Subiectele dreptului afacerilor

Persoana fizic (ZIDARU) Materia persoanelor revine in Codul civil, putandu-se vorbi de o revans istoric a codului civil. Din 1954 materia persoanelor si materia dreptului familiei au fost scoase din codul civil prin decretele nr. 31 (priveste persoanele fizice si persoanele juridice), si nr. 32 (act normativ de punere in aplicare a decretului nr. 31), respectiv prin Legea nr. 4/1953 (priveste dreptul familiei). NCC incepe cu dispozitiile generale si continu cu persoana fizic care este definit in cuprinsul art. 25 alin 2 (Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile.), iar alin. 3 defineste persoana juridic (Persoana juridic este orice form de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi si de obligatii civile ). In ceea ce priveste persoana, aceasta este privit ca titular de drepturi si obligatii. Capacitatea de folosint I. Art. 34 defineste capacitatea de folosint (Capacitatea de folosint este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.). Spre deosebire de Decretul nr. 31/1954 care se refer la aptitudinea de a avea drepturi si obligatii, NCC face precizarea c este vorba de drepturi si obligatii civile. O persoan nu poate avea mai multe capacitti, dar capacitatea poate imbrca mai multe forme raportat la ramura de drept care intereseaz. Prin definitia dat, NCC nu face altceva decat s-si dovedeasc pozitia de drept comun (consacrata expres in art. 2 alin. 2 din NCC: (Prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozttiilor sale.). In diferitele ramuri de drept se pot intalni si alte ipostaze ale persoanei fizice: calitatea de ruda, de sot, de contribuabil, de cettean etc., ins nici una dintre aceste ramuri de drept nu reglementeaz de o maniera exhaustiva persoana fizica. In Titlul I referitor la dispozitiile generale se da un caracter concret dispozitiei constitutionale din art. 18 care instituie protectia general a persoanelor strine si apatrizilor, dispunandu-se c cettenii strini si apatrizii sunt asimilati in conditiile legii cu cettenii romani in ceea ce priveste drepturile si liberttile civile. Anumite trsturi enuntate in doctrin in legtur cu capacitatea sunt prezentate in textul art. 29 din NCC (alin.1: Nimeni nu poate fi ingrdit in capacitatea de folosint sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevzute de lege., alin. 2: Nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosint sau la capacitatea de exercitiu.). In msura in care s-ar incheia acte unilaterale sau cu caracter conventional prin care un subiect de drept renunt la o parte a capacittii sale de folosinta acestea ar fi lovite de nulitate absolut fiind contrare regimului de drept public al capacittii. De ex., clauza potrivit creia o persoan se oblig fat de alta s nu dobandeasc niciodat drepturi dintr-o succesiune, sau clauza

potrivit creia printr-un contract de munc se impune angajatului s nu devin printe etc., fiind contrare bunelor moravuri (aduc atingere liberttii persoanei de a dispune de ea inssi) sunt lovite de nulitate absolut. Art. 1255 din NCC reglementeaz regimul nulittii partiale. In alin. 2 textul dispune c: Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul su numai dac sunt, prin natura lor, esentiale sau dac, in lipsa acestora, contractul nu s-ar fi incheiat.. Urmtoarele 2 alineate reglementeaz 2 situatii de nulitate partial (alin. 2 : In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile., alin. 3: Dispozitiile alin. (2) se aplic in mod corespunztor si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise ). Dac se constat c exist o cauz de nulitate care priveste o clauz dintr-un act complex se pune intrebarea dac nulitatea este partial - regula, sau total - exceptia. (Doctrina s-a pronuntat in sensul c nulitatea este partial.) In msura in care nulitatea priveste o clauz esential a contractului potrivit naturii sale eliminarea acestei clauze face ca toate celelalte clauze, considerate neesentiale, s fie eliminate si ele. Dac o clauz nu este esential potrivit naturii sale, se pune o problem de interpretare: dac potrivit vointei comune a prtilor, respectiva clauz ar fi avut caracter esential. (Ipoteza unui imprumut cu doband cmtreasc. Pentru imprumuttor clauza referitoare la dobanda ce depseste maximul admis de lege in materie de lege are caracter esential, dar pentru imprumutat nu este esential. Nulitatea clauzei referitoare la doband poate atrage nulitatea intregului contract? Intr-o asemenea ipotez, numai clauza referitoare la dobanda excesiva este nul, iar contractul isi va produce efectele. Noua ordonant referitoare la dobanda legal prevede c, intr-o asemenea ipotez, creditorul este deczut din dreptul de a primi dobanda.) In legtur cu aceste clauze nescrise, in cuprinsul NCC se regsesc mai multe dispozitii referitoare la nulitatea absolut/partial. Dac legiuitorul a prevzut c o anumita clauza este nescris a optat in mod clar ca nulitatea s priveasc numai acea clauz. Un exemplu se regseste in cuprinsul art. 1246 alin. 4 Prin acordul prtilor nu pot fi instituite si nici suprimate cauze de nulitate. Orice conventie sau clauz contrar este considerat nescris. In msura in care prtile ar institui sau suprima clauze de nulitate aceste clauze sunt considerate nescrise. In cazul nulittilor de drept, se pare c NCC distinge intre nulitatea absolut si anularea actului, nulitatea absolut operand de drept (in caz de litigiu este constat de instant). Unicitatea capacitatii de folosint ca trstura abstract a persoanelor morale este insotit si de unicitatea patrimoniului.(vezi art. 31 alin. 1: Orice persoan fizic sau persoan juridic este titular a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia.). Prin urmare, se d expresie teoriei personaliste a patrimoniului. Pe de alt parte, o persoan poate avea un singur patrimoniu, dar pentru a rspunde unor nevoi practice, in conditiile legii, patrimoniul poate fi supus diviziunii sau afectatiunii. Diviziunea poate opera numai in conditiile legii. In alin. 3 al art. 31 se dau ca exemple masele patrimoniale fiduciare, cele afectate

