CARTOGRAFIE I TELEDETECIE Curs 4: Proiecii cartografice utilizate ! Ro"#!ia $% Proiecii utilizate ! Ro"#!

ia De-a lungul timpului teritoriul Romniei a fost reprezentat folosind mai multe sisteme de proiecie. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: - proiecia poliedric Mufling (187 !" a fost utilizat# pentru ela$orarea %rii austriece ce cuprindea &i 'ransil(ania" - proiecia cilindric )assini (187*!" - proiecia conic ec%i(alent +onne (18,-!" - proiecia conic conform .am$ert-)%oles/0 (1,17!" - proiecia azimutal perspecti( conform stereografic +udapesta# cu plan tangent" - proiecia azimutal perspecti( conform stereografic 'rgu Mure& cu plan tangent" - proiecia azimutal perspecti( conform stereografic +ra&o( (1, !# cu plan secant" - proiecia cilindric trans(ersal conform 1auss-2ruger (1,-1!" - proiecia azimutal stereografic perspecti( conform 1,73# cu plan secant (1,73!. $% $% &iste"ul stereografic ro"#!esc 4n general# proieciile stereografice sunt indicate pentru regiuni care au conturul de form rotund# datorit faptului c 5n aceste proiecii toate cercurile# de la cele infinit de mici la cele mari# se reprezint tot prin cercuri. 6innd cont de poziia Romniei pe glo$ este foarte indicat a se folosi la construcia %rilor cane(asul azimutal stereografic o$lic" acesta a 5nceput s se foloseasc din 1, . 7-a constatat c Romnia ar 5ncpea 5ntr-un cerc cu raza de 833 /m# a(nd centru 5n Munii 9er&ani. 4n prima faz s-a adoptat proiectarea pe un plan tangent# apoi s-a propus o (ariant pe trei planuri tangente 5n scopul reducerii formulelor de calcul# punctele de tangena fiind la :aslui# 'rgu Mure& &i 9oienari. ;lterior s-a renunat &i la aceste proiecii &i s-a trecut la proiecia stereografic o$lic pe plan secant unic. )a punct central s-a considerat un punct situat la circa 3 /m nord de +ra&o( (5n apropiere de <eldioara!# care are urmtoarele coordonate geografice: = (latitudinea! -1g33c33cc > &i ? (longitudinea! @8g@1c 8#-1cc A (sistem centagesimal!. Bcest sistem stereografic o$lic pe plan secant se $azeaz pe elipsoidul Ca0ford. 9lanul secant a fost co$ort cu 8.@- m pe (ertical fa de suprafaa elipsoidului# rezultnd un cerc cu deformri nule# cu o raz de @ @# 78 /m &i reprezint circa Dumtate din distana de la punctul de la punctul central (centru Romniei! pn la cele mai 5ndeprtate puncte. Deformrile sunt negati(e 5n interiorul cercului# atingnd la centru E 3# @ mF/m &i poziti(e la eGterior# atingnd la periferie H 3#--8 mF/m. 9e planul secant# poziia punctelor geodezice este dat prin coordonate rectangulare# a cror origine este c%iar punctul central de proiecie. Deoarece originea aGelor era 5n centrul rii# toat suprafaa sa era 5mprit 5n patru cadrane# deci punctele a(eau coordonate (locale carteziene! poziti(e sau negati(e 5n funcie de cadranul 5n care se gseau. 9entru a se 5nltura aceast dificultate care inter(enea 5n calcule s-a translatat originea sistemului de aGe rectangulare cu -33 /m spre (est pe direcia a$scisei &i cu -33 /m spre sud pe direcia ordonatei. Bceasta a fcut ca pentru Romnia# originea sistemului de aGe rectangulare s se situeze 5ntr-un punct situat 5n nodul Mrii Bdriatice# astfel 5nct 5ntreg teritoriul s se gseasc 5n cadranul 1# adic orice punct s ai$ coordonate poziti(e.

