Sunteți pe pagina 1din 13

CURS 10

O consecinta a principiului prezumtiei de nevinovatie este ca acesta nu permite ca vinovatia sa fie stabilita inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare. Spre deosebire de CPP care nu contine o prevedere e!presa "CPP re#lementeaza principiul loialitatii in administrarea probelor. $cest principiu nu reprezinta o noutate si in prezent sub codul actual administrarea probelor in procesul penal este #uvernata de acest principiu. %n "CPP si CPP loialitatea adminnistrarii probelor in procesul penal are o dimensiune procedurala ea pretinde in esenta or#anelor judiciare penale ca in cadrul administrarii probelor in procesul penal atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata sa respecte re#ula jocului care este codul de procedura penala. &oialitatea interzice utilizarea in scopul obtinerii de probe a procedeelor considerate ca fiind neloiale cu incalcarea drepturilor si libertatilor persoanei in cadrul procesului penal. $stfel mai intai se interzice or#anelor judiciare penale sa utilizeze amenintari violenta sau alte mijloace de constran#ere ori promisiuni sau indemnuri in scopul obtinerii de probe in procesul penal. $ceasta interdictie se #aseste re#lementata identic in ambele coduri. Se interzice or#anelor judiciare penale in scopul obtinerii de probe prin intermediul audierilor de persoane a unor metode menite sa afecteze capacitatile mintale ale persoanei ori capacitatea persoanei de relatare in mod constient si voluntar a faptelor si a imprejurarilor de fapt pe care le cunoaste. %n aceasta cate#orie intra si utilizarea poli#rafului care se intemeiaza pe functiile sistemului respirator si cardiac care se accelereaza atunci cand persoana supusa detectorului de minciuni face afirmatii mincinoase contrare realitatii. %n Romania este interzisa utilizarea poli#rafului in obtinerea probelor. "CPP prevede ca utilizarea acestor mijloace este interzisa si in cazurile in care se obtine consimtamantul persoanei ascultate. %n consecinta proba obtinuta prin intermediul acestor mijloace nu poate fi folosita in procesul penal nici in CPP si nici in "CPP. %n al treilea rand "CPP interzice in mod e!pres provocarea cunoscuta sub denumirea de provocare politieneasca. %nterdictia provocarii se re#aseste si in CPP art.'( )al *+ in care se prevede in mod e!pres ca se interzice determinarea unei persoane sa savarseasca sau sa continue o infractiune in scopul obtinerii unei probe.

"CPP nu defineste notiunea de provocare de aceea trebuie interpretata sub forma jurispredentei curtii. ,a e!ista atunci cand actiunea a#entului provocator are ca rezultat comportamentul celui provocat care trebuie sa aiba un caracter ilicit si sa urmareasca obtinerea unei probe. $tunci cand se constata e!istenta provocarii se produc * consecinte1. proba nu poate fi folosita *. inadmisibilitatea actiunii penale APRECIEREA PROBELOR este operatiunea finala care consta in evaluarea acestora de catre or#anele judiciare penale. ,a reprezinta un proces comple! care se bazeaza pe analiza tuturor probelor administrate. &a baza aprecierii probelor sta principiul libertatii. $cest principiu este cunoscut in ambele coduri. $precierea probelor potrivit ambelor re#lementari se realizeaza e!clusiv pe baza probelor care au fost administrate in ambele faze ale procesului penal )urmarirea penala si faza de judecata+. Cu toate acestea dupa parerea profului nu poate fi e!clusa nici intima convin#ere si nici constiinta dupa care trebuie sa se conduca or#anele judiaciare care au fost administrate intr.o cauza penala. $stfel in urma evaluarii probelor cu trimitere la toate probele ceea ce insemana ca probele nu se evaluaeaza individual adica separat ci in ansamblul tuturor probelor obtinute or#anele judiciare penale isi formeaza convin#erea cu privire la faptele si la imprejurarile de fapt care constituie obiect al probei. Convin#erea or#anelor judiciare penale nu poate fi arbitrala. ,a trebuie sa se bazeze e!clusiv pe probe insa din cadrul procesului de evaluare nu poate fi e!clusa si utilizarea rationamentelor lo#ice care ajuta or#anele judiciare la asamblarea probelor administrate si la formarea unei concluzii cu privire la situatia de fapt retinuta in urma evaluarii tuturor probelor administrate. /e asemenea dupa parerea profului din procesul de administrare a probelor nu poate lipsi si constiinta membrilor or#anelor judiciare penale care trebuie sa #hideze intrea#a activitate de apreciere a probelor. $precierea probei este la fel de importanta ca proba insasi pentru ca in urma aprecierii i se confera probei o valoare probanta care releva contributia probei la stabilirea adevarului in absenta careia proba nu poate e!ista. /e asemenea aprecierea probei confera acesteia si forta juridica care este diferita de la o proba la alta. $stfel e!ista probe care stabilesc situatia de fapt in inte#ralitatea ei cum e!ista probe care stabilesc anumite aspecte din situatia de fapt.