exercitrii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii determinate potrivit legii. Se pot da 2 exemple: - O.U.G. nr. 44/2008 care priveste desfsurarea activittilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. Art. 20, 26 si 31 din acest act normativ prevd ca persoana fizica autorizata rspunde pentru obligatiile contractate in exercitiul activittii sale profesionale cu patrimoniul de afectatiune, dac acesta a fost constituit in conditiile legii, si in completare cu intreg patrimoniul. Exist o rspundere privilegiat cu bunurile afectate exercitiului profesiei, dar in subsidiar exist si rspundere cu toate celelalte bunuri, care nu sunt afectate profesiei, potrivit regulilor de drept comun, respectiv potrivit art. 2324 care prevede, precum art. 1718 din actualul cod civil, c cel care este obligat personal rspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comun a creditorilor si. Se excepteaz bunurile insesizabile potrivit legii. - Alte exemple se gsesc si in NCC. Art. 352 instituie o rspundere subsidiar si solidar a sotilor pentru obligatiile comune cu bunurile proprii, in msura in care bunurile comune nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor creditorilor. In art. 2324 din NCC in alin. 3 se stipuleaz: Creditorii ale cror creante s-au nscut in legtur cu o anumit diviziune a patrimoniului, autorizat de lege, trebuie s urmreasc mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dac acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmrite si celelalte bunuri ale debitorului. - se consacra situatia existenta si in alte materii. Alin. 4 dispune c: Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmrite numai de creditorii ale cror creante s-au nscut in legtur cu profesia respectiv. Acesti creditori nu vor putea urmri celelalte bunuri ale debitorului. Putem vorbi de creante izvorate dintr-un contract incheiat in legtur cu exercitiul unei profesii sau de creante intemeiate pe delicte civile, dintr-un malpraxis de exemplu. Exist o dubl restrictie: pe de o parte, bunurile afectate exercitrii profesiei autorizate nu pot fi urmrite de alti creditori. Pe de alt parte, creditorii ale cror creante au legtur cu exercitiul profesiei nu pot s-si satisfac creantele cu bunuri din alte mase patrimoniale. Marea problem a acestei reglementari o constituie distinctia care se face intre persoanele autorizate s exercite o profesie si cele autorizate s desfsoare o activitate cu caracter economic. Se pune totodat si problema garantiei pentru creditori. In cazul formelor de exercitare a profesiei pentru care nu exist o rspundere limitata potrivit legii nu exist dispoziTii legale care s impun existenTa un patrimoniu de afectatiune minim. Interventie: Riscul este si pentru creditorii personali si pentru cei profesionali, pentru ca trecerea fcandu-se doar prin act unilateral dintr-o diviziune in cealalt a patrimoniului creditorii vor afla abia la momentul executrii, dac actul nu a beneficiat de publicitate, in ce diviziune a patrimoniului se afl bunul. Se pune problema dac ei vor fi cei care trebuie s desfiinteze sau s fac inopozabil actul de transfer sau debitorul urmrit trebuie s formuleze contestatie la executare si s invoce faptul c bunul nu este afectat profesiei. Dac se incepe executarea, intr-o contestatie la executare debitorul ar trebui s dovedeasc acest transferul cu caracter unilateral. Art. 32 alin. 1 dispune c in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o mas patrimonial in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu
3

