Sunteți pe pagina 1din 39
CursCurs nr.nr. 3.3. Plăci plane din beton armat: care, compor are mecan c , con
CursCurs nr.nr. 3.3.
Plăci plane din beton armat:
care, compor are mecan c , con ormare,
prevederi generale
Cl
as
ifi
t
i ă
f
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.1. Defini ţ ie:

Pl ă cile sunt elemente structurale care au dou ă dimensiuni mult

mai mari (deschiderile) în raport cu a cea de a treia (grosimea),

fiind definite geometric prin suprafa ţ a median ă ş i grosimea.

Preiau înc ă rc ă ri

transmit reazemelor lineare (grinzi, zid ă rie, diafragme) sau

punctuale (stâlpi)

er endiculare

p

lanul lor median

i îi

ş

e

p

p

p

Sau

O plac ă este un element a carui dimensiune minimă în planul

s ă u este mai mare sau egal ă cu de 5 ori grosimea (b,l eff 5h)

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
l
l
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

Pl ă cile sunt elemente sensibile la încovoiere. În cazul înc ă rc ării lor în plan orizontal (seism) se comport ă ca o diafragmă orizontal ă .

În cazul înc ă rc ă rii lor în plan orizontal (seism) se comport ă ca
În cazul înc ă rc ă rii lor în plan orizontal (seism) se comport ă ca
În cazul înc ă rc ă rii lor în plan orizontal (seism) se comport ă ca
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
 

N

M

Q

l

/ h

Plă ci subț iri sau de grosime medie

 

X

 

10÷40

Plăci foarte subț iri

X

   

40

Plăci groase

 

~

X

<10

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

Pl ă cile groase: planș ee dal ă

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor Pl ă cile groase: plan ș ee dal ă
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.2 Forme -Pă trate -Dreptunghulare -Triunghiulare -Trapezoidale -Oblice -Circulare -Inelare

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.3. Tehnologia de execuţ ie Din punct de vedere a tehnologiei de execuţ ie:

Monolite

Prefabricate

Mixte

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe o direc ţ ie

l 2 l 1
l 2
l 1
l 2 l 1
l 2
l 1
mecanic ă - Armate pe o direc ţ ie l 2 l 1 l 2 l

directie de calcul si armare

l

1

0.5 >

2 <

l

1

l

2

l 2

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe două direc ţ ii:

2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2
2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2

l 1

2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2
2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2

l 2

2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2
2.1.4. Comportare mecanic ă - Armate pe dou ă direc ţ ii: l 1 l 2

directie de calcul si armare

l

1

l 2

0.5

0.5 2

2

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.5. Conformare structural ă a. Distribuţ ia materialului în sec ţ iune

Plă c i i zotrope Plă i c an zotrope ( e o i d
Plă
c
i i
zotrope
Plă i
c
an zotrope ( e o
i
d
bi
ce ortotrope) – p
i
c
i
cu

b. Continuit ăţ ii

nervuri dese

an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i

pereti

an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i
an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i
an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i
an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i
an zotrope ( e o i d bi ce ortotrope) – p i lă c i

pereti

grinzi

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.6. Rezem ă ri, mod de armare A. Reazeme liniare - Pl ă ci armate pe o direc ţ ie

a. c. e.
a.
c.
e.
liniare - Pl ă ci armate pe o direc ţ ie a. c. e. b. d.

b.

liniare - Pl ă ci armate pe o direc ţ ie a. c. e. b. d.
liniare - Pl ă ci armate pe o direc ţ ie a. c. e. b. d.

d.

latura libera

latura rezemata

latura încastrata

pe o direc ţ ie a. c. e. b. d. latura libera latura rezemata latura încastrata
pe o direc ţ ie a. c. e. b. d. latura libera latura rezemata latura încastrata

f.

directie de calcul si armare

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

B. Reazeme liniare - Pl ă ci armate pe două direc ţ ii

a. b.
a.
b.
liniare - Pl ă ci armate pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d.

c.

- Pl ă ci armate pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e.

d.

