncional pentru aprox. 80 persoane (100 mp) - spaii expoziionale n legtur cu holul de recepie - spaii de depozitare pentru elemente de mobilier - trei sli pentru activiti de grup: pregtire specific a activitilor, educaie, pregtire a materialelor informative i multimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare) - un atelier pentru activiti specifice (aprox. 60 mp) - cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, n legtur cu holul de recepie i cu o teras exterioar, dotat cu un oficiu pentru preparri minimale - spaii anex care pot fi folosite n conjuncie cu zonele exterioare destinate camprii (vestiar cu duuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de materiale pentru ntreinerea zonelor verzi, etc.) La intrarea pe amplasament se vor prevedea spaii pentru parcare in conformitate cu normativle in vigoare, n acelai ansamblu cu parcajul destinat pensiunii, legtura cu cldirile asigurndu-se prin alei protejate de copertine i pergole. O bibliografie special va fi pus la dispoziie n cadrul atelierului. Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru * Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator; n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese desenate. ntocmit, asist. drd. arh. Alexandru Calin P .O . arh.Lorin Niculaie
5 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

54

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

5 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

56

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 34B

Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIE Tema:  COMPLEXUL UNITER

Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate intr-o compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile arhitecturii durabile. In acest complex vor exista functiuni culturale [ Clubul UNITER ] functiuni de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si functiuni care deservesc ambii poli ai acestui complex [ respectiv o zona de alimentatie publica si o zona de administratie ]. Solutia propusa poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de cazare [ care sa cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de administratie ] si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea de cazare [ cu zona de administratie ], partea de club si partea de alimentatie publica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi atit zona de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozitional poate lega cele doua functiuni principale ]. In prima faza a studiului se va pleca de la analiza terenului si se va propune o solutie pentru intregul ansamblu, dupa care se vor detalia separat cei doi poli principali ai compozitiei : partea intitulata generic CLUBUL UNITER si partea intitulata generic CASA DE OASPETI UNITER, cu respectarea riguroasa a coordonatelor temei-cadru. CLUBUL UNITER Este polul de interes al acestei compozitii si va cuprinde o zona de acces si functiunile principale : o sala de 50 de locuri cu o mica scena si dotarea tehnica audio / video necesara, un bar-bufet cu spatiul necesar de detenta si citeva sali mici, de studiu. In volumul imaginat poate fi integrata si o functie reprezentativa - o expozitie UNITER - si o zona de documentare [ audio / video / carte ]. Se vor avea in vedere si functiunile anexe : grupuri sanitare, spatii de depozitare etc. Intocmit, Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES

5 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

58

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

5 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

60

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

6 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

62

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 35B

Atelier conf. dr. arh. Anca MITRACHE Tema Club de dans

Argument Un spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este arta care incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice publicul , sa dinamizeze, sa se deschida. Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata cu scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face accesibil publicului larg. Ministerul culturii a demarat in ultimii ani un program de promovare a jocurilor sportive si dansului in randurile tineretului, care sa creeze premiseleunui sistem de accesibilitate mult mai facila a acestora pentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la necesitatea unui studiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema integrarii constructiei intr-un sit central, istoric, in vesinatatea unei zone cu calitati speciale, cu valoare ambientala pentru Bucuresti. Conceptul Spatiu de creatie Spatiu de interactiune a performerilor dansului Spatiu de studiu Succesiunea evenimentelor si rolul lor in procesul de interactiune om / eveniment / spatiu. Scopul Descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte restranse si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi; Adoprarea de catre individ a unui comportament interactiv si a unei dispozitii de reactie spontana la experientele propuse; Participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans Strategia Scoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionistilor prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posibilitatea de documentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de creatie cat si publicului prin organizarea de spectacole, de dialoguri
6 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III interactive, cursuri pentru initiere in dans.

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Hol receptie/asteptare vanzare carte/periodice, mic bar- bufet max 12 locuri, grupuri sanitare pe sexe - cca 130 mp 2 Sali de studiu pentru max 25 persoane fiecare - cca 80 mp Sala multifunctionala - pentru cca 25 30 persoane - cca 80 mp Sala studiu pentru copii - cca 50 mp 1-2 birouri administratie si spatii serviciu - cca 45 mp Amenajarile exterioare adiacente cladirii propuse prin proiect - spatii acoperite sau neacoperite - vor urmari coerenta spatiului creat in relatie cu spatiul public si cu fondul construit existent. Intocmit Conf.dr.arh. Anca Mitrache Asist.drd.arh. Carmen Tigau

Modele Laban Centre for Movement and Dance Herzog & deMeuron Dancing School for the Laban Centre Miralles & Tagliabue Center for Contemporary Arts and Music Conservatory Eisenman Studio Addition for Cranbrook Academy of art Rafael Moneo Le Fresnov Art School Bernard Tschumi Amplasament Zona centrala a Bucurestiului scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temisana si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma relativ patrata (pe str. Luigi Cazzavilan nr. 26 28) cu o suprafata de aprox. 1100 mp, care poate deveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleu de activitati. Date de tema In conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni:

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

64

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

6 5

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

66

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 36B

Atelier prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU Tema MUZEUL APEI

Amplasament Terenul care face obiectul studiului din primul semestru, se afl n staiunea Olneti (judetul Vlcea) ntr-o depresiune intracolinar, pe malurile rului Olneti. Staiunea Olneti este cunoscuta din secolul al XVIII-lea, fiind pomenit nc din 1760, n hrisoave n care se gsesc referiri la izvoarele sale. Date de tem Ansamblul ce urmeaz a fi propus se adreseaz att locuitorilor regiunii Olneti ct i turitilor amatori de locuri inedite. El va trebui s reprezinte o invitaie de descoperire a apei, de valorificare a izvoarelor locale sub multiple aspecte: apa ca element vital, poetic, de recreere etc. Se va imagina un ansamblu arhitectural cu funciuni mixte, de recreere, cultural-tiinifice, cazare etc. Situl n ntregul su, se va constitui astfel ntr-un instrument pentru dezvoltarea local i regional, un punct de atracie att pentru turiti -aduli sau copii- ct i pentru profesioniti - persoane cu spirit tiintific, specialiti, studeni etc. Corespunztor celor dou teme cadru din acest semestru, studiul va debuta cu detalierea funciunilor culturale i de recreere - respectiv Muzeul apei - i va continua cu proiectul pentru un Eco-Hostel. Ambele teme vor fi abordate din perspectiva arhitecturii durabile, precizate de tema cadru Muzeul apei Pornind de la nelegerea ctorva elemente ale arhitecturii durabile, se va imagina o construcie avnd urmtoarele caracteristici tehnicofuncionale: 1. Respectarea tuturor cerinele din tema cadru; 2. Funciuni: - acces, hol cu punct de informare - 2/3 sli pentru expoziii interactive, instalaii video (expoziiile pot avea ca subiect apa sub multiple aspecte: tiinific, artistic, ca surs de inspiraie arhitectural etc.) - 1 sala de cinema 3D, pentru proiecia unor filme tematice;
6 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

- 1 sal multifuncional cu foaier, n care se pot organiza cursuri, seminarii sau conferine, legate de activiti de formare n domeniul profesiilor legate de ap i construcia peisajului; - un bar al apei, cu o capacitate de max. 60 de persoane, n care se vor putea degusta i sortimentele locale de ap; - un spaiu pentru vnzarea n exterior a apelor minerale, a unor colecii de sticle, sau a altor obiecte legate de tematica expoziiilor etc.) Structura de rezisten, va fi la alegere, adaptat ns soluiei arhitecturale, funciunilor i materialelor ce urmeaz a fi folosite,. Acoperiul se poate rezolva, n funcie de soluie, n arpant sau teras. Muzeul apei va fi considerat ca ofert de vizitare, n special, pentru turitii hostelului ce urmeaz a fi proiectat n partea a doua a semestrului. Astfel, o legtur a muzeului cu ansamblul destinat cazrii nu este exclus, dar nu este nici obligatorie. Obs.: Studiul va debuta cu vizitarea i cunoaterea sitului, urmnd ca ulterior acestei vizite studenii s reprezinte concluziile analizei din teren, ntr-o plan format A2, cu reprezentarea la scara 1: 500 / 1:200 a unei concepii arhitecturale care s vizeze ntregul complex (muzeu + cazare) i o machet de lucru. n funcie de soluia aleas i n limitele datelor din tema cadru (suprafa desfurat, nlime etc.), fiecarea student va putea propune dotri i amenajri, altele dect cele menionate deja. Redactare Proiectul va fi redactat conform cerinelor din tema cadru. Obiective suplimentare ale studiului Se urmrete, suplimentar fa de tema cadru: - gsirea unei soluii contemporane care sa mbine caracterul interactiv al expoziiilor muzeului i concepia arhitectural. - nelegerea efectelor induse de ap, ca element natural, n spaiul construit, msura n care elementele arhitecturale pot s traduc relaia dintre om i elementul natural. Intocmit, Prof.dr.arh.Adrian Spirescu, ef de lucrri drd. arh.Mihaela Pelteacu Prep.drd. arh. Andrei Lakatos
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I 68

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

6 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

70

ANUL III


p r o i e c t d e

AN UNIVERSITAR 2010-2011
a t e l i e r

Tema Proiectul nr.2 TURISM

Numar de credite : 5 | Durata : 7 saptamni

Amplasament : Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecrei teme de atelier n parte. Date de tem : Concepia proiectului va reflecta preocuparea pentru cteva dintre caracteristicile arhitecturii durabile: a. Relaia cldirii cu mediul nconjurtor imediat (ex: definirea unei atitudini fa de terenul natural, alegerea structurii n funcie de impactul asupra sitului, gestionarea apelor pluviale etc.) b. Materiale cu impact nepoluant asupra mediului (ex: propunerea unor materiale ce necesit un consum mic de energie n procesul de fabricaie, optimizarea cantitii de materiale prin conformarea adecvat a geometriei construciei etc.) c. Gestionarea energiei (ex: folosirea ventilaiei naturale, climatizarea prin exploatarea capacitii naturale a solului de stocare termic, iluminatul natural, protecia solar etc. ) d. Gestionarea apei (ex: nelegerea impactului construciei asupra apelor subterane i integrarea concluziilor n proiect) e. Confortul higrotermic (ex: relaia dintre ventilaia natural i ambiana termic pe timp de var i pe timp de iarn) f. Mentenana i perenitatea performanelor referitoare la mediu (ex: Posibilitatea reorganizriii reamenajrii ansamblului construit pentru garantarea longevitii sale) g.Confortul vizual
7 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