respectarea conditiilor prevzute de lege si fr a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecrei mase patrimoniale. Se mentioneaz ca o conditie distinct faptul c trebuie s existe si o sanctiune pentru un transfer intrapatrimonial prin care se intentioneaz producerea unui prejudiciu. Art. 193 alin. 1 stipuleaz c: Persoana juridic particip in nume propriu la circuitul civil si rspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afar de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel. Iar in alin. 2 se dispune ca: Nimeni nu poate invoca impotriva unei persoane de bun-credint calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dac prin aceasta se urmreste ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice. Ipoteza pe care o priveste reglementarea: nu se respect obligatia separrii patrimoniului persoanei juridice de patrimoniul membrilor organelor de administrare, obligatie stabilit de art. 214. In acest caz in care nu exist o separare real de patrimonii, se poate vorbi de o societate fictiv, sanctionat prin art. 193 alin. 2. Trebuie stabilit care este temeiul de drept substantial pentru care se cere inopozabilitatea. S e p t emb r i e 2 0 1 1 Interventie: Temeiul inopozabilittii este dat de regula potrivit creia bunul trebuie s se afle in patrimoniul comun. Se aplic drept principiu regula potrivit creia toate bunurile trebuie considerate ca aflandu-se in patrimoniul debitorului; in msura in care debitorul invoc faptul c acel bun este afectat unui patrimoniu special de afectatiune in baza unui act, in msura in care se constat nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la afectatiune, iar prin acel act s-a urmrit fraudarea creditorului, bunul va fi considerat ca fcand parte din patrimoniul comun si susceptibil de executare. Nu e nevoie de un alt temei, actul fcut in dauna creditorului se consider inopozabil dup regulile dreptului comun. Interventie: S-a constatat c in practica, inc de la momentul dobandirii bunurilor, patrimoniul in care intr acel bun este determinat de actul prin care se dobandeste acel bun, chiar si in cazul persoanelor fizice autorizate. Problema nu este doar aceea a stabilirii apartenentei bunurilor la o anumita mas patrimoniala, ci ce remedii juridice mai au creditorii unei obligatii care face parte dintr-o alt mas patrimonial in ipoteza in care bunurile din acea mas patrimonial nu sunt suficiente. In ceea ce priveste persoana fizic autorizat exist o hotrare a ICCJ Sectia comercial (probabil o jurisprudent izolat) prin care s-a retinut lipsa calittii procesuale pasive a persoanei fizice cu motivarea c obligatia face parte dintr-un alt patrimoniu. Inceputul capacitatii de folosint. - de semnalat dispoziTiile art. 36: Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ins numai dac el se naste viu. Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.. Sunt in continuare recunoscute drepturile copilului de la conceptie numai dac se naste viu. Se face trimitere la art. 412 care instituie prezumtia timpului legal al conceptiei (alin. 1:Intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o sut optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaz zi cu zi.) Aceasta prezumtie a fost privita in doctrina ca absoluta si
4