- Pl ă ci armate pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e.
- Pl ă ci armate pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e.

e.

latura libera

latura rezemata

pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura

latura încastrata- Pl ă ci armate pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e.

pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura
pe dou ă direc ţ ii a. b. c. d. e. latura libera latura rezemata latura

f.

directie de calcul si armare

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

C. Reazeme punctuale – pl ă ci armate pe 2 direc ţ ii - Pl ă ci rezemate pe stâlpi

şi calculul plăcilor C. Reazeme punctuale – pl ă ci armate pe 2 direc ţ ii
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

C. Reazeme punctuale – pl ă ci armate pe 2 direc ţ ii - Pl ă ci prefabricate în faza de manipulare ş i montaj

Reazeme punctuale – pl ă ci armate pe 2 direc ţ ii - Pl ă ci
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.7. Deschideri de calcul – SR EN 1992-1-1

l

eff

=

l

n

+

a

1

+

a

2

l n a 1 ş i a 2

este distan ţ a între fe ţ ele reazemelor (lumina) ;

se determin ă la fiecare extremitate în func ţ ie de

modul de rezemare

ă la fiecare extremitate în func ţ ie de modul de rezemare a) Elemente simplu rezemate

a) Elemente simplu rezemate

(b) Elemente continue

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.7. Deschideri de calcul – SR EN 1992-1-1

Reducerea momentului calculat pe reazem:

M

Ed

În care

=

F

Ed ,sup

t 8
t
8

t l ăţimea elementului de reazem

F Ed,sup este valoarea de calcul a reac ţ iunii din reazem.

2.1. Conformarea şi calculul plăcilor
2.1. Conformarea şi calculul plăcilor

2.1.7. Deschideri de calcul – SR EN 1992-1-1

plăcilor 2.1.7. Deschideri de calcul – SR EN 1992-1-1 (c) Reazeme considerate ca încastr ă ri

(c) Reazeme considerate ca încastr ări perfecte

(d) Prezenţ a unui aparat de reazem

SR EN 1992-1-1 (c) Reazeme considerate ca încastr ă ri perfecte (d) Prezen ţ a unui

(e) Consolă.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 Arm ă turi
2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform
SR EN 1992-1-1
Arm ă turi de încovoiere (logitudinale)
1. Pentru procentul minim ş i procentul maxim de armare :
În care:
f ctm
A
0.26
b d
s ,min =
t
b t este notată lăţ imea medie a zonei întinse;
f yk
pentru o grind ă T a că rei talp ă superioar ă este
compr ma
i
, numa
i lă i
ţ mea
i
n m
i
ii
es e
t
l
ua
tă î
n
≥ 0.0013
b d
A s
considerare la calculul lui b t
,min
t
A
= 0.04
A
s
,max
c
f ctm – valoarea medie a rezisten ţ ie la întindere
directă a betonului, determinată în funcţ ie de
clasa de rezisten ţă corespunză toare conform
tabelului 3.1 din SR EN 1992-1-1
În plă cile unidirecţ ionale se prev ă d armă turi transversale secundare
reprezentând cel pu ţ in 20% din armă turile principale.
În vecin ă tatea reazemelor nu sunt necesare armă turi transversale pe barele
principale superioare când nu există un moment încovoietor transversal.
2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 2. Distan ţ

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

2. Distan ţ a între bare nu se recomand ă s ă fie mai mare de s max,slabs :

Valoarea recomandată s max,slabs este - pentru armăturile principale, s max,slabs = 3h 400 mm, în care h este grosimea totală a plăcii; - pentru armăturile secundare, s max,slabs = 3,5h 450 mm.

În zonele solicitate de încărcări concentrate sau în zonele de moment maxim, aceste prevederi devin respectiv :

pentru armăturile principale, s max,slabs = 2h 250 mm pentru armăturile secundare, s max,slabs = 3h 400 mm

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 3. Armarea pl

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

3. Armarea plăcilor în vecin ă tatea reazemelor În plăcile simplu rezemate trebuie prelungite până la reazem jumătate din armăturile calculate în travee şi acestea trebuie s ă aibă lungimea de ancorare de calcul

Când în lungul unei laturi a plăcii se produce o încastrare par ţ ială, dar aceasta nu este luată în calcul, armăturile superioare se recomand ă s ă fie capabile s ă reziste la cel puţ in 25% din momentul maxim al traveei adiacente. Aceste armături se recomand ă s ă fie prelungite pe o lungime de cel puţ in 0,2 ori lungimea traveei adiacente, măsurată de la faţ a reazemului, s ă fie continue în dreptul reazemelor intermediare şi s ă fie ancorate la reazemele marginale. Pe reazemul marginal momentul de echilibrat poate fi redus până la 15% din momentul maxim al traveei adiacente.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 4. Arm ă

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

4. Arm ături de colţ Când alcătuirea constructiv ă pe un reazem este astfel încât ridicarea plăcii într-un colţ este împiedecată, se prev ăd armături corespunzătoare.