<ig. 1. 9oziia 9unctului )entral 5n sistemul stereografic romnesc $% '% &iste"ul stereografic $()* 9entru a rspunde mai $ine unor necesiti practice s-a ela$orat siste"ul stereografic $()* pe plan secant unic# iar ca elipsoid de referin s-a ales elipsoidul 2raso(s/i. 9unctul central are urmtoarele coordonate geografice: = (latitudinea! 8*o 33I33II > &i ? (longitudinea! @-o 33I 33II A# 5n sistem seGagesimal# cu precizarea ca JK coincide cu direcia nord-sud. 9lanul secant este co$ort pe (erticala punctului central cu .-3@ m# iar cercul de secan care constituie &i cercul de deformri nule# are raza de @31#718 /m. <iind o proiecie stereografic pstreaz nedeformate ung%iurile# iar datorit utilizrii planului secant# deformrile lungimilor sunt mai reduse ca la alte sisteme de proiecie. Deformrile sunt negati(e 5n interiorul cercului# atingnd 5n centrul proieciei E 3#@-3 mF/m &i poziti(e 5n eGteriorul cercului# atingnd la periferie H 3#@1- mF/m (Dudeele 'urlcea# )onstana# 'imi&!.

<ig. @. Deformrile 5n cazul 7istemului 7tereografic romnesc

Bceast proiecie este destinat 5n special %rilor topografice &i cadastrale la scri mari &i ea a fost creat ca o alternati( la proiecia 1auss-2ruger# pentru a 5nltura deficienele generate de aceasta. Jrientarea aGelor este identic cu proiecia 1auss-2ruger (aGa G spre nord!# nomenclatura este de asemenea la fel.

<ig. . )ercul de deformare nul 5n proiecia azimutal stereografic perspecti( conform 1,73

<ig. 8. Realizarea proieciei stereografic pe plan secant 1,73

<ig. -. Modul 5n care se realizeaz proiecia punctelor de pe suprafaa terestr pe planul proieciei Stereografice 1970 <ormatul foilor de %art este de trapez delimitat de proieciile meridianelor &i ale paralelelor. Din acest moti( nomenclatura %rilor este aceea&i cu a sistemului 1auss-2ruger# eGceptnd planurile la scara 1:@.333. 9rin urmare sistemul stereografic 1,73 permite integrarea lucrrilor noi 5n cele mai (ec%i# fiind astfel posi$il utilizarea 5ntregului fond de date geotopografice naionale. $% +% Proiecia cili!,ric- tra!s.ersal- co!for"- Gauss/0ruger Bceast proiecie a stat la $aza unei importante serii de %ri topografice a Romniei. Aa este 5nc folosit &i 5n zilele noastre. Dup unii autori (>stase# 1,8 # citat de L. Rus &i :. +uz# @33 ! ea este considerat identic cu proiecia ;'M (;ni(ersal 'rans(ersal Mercator!. 9roiecia cilindric trans(ersal 5n discuie a fost ela$orat de ctre 2arl <r. 1auss 5ntre anii 18@- E 18 3 care pro$a$il a plecat de la proiecia .am$ert trans(ersal Mercator (177@! prin modificarea elipsoidului. Matematic aceast proiecie a fost dez(oltat de ctre .. 2ruger 5n anul 1,1@# tocmai de aceea poat numele celor doi oameni de &tiin. 9roiectarea se face pe un cilindru trans(ersal tangent la un meridian. Bceast proiecie realizeaz proiectarea suprafeei elipsoidului terestru direct pe un plan# adic pe %art# fr a se face trecerea intermediar pe sfer.

<ig. *. 9roiecia cilindric trans(ersal conform 1aus - 2ruger 4n aceast proiecie suprafaa 9mntului este 5mprit 5n *3 de fuse sferice a cte * o longitudine pentru a nu dep&ii limita deformrilor lungimilor (1F@.-33!" Romnia este acoperit de fusele 8 &i -# cu meridianele aGiale de @1o &i @7o longitudine estic (fig. 8!. <iecare fus desf&urat (a a(ea propriu sistem rectangular plan de aGe de coordonate. )ele *3 de fuse sunt numerotate cu cifre ara$e de la (est la est: fusul din dreapta meridianului de 183 o are numrul 1# iar cel din stnga are numrul *3. 5n aceste condiii# fusele de lng meridianul 1reenMic% sunt numerotate cu 3 &i 1.

<ig. 7. 9roiecia cilindric trans(ersal 1auss-2ruger" 1. Acuator" @. fusul nr. - cu meridianele de @8o &i -o" . fusul nr. - cu marginalele de @8 o &i 3o proiectat pe semicilindru" 8. imaginea fusului nr. - de pe semicilindru desf&urat 5n plan.