irefragabil, iar in doctrina recent ca o prezumtie relativ. In alin. 2 al art. 412 se arata ca poate fi rsturnat doar cu mijloace stiintifice de prob (Prin mijloace de prob stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumit perioad din intervalul de timp prevzut la alin. (1) sau chiar in afara acestui interval.). Incetarea capacittii de folosint - are loc la momentul decesului persoanei. De semnalat ipoteza comorientilor si codecedatilor. In NCC, in aceasta privint, exist art. 957 alin. 2 prevede o conditie unica si anume ca aceste persoane s fi decedat, astfel incat s nu poat fi stabilit c una a supravietuit alteia, fr a se mai face distinctia dac decesul acestor persoane a avut loc in aceleasi imprejurri. Cateva aspecte legate de incetarea capacittii de folosint prin declararea judectoreasc a mortii (de la art. 49 la art. 57 in NCC): - o scurtare general a termenelor prevzute de reglementarea in vigoare: de ex., dac art. 16 din Decretul nr. 31/1954 stabileste un termen de 4 ani de la data ultimelor vesti din care rezult c era in viat, art. 49 alin. 1 instituie un termen de 2 ani; dac disparitia a avut loc in imprejurri deosebite (cutremur, inundatie, catastrofa de cale ferat ori aerian etc.), decesul poate fi declarat dac au trecut cel putin 6 luni de la data imprejurrii in care avut loc disparitia (art. 50 alin. 1 din NCC); dac este sigur c decesul s-a produs desi cadavrul nu poate fi gsit sau identificat, moartea poate fi declarat prin hotrare judectoreasc, fr a se astepta implinirea vreunui termen de la disparitie (art. 50 alin. 3) (de ex. ipoteza prbusirii unui avion in astfel de circumstante incat nu se poate accepta c a supravietuit vreun pasager). - ipoteza anulrii hotrarii de declarare a mortii, poate fi rsturnat printr-o actiune in anulare ulterioar, in msura in care persoana decedat reapare. - de asemenea se poate rectifica data mortii. Un certificat de deces eliberat in temeiul constatrii fizice a mortii are intotdeauna prioritate fat de hotrarea declarativ de moarte. - dac cel declarat mort reapare poate obtine anularea hotrarii prin care i s-a declarant moartea (art. 54 alin. 1). Dup anularea hotrarii declarative de moarte, art. 54 alin. 2 prevede c cel declarat mort si care este in viat poate cere inapoierea bunurilor sale in natur, iar dac aceasta nu este cu putint, restituirea lor prin echivalent. Art. 54 alin. 2 il protejeaz pe dobanditorul cu titlu oneros care nu este obligat s inapoieze bunurile decat dac, sub rezerva dispozitiilor in materie de carte funciar, se va face dovada c la data dobandirii stia ori trebuia s stie c persoana declarat moart este in viat. De ex., dac este vorba despre un imobil inscris in cartea funciar, regulile specifice de apreciere a bunei-credinte si efectele bunei-credinte in ceea ce-l priveste pe dobanditorul dreptului tabular prevaleaz fat de reglementarea in discut ie. Astfel, art. 901 alin. 1 din NCC care priveste dobandirea cu buna-credint a unui drept tabular: Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu bun-credint vreun drept real inscris in cartea funciar, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul su, chiar dac, la cererea adevratului titular, dreptul autorului su este radiat din cartea funciar.. (Ipoteza: aparentul de cujus era intabulat ca proprietar al imobilului. Dup deschiderea succesiunii, succesorul se intabuleaz la randul su pentru a dispune de bunuri si instrineaz unui tert de buna-credint. Tertul
5

beneficiaz de buna-credint numai dac la data cererii de inscriere au indeplinite urmtoarele conditii: a) nu a fost inregistrat nicio actiune prin care se contest cuprinsul crtii funciare; b) din cuprinsul crtii funciare nu rezult nicio cauz care s justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane; si c) nu a cunoscut, pe alt cale, inexactitatea cuprinsului crtii funciare. (art. 901 alin. 2)) - art. 57 reglementeaz drepturile mostenitorului aparent: Mostenitorul aparent care afl c persoana care a fost declarat decedat prin hotrare judectoreasc este in viat pstreaz posesia bunurilor si dobandeste fructele acestora, cat timp cel reaprut nu solicit restituirea lor. Capacitatea de exercitiu Capacitatea de exercitiu este definita in art. 37: Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singur acte juridice civile. Aceasta definitie relev dou aspecte: - capacitatea de exercitiu se circumscrie sferei actelor juridice si nu faptelor juridice, priveste posibilitatea de a dobandi si exercita drepturi prin incheierea de acte juridice civile, respectiv de a asuma si executa obligaTii pe aceeasi cale; - aspectul esenTial const in faptul c existenTa capacittii de exercitiu implic posibilitatea de incheia singur si fr autorizaTie acte juridice. A existat o controversa: in ce msur minorul, dobandind capacitate deplin de exercitiu prin cstorie, pstreaz sau nu capacitatea deplin de exercitiu, in ipoteza anularii cstoriei. Controversa este clarificat in NCC (vezi art. 39 alin. 2: In cazul in care cstoria este anulat, minorul care a fost de bun-credint la incheierea cstoriei pstreaz capacitatea deplin de exercitiu.). Se d posibilitatea instantei de tutel, de a recunoaste minorului de 16 ani capacitatea deplin de exercitiu pentru motive temeinice. Un motiv temeinic se regseste in cuprinsul art. 42: 1) Minorul poate s incheie acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea printilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, dac este cazul. 2) In acest caz, minorul exercit singur drepturile si execut tot astfel obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite. Capacitatea de exercitiu restrans. Regula pentru capacitatea de exercitiu restrans este inscris in art. 41 dispune ca (1) Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restrans. (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restrans se incheie de ctre acesta, cu incuviintarea printilor sau, dup caz, a tutorelui, iar in cazurile prevzute de lege, si cu autorizarea instantei de tutel. Incuviintarea sau autorizarea poate fi dat, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului. Exist si o exceptie de la regula prezentat care d expresie unor consideratii doctrinare existente, excepTie prezentat in cuprinsul alin. 3 al art. 41: Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restrans poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaz, precum si acte de dispozitie de mic valoare, cu caracter curent si care se execut la data incheierii lor.
6

