VECHE

NOU

Despre Sibiu - Informatii statistice din Judetul Sibiu, Romania

Situat n centrul Romniei, respectiv n sudul Transilvaniei, judeul Sibiu are o suprafa total de ! "#$ %m! ptrai, mai e&act $, #' din teritoriul rii! (a ntindere, ocup locul al $"-lea, acela)i pe care se situea* )i din punct de vedere al populaiei +"$,! -$" locuitori la recensmntul din martie$..$, ceea ce nseamn o densitate de -/ loc! 0%m! p, ea fiind or1ani*at n ,".-2 1ospodrii )i 3" cldiri instituionale, cu un numr mediu de persoane de $, 3 4! 5ste foarte ec6ilibrat din punct de vedere al structurii pe se&e, respectiv ,' fa de "3' n favoarea celui feminin! 7opulaia este ntr-un procent covr)itor +3., "'4 de naionalitate romn )i preponderent ortodo&, urmnd n ordine cea ma16iar, rrom )i 1erman, respectiv culturile romano-catolic, 1reco-catolic )i reformat! Judeul reune)te ,// de localiti, ntre acestea, dou fiind municipii +Sibiu )i 8edia)4, nou ora)e +91nita, 9vri1, (isndie, (op)a 8ic, Dumbrveni, 8iercurea Sibiului, :cna Sibiului, Sli)te )i Tlmaciu4, lor adu1nduli-se # de comune! Re)edina judeului este municipiul omonim, Sibiu +cu o populaie actual de , "! /3$ locuitori4, ora) cunoscut sub numele de ;ermannstadt )i avnd o vec6ime de peste opt secole +a fost menionat prima dat ntr-un document oficial din ,,3$4!

Sibiul vechi din Sibiu Pasajul Scarilor

(onsiderat a fi cel mai pitoresc loc caracteristic Sibiului vec6i, 7asajul Scarilor cunoscut si sub numele de < =idul cu ace< , face le1atura intre :rasul de Sus si :rasul de Jos, prin doua ramificatii de scari si arcade ce inconjoara *idurile cetatii din jurul >isericii 5van16elice

Piata Mare Sibiu

Devenita, o data cu evenimentele din decembrie ?/3, un simbol, un fel de <%ilometrul .< al Sibiului, 7iata 8are, una dintre cele mai mari din Transilvania, situata in partea de nord a orasului, a repre*entat dintotdeauna o veritabila emblema a stravec6iului bur1

Piata Mica Sibiu

(onstruita in secolele @IA-@AI, 7iata 8ica din Sibiu, cunoscuta si sub numele de < Rin1ul cel mic< , aflata in interiorul celei de a doua incinte de fortificatii a cetatii, repre*inta vec6iul centru comercial al urbei

Podul Minciunilor Sibiu

(onstruit pe locul unui turn de poarta al celei de a doua incinte de fortificatii, 7odul 8inciunilor care lea1a cele doua sectoare ale 7ietei 8ici, permitand le1atura dintre :rasul de Jos si :rasul de Sus, este, fara indoiala locul cel mai incarcat de le1enda din Sibiu

Muzee din Sibiu Muzeul Brukenthal

9rta plastica, istorie, stiintele naturii, ar6eolo1ie, numismatica, arta decorativa! Infiintat in ,/,-, avand la ba*a fostele colectii >ru%ent6al, la care s-au adau1at colectiile 8u*eului Societatii (arpatine!

Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA

:rasul Sibiu desc6ide spre vi*itare, unul dintre cele mai mari mu*ee in aer liber din Romania si din sud-estul 5uropei, 8u*eul (ivili*atiei 7opulare Traditionale 9STR9! 9cesta este situat in 7adurea Dumbrava, la " %m de orasul Sibiu

Muzeul de istorie
(omple&ul de cladiri al 7rimariei Aec6i +numit si (asa 9ltember1er - 7empfflin1er4, compus din opt corpuri de cladire, este poate cel mai important ansamblu de ar6itectura civila 1otica din Transilvania

Muzeul de Istorie Naturala

>a*ele acestui mu*eu au fost puse inca in ,/"3, prin infiintarea Societatii 9rdelene de Stiinte Baturale din Sibiu +Siebenbur1isc6er Aerein fur BaturCiessensc6aften *u ;ermannstadf4

Muzeul de Arme si Trofee de anatoare

5&po*itia 9rme si trofee de vanatoare a fost desc6isa pentru public in ,322 si reor1ani*ata in ,3/, in (asa Spiess de catre mu*eo1rafii comple&ului national 8u*eal >ru%ent6al!

Muzeul de Istorie a farmaciei

Inau1urat in anul ,3-$ in cladirea-monument istoric si de ar6itectura datat din , 2/-o casa cu lo11ie desc6isa la parter, situata in 7iata 8ica nr! $2, 8u*eul de Istorie a Darmaciei fiintea*a in spatiul in care, timp de trei secole, incepand din ,2.., a functionat farmacia < Ea Frsul Be1ru<