$stfel probele pot fi de mai multe feluri1. probe in acuzare care sunt probele care se intemeiaza acuzarea *. probe in aparare pe care se intemeiaza apararea. ,!ista probe imediate si mediate in functie de sursa probei. Cea mai importanta clasificare a probelor este cea a probelor directe si indirecte. 1. directe prin care se stabilesc faptele principale *. indirecte prin care se stabilesc faptele au!iliare. 00 %mportanta acestei clasificari este faptul ca o sin#ura proba directa este suficienta pt condamnare daca face dovada dincolo de orice indoiala rezonabila. O sin#ura proba indirecta nu poate duce la condamnare aceasta nu inseamna ca o hotarare de condamnare nu se poate baza pe probe indirecte cu conditia ca acestea sa fie le#ate intre ele prin intermediul lo#icii si sa fie in masura ca prin intermediul rationamentului lo#ic sa conduca la o concluzie univoca cu privire la situatia de fapt. Concluzie univoca este o concluzie care sa e!cluda orice alta varianta. ,le nu trebuie confundate cu prezumtiile judiciare care nici in CPP si nici in "CPP nu sunt mijloace de proba. %n "CPP ele fac parte din cate#oria unor mijloace de proba interzise de le#e. Potrivit principiului libertatii aprecierii probelor probele indiferent de cadrul procesual in care au fost administrate nu au o valoare dinainte stabilita fiind supuse liberei aprecieri. Ceea ce aduce nou codul este ca spre deosebire de CPP renunta la prevederile referitoatre la valoarea probanta si la diferetierea dintre mijloacele de proba sub aspectul valorii probante. /e aceea indiferent de mijlocul de proba folosit proba obtinuta are aceeasi valoare probanta si anume cea care este rezultatul aprecierii or#anelor judiciare. %n cazul in care hotararea judecatoreasca este de condamnare "CPP prevede in mod e!pres in aceasta materie a libertatii in aprecierea probelor ca este necesar ca acuzatia care este formulata impotriva inculpatului sa fie dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. %n CPP o condamnare se poate intemeia doar pe probe certe. %n "CPP se poate intemeia doar pe probe care sa e!iste dincolo de orice indoiala rezonabila. Ratiunea acestei noi re#lementari este aceea de a da eficienta si in acelas timp superioritate fata de vechea re#lemenatare. %" /U1%O PRO R,O este efectul care decur#e din principiul nevinovatiei. %ndoiala este considerata o proba pozitiva de nevinovatie.