Din cuprinsul art. 43 alin. 3 se poate observa faptul c, chiar si persoana lipsit de capacitate de exercitiu poate s incheie acte juridice de dispozitie de mic valoare cu caracter current si care se execut la momentul incheierii lor. In aceast materie trebuie avut in vedere clasificarea actelor juridice dup importanta lor: in acte de dispozitie, de conservare, de administrare. Dac raportarea se face la un bun ut singuli orice instrinare este un act de dispozitie, dac raportarea se face la patrimoniu in ansamblul su, un act de instrinare a unui bun, pentru o normal punere in valoare a patrimoniului, este un act de administrare. Consecinte: in prima ipotez, minorul cu capacitate restrans de exercitiu va putea incheia actul de administrare neprejudiciabil singur, in a doua ipotez, fiind vorba de un act de dispozitie, minorul va avea nevoie de dubl incuviintare, a ocrotitorului legal si a instantei de tutel, in lipsa crora actul este anulabil pentru incapacitate, indiferent dac actul l-a prejudiciat sau nu pe minor. Art. 144 alin. 2 si 4 din NCC sunt situate in sectiunea care priveste exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului. In alin. 2 se stipuleaz c: Tutorele nu poate, fr avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutel, s fac acte de instrinare, imprteal, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, s renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si s incheie in mod valabil orice alte acte ce depsesc dreptul de administrare. Persoana juridic ZIDARU) Definitie - multe dispozitii din legi speciale au fost preluate de noul Cod civil - art. 18 din Legea nr. 71/2011pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil: Dispozitiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplic si persoanelor juridice in fiint la data intrrii sale in vigoare, ins numai in msura in care prin legile aplicabile fiecrei persoane juridice nu se prevede altfel. - art.187 NCC definitia persoanei juridice: Orice persoan juridic trebuie s aib o organizare de sine stttoare si un patrimoniu propriu, afectat realizrii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general. - art. 188 NCC - Sunt persoane juridice entittile prevzute de lege, precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevzute la art. 187. Tipuri de persoane juridice si conditii pentru existenta personalittii juridice - pot asadar exista persoane juridice, si altele decat cele expres recunoscute de lege? Pentru a rspunde, trebuie distins, in prealabil, intre persoanele juridice de drept public si cele de drept privat (art. 189). - in cazul celor de drept public, art. 191 dispune c ele se infiinteaz prin lege, ori, in cazurile anume prevzute de lege, prin act al autorittii administrative centrale sau locale.

- art. 194 alin.1 instituie in acest caz obligatia ca actul de infiintare s prevad expres dac autoritatea public sau institutia public are sau nu calitatea de persoan juridic, aceasta fiind o dispozitie de recomandare. - in cazul persoanelor juridice de drept privat, s-a remarcat just c in cazul aproape tuturor persoanelor juridice se prevede o procedur de inregistrare sau inmatriculare, conform art. 200 NCC si art. 202 NCC cu privire la consecintele neefecturii formalittilor de publicitate. - art. 188 NCC contine de altfel un indiciu, artand c organizatia care ar putea constitui persoan juridic trebuie s fie legal infiintat. Trebuie gsit asadar un instrument de drept privat prin care persoanele fizice sau juridice ar putea infiinta o entitate care s indeplineasc conditiile din art. 187 NCC, fiind asadar susceptibil de a fi considerat persoan juridic. - in acest sens, in Cartea a V-a: Despre obligatii contractul de societate, conform art. 1881 alin.3, societatea poate fi cu sau fr personalitate juridic;0 1 1 - art. 1884 alin.2 prevede c: in cazul aportului unor bunuri imobile sau, dup caz, al altor drepturi reale imobiliare, contractul (de societate) se incheie in form autentic; - si art. 1889 alin.2 si 3 NCC: dac, potrivit vointei asociatilor, societatea urmeaz s aib personalitate juridic, indiferent de obiectul de activitate , ea poate fi constituit numai in forma si conditiile prevzute de legea special care ii confer personalitate juridic. - Societatea dobandeste personalitate juridic prin si de la data inmatriculrii in registrul comertului, dac prin lege nu se dispune altfel. Din textele de mai sus rezult c societatea cu personalitate juridic se poate constitui numai in formele juridice expres prevzute de lege si este supus unor formalitti privind actul constitutiv, precum si cerintei inmatriculrii. - totodat, conform art. 1893 NCC, societatea de fapt, ori societatea rmas neinmatriculat are regimul juridic al societtii simple, care, potrivit art. 1892 alin.1 NCC, nu are personalitate juridic. Interventie: aceast concluzie rezult si din coroborarea cu art. 25 NCC alin. 3: Persoana juridic este orice form de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi si de obligatii civile. Norme generale si norme speciale referitoare la persoana juridica - in ce priveste regimul aplicabil fiecrei persoane juridice, art. 192 NCC prevede c: regulile special aplicabile fiecrei categorii si, in completare, regulile din NCC (aplicatie a principiului conform cruia norma general se aplic in completarea normei speciale, acolo unde aceasta nu dispune). Aceast regul prezint interes in ceea ce priveste societtile comerciale pentru care nu exist o parte general bine conturat in legea societtilor comerciale care s cuprind regimul general al societtilor. Foarte multe dispozitii in materia societtii pe actiuni sunt aplicate, mutatis mutandis, si la alte tipuri de societti. Este admisibil s extindem o reglementare prevzut pentru alt tip de ipotez in msura in care nu avem o norm general care s acopere respectiva ipotez.