. În lungul unei laturi libere (nerezemată) a unei plăci în mod normal sunt prevăzute armături longitudinale şi transversale, dispuse de regulă ca în figura. Armăturile curente prev ăzute pentru o placă pot ţ ine loc de armături de margine:

5 Arm ături la mar inile libere

g

curente prev ă zute pentru o plac ă pot ţ ine loc de arm ă turi
2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 6. Arm ă

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

6. Arm ă turi pentru forţă t ă ietoare

Când sunt prev ăzute armături de for ţă tăietoare într-o placă, grosimea acesteia se recomand ă s ă fie cel pu ţ in egală cu 200 mm

Valoarea minimă a armăturii de for ţă tăietoarese defineşte astfel:

w ,min

= ( 0,08

f ck
f
ck

) / f

yk

În plăcile la care |V Ed | 1/3 V Rd,max , armăturile de for ţă tăietoare pot consta numai din bare ridicate sau din etrieri sau agrafe. V Rd,max - este valoarea de calcul a for ţ ei tăietoare maxime ce poate fi preluată de element, înainte de zdrobirea bielelor comprimate

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 Distan ţ a

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

Distanţ a maxim ă între etrieri sau agrafe este indicată de :

s max = 0,75d(1+cot α )

în care a este înclinarea armăturilor de for ţă tăietoare

Distanţ a maxim ă longitudinală a barelor înclinate este indicată de :

s max = d

Distanţ a transversală maxim ă între arm ă turile de for ţă tăietoare se limitează la 1,5d.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 7. Întreruperea arm

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

7. Întreruperea arm ă turilor longitudinale întinse

În toate secţ iunile se prevede o cantitate de armătur ă suficientă pentru a rezista la înf ăşur ătoarea efortului de întindere care acţ ionează, incluzând efectul fisurilor înclinate în inimi şi tălpi.

Pentru elementele f ăr ă armături de for ţă tăietoare, F td poate fi estimat decalând curba înf ăşur ătoare a momentelor cu o distanţă a l = d

Rezisten ţ a barelor pe lungimea lor de ancorare poate fi luată în considerare presupunând o variaţ ie liniar ă a efortului (a se vedea figura). În mod acoperitor, contribuţ ia acestei lungimi de ancorare poate fi neglijată.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 Lungimea de ancorare

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

Lungimea de ancorare a unei bare ridicate care contribuie la rezistenţ a la for ţă tăietoare nu este mai mică de 1,3 l bd în zona întins ă şi de 0,7 l bd în zona comprimată. Această lungime este măsurată începând de la punctul de intersecţ ie al axei barei ridicate şi al axei barelor longitudinale.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 A M E

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 A M E d / z +

A

M Ed /z + N Ed

- efort de întindere

(solicitare) F s

- efort de întindere (rezistenţă) F Rs

B

- Înf ăşur ătoarea lui

C

Prezentarea întreruperii armăturilor longitudinale, ţ inând seama de efectul fisurilor înclinate şi de rezisten ţ a armăturilor pe lungimea lor de ancorare

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 8. Ancorarea arm

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

8. Ancorarea arm ă turilor inferioare la reazemele marginale

La nivelul reazemelor considerate în calcul ca neîncastrate sau slab încastrate aria armăturilor inferioare este cel pu ţ in 2 ori aria armăturilor prezente în travee. Valoarea recomandată este 2 = 0,25.

Lungimea de ancoraj este l bd (lungimea de ancorare de calcul), măsurată de la linia de contact între grind ă şi reazem. Presiunea transversală pentru un reazem direct poate fi luată în considerare.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 Ancorarea arm ă

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

Ancorarea armăturilor inferioare pe reazemele marginale:

Ancorarea arm ă turilor inferioare pe reazemele marginale: a) Reazem direct : Grind ă rezemând pe

a) Reazem direct :

Grind ă rezemând pe un zid sau stâlp

b) Reazem indirect :

Grind ă încastrată în altă grind ă

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 9. Ancorarea arm

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

9. Ancorarea arm ă turilor inferioare la nivelul reazemelor intermediare Se aplică aria secţ iunii armăturilor de la reazemele marginale

Lungimea de ancorare nu trebuie s ă fie mai mică de 10 în cazul barelor drepte, decât diametrul dornului în cazul ciocurilor la bare cu diametrul mai mare sau egal cu 16 mm, sau de dou ă ori diametrul dornului în celelalte cazuri.