"CPP prevede in mod e!pres ca o condamnare nu se poate intemeia intr.o maniera determinanta ale martorilor protejati ale colaboratorilor si ale investi#atorilor sub acoperire. O condamnare nu se poate fundamenta e!clusiv pe convorbiri si pe inre#istrari. CPP are in cuprinsul art.'2 )al*+ prevederea potrivit careia nu pot fi folosite in procesul penal mijloacele de proba obtinute in mod ile#al. %n absenta unei sanctiuni specifice probelor si a unei proceduri corespunzatoare in CPP pentru a da eficienta acestei prevederi se recur#e la re#imul nulitatilor. "CPP mer#e pe modelul acuzatorial si pentru prima data prevede o santiune specifica probelor care sunt obtinute in mod nele#al si neloial si anume e!cluderea probelor. ,!cluderea probelor in acest caz deriva din principiul respectarii demnitatii umane. /emnitatea umana este afectata in cazul in care se recur#e la procedee neloiale in vederea scopului obtinerii mijloacelor de proba si a probelor. Un asemena procedeu este tortura nu e!ista o definitie a torturii de aceea ea trebuie inteleasa in definitia pe care o da C,/O proba obtinuta prin tortura este o proba neloiala. Se mai prevede in mod e!pres ca probele in mod nele#al se e!clud din procesul penal. S.a renuntat la vechea formula care se refera la mijloacele de proba in ceea ce il priveste pe prof actuala formula este superioara. Proba este nele#ala atunci cand s.ar utiliza un procedeu probator cu incalcarea dispozitiilor le#ale care a condus la obtinerea unui mijloc de probe nele#ale precum si atunci cand mijloacele de proba obtinute prin intermediul procedeului probator desi le#al a fost folosit in cadrul procesului de administrare cu incalcarea dispozitiilor le#ale. "ulitatea actului prin care se dispune administrarea probei intervine atunci cand o proba este dispusa incuviintata fie din oficiu fie de or#anele judiciare. "ulitatea actului de autorizare apare atunci cand o proba trebuie autorizata in prealabil )suprave#herea participarea la activitatile autorizate perchezitia domiciliata. nu este valabila decat daca este autorizata de judecatorul de drepturi si libertati etc+. $dministrarea probei care incalca dispozitiile le#ale conduce la e!cluderea probei )ascultarea unui martor+. "CPP lar#este sanctiunea e!tinderii probelor si cu privire la probele derivate adica a celor care decur# din probele obtinute in mod nele#al. $ceasta re#lementare are la baza teoria fructelor pomului otravit care a fost elaborata in teoria dreptului $merican care s.a #eneralizat si s.a e!tins si in statele membre ale U,. ,ste unul dintre cele mai importante elemente preluate de "CPP care deriva din teoria le#itimitatii probei. $stfel se prevede ca

probele care deriva din probele obtinute in mod nele#al se e!clud daca ele deriva in mod direct din probele nele#ale si daca nu pot fi obtinute prin alte mijloace de proba cu alte cuvinte e!cluderea probelor derivate este posibila daca indeplineste * conditii1. sa decur#a direct din proba nele#ala )ea trebuie sa fie subsecventa probei ea nu poate fi anterioara probei+ *. proba sa nu poate fi obtinuta prin orice alt mijloc de proba )trebuie sa se constate imposibilitatea obtinerii probei+ ,!cluderea probei obtinute in mod nele#al si a probei derivate din aceasta se analizeaza de catre judecatorul de camera preliminara. MIJLOACELE DE PROBA $rt '2 )al.1+ CPP obli#a or#anele de urmarire penala cat si instanta de judecata sa recur#a nu la orice mijloace de proba ci la mijloacele de proba prevazute de le#e. AUDIEREA PERSOANELOR %n privinta audierii persoanelor care reprezinta procedeul probatoriu cel mai frecvent folosit se intalneste in toate procesele penale. %n CPP sunt mijloace de proba1. declaratiile invinuitului sau inculpatului *. declaratiile celorlalte parti 3. declaratiile martorilor. "CPP se prevede mai intai cu titlu de principiu care sunt persoanele care se audiaza in procesul penal1. suspectul sau inculpatul *. persoana vatamata partea civila partea responsabila civilmente 3. martorul 2. e!pertul ,ste interzisa proba din auzite in trecut era principiu acum este e!ceptie. %n privinta audierii persoanelor * re#uli cu caracter #eneral1. %n situatia in care in timpul audierii persoanei se constata prezenta e!cesiva de oboseala sau prezenta unei boli care afecteaza capacitatea pers de a relata