- un efect principal al personalittii juridice este prevzut de art. 193 alin.1 NCC: limitarea rspunderii pentru obligatiile asumate la bunurile proprii, dac prin lege nu se prevede altfel. Prin acest articol se instituie principiul autonomiei patrimoniale a persoanei juridice care trebuie privit in corelatie cu art. 214 NCC care instituie obligatia de a asigura si a mentine separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si patrimoniul organelor de administrare - totusi, art. 1889 alin.1 NCC instituie alt regul in materie de societate: prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot conveni constituirea unei societti cu personalitate juridic, cu respectarea conditiilor prevzute de lege. In acest caz, rspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiar, nelimitat si solidar, dac prin lege nu se dispune altfel. - acest text are vocatia de drept comun pentru toate formele de societate, civil (profesional) ori comercial, prevzut de legi speciale, in msura in care legea special nu dispune expres altfel (limitarea rspunderii la patrimoniul social). Exemplu: Societatea civil profesional cu rspundere limitat prevzut de art. 6 din Legea nr. 51/1995; potrivit alin.4, societatea detine un patrimoniu de afectatiune, iar obligatiile sunt garantate cu patrimoniul. Asociatii rspund doar in limita aportului social al fiecruia. http://www.inm-lex.ro/NCC/ 115 Nulitatea persoanei juridice (art. 196 si urm. NCC) - cauzele de nulitate sunt expres si limitativ reglementate, dup modelul art. 56 59 din Legea nr. 31/1990 privind societtilor comerciale, la randul lor, rezultatul transcrierii unor reglementri europene (directive in materia societtilor comerciale). Nulitatea virtual este exclus - este inlturat efectul retroactiv al nulittii, nulitatea prin efectele sale practice se aseamn cu o dizolvare urmat de lichidare (art. 198 alin.1 NCC). - actele incheiate cu tertii rman valabile (art. 199 NCC). Art. 199. - (1) Constatarea sau, dup caz, declararea nulittii nu aduce atingere actelor incheiate anterior in numele persoanei juridice de ctre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dup caz. (2) Nici persoana juridic si nici fondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor nulitatea acesteia, in afar de cazul in care se dovedeste c acestia cunosteau cauza de nulitate la momentul incheierii actului. - nulitatea poate fi acoperit pan la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante de judecat (art. 197 alin.2 NCC). Capacitatea de folosint a persoanei juridice - art. 205 alin.3 NCC reia reglementarea corespunztoare din Decretul nr. 31/1954 cu privire la capacitatea de folosint anticipat (art. 33 alin.3) si prevede in terminis c persoana juridic poate nu doar s dobandeasc drepturi, ci si s-si asume obligatii, in msura necesar constituirii valabile.