(ex: nelegerea importanei contactului vizual cu exteriorul i integrarea concluziilor n proiect) Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi: -Complexul turistic va fi conceput pentru maxim 30 de locuri de cazare; - Sunt admise, camere cu un singur pat, acolo unde se justific prin tem; -Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu du; - Sala de mese va fi dimensionat pentru circa 40 de locuri (aprox. 10 mese) i va fi deservit de un spaiu pentru prepararea micului dejun; - Spaiul aferent administrrii complexului se va rezolva, n funcie de specificul fiecrui amplasament, ca unitate de cazare inclus n ansamblul general al construciei; -Vor fi prevzute 10-12 locuri de parcare. Obiectivele generale ale studiului : * cunoaterea cerinelor i particularitilor programului de cazare turistic ; * nelegerea necesitii fundamentrii proiectului pe un concept clar definit, n acord cu datele contextului i programului ; * dobndirea unei experiene suplimentare pentru exploatarea creativ a potenialului cultural-expresiv al sitului; * cunoaterea unor principii ale arhitecturii durabile i utilizarea lor creativ n proiect. Criterii de apreciere : * exprimarea clar a unei atitudini arhitecturale fa de contextul natural i cultural al sitului ; *  r ezolvarea creativ a programului dat - partiu funcional i spaialitate interioar ; * dimensionarea i utilizarea corect a sistemului constructiv ; * calitatea ambianei spaiale a unitilor de cazare i a spaiilor comune * coerena concluziilor privind principiile arhitecturii durabile i utilizarea lor la nivelul proiectului; * acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.

Redactare : Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 6 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : * Plan de situaie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100 * 2 seciuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100 In functie de particularitatile temelor de atelier se pot solicita si alte piese desenate. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si engleza a solutiei (maxim 100 de cuvinte). Not : Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectur pe foi sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. Bibliografie general : * Gianpiero Aloi - Hotel / Motel * Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 * Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar ION MINCU * Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II 6000 * Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004 * Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere
72

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona, 2001 - cota III 3740 * Ernst Neufert - Manualul arhitectului * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contribution - Birkhuser, Basel, 2006 * Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale ArchitekturDokumentation, Mnchen, 2004 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * A + U - 418 (2005) * Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002) * DBZ - 4/2006 * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,6/2007, 4/2008 * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 * Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004) * Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006) * The Architectural Review - 11/2002, 5/2006

7 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

74

ANUL III

Atelier prof. dr. arh. Anca OOIU Tema HOSTEL PENTRU TINERI

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 31A

Un nomad, un itinerant, rmne strin pe pmnt, nu este legat, limitat de nici o referin pmnteasc. Fiind pretutindeni strin, se afl pretutindeni ntr-o stare de ospitalitate, de primire, capabil de ntlnire. Iar pentru un strin absolut nu mai exist strini. Andr Scrima Experiena spiritual curs 1978
Premisa. Locul cltorului. n scurgerea timpului tipul cltorului s-a conturat nentrerupt: ncepnd de la pstorul nomad, sublimndu-se prin pelerin i decznd, poate, n turistul de astzi, lipsit de motivaia grav a predecesorilor si. Mai mult sau mai puin evident ns, cltoria rmne mereu un eveniment bogat, un soi de parcurs complex al dislocrii i regsirii. Tema proiectului propune redescoperirea cltoriei n aceste componente puternice ale sale, prin studierea inserrii unui hostel pentru tineri la eserea strzilor tirbei Vod i Schitu Mgureanu, nu departe de Gara de Nord i n vecintatea Grdinii Cimigiu. Acest loc al cltorului, n deplintatea constituirii sale, de la rnduirea spaiilor n curgerea lor din afara spre nuntru, pn la familiaritatea detaliului, trebuie s-i afirme vocaia de a deveni un alt acas, un acas al unui moment precis i al unor mprejurri aparte. Proiectul se va apleca aadar cu grij asupra camerei-ncpere-adpost considernd aspecte generice i personale, trectoare i permanente, economice i generoase, aprofundnd detaliul i punnd problema acut a construirii, a trecerii sale n real. Date de tem Obiectivul principal al studiului l constituie aprofundarea unor relaii spaiale specifice dotrilor turistice care s rspund cltorului prin oferirea unui spaiu uor de acceptat/utilizat. Spaiile propuse vor urmri acest principiu, difereniat pe categorii funcionale, dup cum urmeaz: Spaii de cazare Capacitatea de cazare 30 de locuri n camere de 1 i 2 paturi. Distribuia
7 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

locurilor se va face astfel: 60% n camere de 2 paturi i 40% n camere de 1 pat. Modulul de cazare va cuprinde camera de cazare, vestibul de acces cu dulap nzidit i grup sanitar cu du i va avea o arie total de 30,00 mp. Unitate de servicii cazare: Va conine spaiile specializate pentru ntreinerea spaiilor de cazare i va fi compus din camer ngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal (3,00 mp), sas de acces (3,00 mp) i spaii de servicii compuse din- deposit rufe curate, rufe murdare, gunoi i materiale curaenie, rezolvate ntr-o singur unitate locativ. Spaii de acces i primire Vor conine zonele de primire i distribuie a fluxurilor dimensionate corespunztor i vor cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepie (10,00 mp), birou administraie (10,00 mp), camer de bagaje (6,00 mp), holzon de ateptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaii de legtur cu circulaiile orizontale i verticale care deservesc cazarea. Spaii de alimentaie public: Restaurant cu 40 de locuri, cu salon de mic dejun inclus i o teras pentru 20 de locuri. Bar de zi pentru 10 persoane, poziionat n legtur cu holul de acces i cu restaurantul, cu oficiu minimal i depozit de buturi. Buctrie minimal (1,00 mp/persoan) care va conine oficiu, zon spltoare, zon de preparare, depozitri pstrnd circuitul curat murdar impus de normele sanitare (depozitare curent, bar buturi, dulap frigorific), vestiar i grup sanitar pentru personal. Spaiu tip club/spaiu comun de zi , relaionate cu spaiile publice i exteriorul ( 50,00 mp) Spaii tehnice: Spltorie i usctorie (12,00 mp), depozitare general (20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaii depozitare, tablou electric etc. (15,00 mp), curte de serviciu. Locuina administratorului (2 aduli), format dintr-un apartament care s conin camer de locuit, camer de zi simpl, hol de acces i baie, integrate n spaiul de cazare, rezolvat sub forma unui apartament. Circulaiile orizontale i verticale se vor dimensiona conform normelor

i vor fi gandite astfel nct s poat deservi i persoanele cu dizabiliti locomotorii. Se accept utilizarea de lifturi de personae sau de marf. Acolo unde situaia o cere. Regimul de nlime se va lsa la aprecierea studentului, innd cont de caracterul locului. Structura de rezisten va fi adaptat funciunilor i materialelor ce urmeaz a fi folosite, precum i considerentelor spaio-volumetrice urmrite, subordinate principiilor arhitecturii durabile enunate n tema cadru. Materialele de construcie i finisaj se vor subordona demersului conceptual general, dictat de particularitile sitului i de cerinele generale ale temei. Echiparea edilitar permite racordarea la reelele de ap, canalizare, energie electric, gaze naturale, telefonie, radio-TV i internet.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

76

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Obiective didactice competene Integrarea n contextul natural i construit al sitului, sub forma unei dezvoltri treptate a sitului, din care hostelul este o prim etap, care s genereze un ansamblu urban coerent. Abordarea unei atitudini contemporane/durabile ca rspuns la caracterul locului- spaiu-volum, funciuni, materiale, strategii energetice Configurarea spaiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu intervenii minore care s poteneze caracterul acestuia Dezvoltarea unei compoziii spaial-volumetrice coerente, adaptat partiului funcional care s integreze spaii transformabile, multifuncionale, specifice perioadei contemporane Dezvoltarea unei percepii a spaiului construit n toate etapele demersului, de la schia de concept pn la dezvoltarea de detaliu Suplimentar cerinelor din tema cadru se vor preda: Analiz de sit i documentare - pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schie, crochiuri i observaii scrise privind caracterul sitului, concluzii i justificarea conceptului, reflectnd parcursul urmat n elaborarea soluiei. Proiect final: detaliu unitate de cazare (planuri, seciuni, desfurri) , sc. 1/50 3-4 detalii constructive ale soluiei adoptate, n susinerea conceptului general , sc. 1/10, 1/20 Criterii de notare: Integrarea n context Rspunsul contemporan original la dificultile proiectului Rezolvarea funcional i structural corect i logic din perspective arhitecturii durabile Expresivitatea plastic-volumetric ntocmit Prof. dr. arh. Anca Ooiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea Asist. drd. arh. Cristina Constantin