imprejurarile de fapt cu privire la care este intrebata or#anul judiciar penal este obli#at sa intrerupa si daca este necesar sa asi#ure si asistenta medicala. *. Persoana care este supusa audierii nu cunoaste limba romana sau nu se poate e!prima nu intele#e i se asi#ura un interpret autorizat. $ceasta obli#atie e!ista si atunci cand este vorba de o persoana surda muta sau surdo.muta. %n situatia in care nu se #aseste un interpret autorizat poate fi folosita orice persoana care poate efectua traducerea sau care cunoaste limbajul special. AUDIEREA SUSPECTULUI SAU INCULPATULUI $udierea este un procedeu probatoriu care prin intermediul caruia se urmareste sa se obtina declaratia suspectului sau inculpatului. /eclaratia suspectului sau inculpatului are un dublu rol in procesul penal1. ,ste atat instrument de cunoastere a faptelor sau imprejurarilor de fapt care constituie instrument al probei *. Un important mijloc de aparare a suspectului sau inculpatului. /e aceea atat in CPP cat si in "CPP se recunoaste suspectului sau inculpatului dreptul la tacere si corelativ acestui drept dreptul de a nu contribui prin intermediul declaratiei la propria acuzare. /e aceea audierea suspectului sau inculpatului se realizeaza dupa o procedura care presupune parcur#erea mai multor etape1. Prima etapa este aceea de chemare a suspectului sau inculpatului in fata or#anului judiciar pentru a fi audiat. Se realizeaza atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. Suspectul sau inculpatul este chemat la sediul or#anului judiciar pentru a fi audiat. Chemarea este obli#atorie dupa inceperea urmariri penale in ambele coduri sau dupa punerea in miscare a actiunii penale in faza de urmarire penala si la termenul stabilit pentru judecare in faza de judecata. ,a se realizeaza de or#anul de urmarire penala si de instanta de judecata. *. %ntrebari preliminare audierii suspectului sau inculpatului. .Suspectul sau inculpatul este intrebat cu privire la datele de identitate. $ceasta procedura este prevazuta in ambele coduri )nume prenume locul de munca numele

parintilor adresa unde locuieste data nasterii adresa unde solicita sa i se comunice actele de procedura+. ./upa "CPP suspectul sau inculpatul mai este intrebat daca mai este implicat in alt proces penal. 3. Or#anul judiciar penal are obli#atia sa comunice suspectului sau inculpatului dupa caz drepturile si obli#atiile acestuia. .$stfel mai intai i se comunica fapta materiala si incadrarea juridica dupa care dupa caz s.a pus in miscare actiunea penala. % se aduce la cunostinta dreptul de a avea un avocat. % se aduce la cunostinta dreptul de a nu da declaratii. /upa CPP i se atra#e atentia ca daca da declaratii declaratia poate fi folosita in proces impotriva sa. $ceasta prevedere este mentinuta si pe "CPP dar are o formula diferita ca daca nu face declaratii judecatorul nu va putea formula concluzii cu privire la culpa acestuia iar daca face declaratii acestea fiind facute pot fi folosite in proces impotriva sa. ."CPP se prevede ca i se mai comunica suspectului sau inculpatului dreptul de a consulta dosarul dreptul de propunere de probe dreptul de a formula orice alte cereri privind solutionarea laturii penale si civile dreptul de a ridica e!ceptii si de a pune concluzii. .4otodata i se aduc la cunostinta si obli#atiile pe care le are- obli#atia de a se prezenta in fata or#anelor judiciare ori de cate ori este chemat si obli#atia de a comunica orice schimbare de domiciliu sau resedinta intr.un termen de cel mult 3 zile atra#andui.se atentia ca in situatia in care nu se prezinta se poate aduce cu mandat de aducere daca se sustra#e se poate lua masura arestarii preventive iar daca nu comunica schimbarea domiciliului actele comunicate la domiciliul vechi se considera valabile. 2. 5odul de audiere .%n CPP prima audiere a suspectului sau inculpatului este precedata de obtinerea unei declaratii scrise de mana proprie a inculpatului in fata or#anului de UP in care relateaza tot ceea ce stie si tot ceea ce doreste in le#atura cu faptele pt care este chemat. ."u are obli#atia de a spune adevarul pt ca declaratia pe care o da nu este doar un mijloc de proba ci este si un important mijloc de aparare. /eclaratia lui este cel mai important mijloc de aparare. ."CPP elimina aceasta etapa a declaratie scrise de mana proprie suspectului sau inculpatului si re#lementeaza doar audierea acestuia de or#anele de up in faza de UP si de or#anele de judecata in faza de judecata.