Meridianul unui fus de *o se reprezint printr-o linie dreapt# iar celelalte meridiane &i paralele sunt linii cur$e simetrice fa de meridianul aGial &i ecuator. BGele coordonatelor rectangulare sunt JG care coincide cu proiecia meridianului central &i J0 care coincide cu proiecia ecuatorului. )oordonatele rectangulare pentru fiecare fus sferic nu au ca origine punctul de intersecie al meridianului central cu ecuatorul (cum ar fi normal! ci un punct situat pe aGa ecuatorului la -33 /m (est# pentru ca a$scisele 0 s fie poziti(e. 9rin urmare originea sistemului de aGe (a a(ea coordonatele G N 3 /m &i 0 N -33 /m (coordonate false!. Rezult c toate punctele dispuse la dreapta meridianului aGial (or a(ea (aloarea lui 0 mai mare de -33 /m# iar cele care sunt la stng ((est!# (or a(ea (aloarea lui 0 mai mic de -33 /m.

<ig. 8. 9oziia suprafeei Romniei 5n proiecia cilindric trans(ersal 1auss-2ruger

<ig. ,. Carta deformaiilor liniare relati(e pe teritoriul Romniei 5n proiecia 1auss-2rOger

4n acest sistem de proiecie distanele din lungul meridianului aGial nu sufer deformaii# dar cele de la marginea fusului sunt deformate" la latitudinea de 8- o deformaia 5n marginea fusului este de 3#*7 m pentru o distan de 1 /m. Bceast proiecie asigur conformitatea# dar deformeaz suprafeele &i lungimile. Deformrile cresc spre periferie (cu ct ne 5ndeprtm de meridianul central!. $% 4% Proiecia 1T2 31!i.ersal Tra!s.ersal 2ercator4 Bcest tip de proiecie este o (ariant a proieciei 1auss-2ruger# fiind utilizat de ctre 7;B dar &i de alte ri ce o aplic pe fuse de * o pe longitudine &i pn la 83o latitudine# deci eGceptnd zonele circumpolare. 9n 5n anul 1,,3# aceast proiecie a fost puin utilizat 5n Romnia. Lntensificarea cola$orrilor cu rile (est-europene a impus utilizarea acestui sistem de proiecie &i al elipsoidului P17 88. BGele de coordonate rectangulare plane ;'M sunt sta$ilite la fel ca &i 5n proiecia 1auss-2ruger# dar poart denumiri ale punctelor cardinale: coordonata >ord# notat > (are sensul poziti( de la Acuator spre nord &i este ec%i(alent cu aGa JG din proiecia 1auss2ruger! &i coordonata Ast# notat A (are sensul poziti( spre est &i corespunde aGei J0 din aceea&i proiecie!. Jriginea sistemului de aGe este la intersecia meridianului aGial cu ecuatorul# dar sunt utilizate &i coordonate false. 9roiecia ;'M asigur conformitatea# meridianul aGial al unui fus reprezentndu-se printr-un segment de dreapt# moti( pentru care imaginea elipsoidului 5n proiecia ;'M este asemntoare cu cea din proiecia 1auss 2ruger# dar este mai mic.

<ig. 13. Deformrile liniare 5n proiecie ;'M pentru Romnia

Reprezentarea cartografic se face pe fuse de *Q longitudine# 5n inter(alul delimitat de paralele de 83Q latitudine sudic &i 88Q latitudine nordic. Alipsoidul de referin adoptat pentru reprezentarea suprafeei 9mntului 5n planul proieciei este elipsoidul internaional P17 88. )a principiu de reprezentare# se consider un cilindru 5n poziie trans(ersal care intersecteaz suprafaa elipsoidului dup dou meridiane de secan# simetrice fa de meridianul aGial al fusului de *Q

<ig. 11. 9roiecia ;'M 5I5LIOGRAFIE 1. +uz# :.# 7ndulac%e# Bl. (1,88!# Cartografie# ;ni(. +a$e&-+ol0ai# )luD->apoca. @. <odorean# L.# Man# '.# Moldo(an# ). (@337!# Curs practic de cartografie i GIS# )entrul de multiplicare al ;++# )luD->apoca. . Rus# L.# +uz# :. (@33 ! Geografie Tehnic Cartografie# Ad. 7il(ania# Ralu. 8. 7ndulac%e# Bl.# 7ficlea# :. (1,73!# Cartografie Topografie# Adit. Didactic &i 9edagogic# +ucure&ti. -. %ttp:FFeart%.uni$uc.roFarticoleFdeformatii-liniare-in-sistemele-proiectie