7 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

78

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

7 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

80

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 32A

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan TOFAN

Tema  SPATII CAZARE ARTISTI n cadrul tematici generale Turism, se propune studenilor studiul unui corp de cazare, cu camere separate, ce urmeaz s serveasc functiunea studiata la proiectul anterior. Aici vor fi gazduiti cei implicati in activitatile culturale desfasurate in spatiile propuse la proiectul anterior: actori, regizori, scenografi, dansatori, etc., din tara sau din strainatate. Terenul propus va fi acelasi de la proiectul anterior, in zona parcului Gradina Icoanei, la intersectia strazilor Jean Louis Calderon si pictor Arthur Verona. Obiectivele studiului - nscrierea construciei n sit, relaia cu terenul i contextual urban propus. - dobndirea unei experiene suplimentare pentru exploatarea creativ a potenialului cultural expresiv al sitului - rezolvarea corect a funciunilor. - calitatea spaiului interior i a imaginii exterioare a construciei propuse, n relaie cu contextul natural i funciunea. - rezolvarea corect din punct de vedere constructiv. Date de tem Concepia proiectului va reflecta preocuparea pentru cteva dintre caracteristicile privind arhitectura durabil (vezi tema cadru). Se va face o corelare cu arhitectura traditionala veche bucuresteana cu cursive si balcoane, bowindouri si jardiniere. Tratarea va vi in cheie moderna actuala cu rapel in istoricul locului de amplasament. Se va tine cont de orientare fata de punctele cardinale si de circulatia carosabila si pietonala din zona. Se va integra solutia proiectului de cultura pe planul de situatie. Se vor corela cele doua obiecte de arhitectura intr-un ansamblu unitar. Suprafaa construit desfurat va fi max. 500 mp. Regimul de nlime recomandat: parter i maxim 2 etaje. In acest context, se cer rezolvate urmtoarele functiuni : Zona de cazare : - maxim 24 - 30 locuri de cazare, in camere cu doua paturi, cu vestibul cu dulap nzidit si grupuri sanitare cu du. (cca. 18 mp. / unitate). Se admit
8 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

si duplexuri. Unitatile de cazare se pot aseza pe simplu sau dublu tract, in functie de conceptia arhitecturala. Holul de acces in camere va fi in legatura directa cu nodul/ nodurile de circulatie verticala. Receptia si spaiul de primire : - receptia si hol de recepie cca. 40 mp. - mic bar de zi pentru 20 persoane la bar i la mese cca. 30 mp. in legatura cu spatiu exterior - spaiu de relaxare si conversatie, adiacent barului cca. 20 mp. - grup sanitar minimal (pe sexe). - 2 birouri pentru administraie cca.15 mp. Sala de mese (cu terasa): - va fi dimensionat pentru circa 40 de locuri (aprox. 10 mese) i va fi deservit de o bucatarie minimala, utilata modern pentru prepararea micului dejun si a cinei cca. 60 mp. - spatii de depozitare alimente Zece locuri de parcare pentru vizitatori si doua pentru personal, curte de serviciu si aprovizionare Alegerea sistemului constructiv va fi n funcie de soluia de partiu adoptat si va fi la libera alegere a studentului (ex: beton armat; in cadre i diafragme, sistem mixt; zidrie portant i beton armat, metal sau lemn). Acoperirea poate fi n teras sau cu sarpanta. Criterii de apreciere: - exprimarea clar a unei atitudini arhitecturale fa de contextul natural i cultural al sitului ; - rezolvarea creativ a programului dat - partiu funcional i spaialitate interioar ; - dimensionarea i utilizarea corect a sistemului constructiv ; - calitatea ambianei spaiale a unitilor de cazare i a spaiilor comune - coerena concluziilor privind principiile arhitecturii durabile i utilizarea lor la nivelul proiectului; Redactare : Se recomanda folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate. Maxim doua imagini randate pe calculator.

Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 6 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : - mapa A4 cu prezentarea documentaiei din bibliografia studiat; - plan de situaie sc. 1:500 - planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100 - 2 seciuni caracteristice sc. 1:100 - toate faadele sc. 1:100 - macheta obiectului (va include si constructia de la proiectul anterior) sc. 1:100 Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii n comisii in termen de o saptamina de la jurizare, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei (maxim 100 de cuvinte). Bibliografie general : - Gianpiero Aloi - Hotel / Motel - Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 - Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004 - Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere - Ernst Neufert - Manualul arhitectului - Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction - James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape-* - Aloi Gianpiero Milano, 1970 Hotel, Motel - Hotels& Motor Hotels Architectural Record Book - Bars & Restaurants Asppan CP 67 - Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004) - Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.2005), 483 (apr. 2006) - The Architectural Review - 11/2002, 5/2006 Interior Design Februarie 1993 Intocmit : Conf . dr. arh. Bogdan Tofan, Asistent drd. Arh. Teodor Badiu
82

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

8 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

84

ANUL III

Atelier prof. dr. arh. IOAN LUCACEL Tema

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 33A

HOSTEL PENTRU TINERET

Amplasament: Amplasamentul propus n anul 3 pentru cele dou proiecte de atelier se afl pe strada Petricani, ntre lacul Tei i lacul Plumbuita, n apropierea palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafa de cca 1000 mp i are o pant uoar spre lacul Plumbuita. Date de tema: Tema vizeaz ntrirea punctului de interes creat la proiectul anterior prin atragerea turitilor tineri ntr-un mediu creativ, interactiv i care povestete fragmente din istoria locului. n plus, cartierul Tei are un potenial turistic foarte ridicat, oferit de reperele istorice din zon (Mn. Plumbuita, palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei) i peisagere (salba de lacuri ale Bucuretilor). n acest sens, se propune un hostel pentru tineret, un loc n care vor putea fi cazai artitii i tinerii venii pentru atelierele de creaie, dar i simpli turiti interesai sau atrai de loc. Cldirea va avea regimul de nlime rezultat n urma studiului individual, dar nu mai mult de P+2 i va fi compus din urmtoarele funciuni: - Spaii pentru primire i servirea mesei: hol recepie 20mp; birou administrator, living comun pentru maximum 40 de persoane, incluznd un spaiu de servire a micului dejun, discuii, cca 100 mp; terase acoperite sau descoperite; buctrie n relaie cu livingul, cu posibilitatea de autogospodrire 35 mp; grupuri sanitare minimale pe sexe. - Cazare: maximum 30 de locuri de cazare. Fiecare camer va fi prevzut cu vestibul, baie (wc-lavoar-du) i depozitare. - Spaii tehnice: la subsol centrala termic, hidrofor cca 20mp; spaii de depozitare obiecte de inventar cca 20mp; eventual un mic atelier de reparaii max. 15mp. Obiective suplimentare ale studiului fa de tema cadru: - ntelegerea i susinerea obiectului de arhitectur propus innd cont de contextul local: relief, infrastructur i repere istorice (Mn. Plumbuita,
8 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale Bucuretilor) - Abilitatea ncadrarii n sit (mimetism, contrast...) - Relaia pe care o stabilete cu clubul de creaie studiat la proiectul anterior. Intocmit: Prep. drd. arh. Daniela Calciu Lect. dr. arh. Maria Enache Prof. dr. arh. Ioan Lucacel

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

86

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

8 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

88

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 34A

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU Tema  HOSTEL

Argument Unul dintre fenomenele sociale interesante ale ultimilor ani este expansiunea aa-numitului backpacker tourism, cruia i corespunde programul arhitectural al hostelului. Acesta urmrete dou obiective eseniale. Pe de o parte, este vorba de reducerea costurilor de cazare, adaptndu-le la publicul-int, ceea ce conduce la utilizarea dormitoarelor comune. n al doilea rnd, este important ncurajarea comunicrii informale i a convivialitii, ce lipsesc adeseori din hotelurile standard. Sala pentru reuniuni livingul hostelului devine astfel o component esenial a programului de arhitectur. Spaialitatea i ambiana interioar vor trebui studiate cu atenie, pentru a fi n acord cu obiectivele generale menionate mai sus. Amplasamentul pe care vi-l propunem impune conturarea unei poziii coerente i sensibile fa de context, ntr-un cartier reprezentativ pentru dezvoltarea urban stratificat a Bucuretiului. n acelai timp, situarea pe col a parcelei permite multiple scenarii volumetrice n elaborarea soluiei de arhitectur. Un aspect esenial al temei-cadru privete componenta ecologic i durabil a proiectului. Ea nu va fi vzut ca adugare a unor sisteme i accesorii peste o cas obinuit, ci trebuie s informeze procesul de proiectare nc din fazele sale preliminare. Amplasament Terenul propus este situat n Bucureti, pe strada Matei Basarab nr. 40, la intersecia cu str. Cuzai, i are suprafaa de 465 mp. Date de tem Regimul de nlime va fi de S+P+3 (et. 3 parial). Se va respecta regimul de aliniere determinat de cldirile nvecinate. Obiectul de arhitectur propus va cuprinde urmtoarele spaii :  Hol de acces i recepie, la care se va asocia un mic birou i o camer pentru bagaje circa 80 mp.  Camere comune, cu mai multe paturi (simple sau suprapuse), totaliznd 22 locuri. Nu se va depi numrul de 6 locuri / camer.
8 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Fiecare camer va avea baie proprie (cu du), iar toaleta va fi separat de spaiul pentru du.  4 camere duble, cu baie proprie (cu du) circa 22 mp / unitate de cazare.  Sala pentru mic dejun / restaurant (40 locuri), asociat cu un spaiu pentru bar circa 70 mp. n cazul amplasrii la parter, sala va putea fi prevzut cu acces public n timpul zilei, fiind folosit drept cafenea. Se vor prevedea grupuri sanitare, separate pe sexe. Buctrie simplificat circa 70 mp (inclusiv spaii anexe).  Sal pentru petreceri / reuniuni, reprezentnd spaiul de living al hostelului circa 60 mp.  Locuina administratorului (apartament cu 2 camere, buctrie, baie, spaii de depozitare) circa 60 mp.  Spaii auxiliare i tehnice acces de serviciu i aprovizionare, depozitri, ntreinere, oficii de etaj, vestiar pentru personal (cu grup sanitar), central termic i de ventilaie circa 130 mp. Garaj subteran pentru 5 autoturisme. Grdin rezervat clienilor hostelului. Obiective suplimentare ale studiului  nelegerea modalitilor specifice de inserare a obiectului arhitectural ntr-un context urban cu multiple constrngeri.  Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de interior. Criterii suplimentare de apreciere Sensibilitatea inseriei urbane. Piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru  Planul i 4 seciuni (desfurata pereilor) pentru o unitate de cazare (la alegere), cu precizarea materialelor de finisaj sc. 1:50. O seciune-perspectiv prin holul principal de acces sc. 1:50.  O perspectiv exterioar la dou puncte de fug, din direcia interseciei desenat de mn, ntr-o tehnic la alegere.

