CURS 1. Florence Nightingale (1820-1910), pioniera nursingului modern, i-a nceput pregtirea ca asistent medical la Institutul St.

Vincent de Paul, n Alexandria, Egipt. A fost cea care a nfiinat prima coal de nursing n anul 1860.Era numit Lady with the lamp(Doamna cu Lampa). Definiie - Consiliul internaional al nurselor persoan care a parcurs un program complet deformare (aprobat de Consiliul Asistenilor Medicali); ndeplinete standardele stabilite de Consiliul Asistenilor Medicali; are dreptul i este autorizat s practice aceastprofesie, n concordan cu pregtirea i experiena sa. Asistentele sunt denumite n literatura englez nurse, iar n cea francez infirmiere. Se folosesc att termenii de asistent medical, ct i de nurs. Definiia nursingului n Romnia Nursa: promoveaz sntatea; previne mbolnvirile; ngrijete bolnavul din punct de vedere fizic, mental,pe cel cu deficiene, indiferent de vrst i n oriceunitate sanitar sau n orice situaie la nivel de Comunitate. Codul pentru asistentele medicale" prevede c nursa are 4 responsabiliti: 1. Promoveaz sntatea; 2. Previne mbolnvirile; 3. Restabilete sntatea; 4. nltur suferina; Nursa generalist are urmatoarele calitati: pregtire pluridisciplinar social, tehnic, practic; i nsuete competenelede baz i nu numai cunotinele; arecunotine de psihologie; are o atitudine potrivit fa de pacient i familia sa; ncearc s neleag ceea ce simt ceilali (capacitate de empatie). II.DEFINIIA NURSINGULUI Dup OMS nursingul este o parte integrant asistemului de ngrijire a sntii cuprinznd: promovarea sntii, prevenirea bolii (profilaxie)
1

 ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic,handicapai) de toate vrstele n toate unitile sanitare, aezrile comunitare i n toate formele de asisten social. Definiia Virginiei Henderson (1897-1996) "S ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul, fie bolnav sau sntos, s-ifoloseasc fiecare aciune pentru promova sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesare pentru a o face,i s acioneze n aa fel nct acesta s-i poarte de grij singur ct mai curnd posibil" III Rolul Nursei Dup Virginia Henderson, nursa are rol de a ajuta persoana bolnav sau sntoas, s-i menin sau rectige sntatea i independena ct mai repedeposibil. Dup O.M.S .rolul nursei n societateeste s asisteindivizi, familii i grupuri, s optimizeze i s integreze funciile fizice, psihice i sociale, afectate semnificativ prin schimbri ale strii de sntate". OMS Organizatia Mondiala a Sanatatii- creata in 1948 este o institutie specializata a Natiunilor Unite careia ii revine pe plan international responsabilitatea principala in probleme sanitare si de sanatate publica. OMS cuprinde 193 de tari printre care si Romania. Pentru reorientarea serviciilor de sanatate sunt importante : Conferinta de la Alma Ata1978- s-a enuntat principiul IPS ( ingrijiri primare de sanatate) prin Declaratiade la Alma Ata . 1979 lansarea strategiei mondiale Sante pour tous d`ici l`an 2000 (sanatate pt toti pana in anul 2000) 1984 s-au adoptat cele 38 de obiective ale sanatatii pt toti de catre tarile membre ale Uniunii Europene Conferinta de la Viena 21 24 iunie 1988- a fost luata o importanta decizie privind reorientarea educatieisi practicii asistentilor pt cresterea eficacitatii profesionale I.P.S. ( INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE ) O buna ingrijire medicala presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice la ingrijirile primare de sanatate IPS = ingrijiri de sanatate comunitara deoarece solicita participarea comunitatii (a tuturor membrilor ei). IPS favorizeaza ingrijiri complete : promovarea sanatatii prevenirea imbolnavirilor ingrijiri curative curente
2

 recuperarea urgentele IPS acopera trei niveluri de interventii: 1. ingrijiri de prevenire primara = mentinerea si promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor ,consta in : - educatia sanitara ( alimentatie , contraceptie) - prevenirea specifica (vaccinuri , profilaxia unor boli) 2. ingrijiri de prevenire secundara constau in : - interventii curative pt tratamentul bolilor , prevenirea agravarii lor si tratamentul complicatiilor 3. ingrijiri de prevenire tertiare = recuperarea- asistenta ajuta persoana ingrijita sa se adapteze la dificultatile cauzate de problemele de sanatate. Pentru dezvoltarea IPS sunt necesare: 1) Identificarea a ceea ce inseamna IPS = necesitatea studierii climatului , resurselor de apa , caracteristicile populatiei , nivelul deeducatie al populatiei , categorii sociale , resurse economice , caracterul urban sau rural , natura munciiefectuate de barbat sau femeie , incidenta unor boli; 2) Initierea personalului sanitar si a consumatorilor de IPS a) personalul sanitar sa cunoasca diferite medii de viata si sa stie sa lucreze cu populatia (sa asculte , sa inteleaga) , sa stie sa alcatuiasca un plan de ingrijiri , sa stie sa utilizeze informatia; b) populatia sa fie pregatita sa coopereze cu lucratorii sanitari. 3) Sa se recunoasca valoarea sociala si economica a IPS si a persoanelor care le acorda - populatia si lucratorii sanitari sa cunoasca necesitatile de sanatate studiind costul si incidenta economica. IV.FUNCIILE NURSEI Funciile asistentei medicale sunt de natur: independent; dependent; interdependent. Funciile de natur independent Asistenta asigur pacienilor: ngrijiri de confort, atunci cnd acetia nu-i pot ndeplini independent anumite funcii. stabilete relaii de ncredere cu persoana ngrijit i cu aparintorii; le transmite informaii, nvminte, ascult pacientul i l susine; este alturi de indivizi i colectivitate n vederea promovrii unorcondiii mai bune de via i sntate.
3

