1.

Determinarea acuitatii vizuale Metode subiective Determinarea acuitii vizuale la distan: - Iniial monocular cu determinarea AV fr corecie i apoi corectat optic, iar n final se msoar AV binocular. - la optotip , de la 5-6 m distan - n.d. ( numr degetele) -p.m.m.(percepe micrile minii) -p.l. (percepe lumina) -f.p.l. (fr percepie luminoas) Determinarea acuitii vizuale la aproape- distana la care se msoar AV fiind variabil n funcie de profesie (de obicei este 3040 cm) Determinarea AV la distan intermediar de lucru (calculator, dirijori, stomatologi) Optotipul pt. distanta - optotipul clasic prezint 10 rnduri cu teste Daca examinatul nu poate citi primul rand,il apropiem de optotip pana cand reuseste sa citeasca primul rand sau sa recunoasca degetele mainii examinatorului(il punem sa numere degetele de la 30,20,10 cm) - Daca nu poate numara degetele,e intrebat daca percepe miscarile mainii,sau daca percepe lumina.Daca nu percepe nici lumina acuitatea vizuala e O. - poate prezenta i un cadran astigmat, test bicolor rou-verde i test polaroid pentru cercetarea vederii stereoscopice - testul bicolor verific exactitatea coreciei prescrise 2.INSTILAIILE OCULARE Colirurile se folosesc pentru: tratament; diagnostic; anestezie. Tehnica: nainte de instilare trebuie verificat dac flaconul conine substana dorit, dac aceasta arat macroscopic nealterat, dac nu are data de valabilitate depit, dac medicamentul nu este contraindicat pacientului n cauz. - Pacientul este plasat n poziie eznd sau culcat, cu ochii deschii i privirea ridicat. Trgnd uor n jos pleoapa inferioar cu mna liber sau cu degetul mic al minii care ine flaconul, deschidem fundul de sac conjunctival inferior, putem s imobilizm i pleoapa superioar pentru a nvinge blefarospasmul, apoi strngem flaconul pentru a instila una - dou picturi. Nu vom instila mai multe picturi imediat, trebuie s respectm un interval de minim 3-5 minute ntre instilaiile unor coliruri diferite, pentru a permite absorbia lor complet. - Pentru a limita efectele adverse sistemice, dar i pentru a crete remanena n sacul conjunctival, vor fi obstruate cile lacrimale, prin pensarea simultan cu degetul mare i cel arttor a cantusului intern i a regiunii adiacente timp de 3-5 minute. Complicaii: alergice, infecioase, reflexe vagale 3.PANSAMENTELE OCULARE Clasificare: ocluzive, compresive, uscate, umede, directe. Indicaii - ocluzive : boli ale polului anterior, postoperator, dup traumatisme oculare, paliativ n keratita lagoftalmic, terapie ocluziv n ambliopie. - compresive : hemoragii oculare, soluii de continuitate ocular, atalamii postoperatorii persistente -uscate: cele mai folosite; -umede: contuzii, arsuri palpebrale, injeciile oculare. Tehnica:- ocluzive: aezm pacientul n poziie eznd i-l rugm s lase uor capul pe spate i s nchid ochii. Vom terge tegumentele palpebrale i perioculare cu un tampon de vat cu alcool pentru dezinfecie i pentru a degresa pielea n ideea unei aderenei mai bune a leucoplastului. Aplicm apoi unul sau mai multe pansamente oculare ovale, peste care trecem o band de leucoplast oblic din regiunea supero-intern sprncenar pn spre lobul urechii.

- Pansamentele directe au aceleai indicatii ca i cele ocluzive, ele ns nu folosesc pernue de vat ci numai leucoplast aplicat direct pe piele. Pentru aplicarea unui astfel de pansament rugm pacientul s nchid ochii. Pe pielea pleoapei superioare se pun dou benzi orizontale, suprapuse de leucoplast. O a treia band de leucoplast se pune vertical plecnd de pe suprafaa benzilor orizontale i ajungnd pn la pleoapa inferioar. - Pansamentul compresiv necesit mai multe pernue cu vat i aplicarea mai multor benzi de leucoplast n diagonal (una drept i altele puin mai lateral, uor curbate cu concavitatea spre cea central). Dac este nevoie de o compresiune mai mare se poate trage peste leucoplast o fa n diagonal peste cap. 7. Pregatirea pentru injectii subconjunctivale, parabulbare, retrobulbare Tehnica: - aezm pacientul n poziie eznd cu capul uor pe spate/ culcat si cu ochii inchisi. Trgnd uor n jos pleoapa inferioar cu mna liber deschidem fundul de sac conjunctival inferior, putem s imobilizm i pleoapa superioar pentru a nvinge blefarospasmul, apoi strngem flaconul pentru a instila una - dou picturi de anestezic; repetam instilarea la 2-3 minute pana cand pacientul nu mai simte jena la instilare; asteptam un interval de 3-5 minute ca anestezicul sa isi faca efectul. Cand pacientul este anesteziat se face injectia subconjunctivala. Dupa efectuarea ei I se cere pacientului sa inchida usor ochii si se plaseaza deasupra pleoapelor o compresa rece cateva minute, urmata de pansament. - in cazul injectiilor para si retrobulbare se acorda atentie igienizarii regiunii orbito-palpebrale; se terg tegumentele palpebrale i perioculare cu un tampon de vat cu povidone-iodine/ alcool pentru dezinfecie i pentru a degresa pielea din regiunea orbito-palpebrala; nu se revine cu tamponul pe zona decontaminata anterior. Se asteapta uscarea solutiei antiseptice, dupa care se efectueaza injectia para/ retrobulbara, se plaseaza pansamentul. 