- noutate: art. 205 alin. 4 NCC instituie rspunderea nelimitat si solidar a fondatorilor, asociatilor, reprezentantilor. 4) Fondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat in numele unei persoane juridice in curs de constituire rspund nelimitat si solidar fat de terti pentru actele juridice incheiate in contul acesteia cu inclcarea dispozitiilor alin. (3), in afar de cazul in care persoana juridic nou-creat, dup ce a dobandit personalitate juridic, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice inc de la data incheierii lor si produc efecte depline. - o noutate foarte important este renuntarea la principiul specialittii capacittii de folosint in privinta persoanelor juridice cu scop lucrativ (art. 206 alin.1 NCC): deja anticipat in doctrina de drept comercial, prin conceptul de scop statutar (art. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societtilor comerciale). - principiul se mentine ins in ce priveste persoanele juridice fr scop lucrativ, din motive bine intemeiate (art. 206 alin.2 NCC: Persoanele juridice fr scop patrimonial pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut). - sanctiunea este in continuare nulitatea absolut (art. 206 alin.3 NCC). - conform art. 207 alin. 2 NCC actele si operatiunile svarsite fr autorizatiile prevzute de lege sunt lovite de nulitate absolut, iar persoanele care le-au fcut rspund nelimitat si solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevzute de lege.

Capacitatea de exercitiu si functionarea persoanei juridice: - din tehnica normativ prevzut de legiuitor rezult c si in cazul persoanelor juridice trebuie distins intre capacitatea de folosint si capacitatea de exercitiu - art. 209 alin.3 NCC: raporturile interne sunt supuse prin analogie regulilor mandatului (vezi si art. 72 din Legea nr. 31/1990 privind societtilor comerciale obligatiile administratorilor: regulile de la mandat si cele prevzute de prezenta lege). 213: prudenta si diligenta unui bun proprietar - in ce priveste actele incheiate de fondatori, ori de ctre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate in acest scop, cu depsirea puterilor conferite potrivit legii oblig persoana juridica doar in conditiile gestiunii de afaceri (art. 210 NCC) - noutate: art. 211 NCC instituie incapacitti si incompatibilitti cu privire la exercitarea administrrii si controlului persoanei juridice (de exemplu: un magistrat administrator) Art. 211. - (1) Nu pot face parte din organele de administrare si de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restrans, cei deczut i din dreptul de a exercita o functie in cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire incompatibili s ocupe o astfel de functie. (2) Actele incheiate cu inclcarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate relativ. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt c persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dup caz, sau pentru c acestea au fost numite cu inclcarea dispozitiilor legale ori statutare, dac nu s-a produs o vtmare. - actele incheiate in conditiile art. 211 alin. 1 NCC nu pot fi anulate dac nu a fost produs o vtmare
10

- art. 215 NCC: contrarietatea de interese intre administratori si interesele persoanei juridice. In acest caz actul incheiat este anulabil, dar numai dac cealalt parte a cunoscut sau trebuia s cunoasc existenta conflictului de interese. - art. 216 NCC reglementeaz actiunea in anularea hotrarilor adoptate de organele emise de persoanele juridice, de asemenea similar reglementrii din Legea nr. 31/1990 privind societtilor comerciale cu privire la anularea hotrarilor AGA - discutie referitoare la art. 216 alin. 6 NCC: Dac se invoc motive de nulitate absolut, dreptul la actiunea in constatarea nulittii este imprescriptibil. Efectul acestui alineat este foarte mare cu privire la societti in general. Acesta poate fi atenuat, eventual, prin restrangerea motivelor de nulitate absolut. In art. 1912 NCC (1) Asociatul nemultumit de o hotrare luat cu majoritate o poate contesta la instanta judectoreasc, in termen de 15 zile de la data la care a fost luat, dac a fost prezent, si de la data comunicrii, dac a fost lips. Dac hotrarea nu i-a fost comunicat, termenul curge de la data la care a luat cunostint de aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data la care a fost luat hotrarea. (2) Termenul de 15 zile prevzut la alin. (1) este termen de decdere. In aceast materie rezult c termenul de decdere este aplicabil oricrui tip de nulitate. - art. 218 alin.2 si 3 NCC: persoana juridic este angajat in raporturile cu tertii chiar dac actele incheiate depsesc puterea de reprezentare conferit (aplicatie a mandatului aparent; de asemenea, modelul este Legea nr. 31/1990 privind societtilor comerciale). Prin acest articol s-a urmrit protejarea tertilor. Rspunderea statului si a persoanelor juridice de drept public - art. 221 si urmtoarele din NCC: instituie c persoanele juridice de drept public rspund pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor, in aceleasi conditii ca persoanele juridice de drept privat. - art. 223 NCC: statul este reprezentat, de regul, prin Ministerul Finantelor Publice. - art. 224 NCC introduce o solutie nou in ceea ce priveste rspunderea statului: sub aparenta unei formulri neutre, se instituie o rspundere subsidiar a statului si a unittilor administrative teritoriale pentru obligatiile organelor, autorittilor si institutiilor publice!! - art. 229 alin.2 NCC referitor la domiciliul persoanei juridice instituie inopozabilitatea stabilirii si schimbrii sediului care nu au fost aduse la cunostinta altor persoane (similar art. 91 alin.2 in cazul domiciliului persoanei fizice). - art. 41 din Decretul 31/1954: Comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de alta ori prin fuziunea mai multor persoane juridice si constituirea unei persoane juridice noi In sistemul Legii nr. 31/1990 privind societtilor comerciale, se vorbeste despre fuziune prin absorbtie si fuziune prin contopire Art. 234 NCC preia aceast terminologie, vorbind despre fuziu ne, ca gen, respectiv de absorbtie si contopire, ca specii. - art. 237 NCC efectele divizrii: o societate comercial se divide dand nastere la 2 societti comerciale noi: patrimoniul se imparte in mod egal sau conform cotelor stabilite (alin.1)
11