6. $U/%,R,$ .Se realizeaza de catre or#anul judiciar penal dupa re#uli comune de audiere si dupa re#uli specifice in care faza are loc audierea. REGULI COMUNE- audierea suspectului sau inculpatului se realizeaza in * etapea+ Suspectul sau acuzatul este lasat sa relateze tot ceea ce stie si tot ceea ce doreste in le#atura cu faptele pt care este chemat. /upa parerea profului acesta are dreptul sa indice probele dupa care se relateaza faptele sale pt ca este modalitatea prin care suspectul isi face apararea impotriva acuzatiei care i se aduce. b+ ,tapa de intrebari .Or#anul judiciar pune intrebari suspectului sau inculpatului .in virtutea dreptului la tacere a dreptului de a nu face declaratie si de a nu se autoacuza el are dreptul sa raspunda la toate intrebarile sau doar la o parte din intrebari ori sa nu raspunda la nicio intrebare. .4otodata are dreptul sa se consulte cu avocatul sau atat inainte de audieri cat si in timpul audierilor. %n acest scop are dreptul sa solicite or#anului de audiere sa faca o pauza pt a se consulta cu avocatul sau in le#atura cu raspunsul la intrebari. .%n faza de UP daca sunt mai multi suspecti sau inculpati ascultatea lor se face separat. .%n faza de judecata ascultarea celorlalti inculpati se realizeaza in prezenta celorlalti inculpati. %n mod e!ceptional instanta poate dispune ca ascultarea inculpatului sa se realizeze separat daca apreciaza ca aceasta este necesara pt solutionarea justa a cauzei. %n acest caz dupa terminarea audierilor inculpatilor i se vor aduce la cunostinta declaratiile obtinute in absenta lor. .%n faza de UP intrebarile se pun doar de or#anul de UP. &a audierea suspectului sau inculpatului poate asista atat avocatul acestuia cat si avocatii celorlalte parti insa avocatilor nu le este permis sa intervina in timpul audierii. .$sistenta juridica in faza de UP se limiteaza doar la acordarea de sfaturi suspectului sau inculpatului. .%n faza de judecata intrebarile se pun in mod nemijlocit inculpatului intr.o anumita ordine prevazuta de le#e- mai intai de presedintele completului de judecata de ceilalti membri ai completului de procurori de persoana vatamata de ceilalti inculpati si in cele din urma de avocatul inculaptului care este audiat. CO"S,5"$R,$ audierii se realizeaza intr.o declaratie scrisa care este mijlocul de proba. %n declaratie se consemneaza atat faptele cat si imprejurarile de

fapt relatate liber de inculpat sau de suspect cat si intrebarile puse cu indicarea persoanelor care pun intrebari si a raspunsurilor date la intrebari. ./eclaratia scrisa se semneaza in faza de UP de or#anul de UP de suspect sau inculpat de avocatul acestuia si daca sunt prezenti si de avocatii celorlalte parti. .%n faza de judecata declaratia data de inculpat se semneaza de presedintele completului de judecata de #refier si de inculpat in CPP. .%n "CPP declaratia in faza de judecata se semneaza si de avocatul acestuia. Cu privire la valoarea probanta in CPP se prevede ca declaratia invinuitului sau inculpatului serveste la stabilirea adevarului constituit mijloc de proba doar in masura in care se coroboreaza cu alte mijloace de proba in actualul cod se consacra teoria coroborarii. /e aceea valoarea probanta in CPP este relativa adica ea nu poate servi decat daca se coroboreaza cu alte mijloace de proba nu poate sta sin#ura la baza unei hotarari de condamnare. %n "CPP nu contine nicio prevede la valoarea probanta a declaratiei incupatului aceasta inseamna ca valoarea probanta este #uvernata de principiul libertatii. %n faza de UP acordul de recunoastere a vinovatiei daca declaratia formeaza convin#erea ca spune adevarul. "CPP preia procedura de judecata simplificata in caz de recunoastere a invinuirii. DECLARATIA CELORLALTE PARTI este #uvernata de aceleasi re#uli este identic re#lementata pe ambele coduri. %n ceea ce priveste persoana vatamata "CPP preia actuala re#lementare e!istenta in prinvinta partii vatamate. .