4.Pleoapele PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular. - delimiteaza fanta palpebrala - 2 margini si 2 unghiuri - marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal. Pe marginea libera, anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. + glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll). STRUCTURA PLOEAPELOR sunt costituite din 7 straturi care se scucced in urmatoarea ordine de la suprafata spre profunzime: pielea, stratul fibros, tesutul celular subcutanat, stratul fibrelor musculare netede si stratul stratul muscular striat, mucos (conjunctival) al doilea strat de tesut celular, Stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului avand doua portiuni. Portiunea palpebrala este situata in jurul deschiderii palpebrale si prezinta 4 portiuni: - m. Rioland care se gasesc inainte si inapoia foliculilor cililor - portiunea pretarsala siutuata inaintea tarsului - portiunea preseptala dispusa circular in fata septului orbitar - m.Horner ,numit si m.lacrimal posterior care inconjura canaliculele lacrimale realizand un fel de pompa aspiratoare a lacrimilor -tarsul - alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent -muschiul capsulotarsal controleaza marimea fantei palpebrale. -conjunctiva palpebrala

 e foarte aderenta de tars la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee. ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari. 5.DETERMINAREA CMPULUI VIZUAL (CV) Cmpul vizual monocular reprezint totalitatea punctelor din spaiu care i proiecteaz imaginea simultan pe retina unui ochi atunci cnd acesta este n poziie primar privete drept nainte. Cmpul vizual binocular cuprinde totalitatea punctelor din spaiu care i formeaz concomitent imaginea pe retina celor doi ochi aflai n poziie primar. Aprecierea orientativ a CV se poate realiza utiliznd metoda prin Comparaie- examinatorul mic indexul de la nevzut la vzut n 4 sau 8 direcii din spaiu i va aprecia comparativ limitele CV al ochiului examinat n raport cu limitele CV pe ochiul su. nregistrarea CV se numete perimetrie i reprezint o metod de investigaie subiectiv, imposibil de realizat n lipsa unei colaborri foarte bune cu subiectul examinat. Principiul metodei este acelai indiferent de tipul de perimetrie: se prezint ochiului investigat stimuli luminoi standardizai ca mrime, luminozitate i culoare n timp ce acest ochi fixeaz o int central neluminat (pentru a fi meninut n poziie primar). Pacientul trebuie s semnalizeze verbal sau acionnd un dispozitiv manual cnd vede stimulii prezentai. Variind parametrii stimulilor luminoi prezentai se investigheaz funcia vizual a diferitelor zone retiniene. Dup modul de prezentare a testelor se disting dou tipuri de perimetrie utilizate n prezent: Perimetria kinetic se realizeaz pe perimetrul cu cupol Goldmann i const n micarea unui test de o mrime i luminozitate fixe, de la nevzut spre vzut, pe diferite meridiane. Atunci cnd subiectul afirm c vede testul se traseaz puncte care vor constitui izopterul caracteristic stimulului fixat. n general se construiesc 3 4 izoptere utiliznd parametri diferii pentru stimulii luminoi, astfel nct investigaia s fie orientat n raport cu afeciunea suspectat. Dup stabilirea periferiei CV se exploreaz interiorul acestuia, iniial preciznd pata oarb i ulterior cutnd eventuale scotoame. Perimetria static utilizeaz perimetre automate, computerizate. Diferena fa de metoda kinetic este c stimulul se prezint static, ntr-un punct al CV n timp ce luminozitatea lui este variabil, astfel c pentru punctul retinian respectiv se nregistreaz sensibilitatea luminoas (limita pe vertical a CV). n general se testeaz zona central de 30, utiliznd programe specifice pentru diferitele patologii oculare suspectate 6.filmul lacrimar Secreia tuturor glandelor lacrimale este uniformizat prin micarea pleoapelor la nivelul suprafeei oculare sub forma filmului lacrimal care are 3 straturi suprapuse: superficial lipidic, mijlociu apos i profund mucos. Filmul lacrimal are rol cicatrizant pentru suprafaa ocular, de protecie antiinfecioas, de nutriie i oxigenare a corneei, de protecie mecanic prin ndeprtarea corpilor strini sau a detritusurilor celulare, precum i rol n refracia ocular prin regularizarea suprafeei corneene. Secreia lacrimal are dou componente: reflex (predominant, realizat de glanda lacrimal principal, controlat de inervaie) i bazal (realizat de glandele lacrimale accesorii, se pare independent de controlul nervos). Reflexul de lcrimare este declanat de stimuli fizici, chimici sau dureroi de la nivelul corneei, conjunctivei, mucoasei nazale, etc, care ajung pe calea nervului oftalmic la nucleii senzitivi ai trigemenului V. Dup conexiuni nervoase superioare complexe se controleaz secreia glandei lacrimale principale pe ci predominant parasimpatice. Dup ce au fost unifromizate sub forma unui film pe suprafaa ocular lacrimile se acumuleaz n unghiul intern al fantei palpebrale, n lacul lacrimal, din care urmeaz calea arborelui excretor lacrimal.