Bibliografie  BERNSTEIN, Daniel Trait de construction durable : Principes. Dtails de construction Paris, 2007 cota II 7376  GAUZIN-MLLER, Dominique Sustainable Architecture and Urbanism: Concepts, Technologies, Examples Basel, 2002 cota II 6076  GONZALO, Roberto ; HABERMANN, Karl J. Energy-Efficient Architecture: Basics for Planning and Construction Basel, 2006 cota III 4014 GROOTE, Per von Theme Hotels Berlin, 2007 cota III 5051  VICKERS, Graham 21st Century Hotel London, 2005 cota III 5086 A+U nr. 441 (iun. 2007) Detail nr. 3 / 2007, 6 / 2007, 9 / 2007  The Architectural Review nr. 1325 (iul. 2007), 1329 (nov. 2007), 1339 (sept. 2008), 1342 (dec. 2008) Larca nr. 242 (dec. 2008) Architectural Record nr. 10 / 2007, 12 / 2008 Not Pe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme legate de problematica arhitecturii ecologice, de particularitile programului i de fundamentele designului de interior), precum i proiecii de filme de arhitectur. Studenii vor susine, periodic, scurte prezentri n faa colegilor, ca replici la prelegerile cadrelor didactice. ntocmit, Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu ef de lucrri arh. Drago Perju ef de lucrri arh. Vladimir Vinea

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

90

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

9 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

92

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 35A

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU Tema JUGEND HOSTEL

Argument Conceptul de JUGEND HOSTEL se refera la un segment de turisti cu varsta cuprinsa intre 20-30 de ani (Jugend=tinerete) . Acest tip de turism care presupune cazarea in centrul sau imediata apropiere a centrului unor orase - centre culturale de interes universal, a fost introdus in perioada anilor 60 odata cu miscarea hippie. Tinerii care faceau parte din aceasta miscare cautau locuri de cazare accesibile si eficiente (fara pretentiile unor hoteluri) in locuri exotice, considerate de ei ca fiind locuri cu o mare incarcare spirituala (Tibet, Thailanda, India etc.) Odata cu aceasta experienta, in anii 70 acest concept de cazare fara pretentii a fost introdus si in Europa, ca mai apoi, in anii 90 sa cunoasca o adevarata explozie in toate marile orase Europene. Bucurestiul este supus in prezent unei ascensiuni accelerate in domeniul culturii urbane si sub-urbane, in randul celorlalte capitale Europene si devine unul dintre punctele de interes in randul tinerilor din Europa, alaturi de Berlin, Barcelona, Zurrich, Viena, Budapesta etc. Amplasament: Terenul propus pentru amplasarea Jugend-Hostel-ului se afla adiacent strazilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina Casei Universitarilor. Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orientarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare. Date de tem: Constructia propusa va avea capacitatea de cazare de maxim 30 de locuri, impartite in 2 camere single, 2 camere duble si restul de camere de cate 3, 4, 5, pana la maxim 6 persoane. Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu dus. In afara celulelor de cazare, un astfel de program presupune si alte functiuni adiacente, care completeaza functiunea principala, aceea de loc de inoptat. Accesul in hostel se va face intr-un hol de primire/regrupare cu
9 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

receptie/punct info, punct de vanzare etc. Va fi prevazuta o sala de mese (salon de mic dejun) cu o capacitate de cca. 40 de locuri. Salonul de mic dejun va fi un spatiu flexibil, capabil sa gazduiasca si alte activitati in afara de servirea mesei (lounge, sala de dans etc.) De asemenea poate exista un alt spatiu in legatura cu salonul (sau acesta poate fi inglobat in suprafata salonului), destinat activitatilor de recreere (biliard, fussball, sah etc.) In directa legatura cu salonul va fi prevazut un oficiu/bucatarie cu spalator de vase/vesela, bar, depozit, camara etc. La subsol vor fi prevazute spatii tehnice si o spalatorie/uscatorie pentru clienti. Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse vor urmari sa puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel de program. Se vor amenaja locuri de parcare, in plus fata de cele cerute prin tema cadru, pentru biciclete si scootere sau motociclete. Obiective suplimentare: Capacitatea de a imagina, sintetiza si de a integra in propunere functiunile necesare bunei desfasurari a activitatii unui astfel de program. Acuratetea si coerenta solutiei propuse. Capacitatea de a integra in arhitectura obiectului propus a elementelor caracteristice privind arhitectura durabila. (panouri foto-voltaice, ventilatii si iluminat natural eficient, materiale ecologice, sisteme de reciclare). Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema cadru): In afara pieselor cerute prin tema cadru, se va intocmi, de asemenea, o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme, schite si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei constructiei in cadrul dat. Criterii de apreciere suplimentare: Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel de program. Buna rezolvare a relatiei spatiu interior spatiu exterior. Bibliografie: O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in atelier. Intocmit conf. dr. arh. Octavian Iliescu, arh. Andrei Atanasiu
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I 94

ANUL III

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU Tema  BOUTIQUE HOTEL CISMIGIU

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 36A

Diseminarea aparuta expoziv in toate domeniile de activitate dupa 1989, s-a manifestat si in turism. Miciile investitii au devenit mult mai prezente, luand locul marilor complexe hoteliere. Interventiile urbanistice si dezvoltarile constructiilor in cadrul orasului in ultima perioada au fost adesea speculative, urmarind un procent de ocupare si un coeficient de utilizare al terenului cat mai mare. Acest fapt a facut ca unele zone sa aibe o dezvoltare complet haotica, singurul criteriu fiind acela al unui regim de inaltime cat mai mare, in care calitatea arhitecturii se masura in cantitatea numarului de metrii patrati obtinuti de proiectant Acest studiu isi propune sa defineasca o noua forma de turism, in contextul intelegerii tesutului urban si a relationarii cladirii cu mediul inconjurator, la o scara mai umana, mai intima mai fireasca. Apropierea de scara locului in care urmeaza a fi amplasata constructia, favorizeaza si o cercetare la nivelul tesutului urban, a tipologiilor volumetrice sau de fatada, a intelegerii semnificatiei locului in istoria si dezvoltarea acestuia. Amplasament Bucuresti, in proximitatea parcului Cismigiu, in zona de limita intre tesutul dens urban si spatiul de loisir al parcului, pe strada Intrarea Rigas. Terenul este incadrat in Zona Protejata ZP42-Brezoianu, POTmax=65%, CUTmax=3,5. Date de tema Pe terenul prezentat in planul anexa, avand o suprafata de aproximativ 696mp, se propune constructia unui minihotel ce va avea urmatoarele functiuni: -  10-15 camere fiecare unitate de locuit avand 25-30mp; camerele pot fi de unul, doua locuri, sau apartamente, fiecare avand baia proprie, - mica zona de receptie - living comun / lounge / internet -  mic restaurant - pentru 40 persoane cu locuri la mese, care va
9 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

functiona si ca zona de mic dejun, deservit de spatiile specifice de preparare si anexe sanitare. - bar - bucatarie cu anexele proprii - camera administrator in legatura cu zona de receptie -  parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in vigoare. -  spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general, depozitari Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta. In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, programul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le considerati necesare. Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apreciere si plansele de redactare definite prin tema cadru. In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urmatoarele piese: - planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500 - caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele: - ilustrare demers conceptual - perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale -  fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectului. Obiectivul studiului Intelegerea contextului tesutului urban al zonei precum si a arhitecturii existente in zona studiata. Dezvoltarea logicii spatiu-structura-forma-sitprogram. Criterii de apreciere - calitate spatiilor atat interioare cat si exterioare ale cladirii - inscrierea corecta a constructiei in sit - coerenta demersului, de la concept la forma. - coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.

Redactarea proiectului Conform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere, obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspectiva, schite de idee, crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii desfasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de studiu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit. Biliografie In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti, reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte cu aceasta functiune. Intocmit, Sef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

96

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

9 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

98

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

9 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

100

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 31B

Atelier Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC Tema HOSTEL

Corpul de cazare are o capacitate de 36 de locuri si este destinat in principal scriitorilor, cercetatorilor, profesorilor invitai i participanilor la colile de var sau workshopuri care viziteaza Centrul de studii Eliade, dar va putea fi folosit si ca hostel pentru tineri. Amplasament Amplasamentul este acelasi cu al Centrului de studii Eliade (Mantuleasa 7-9.), cu care va trebui sa functioneze in paralel, formand un ansamblu integrat volumetric si functional. Date de tem  hol de acces pricipal cu un punct de recepie si zona de asteptare  camere de 1, 2 paturi. Unitatile de cazare vor avea suprafete cuprinse intre 26-30mp si vor fi prevzute cu locuri de lucru si grupuri sanitare cu du.  max 3 apartamente de 2/3 camere cu grup sanitar suplimentar, una din camere urmnd s fie utilizat ca birou-bibliotec pentru cercetatorii venii pentru o perioad mai ndelungat  oficiu de nivel pentru prepararea mesei, cu un spaiu pentru micul dejun.  o sal de mese cu o capacitate de max. 50 de locuri prevzut cu o buctarie-oficiu minimal. un spaiu de reuniuni, care include si un grup sanitar minimal 2 birouri i o camer pentru administrator spaii de curenie i pentru rufe curate pe fiecare nivel acces de serviciu pentru buctrie ncperi frigorifice de depozitare vestiare personal terase acoperite i descoperite pentru cca 50 persoane. un parcaj pentru cca 8 - 10 maini Regimul de nlime este P + 3/4 niveluri
1 0 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Sistemul constructiv este la alegere din materiale care s se nscrie n obiectivul principal al proiectului i anume soluii n spiritul principiilor dezvoltrii durabile i ale construciilor pasive cu consum energetic redus. Obiectiv suplimentar Studiu conceptual al unei construcii care prin conformaie, materiale, tehnologii i a detalii folosite s ofere o imagine plastic conform arhitecturii durabile. Piese suplimentare cerute: *  schem funcional a sistemelor de nclzire, circulaie a aerului i insatalaiilor care sa exprime sintetic ideea proiectului *  min. 5 detalii de faada pentu soclu, cmp, goluri de ferestre, acoperi eventual ser, sc. 1/5 Intocmit: prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, ef de lucrri dr. arh. Haytham Zeki, ef de lucrri dr. arh. Andra Panait

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

102

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 0 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