%n "CPP prevede ca partea vatamata amenintata poate fi ascultata dupa re#ulile speciale a martorului protejat fiind posibila ascultarea persoanei vatamate fara sa fie prezenta fizic la sediul or#anului judiciar prin intermediul mijloacelor tehnice video si audio. .%n acest caz declaratia persoanei se inre#istreaza prin mijloace tehnice video si audio dupa care se reda in scris. Cu aceasta ocazie se intocmesc * declaratii1. O declaratie care se semneaza doar de procuror de or#anul de UP care a procedat la audierea persoanei vatamate si de un consilier de probatiune care a asistat la audierea persoanei vatamate si care potrivit le#ii la solicitarea acesteia ii acorda consiliere psiholo#ica in timpul audierii. *. $ doua declaratie se semneaza si de persoana vatamata nu se depunde la dosarul cauzei ci se inre#istreaza intr.un re#istru special si se pastreaza in conditii de ma!ima si#uranta. &a fel se procedeaza si in faza de judecata cu deosebirea ca declaratia se semneaza si de presedintele completului de judecata si de #refir.

$ceasta procedura este prevazuta in scop de protectie a persoanei vatamate pt a evita dubla victimizare a acesteia #enerate de intalnirea cu persoana care a savarsit infractiunea. $ceasta declaratie nu poate avea insa o valoare probanta determinanta ea este conditionata de e!istenta si altor mijloace de proba. AUDIEREA MARTORILOR %n pofida dezvoltarii mijloacelor tehnice de proba determinate pe tehnolo#ia informatiei proba testimoniala sau proba cu martori reprezinta unul din mijloacele de proba cel mai frecvent folosit in procesul penal. "u e!ista proces penal fara sa e!iste o declaratie de martor. %n CPP este persoana fizica care are cunostinta despre faptele sau imprejurarile de fapt care pot stabili aflarea adevarului. $ceasta definitie este preluata si de "CPP. &a baza audierii martorului si a calitatii de martor in procesul penal sta obli#atia le#ala a acestuia. $tunci cand este chemat pt a fi audiat in calitate de martor persoana fizica are obli#atia de a se prezenta la or#anul judiciar care l.a chemat are obli#atia de a presta juramantul prevazut de le#e sau dupa caz de a face declaratia solemna prevazuta de le#e si $R, O1&%7$4%$ /, $ SPU", $/,8$RU& spre deosebire de inculpat. Poate fi martor orice persoana fizica chiar si un minor indiferent de varsta acestuia o persoana cu ifirmitati fizice sau psihice. %n cazul in care martorul prezinta infirmitate acesta poate fi e!aminat in privinta capacitatii de a fi martor. Sunt situatii de incompatibilitate care sunt prevazute de le#e in ambele re#lementari si care persoane sunt e!ceptate de la capacitatea de a fi martor in procesul penal. Calitatea de martor are intaietate fata de cea de avocat si fata de cea de e!pert cu privire la faptele si la imprejurarile de fapt pe care le.a cunoscut inainte de a fi dovedite. "u poate fi martor persoana fizica care este procuror sau judecator in aceeasi cauza de asemenea nu poate fi martor persoana care are obli#atia pastrarii secretului profesional. /e la acesta re#ula e!ista o e!ceptie si anume atunci cand persoana fizica sau juridica in favoarea careia se prevede secretul profesional isi da consimtamantul pt ca martorul sa fie audiat.