7.Exoftalmiile Def. reprezinta deplasarea anterioara anormala a globului ocular in orbita. Clasificare : 1. Uni sau bilaterala 4. Reductibila sau nereductibila 2. Simetrica sau asimetrica 5. Permanenta sau intermitenta 3. Axiala sau neaxiala 6. Acuta sau cronica Exemplu : exoftalmia in boala Basedof este cea mai frecventa cauza de exoftalmie bilateral , cronica, asimetrica, axiala, nedureroasa, permanenta si nereductibila. Exemplu: exoftalmia in anomalii congenitale; anomalia congenitala este asociata cu alte anomilii oculo-orbitale (disostoze cranio faciale), hemoragii orbitare(ex:exoftalmii in anomalii vasculare ). Pentru aprecierea gradelor exoftalmiei : mica, medie , mare si severa , este necesara exoftalmometria, o investigatie speciala care apreciaza distanta dintre varful corneei si marginea rebordului orbitar extern. (normal, 14-20 mm ) Falsa exoftalmie este intalnita la glaucomul congenital cu buftalmie, miopia forte, in care globul ocular este hiperdimensionat, sindromul de refractie palpebrala. Poate fi de cauza: Clinic, bolnavul acuza : - Inflamatorie (celulita ) - Diplopie instalata rapid - Vasculara ( avevrisme, varice) - Durere - Tumorala - Pot aparea leziuni corneene sau modificari de - Endocrina refractive ( astigmatism) - Traumatica 8. Metode de examinare a permeabilitatii arborelui lacrimal excretor Aprecierea orientativa a permeabilitatii globale a arborelui lacrimal se realizeaza prin instilarea unei picaturi de glucoza ( sau de ser fiziologic) in sacul conjunctival :daca subiectul sumte gustul dulce ( sarat) in gura atunci caile lacrimale sunt permeabile. Testele Jones sunt investigatii instrumentale care permit un studio clinic mai fidel al permeabilitatii sistemului de drenaj lacrimal, indicand si nivelul unor eventuale obstructii. Una dintre cele mai utilizate metode clinice de investigare cantitativa a secretiei lacrimare este realizarea testelor SCHIRMER cu ajutorul unor benzi speciale din hartie de filtru dreptunghiulare , de 35 pe 5 mm , care se plaseaza cu un capat in fundul de sac conjunctival inferior , in treimea externa pentru a nu leza corneea si se masoara lungimea benzii infiltrate cu lacrimi dupa 2-5 minute. Exista si alte metode de investigare a secratiei lacrimare : - Metode cantitative (examenul raurilor lacrimare) - Metode calitative (timpul de rupere al filmului lacrimal) 9. Functiile filmului lacrimal Filmul lacrimal are rol cicatrizant pentru suprafaa ocular, de protecie antiinfecioas, de nutriie i oxigenare a corneei, de protecie mecanic prin ndeprtarea corpilor strini sau a detritusurilor celulare, precum i rol n refracia ocular prin regularizarea suprafeei corneene. 10. Recunoasterea lentilelor Lentilele sunt convergente si divergente Lentilele convergente se folosesc in cazul hipermetropiei care este un viciu de refractie punctiform. Lentilele au centrul mai gros si periferia mai subtire. Ele cresc puterea de refractie a globului ocular. Regula de corectie in cazul hipermetropiei : - Se alege lentila cea mai mare cu care pacientul vede cel mai bine. (pacientul vede bine si cu +1 , si cu +2 si cu +3 , se da lentil +3 ) - Lentilele convergente sunt lentilele cu + Lentilele divergente sunt notate cu semnul - , deoarece dioptrul ocular al ochiului miop are o putere de reflactie mai mare decat normalul. Lentilele divergente se folosesc in cazul miopiei. Lentilele divergente sunt mai subtiri in centru si mai groase la periferie si micsoreaza imaginea. Regula de corectie : se prescrie lentila divergenta cu valoarea cea mai mica cu care pacientul vede cel mai bine. Exemplu : acelasi pacient miop vede si cu -1 , -1.5 , - 2 pana la ultimul rand corect , dar se prescrie lentil cu -1 pentru a corecta atat cat este necesar din miopia manifesta. Lentilele de contact se folosesc in cazul astigmatismului . Lentilele cilindrice sunt lentilele cu semnul - iar lentilele sferice sunt cele cu semnul +. Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor unei imagini sumate.