104

ANUL III

Atelier Conf. dr. arh. Silvia COSTESCU

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 32B

Tema CAZARE PARCUL NAIONAL MUNII MCINULUI Argument n contextul prezentat la primul proiect se propune aprofundarea studiului prin abordarea unui nou program, cel al cazrii turistice n imediata vecintate a Parcului Naional Munii Mcinului. Reamintim c cele dou proiecte se prezint ca pri ale aceleiai intervenii, trebuind s se subscrie unei aceleiai intenii i unei abordri unitare. Amplasament Amplasamentul propus se afl n comuna Greci, judeul Tulcea, n imediata vecintate a Parcului Naional Munii Mcinului, la 86 km de Tulcea i 27 km de Brila, conform planului de situaie anexat. Date de tem generale Datorit proximitii Parcului Naional Munii Mcinului se vor respecta prevederile Regulamentului Parcului Naional Munii Mcinului, n special articolele 45 i 46 (referitoare la construcii). De asemenea, proiectele vor trebui s conin elemente de arhitectur ecologic low-tech i hightech. Din perspectiva continurii proiectului precedent, anumite elemente abordate anterior vor trebui aprofundate i completate cu noi aspecte. De asemenea studiul se va completa cu noi elemente. Date de tem Tema de proiectare face parte din programul turistic - cazare temporar. Se propune realizarea unei construcii cu regim de nlime maxim D+P+1+M, realizat n cadrul propunerii realizate la proiectul anterior. Ca funciuni obligatorii, trebuie s cuprind: - recepie cu spaiu de ateptare; -  zon de cazare pentru cca. 40 de persoane n camere de 1-4 persoane, fiecare camer avnd grup sanitar propriu; - spaiu comun de petrecere a timpului liber; - spaiu de servire a mesei n legtur cu o mic buctrie; - spaii anexe (depozitri, camer personal, spaii tehnice);
1 0 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

- zon administrativ cu toalet proprie; - parcri pentru 3 autoturisme i 1 autocar. La acestea se pot aduga alte spaii considerate necesare, conform opiunilor fiecrui proiect. Obiective suplimentare ale studiului: - abordarea analizei contextului dintr-o perspectiv nou; -  dobndirea abilitilor necesare pentru elaborarea unei teme complete de arhitectur; -  dobndirea abilitilor necesare pentru proiectarea ntr-o nou paradigm. Criterii suplimentare de apreciere: -  coerena i consistena propunerii de la iniierea proiectului pn la finalul acestuia; - calitatea spaiului propus; - preocuparea pentru detalii arhitecturale. Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru - minim o perspectiv exterioar; -  o map de studiu (A4) documentar a principiilor structurale i constructive folosite n cadrul proiectului, cu exemple arhitecturale. Nu se accept cpii xerox; -  o plan de sintez a proiectului ce va include o pagin de text A4 ce va fundamenta intenia i opiunile proiectului. Intocmit, conf. dr. arh. Silvia Costescu asist. drd. arh. Adrian Moleavin asist. drd. arh. Ionut Nedelcu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

106

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 33B

Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

Tema

Meeting-point urban in zona Casei Presei

Pensiunea prevede spaii de cazare, recreere i alimentaie public pentru o asociaie nonguvernamentala care vegheaz asupra protejarii litoralului romanesc i a altor persoane interesate de activitile acestora. Cazarea, dimensionat pentru un numar maxim de 30 locuri, n camere cu 2 locuri, va fi constituit n general din camere de maxim 16-18 mp, avnd un vestibul cu dulap nzidit i baie cu du. Se va urmri o proporionare a camerelor care s ncurajeze flexibilitatea n mobilare i eventual dispunerea unui pat suplimentar pliant la nevoie. Camerele vor fi prevzute cu logii sau cu sere care s respecte principiile de captare pasiv a energiei solare. Ventilarea spaiilor va fi realizat natural, tot pe baza principiilor pasive (rcirea aerului prin canale subterane, ineria termic a pereilor, turnul de vnt, etc.). Culoarele de circulaie nu vor fi mai nguste de 1,2 m, iar distanele din colul cel mai ndeprtat al unei camere i pn la o ieire de evacuare nu vor depi 15m. Blocul de cazare va fi dotat cu un spaiu pentru ntreinerea zilnic a camerelor (depozitarea materialelor de curenie, depozitarea lenjeriei, etc.) O zon de primire a oaspeilor (acces, hol primire, birou administrator, grup sanitar pe sexe) i una de alimentaie public de tip restaurant pentru cca 40 locuri (aprox. 60 mp), n legtur direct cu o buctrie simpl (cu oficiu, zon de preparare i dou depozite) se va articula cu blocul de cazare. Sala de mese va fi prevzut cu o terasa i va avea, de asemenea, legtur cu holul principal al pensiunii. Tot n legtur articulat cu holul, se va imagina un spaiu multifuncional pentru recreere (la care se vor aduga terase exterioare acoperite sau descoperite) n care va putea funciona un bar-bufet pentru 8 -10 persoane, n legtur cu oficiul buctriei. Spaiul aferent administrrii complexului se va rezolva ca unitate de cazare inclus n ansamblul general al construciei. La intrarea pe amplasament se va amenaja o zona cu locuri de parcare
1 0 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

pentru autoturisme i dou locuri pentru autocare, conform normativelor in vigoare, legtura cu cldirile asigurndu-se prin alei protejate de copertine i pergole. Restul terenului va fi amenajat cu zone plantate i chiocuri de grdin, lundu-se n consideraie posibilitatea camprii sau a desfurrii unor evenimente colective n aer liber. Structura de rezisten a cldirii pensiunii poate fi din crmid, lemn, piatr sau pmnt, eventual metal acolo unde este necesar. Utilizarea betonului armat nu este exclus dar va fi justificat cu argumente clare n contextul ecologic al proiectului. O bibliografie special va fi pus la dispoziie n cadrul atelierului. Redactare Studiu documentar preliminar: - map cu plane A4 de studiu documentar a principiilor de compunere a obiectelor de arhitectura cu functiuni similare, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul de locuire / cazare turistic de tip pensiune. Acestea vor conine schie sugestive de mn i texte explicative. Nu se vor accepta cpii xerox. Piese suplimentare fata de cele cerute in tema cadru Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 6 formate 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese : * schema ilustrativ pentru principiile utilizate n proiect privind arhitectura durabil; * Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator; Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii n comisii, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei (maxim 100 de cuvinte).

ntocmit, asist. drd. arh. Alexandru Calin P .O . arh.Lorin Niculaie

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

108

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 0 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

110

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 34B

Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIE Tema COMPLEXUL UNITER

Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate intr-o compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile arhitecturii durabile. In acest complex vor exista functiuni culturale [ Clubul UNITER ] functiuni de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si functiuni care deservesc ambii poli ai acestui complex [ respectiv o zona de alimentatie publica si o zona de administratie ]. Solutia propusa poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de cazare [ care sa cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de administratie ] si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea de cazare [ cu zona de administratie ], partea de club si partea de alimentatie pub lica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi atit zona de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozitional poate lega cele doua functiuni principale ]. Casa de oaspeti UNITER Reprezinta zona de cazare a complexului si va contine un numar de 18 - 20 de locuri in camere de doua paturi, cu grup sanitar cu dus, plus unul sau doua apartamente [ in functie de solutia propusa ] cu un confort sporit si cu grup sanitar cu cada. Accesul se va face printr-un hol care va cuprinde partea de receptie - din care se poate accesa si zona de alimentatie publica, o sala de aproximativ 40 de locuri deservita de o bucatarie minimala [ partea de alimentatie publica poate fi integrata in volumul de cazare sau poate constitui un volum de legatura intre partea de club si cea de cazare, in functie de solutia propusa initital ]. Tot in acest volum va exista si o camera a administratorului intregului complex, si spatiile care servesc functiunea principala - grupuri sanitare, depozitare etc. Spatiile de acces si de parcare vor fi dimensionate cu respectarea normelor in vigoare. Tema-cadru contine informatiile obligatorii legate de ambele studii suprafete, regim de inaltime etc. - piesele obligatorii cerute si datele de predare ale proiectelor, si se va respecta cu strictete. Conf.dr.arh. Alexandru Andries
1 1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

112

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 1 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

114

ANUL III

Atelier Prof. dr. arh. Anca MITRACHE Tema Hotel Tineret- Streharet

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 35B

Argument Programul hotelier este unul dintre cele mai complexe prin interferenta mai multor tipuri de activitati ce conlucreaza la functionarea acestui mecanism. Mini-hotelurile, hostelurile, pensiunile reprezinta ilustrarea unei functiuni de habitat temporar. Astfel, functie de scopul urmarit , dotarile apartinand programului hotelier pot avea un caracter de turism cultural, distractiv, de agrement, sportiv, balnear etc. Amplasament Dotarea turistica se va construi pe un teren in panta , in suprafata de cca 3500 mp, aflat pe drumul de acces dinspre orasul Slatina inspre Manastirea Streharet, intr-o zona impadurita cu o perspectiva orientata spre paraul si lacul din apropiere. Declivitatea terenului este de cca 5 m , terenul coborand in directia N, cu o perspectiva ampla spre apa. Accesul spre amplasament se face din drumul existent. Date de tema Se propune proiectarea unui minihotel ce urmeaza sa raspunda nevoilor de cazare impuse de dezvoltarea sporturilor precum vanatoarea sau pescuitul ce au luat amploare in zona. Proiectul va trebui sa raspunda de asemenea necesitatilor de proiectare, constructie si functionare proprii dezvoltarii durabile. Astfel modul de organizare functionala si de rezolvare a luminarii, incalzirii, ventilarii vor folosi tehnici specifice de rezolvare. Regimul de inaltime impus , dat fiind amplasarea obiectivului intr-o zona impadurita, la cateva minute de mers inafara orasului, este de S(Ds)+P+E (max 2E). Obiectul de arhitectura propus urmeaza sa se integreze in peisaj , incercand prin compozitia spatial volumetrica sa rezolve datele impuse de tema prin ilustrarea specifica a functiunii de habitat temporar. Functiunile principale vor fi urmatoarele: Cazarea: cca 15 unitati de cazare de 1, 2 locuri din care 1- 2 apartament cu dormitor si salon cu grup sanitar.
1 1 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Celula de cazare va avea o arie totala de 30 p si ea va cuprinde: camera propriuzisa, vestibul acces si grup sanitar: - Camera (2 paturi), 20.5 22.5 mp - Vestibul acces cu depozitare, 3.0 3.5 mp - Grup sanitar cu dus, 3.5 mp Mobilarea Camera va fi conformata astfel incat sa primeasca paturi ( 90 x 2.00 m) cu noptiere, rastel pentru bagaje, toaleta cu oglinda de perete, frigider mic incorporat, suport televizor si oportunitatea amplasarii unui pat suplimentar pentru copil. Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine si un cuier. Circulatii orizontale Accesul la camerele se va face dintr-o circulatie de minim 1,20 m latime pentru simplu tract si min 1,60 m cu eventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere (pana la max. 2,10 m) pentru dublu tract. Circulatii verticale Unitatea va avea 1-2 noduri de circulatie verticala. Nodul principal de circulatie este folosit de catre clienti si este compus din : -1 scara acces si evacuare de 1,20 m latime, inchisa. Usile au sensul de deschidere in sensul de evacuare al persoanelor Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul unitatii turistice si doar accidental, in caz de evacuare, de catre clienti: - 1 scara de acces si evacuare de 1,10 m latime, inchisa fata de circulatiile orizontale si cu deschiderea usilor in sensul de evacuare al persoanelor Unitatea de servicii de nivel (oficiul) contine spatii specializate pentru intretinerea unitatilor de cazaresi este compusa din : - Oficiu de nivel 10.0 mp - Grup sanitar minimal cu dus, wc si chiuveta 3.0 3.5 mp - Dulap rufe curat 1.5 mp - Dulap rufe murdare 1.5 mp - Degajament comun max 3.0 mp Spatii aferente accesului Accesul si distributia fluxurilor se face in zona de primire prin intermediul unor spatii precum:

- Windfang (vestibul acces si pentru persoana cu handicap), 5.0 mp - Desk receptie prevazut cu comptoar cu blat pentru clientisi receptioner, precum si tabloul de corespondenta (accesul la camera facandu-se cu cartela), 5.0 mp - Hol asteptare cu cca 6 locuri asteptare si 1 post acces email, 15 20 mp - 1 birou camera administrator, 10 12 mp - Grup sanitar minimal pe sexe al zonei de primire, cca 15 mp Alimentatia publica - Sala de mic dejun in relatie directa cu terase acoperite sau descoperite 60 - 70 mp - Bucatarie minimala in relatie directa cu nodul secundar - Bar in relatie cu holul de asteptare si sala de consumatie Spatii tehnice Depozitari cca 20 mp Vestiare personal; pe sexe cu grupuri sanitare Anexe (centrala termica , tablou electric etc) 20 mp Aprovizionarea cu marfa si gestionarea ambalajelor si a gunoiului se pot face prin intermediul nodului secundar si a unei curti de serviciu. Mini hotelui va fi prevazut cu locuri de parcare adecvate si terase amenajate accesibile din holul hotelului, din sala de consumatie, sau din camere. Perspectiva plonjanta asupra paraului ca si pitorescul peisajuluiincurajeaza adoptarea unor solutii terasate , pavilionare sau grupate care sa puna in valoare personalitatea amplasamentului. Obiective suplimentare ale studiului Exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiuluiarhitecturalin legatura cu spatiul global tipologie si morfologie -  cunoasterea si insusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile unui program tehnologic complex (hotelier) - cunoasterea determinarilorantropologice ale spatiilor -  instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional - crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie - dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse Intocmit: Conf dr. arh. Anca Mitrache
116

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 1 7

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

118

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 36B

Atelier Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU Tema ECO-HOSTEL

Amplasament Umtorul exerciiu se va desfura pe acelai amplasament analizat la proiectul nr.1, avnd ca subiect studiul unei dotri de cazare turistic, Eco-Hostel. Hostelul este o dotare pentru cazarea turitilor, n special a celor tineri, realizat i gestionat pe principiul costurilor minime. Eco se refer att la ideile ecologice ct i la cele economice, ns fr diminuarea semnificativ a confortului. Date de tem Din perspectiva arhitecturii durabile, se va realiza o construcie avnd urmtoarele caracteristici tehnico-funcionale: 1.Respectarea tuturor cerinele din tema cadru 2. Regim maxim de nlime: subsol/demisol + P + 3; 3. Funciuni necesare: Acces, hol cu recepie, grupuri sanitare i birou administrare hostel; Restaurant, cu sal de mese cu o suprafa de cca. 80 mp. i o teras pentru cca. 30 locuri. Bucataria restaurantului poate fi deschis i legat printr-un sas (oficiu) cu sala de mese. Cazarea se va rezolva n camere pentru 1 pers. , 2 pers. i pentru grupuri de 4 pers. Camerele, cu suprafae de 12mp, 16mp, respectiv 20mp., vor fi configurate astfel: vestibul, spaiu de depozitare, ni pentru lavoar, loc de dormit, un mic loc de discuii la camerele cu mai multe locuri. Cteva camere vor fi dotate cu baie proprie(cu du), restul camerelor vor dispune de grupuri sanitare comune. Accesul la camere se va face dintr-o circulaie de min. 1,20 m. lime; rezolvarea cazrii se poate face cu simplu sau dublu tract. Recreerea - petrecerea timpului liber n ansamblul hostelului va fi legat de elementul natural. Concepia i caracterul acestui spaiu, vor fi la latitudinea fiecrui student. Fie c va fi un spaiu acoperit, parial descoperit, interactiv etc. se
1 1 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

recomand s se nscrie ntr-o suprafa de maxim 150 mp, din acest spaiu fiind posibil i accesul la bar (la rndul su legat de buctrie). Toate funcinile vor fi rezolvate conform normelor n vigoare. 4.Structura de rezisten, adaptat principiilor arhitecturii durabile, funciunilor i materialelor ce urmeaz a fi folosite, va fi aleas n funcie de concepia fiecrui proiect n parte. Acoperiul se poate rezolva, n funcie de soluie, n arpant sau n teras. n limitele datelor din tema cadru, fiecare student va putea propune dotri i amenajri, altele dect cele menionate deja

Redactare Proiectul va fi redactat conform cerinelor din tema cadru. Obiective suplimentare ale studiului Se urmrete, suplimentar fa de tema cadru: - Conceperea unui program de cazare atractiv; - nscrierea construciei n peisajul existent. Intocmit, Prof.dr.arh.Adrian Spirescu ef de lucrri drd. arh.Mihaela Pelteacu Prep.drd. arh. Andrei Lakatos

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

120

ANUL III


p r o i e c t d e

AN UNIVERSITAR 2010-2011
c a t e d r

Tema cadru: Proiectul nr.3 LOCUINE COLECTIVE

Numar de credite : 12 | Durata : 3+6+5 saptamni

Argument Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte unifamiliale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui lac. Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici, asezate in afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana. Rezultatul dispersarii este de multe ori devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori. Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapunere poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a locuirii in contextul orasului, transformand locuinta individuala in LOCUIRE COLECTIVA. Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, cel mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul orasului. Aceasta crestere este posibila prin realizarea unei densificari optime a fiecarei zone in parte si implicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea colectiva este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni, prin HIBRIDIZARE A PROGRAMELOR, se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, oportunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala. Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate obtinerea calitatii vietii in oras. Este un altfel de spatiu public, este spatiul public cotidian, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu.
1 2 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 OBIECTIVELE STUDIULUI -Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuitorilor. (Urbanitate) -Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile, dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile edilitare, spatii comunitare si spatii exterioare.(Flexibilitate) -Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea consumurilor energetice, care se acomodeaza uor la schimbrile care survin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor i care minimizeaz folosirea resurselor n procesul de construcie apeland la reciclare si materiale hibride.(Durabilitate) -intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recompune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din periferie. 2 DATE DE TEMA Pe un lot in suprafata de 4009mp, amplasat la intersectia bulevardului Dacia cu strada Toamnei, avand latura lunga paralelea cu strada Toamnei, actualmente partial eliberat, se propune realizarea unei comunitati de locuinte colective, cuprinzand circa 40 de apartamente. Pe acest amplasament, anexat la tema, se vor rezolva imobilele de locuit cat si spatiile complementare integrate, curtile interioareale unitatilor de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii pietonale, spatii verzi semipublice, cat si un spatiu verde public, de loisir, destinat atat locuitorilor acestei comunitati cat si locuitorilor din imediata vecinatate sau chiar publicului larg. 2-1, REGLEMENTARI URBANISTICE SUPRAFETE Imobilele de locuinte vor avea o suprafata construita desfasurata de circa 7500mp din care o suprafata construita desfasurata de circa 2000mp va fi destinata unor functiuni complementare integrate locuintelor. DENSITATE Exercitiul se va face in conditiile unui POTmaxim =38% si aunui CUT maxim = 1,9. Aceste valori se incadreaza in valorile maxime admise de Regulamentul de urbanism pentru zona protejata 13, pe care il gasiti in anexa. REGIM DE INALTIME Imobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de mediu de inaltime deP+4, (maxim 16 m), la alegere in functie de pozitionarea fata de diferitele vecinatati care delimiteaza lotul si in functie de conceptul demersului. ALINIERI Amplasarea volumelor construite se va face retras uniform cu 4 m de la aliniamentul bulevardului Dacia si la aliniament pe strada Toamnei; Volumul se va alipi la calcanul cladirii existente pe bulevardul Dacia, pe o adancime de maximum 15m. Se vor respecta toate regulile de amplasare a imobilelor in raport cu inaltimea acestora.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

122

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

2.2 FUNCTIUNI LOCUINTE Se vor propune tipuri cat mai variate de LO(locuinte pentru ocupant) care vor avea urmatoarele ponderi si suprafete orientative: Pondere AU AC Studio 5% 48-52mp 67-73mp 1D 20% 64-72mp 90-100mp 2D 30% 87-93mp 122-130mp 3D 35% 105-115mp 147-161mp 4D 10% 123-135mp 175-189mp AL= aria locuibila (suprafete insumate a incaperilor de locuit:dormitoare+living+ sufragerie) AU= aria utila (suprafete interioare a tutror incaperilor din apartament. Nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor.) AC= aria construita a locuintei (suma suprafetelor utile a apartamentului, a loggilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune ale cladirii spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilor interiori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la subsol si garajele.

Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in functie de structura nucleului de ocupanti, si care pot raspunde in timp unor necesitati in schimbare ale utilizatorului. Se vor propune modalitati diferite de divizare a unitatilor de locuit, modalitati diferite de OCUPARE a aceluiasi spatiu, avand in vedere necesitatea ca aceste spatii sa poata fi utilizate in prezent, dar si peste 50 de ani, cand cerintele societatii cu siguranta se vor schimba. Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de locuit in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari. Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare). Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se va incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor.. Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati la un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau deschise, strazi interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap fizic. O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare, amplasate la parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la nivelul subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori. Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu exteriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul, li se va asigura protectia si intimitatea. FUNCTIUNI INTEGRATE La nivelul parterului si eventual la primul nivel se vor integra spatii pentru comert, birouri,(care pot fi inchiriate chiar de locatari), spatii pentru activitati tertiare, cabinete medicale, o cafenea, etc. De asemenea se vor integra spatii comunitare, spatii de hobby sau fitness, o minigradinita ,etc., acestea din urma putand fi amplasate si la alte nivele in legatura cu circulatiile verticale sau orizontale de acces, in legatura cu eventuale patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior), fiind destinate mai ales locatarilor. Aceste spatii in plus integrate in imobilele de locuit, vor insuma o suprafata desfasurata de circa 2000mp. Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor preve-

1 2 3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

dea scari separate de legatura cu subsolul. Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate in planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza finala. GARARI -PARCAJE Masinile vor fi cat mai invizibile in acest ansamblu. Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se creeze cate un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri de garare in subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare iesire, cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute si 20 locuri de garare corespunzatoare functiunilor suplimentare propuse. Pentru vizitatori vor fi prevazute 15 locuri de parcare la sol. ANEXE SPATII TEHNICE Subsolul va gazdui si spatiile tehnice; centrala termica, hidrofor, tablou electic, pompa de caldura, acumulatori de stocare,centrala de ventilare, bazin retentie apa,etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor complementare). Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea diferentiata a gunoiului menajer. 2.3. SRTUCTURI ANVELOPANTA Structura de rezistenta va fi de beton armat din cadre sau/si cu diafragme, in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn,piatra naturala, metal, caramida,etc), in ideea obtinerii unei structuri de locuire complexe , inovative (flexibile) care tine cont de conditiile climatice specifice si integreaza consumuri reduse de energie. Sistemul constructiv modular, cu deschideri mari, permite flexibilitatea formulelor de acomodare in timp si multiplicarea optiunilor spatiale. Se vor integra solutii tehnice constructive de rezolvare multistrat a anvelopantei, de ventilare mecanica, de folosire a surselor de energie alternative, de echilibrare a consumurilor energetice in ideea realizarii unor locuinte pe cat posibil pasive.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

124

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

3. STRATEGII Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii: 3-1, FLEXIBILITATE Pana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus din 2 parinti si n copii. Modelul rezultat este cel al apartamentului nDL(S), (nDormitoare, Living (Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al familiei, sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o celulaprivata si o celulafolosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile desfasurate sunt foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, igiena personala, relaxare, invatare, joaca. Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparental in monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod natural prin maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modificari la nivelul nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apartamentele existente, ocupate de familii in sens traditional. Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile ocupantilor. Ce facem daca aceste cerinte se schimba? Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in momentul definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poata raspunde unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte a spatiului cat se poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie FLEXIBILE si implicit DURABILE. Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : LO (locuinta pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va fi divizat si ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui dupa felul ei de a fi. Este strategia de a concepe apartamente durabile care vor raspunde azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schimbarea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori cu totul diferiti in decursul timpului. Apartamentul LO are doar o anumita suprafata locuibila si referirea la n dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile unei locuinte individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer Spatiul celulei va fi unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla multiple activitati care pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru depinde numai de cine il va folosi in decursul timpului.
1 2 5

3-2 URBANITATE Locuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului de apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor aspecte: legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de spatii verzi publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.), in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de locuit si asupra interactiunii sociale a locuitorilor. Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al infrastructurii urbane. Spatiile multifunctionalitatii integrate, cat si amenajarile propuse in zona verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecinatatii cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de interrelationare intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate, de polarizare, de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a diversificarii proprie unei strazi din centrul orasului. 3-3 DURABILITATE Spatiul generat de noul ansamblu trebuie s rspund simultan la mai multe criterii care s se subscrie principiilor arhitecturii durabile. El are propria identitate clar i pozitiv care se construiete bazndu-se pe puterea contextului, va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte de perspective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente, va interactiona cu mediul nconjurtor, pe care l respect i l protejeaz, va avea un factor de scar i densitate optim i va oferi cadrul pentru dezvoltarea de relatii sociale n imediata apropiere, concomitent cu reducerea consumului de resurse, inclusiv a exploatrii terenului. El poate face apel la folosirea principiilor aezrilor experimentale care militeaz pentru reducerea la 0 a emisiilor de carbon, astfel nct el conine faciliti pentru recreere de calitate, este un mediu sigur i protejat, curat i bine ntreinut i posed concepte de design care promoveaz un mediu interior sntos n cadrul aezmintelor urbane, acordnd simultan prioritate pietonilor, transportului public i ciclismului, n detrimentul parial al autovehiculelor personale. El posed o reea integrat de zone verzi care atrag publicul i ncurajeaz activitile n aer liber, destind psihicul i contribuie la modul de via
U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

sntos i de calitate i conine construcii concepute astfel nct s se acomodeze uor la schimbrile care survin de-a lungul timpului i care minimizeaz folosirea resurselor n procesul de construcie i n exploatare. Revenirea la materialele naturale, dup episodul modernitii i triumful betonului ca material ultim al arhitecturii, este de dorit cu att mai mult cu ct, la nivel mondial, o a treia generaie de arhiteci hi-tech (dup cele a metalului i a sticlei) pune n oper o extrem de sofisticat arhitectur din materiale prietenoase fa de mediu: piatr natural, lemn, crmid, metal, materiale reciclate. O ntreag arhitectur european contemporan s-a structurat deja n preajma acestei abordri sensibile la adresa mediului i a folosirii materialelor naturale care arat cum un material slab poate deveni ngredientul pentru o arhitectur de dimensiuni i expresie urbane i izbitor de contemporane. Se va urmri, pe ct posibil, respectarea principiilor urmtoare pe parcursului intregului proiect, de la ideea iniial pn la detalierea din ultima etap: o izolare foarte bun, subteran i suprateran, ideal din materiale naturale sau reciclate o ventilaie natural, cu recuperare de caldur, cu elemente de prenclzire sau prercire a aerului proaspt utilizarea captatorilor termici solari i a elementelor fotovoltaice utilizarea pompelor de caldura cu dublul rol de nclzire i rcire a spaiilor simultan cu utilizarea unor soluii contemporane de nclzire a spaiilor interioare stocarea energiei obinute din surse regenerabile n vederea scderii consumului energiilor conventionale n prin utilizarea de stocatoare de cldur controlul centralizat i permanent al energiilor folosite i al resurselor pentru a se constitui n aa numita cas inteligent utilizarea materialelor de construcie cu stabilitate termic, simultan cu promovarea materialelor obinute prin sau cu materii prime reciclabile/ecologice orientarea conform a spaiilor fa de punctele cardinale ceea ce conduce la reconsiderarea conceptului de proiectare de arhitectur; se urmarete folosirea spaiilor de tip ser sau atrium pentru stimularea aporturilor pasive, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimensionarea golurilor / logiilor / balcoanelor.

ngroparea parial sau total a volumelor pentru o mai bun izolare, folosirea acoperisurilor verzi 3-4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICA Volumetria propusa, prin complexitatea sa , va trebui sa creeze specificitate si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate trezi mandria ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate induce starea de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de referinta si interes la nivelul mai larg al orasului. COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme puternice ale fatadelor, fara a crea un aspect haotic al exteriorului. Calitatea si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar trebui exprimata si in exterior Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii orasanului din traditia urbana. Pentru studenti va fi un exercitiu de locuire inovativa apropiata viitorului, un exercitiu de poetica urbana.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

126

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

4 CONTINUTUL SI DESFASURAREA PROIECTULUI Studiul va cuprinde urmatoarele faze: FAZA I-a - 3 saptamani Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de ocupare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: Documentare - 5 exemple diferite din practica in domeniu ce vor contine pentru fiecare studiu de caz, reproduceri dupa planuri si imagini publicate, date ( autori, loc, perioada constructiei, suprafete, indici POT si CUT) schite, scheme analizand relatia cu contextul, tipologia de locuire, spatiile libere (publice, semipublice, private) modul de rezolvare a unitatilor si a apartamentelor, spatiile intermediare intre interior si exterior, expresia arhitecturala. Documentatia se va preda pe formate A3. Studiul ansamblului - Propunere regulament al terenului si al vecinatatilor, cu indicarea zonelor A si B, a suprafatelor construite la sol si totale, a POT-ului si CUT-ului, sc 1/500 - Schema generarii conceptului - Plan ansamblu , sc.1/200 - 2 sectiuni-desfasurate ansamblu, sc.1/200 - Macheta de ansamblu, sc.1/200 Predarea se face pe maximum 4 formate A2, dispuse orizontal- intr-o tehnica la alegere (inclusiv redactare pe calculator) Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei. Faza II-a - 6 saptamani Prima etapa : Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite si studiul ocuparii volumelor -Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor, sc 1/500 -Schema generarii conceptului - Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor ansamblului, sc 1/100 -Plan subsol general, sc.1/100
1 2 7

- Planurile tuturor nivelurilor diferite, sc.1/100 -2 sectiuni ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100 -2 fatade ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100 -Macheta de ansamblu, sc.1/100 Predarea se face pe maxim 4 formate A0 dispuse orizontal- intr-o tehnica la alegere (inclusiv redactare pe calculator). Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei. Faza II-a - 5 saptamani Etapa a doua: Studiul de detaliu al unui tronson selectat -Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor cu indicarea tronsonului selectionat pentru detaliere, sc 1/500 -Plan parter, planurile etajelor diferite ale tronsonului selectat (apartamente + nod circulatie), cu cote si indicatii de functiuni, suprafete si materiale, sc.1/50 - Variante posibile de functionare flexibila in functie de structura familiala, in prezent si peste 50 de ani, sc.1/100 Se va indica pentru fiecare apartament detaliat suprafata utila/ locuibila/ construita. -2 sectiuni cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50 -2 fatade cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50 -Detaliu de travee; plan , sectiune , fatade cu explicitare materiale, sc/1/20 -minim5 detalii de noduri de rezolvare a fatadei, sc/1/10 Predarea se face pe maximum 4 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Fatadele si studiul de flexibilitate vor fi redactate color. Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei. Nota finala va fi media rezultata din notele obtinute la ambele etape ale fazei II. CRITERII DE APRECIERE -Integrarea ansamblului proiectat in contextul existent, din punct de vedere spatial, social si functional.
U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

-Valoarea conceptului de ansamblu si a celui de locuire- felul in care acestea sunt puse in practica, diversitatea multipla a unitatilor de locuit; -Calitatea solutiei arhitecturale (flexibilitate, urbanitate, durabilitate, complexitate si poezie) Se va acorda cate un premiu primelor 3 proiecte clasate.

