Procesarea paralela vs.

procesarea serial
Datorita limitarilor de fabricare si specificatiile de design, cum ar fi numarul de tranzistori
si capacitatile maxime de incalzire, este acum un standard industrial ca un procesor sa
aiba mai multe nuclee. Abordarea multi-core a condus la procesarea paralela pe scara
larga chiar si pe cel mai simplu calculator. Exista multe avantaje, atat pentru procesarea
serial cat si pentru cea paralela, cu toate acestea, in unele cazuri, adaugarea mai multor
nuclee de procesare nu duce la cresterea capacitatilor de calcul ale unui calculator.
Procesarea serial este designul original operational al unui procesor. In esenta sa, este
ideea de FIFO sau procesare first-in first-out. Instructiunile sunt efectuate de procesor
pe fundamentul primului venit, primul servit. Multitaskingul este eficient doar la
procesoarele de mare viteza, care poseda o frecventa de clock suficient de mare pentru
a face comutarea transparenta intre sarcini. Acest lucru depinde foarte mult de sistemul
de operare si software-ul utilizat. In procesarea serial nu este o cale pentru fluxul de date
si executarea de instructiuni.

Threading este procesul de impartire a unei sarcini in mai multe parti mai mici, fiecare
fiind un proces serial. De exemplu, un joc video ar putea rula calcule de fizica pe un
thread si procesarea sunetului pe altul. Initial aceasta a fost pusa in aplicare pe un
procesor serial care putea, intr-o masura limitata, sa comute intre thread-uri. Acest lucru
este posibil deoarece un procesor petrece majoritatea timpului in asteptarea datelor sau
instructiunilor care urmeaza sa fie aduse din memorie sau de pe hard disk. Multithreading are un avantaj al acestor asteptari comutand intre thread-uri si astfel crescand
eficienta de prelucrare.
Procesoarele multi-core poseda doua sau mai multenuclee fizice. Acest lucru permite
adevarata procesare paralela. Aceste nuclee, de multe ori, isi impart memoria, cunoscut
sub numele de memorie cache, astfel incat acestea pot partaja date in timpul sarcinilor
de procesare. Procesoarele multi-core sunt, de asemenea, capabile de multi-threading
pe fiecare nucleu, desi aceasta capacitate este limitata la anumite procesoare din seria
Intel. Procesoarele multi-core exceleaza la procesarea paralela, cum ar fi criptarea,
codarea media, compresia datelor si, de asemenea, permite multi-tasking fara probleme.

Este adesea tentant sa vedem performanta potentiala a unui CPU capabil de procesare
paralela ca o justificare pentru un calculator mai scump. Cu toate acestea, procesarea
paralela este inca insuficienta. In afara de aplicatii stiintifice concepute pentru procesare
paralela, aplicatiile de consum de multe ori nu sunt programate pentru a utiliza
procesarea paralela. Unele aplicatii nu au posibilitatea de a fi impartita intr-o maniera
care este in concordanta cu arhitectura paralela. Doar cateva aplicatii, in afara de cele
mentionate, sunt programate sa profite de un procesor multi-core eficient. Acest lucru
este in continuare complicat de deficientele sistemelor de operare in ceea ce priveste
planificarea proceselor. In afara de un utilizator care executa simultan mai multe sarcini,
multi utilizatori nu vor vedea castiguri semnificative de eficienta avand doua sau mai
multe nuclee.