5artorului ii sunt recunoscute si unele drepturi atat in CPP cat si in "CPP. $stfel el are dreptul de a refuza sa raspunda la intrebari care nu au le#atura cu obiectul cauzei pt care a fost chemat are dreptul sa raspunda la intrebari care pot conduce la acuzarea sa. /aca anterior martorul a avut calitate de suspect sau inculpat ori daca ulterior declaratiei sale a dobandit aceasta calitate declaratia sa nu poate fi folosita impotriva sa. Cu privire la modul de audiere a martorului aceasta este audierea care se realizeaza in mai multe etape1. 5artorul este intrebat cu privire la datele sale de indentitate )nume prenume adresa+ *. ,ste intrebat daca este sot sau ruda apropiata cu inculpatul. %n situatia in care martorul are calitatea de sot sau ruda apropiata are dreptul de a refuza sa depuna marturie. %n "CPP aceasta prevedere este e!tinsa si cu privire la situatia celorlalte parti. /aca or#anul judiciar apreciaza ca declaratia martorului cu privire la fapte sau imprejurari de fapt la celelalte parti nu poate fi disociata de situatia partii cu care este sot sau ruda apropiata. 3. 5artorul mai este intrebat daca este in relatii de dusmanie in plus "CPP prevede ca martorul daca este si in relatii de prietenie cu inculpatul. 2. 5artorul este intrebat daca a suferit vreo pa#uba de pe urma infrsctiunii. %n situatia in care a suferit o pa#uba daca s.a constituit parte civila el nu mai poate fi audiat in proces e!ista incompatibilitate intre calitatea de martor in process si parte civila. 6. 9uramantul martorului in ambele coduri este un juramamt reli#ios in formula prevazuta de le#e. '. Or#anul judiciar are obli#atia sa ii atra#a atentia martorului ca are obli#atia sa spuna adevarul si daca nu respecta sa spuna adevarul el poate fi sanctionat potrivit le#ii penale privind infractiunea de marturie mincinoasa. :. $udierea martorului se realizeaza in acelas mod cu a invinuitului sau inculpatuluia+ %ncepe relatarea faptelor pe care le cunoaste

b+ "u poate fi intrerupt decat in momentul cand se abate de la subiect. c+ &e#at de obiectul marturiei ambele coduri nu prevad absolut nimic le#at de sursa cunostintele pe care le are martorul cu privire la faptele sau imprejurarile de fapt. Poate sa relateze aceste fapte si imprejurari de fapt din ceea ce a auzit de la partea inculpatului de la persoana vatamata de la alte persoane pe care le cunoaste poate sa furnizeze probe din auzite premise in ambele coduri. $ doua etapa este cea de intero#are a martorului. %n UP se pun intrebari de catre or#anul de urmarire penala. $vocatul partii nu poate interveni in audiere. %n fata instantelor intrebarile se pun de presedinte de procuror de avocatul partii care a chemat martorul si apoi restul partilor pe CPP. "CPP prevede ca completul de judecata poate pune intrebari el insusi. 9udecatorul in "CPP se apropie de pozitia in procesul penal adversial cel de arbitru. "CPP contine o prevedere pe deplin justificata si anume obli#ativitatea inre#istrarii audierii incupatului sau martorului la cererea partilor inclusiv al persoanei vatamate. $ceasta prevedere este preluata din sistemul adversial. Politistul este martor virtual in procesul penal. %n privinta intrebarii martorului "CPP prevede in plus ca martorului i se pot pune intrebari si in scopul credibilitatii sale. $stfel se verifica si sursa cunostintelor pe care le are martorul. Consemnarea declaratiei martorului se consemneaza in acelas mod ca si declaratia incupatului. 