- in cazul divizrii partiale, cand o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se infiinteaz in acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proportional cu partea transmis. (art. 237 alin.2 NCC) - in situatia in care se desprinde capital social de dintr-o societate comercial, urmand a fi constituite dou societti comerciale noi, acestora le va reveni capitalul desprins imprtit in mod egal sau conform proportiei stabilite (art. 237 alin.3 NCC). - art. 243 NCC, dup modelul legii societtilor comerciale reglementeaz opozitia pus la indemana creditorilor si a oricror alte persoane interesate Art. 243. - (1) Actele prin care s-a hotrat reorganizarea pot fi atacate, dac prin lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de ctre creditori si orice alte persoane interesate, in termen de30 de zile de la data cand au luat cunostint de aprobarea reorganizrii, dar nu mai tarziu de un an de la data publicrii acesteia, sau, dup caz, de la data aprobrii acesteia de ctre organul competent, potrivit legii. (2) Opozitia suspend executarea fat de oponenti pan la rmanerea definitiv a hotrarii judectoresti, in afar de cazul in care persoana juridic debitoare face dovada executrii obligaiilor sau ofer garanii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. (3) Opozitia se judec in camera de consiliu, cu citarea prtilor, de ctre instanta competent. (4) Hotrarea pronuntat asupra opozitiei este supus numai apelului. http://www.118 inm-lex.ro/NCC/ 011 Incetarea persoanei juridice: - in aceast materie exist o reglementare supletiv (Art. 249 NCC) care reglementeaz destinatia bunurilor rmase dup lichidare Art. 249. - (1) Oricare ar fi cauzele dizolvrii, bunurile persoanei juridice rmase dup lichidare vor primi destinatia stabilit in actul de constituire sau statut ori destinatia stabilit in hotrarea organului competent luat inainte de dizolvare. (2) In lipsa unei asemenea prevederi in actul de constituire sau statut ori in lipsa unei hotrari luate in conditiile alin. (1), precum si in cazul in care prevederea sau hotrarea este contrar legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile rmase dup lichidare se atribuie de instanta competent, prin hotrare supus numai apelului, unei persoane juridice cu scop identic sau asemntor, dac prin lege nu se prevede altfel. Atunci cand exist mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel putin 3 persoane juridice, caz in care bunurile se atribuie prin tragere la sorti. (3) In cazul in care persoana juridic a fost dizolvat pentru motivele prevzute la art. 245 lit. d), precum si in cazul in care nicio persoan juridic nu este de acord cu preluarea bunurilor rmase dup lichidare in conditiile alin. (2), acestea vor trece in proprietatea comunei, orasului sau municipiului in a crui raz teritorial se afl bunurile. (4) In toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rmase dup lichidare are loc la data prelurii lor de ctre beneficiari, dac prin lege nu se prevede altfel.

12

Procesul-verbal de predare-primire si hotrarea judectoreasc rmas definitiv, in cazurile prevzute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dup caz, pot servi drept temei juridic pentru intabularea in cartea funciar. In cazul bunurilor imobile, dispozitiile art. 1.244 si cele in materie de carte funciar rman aplicabile. Interventie: in legtur cu opozitia (art. 243 NCC), s-a preluat reglementarea cu aceleasi carente. Nu exist obiectul cererii. Se formuleaz opozitia dar ce urmreste creditorul? Rmane aceeasi intrebare.

13