Autor tema: Prof.dr.arh.Anca Otoiu Colaboratori:   Conf.dr.arh.Silvia Costescu, Asistent arh.Sergiu Petrea, Asistent arh.Cristina Constantin

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

128

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

1 2 9

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Zona protejat nr.13, bulevardul rezidenial Dacia subzona Cp1c I. DESCRIERE a. delimitare: - bulevard care unete Piaa Roman cu Calea Moilor b. caracteristici: - o ax de tip particular care exemplific rigoarea i unitatea unei intervenii reglementate; este un element de tranziie dintre zona de nord la oraul dens al zonei centrale - elementele definitorii i care-i confer caracterul snt: profilul transversal constant ; tipologia construciilor; prezena dominant a vegetaiei de aliniament. c. evoluie: - trasarea n a doua jumtate a secolului al XIX-lea d. agresiuni: - implantri care nu respect caracteristicile zonelor (reglementate la origine): gabarit i nlime peste limita maxim de 16m e. valoare: - bulevard - rezidenial, care mbin rigoarea i unitatea unei intervenii reglementate cu scara i caracterul domestic al esutului bucuretean rezidenial de sfrit de secol XIX. f.grad de protecie: - maxim - se protejeaz valorile arhitectural - urbanistice, istorice i de mediu natural

n ansamblul lor: trama stradal, fondul construit, caracterul i valoarea urbanistic; snt permise intervenii care conserv i poteneaz valorile existente g. intervenii: - punerea n valoare cldirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare, restaurare, ntreinere) - protecia vegetaiei, refacerea spaiilor verzi agresate - dezvoltarea segmentului dintre Piaa Gemeni i Calea Moilor II. UTILIZARE FUNCIONAL a. utilizri admise: - locuine cu standard ridicat, compatibile cu inuta arhitectural a cldirilor existente - se menin neschimbate acele utilizri iniiale ale cldirilor care corespund cerinelor actuale sau se admite revenirea la acestea b. utilizri admise cu condiionri: - funciuni cu caracter comercial de lux sau servicii specializate: anticariat, galerie de art, reprezentan comercial, birou pentru profesiuni liberale i consultan, cu urmtoarele condiii (1) funciunea s nu stnjeneasc vecintile  (2) funciunea s nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului (3) s nu afecteze vegetaia existent (curi de faad i arbori)  (4) s nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare n interiorul  parcelei sau pe domeniul public

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

130

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

- se admite amenajarea unor mici baruri / restaurante la parterul cldirilor cu o capacitate maxim de 50 de locuri (interior + exterior), cu respectarea condiiilor de mai sus. c. utilizri interzise: - activiti care pot provoca degradarea cldirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zon protejat; - activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcii provizorii de orice natur - inclusiv chiocuri i panouri publicitare, de orice dimensiune i indiferent de modalitatea lor de montare; - depozitare en-gros; - depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice; - activiti care utilizeaz pentru depozitare i producie terenul vizibil din circulaiile publice sau din instituiile publice; - depozitri de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deeurilor urbane; - staionarea i gararea autovehicolelor n construcii multietajate; - lucrri de terasament de natur s afecteze amenajrile din spaiile publice i construciile de pe parcelele adiacente; - orice lucrri de terasament care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedic evacuarea i colectarea apelor meteorice.

de la aliniament iar fa de limita opus a parcelei se va retrage la o distan egal cu jumtate din nlimea la corni, dar nu mai puin de 3,0 metri; - n cazul n care parcela se nvecineaz cu cldiri retrase fa de limitele laterale ale parcelei, noua cldire se va retrage obligatoriu fa de ambele limite laterale ale parcelei la o distan egal cu jumtate din nlime, dar nu mai puin de 3.0 metri; - cldirile se vor retrage fa de limita posterioar la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni dar nu mai puin de 5.0 metri; n cazul n care pe limita posterioar a parcelei exist calcanul unei construcii nvecinate, noua cldire se va alipi la acest calcan. d. amplasarea cldirilor pe aceeai parcel - cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la corni a celei mai nalte dintre ele; - distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele prezint calcane sau ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte activiti ce necesit lumin natural. IV. ECHIPAREA CLDIRILOR a. circulaii i accese: - parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaie public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din proprietile nvecinate; - n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificulti de deplasare. b. staionarea autovehiculelor: - staionarea vehicolelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulaiilor publice; - n cazul n care nu exist spaiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau n cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distana de maxim 150 metri. c. condiii de echipare edilitar: - toate construciile vor fi racordate la reelele edilitare publice; - se recomand la cldirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvial s fie fcut pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii; - se va asigura n mod special evacuarea rapid i captarea apelor meteorice n reeaua de canalizare; - toate noile branamente pentru electricitate i telecomunicaii vor fi realizate ngropat;

III. AMPLASAREA CLDIRILOR a. caracteristicile parcelelor: - se menin neschimbate dimensiunile i formele actuale ale parcelelor din zona protejat b. amplasarea fa de aliniament: - aezarea cldirilor se va face retras uniform cu 4 m de la aliniamentul bulevardului; faada cldirii va fi paralel cu acest aliniament. - aezarea cldirilor fa de strad: regim izolat cu excepiile precizate n plana anex. - la interseciile dintre strzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicular pe bisectoarea unghiului dintre strzi avnd o lungime de minim 12,0 metri pe strzile de categoria I i a II-a i de 6,0 metri pe strzile de categoria a III-a. c. alinierea lateral i posterioar: - n cazul n care pe una din limitele laterale ale parcelei exist calcanul unei construcii nvecinate, noua cldire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri

1 3 1

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTUR I URB AN I SM I ON MI N CU - B UCURE TI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulaiile publice i se recomand evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV; - se interzice amplasarea firidelor de branament pentru electricitate, telecomunicaii i gaze pe faadele principale ale cldirilor; - se interzice montarea aparatelor de aer condiionat pe faadele ctre strad, sau pe cele laterale n cazul n care ele se deschid ctre curi de onoare. d. spaii libere i plantate: - spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad; - spaiile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard vor fi nierbate i plantate cu un arbore la fiecare 100 mp; - se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; - se va avea n vedere subordonarea oricror elemente de mobilier urban caracterului cldirilor i condiionarea realizrii lor de aceleai avize de specialitate ca i construciile. e. mprejmuiri: - se va menine caracterul existent al mprejmuirilor astfel: - se va acorda prioritate conservrii gardurilor existente; n caz c este absolut necesar refacerea lor, ele vor urma acelai regim de avizare ca i interveniile asupra cldirilor. - gardurile spre strad vor fi transparente, vor avea nlimea de maxim 2.00 metri dac sunt conform vechilor regulamente; gardurile vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioar fiind transparent realizat din fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea minim de 2.00 metri. V. CONFORMAREA CLDIRILOR a. nlimi admise: - maximum 16 m, minimum 13 m. - peste nlimea admis se accept realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m fa de planul vertical al faadei. |nlimea noilor construcii nu va putea depi, totodat, cu mai mult de 3 m nlimea cldirilor existente nvecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depi cu 3 m nlimea maxim vertical (16 m), desfurat pe cel mult o treime din lungimea faadei. - n cazul cldirilor de col, nlimea permis pentru bulevard poate fi continuat i pe strada secundar pe o lungime de cel mult 15 m, dup care se racordeaz la nlimea corespunztoare strzii respective. - atunci cnd o cldire nou este alturat la calcan unei construcii existente cu acoperi, este recomandat preluarea pantei acoperiului, fr ns a depi coama acoperiului existent.

b. aspectul exterior: - orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai n condiiile legii. Prin restaurarea cldirilor existente (inclusiv prin msurile de consolidare a structurilor), se va pstra sau se va reveni la (dac este cazul) arhitectura iniiala a faadelor. - arhitectura noilor cldiri va respecta caracterul arhitectural general al bulevardului, nscriindu-se, nainte de toate, n scara definit de cldirile existente. - se interzic suprafee vitrate de mari dimensiuni (perete cortin), imitaiile de materiale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafee metalice strlucitoare), utilizarea culorilor stridente.

VI. OCUPAREA I UTILIZAREA PARCELEI a. procent maxim de ocupare al terenului (POT): - maxim admis: 65 %. Suprafaa rmas liber trebuie s fie de cel puin 30 mp. b. coeficient de utilizare al terenului (CUT): - maxim admis: 3 c. zone non-aedificandi - zone neconstruibile pentru spaiile publice, conform planei anex. d. alte servitui - servitui de nlime (non altius tollendi) se vor introduce n vecintatea accentelor verticale istorice (turle de biserici, cupole ale cldirilor publice). De asemenea trebuie introduse criterii de utilizare a materialelor, a mprejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esenelor vegetale etc. VII. SPAII PUBLICE a. traseu - se pstreaz traseul actual, conform plan anex. b. profil transversal - se pstreaz profilul actual, conform plan anex. c. echipare i amenajare - nu exist condiionri stilistice, dar se va avea n vedere subordonarea oricror elemente de mobilier urban caracterului cldirilor i condiionarea realizrii lor de aceleai avize de specialitate ca i construciile. d. plantaie - interveniile vor conserva caracterul actual al vegetaiei (esene, densitate, nlime etc.) - curile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu plantaii decorative inclusiv pe faade;

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R I U R BA N I S M I O N M I N C U - B U CU RE T I

132

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2010-2011

Dir. departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ef catedr: prof.dr.arh. Adrian Spirescu | efi de an: ef lucr.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.drd.arh. Sergiu Petrea 1 3 3 Documentare, grafica i editare: ef lucr.dr.arh. Andra Panait