5artorul poate refuza sa depuna marturie atunci cand este amenintat. /e aceea a fost creat prin &e#ea '**;*00* o protectie speciala procedurala si e!traprocedurala a martorului care urmeaza sa furnizeze or#anelor judiciare date privind savarsirea unor infractiuni dintre infractiunile care sunt considerate #rave. Ceea ce este nou fata de CPP este ca "CPP face distinctia intre martor amenintat si martor vulnerabil. $stfel este re#lementat mai intai protectia martorului amenintat care este martorul a carei viata este pusa in pericol. 5artorul este considerat amenintat si atunci cand este pusa in pericol #rav amenintarea unui membru din familia sa. Statutul de martor amenintat permite sa refuze sa dea declaratii dupa procedura obisnuita. 5asurile cu caracter e!traprocedurale- asi#urarea domiciliului unde locuinta martorul si daca este cazul asi#urarea unei locuinte provizorii pe timpul procesului si masuri de insotire a martorului pe tot parcusrsul procesului.

5asuri cu caracter procedural- protectia datelor personale si a datelor de indentitate aceasta protectie poate fi totala sau partiala. %n situatia in care or#anul judiciar dispune acordarea protectiei identitatii martorului are obli#atia ca prin ordonanta sau prin incheiere sa dispuna care este numele sub care se va prezenta martorul. "CPP re#lementeaza si moduri speciale de ascultare a martorilor fara ca acesta sa sa fie prezent fizic la sediul or#anului judiciar care procedeaza la audierea martorului1. Prin inre#istrarea declaratiei martorului- video si audio apoi se consemneaza intr.o declaratie scrisa si se semneaza de procuror si de consilierul de probatiune la cererea martorului si se depune la dosar. %n faza de judecata este semnata de presedintele completului de judecata. /eclaratia semnata personal de martor se depune intr.un re#istru special in plic si#ilat. *. $scultarea martorului la distanta cu voce si ima#ine distorsionate pt a nu fi recunoscut asi#urand o audiere dupa modelul comun care permite respectarea tuturor re#ulilor inclusiv posibilitatea procurorului presedintele completului de judecata sau partilor de a pune intrebari si de a obtine raspunsuri din partea martorului. %ntrebarile pot fi admise sau respinse. ,le vor fi respinse cand vizeaza identitatea martorului sau cand instanta le considera neconcludente. %n modalitatea inre#istrarii pt respectarea dreptului la aparare se permite partilor si avocatului sa puna intrebari prin intermediul procurorului si respectiv consilierului de probatiune. $cest consilier are obli#atia de a pastra secretul profesional si este ca un paravan intre acuzare ai aparare el transimte intrebarile acestora martorului pt a raspunde la ele. $udierea martorilor anonimi este admisa doar in situatia in care se respecta minimul de e!i#ente cerute de C,/O- apararea sa aiba succes audierea sa fie supusa controlului judecatoresc si declaratia sa nu reprezinte mijloc de proba determinant. %n privinta valorii probante cu e!ceptia declaratiei martorilor protejati este aplicabil principiul liberei aprecieri nu este conditionata valoarea probanta a declaratiei martorului de alte mijloace de probatiune. "e!t- inscrisurile