 Asistenta colaboreaz cu ali profesioniti din domeniul sanitar,social, educativ, administrativ etc. i particip la activitiinterdisciplinare (ex.:aciuni de educaie pentru sntate, de rezolvare a problemelor psihosociale). Asistenta utilizeaz n practica profesional i cunotineleteoretice i practice medicale, cele de economie, informatic, psihologie, pedagogie etc. Funcia de natur dependent La indicaia medicului: aplic metodele de observaie, tratament sau dereadaptare, observ la pacient modificri provocate de boal sau tratament i le transmite medicului. Funcia profesional asistenta are rolulde a se ocupa de pacient n scopul meninerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el nsui nu poate. Aceasta cuprinde funciile: tehnic preventiv de umanizare a tehnicii de psiholog, ca i funciile din codul asistentei medicale. Astfel asistenta trebuie: 1. s acorde direct ngrijirea; 2. s educe pacienii; 3. s educe ali profesioniti din sistemul sntii; 4. s participe la activitatea echipei de asistena sanitar; 5. s dezvolte practica nursingului pe baza gndirii critice a cercetrii. Funcia educativ funcie ce presupune, alturi de caliti psihologice aptitudini pedagogicede a ti s comunici, de a ti s fii convingtor. Rolul educativ reiese i din relaiile pacient -asistent idin relaiile de munc cu personalul n subordine, practicani, studeni Funcia economic gestionarea serviciului, organizarea timpului, precizarea prioritilor de aprovizionare etc. Funcia de cercetare dezvoltarea unor caliti specifice, dar i aceasta pefondul unei pregtiri profesionale i morale superioare.
4

 Prin activitatea pe care o desfoar (multifactorial, multidisciplinar i multisectorial), asistenta are atribuia de identificare a domeniilor de cercetare i, mai ales, cercetare de nursing. VI. Locul de munc n comunitate i ambulatoriu: dispensar (urban, rural); policlinic; coli, grdinie, cree, leagne cmine de btrni; n staionar -secii: interne, chirurgie, pediatrie, obstetric- ginecologie etc.); Inspectoratele de poliie sanitar-igien. V. DOMENII DE ACTIVITATE pentru asistenta generalist (cu pregtire pluridisciplinar) Servicii de sntate staionar i ambulatoriu; nvmnt, cultur Cercetare Educaie Social-economic (condiii de via); Administrativ Demografie Alimentar Igienic

Nursing NEVOILE FUNDAMENTALE - VIRGINIA HENDERSON Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. A respira; 2. A se alimenta si hidrata; 3. A elimina; 4. A se misca, a pastra o buna postura; 5. A dormi, a se odihni;
5

6. A se imbraca si dezbraca; 7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale; 8. A fi curat, a-si proteja tegumentele; 9. A evita pericolele; 10. A comunica; 11. A actiona dupa credintele sale si valorile sale; 12. A se realiza; 13. A se recreea; 14. A invata. Scurta prezentare a nevoilor 1. A respira a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara; b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia, frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta, antrenarnent, starea de sanatate etc. 2. A bea si manca a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura, masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii; b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie, nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii: 3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata. a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos; b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc. 4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura. a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea anumitor posturi. b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural. Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii. 5. A dormi si a te odihni a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si psihice.

b. Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca). Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi. 6. A se imbraca si a se dezbraca. a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate. b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban etc. 7. A mentine temperatura corpului in limita normale. a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator. Temperatura corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic. b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura corpului. 8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele. a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul. b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la altul. Curatenia este influentata de cultura grupului 9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern. a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii). b. Componenta psihica, simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta. 10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane. a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau nonverbala. Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc. b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat: sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta. 11. A-ti practica religia

a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului: pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente. b. Componenta psiho-socio-culturala , evolutia practicilor religioase este in functie de fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educatie liberala. 12. A fi ocupat pentru a fi util. De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati. 13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane. a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de recreere decat cei sanatosi. b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate. 14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii. a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.