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1 În documenta ț

2.1.8. Prevederi generale privind calculul pl ă cilor conform SR EN 1992-1-1

În documentaț ia tehnică se specifică armăturile cerute pentru a rezista momentelor pozitive eventuale (de exemplu: tas ări de reazeme, explozii etc.). Aceste armături sunt continue, ceea ce se poate realiza cu ajutorul suprapunerilor

Aceste arm ă turi sunt continue, ceea ce se poate realiza cu ajutorul suprapunerilor Ancorarea pe

Ancorarea pe reazemele intermediare

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

A.Analiză liniar elastică

Calculul elementelor la stări limită de serviciu şi la stări limită ultime poate fi efectuat pe baza unei analize liniare bazată pe teoria elasticităţii. Analiza liniar ă poate fi utilizată pentru determinarea solicitărilor, cu respectarea ipotezelor următoare:

i) secţ iuni nefisurate; ii) relaţ ii efort-deformaţ ie liniare; şi iii) valori medii ale modulului de elasticitate. Pentru efectele deformaţ iilor din temperatur ă, tas ărilor şi contracţ iei la starea limită ultimă (SLU), se poate admite o rigiditate redus ă, corespunzătoare secţ iunilor fisurate, neglijând participarea betonului întins, dar ţ inând seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limită de serviciu (SLS), se recomand ă s ă se considere o evoluţ ie graduală a fisur ării.

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

B. Analiză liniar elastică cu redistribuire limitat ă a momentelor

Trebuie luată în calcul influen ţ a oricărei redistribuiri a momentelor asupra tuturor aspectelor proiectării.

Analiza liniar elastică cu redistribuire limitată a momentelor poate fi utilizată pentru verificarea elementelor structurale la SLU.

Momentele la starea limită ultimă, determinate printr-o analiză liniar elastică pot fi redistribuite, cu condiţ ia ca noua distribuţ ie de momente s ă continue s ă echilibreze încărcările aplicate.

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

La plăci ( şi grinzi) continue :

a) solicitate în principal la încovoiere şi b) al căror raport între deschiderile adiacente este cuprins între 0,5 şi 2, se poate face o redistribuire a momentelor încovoietoare f ăr ă verificarea explicită a capacităţii de rotaţ ie, cu condiţ ia ca:

ă a capacit ăţ ii de rota ţ ie, cu condi ţ ia ca: cu :

cu :

δ raportul dintre momentul dup ă redistribuire ş i momentul elastic

în ă l ţ imea axei neutre la starea limit ă ultimă dup ă redistribuire

x u

d în ă l ţ imea util ă a sec ţ iunii

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

Valorile recomandate sunt k 1 = 0,44, k 2 = 1,25(0,6+0,0014/ ε cu2 ), k 3 = 0,54, k 4 = 1,25(0,6+0,0014/ ε cu2 ), k 5 = 0,7 şi k 6 = 0,8. ε cu2 reprezint ă deformaţ ia ultimă a secţ iunii

Se recomand ă s ă nu se efectueze redistribuiri în cazul în care capacitatea de rotire nu poate fi stabilită în mod sigur (de exemplu la colţ urile cadrelor precomprimate).

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

C. Analiza plastică

Metodele bazate pe analiza plastică nu trebuie utilizate decât pentru verificările la SLU.

Ductilitatea secţ iunilor critice trebuie s ă fie suficientă pentru ca mecanismul dorit s ă se producă.

Se recomandă ca analiza plastică s ă fie bazată pe metoda statică (limita inferioar ă de plasticitate) sau pe metoda cinematică (limita superioar ă de plasticitate).

Efectele încărcărilor anterioare pot fi, în general, neglijate şi se poate admite o creştere monoton ă a intensităţii încărcărilor.

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

Ductilitatea cerută poate fi considerată suficientă, f ăr ă verificare explicită dacă ansamblul condiţ iilor de mai jos este verificat:

i) aria secţ iunii armăturilor întinse este limitată în aşa fel încât oricare ar fi secţ iunea considerată x u /d 0,25 pentru betoane de clas ă de rezisten ţă C50/60 x u /d 0,15 pentru betoane de clas ă de rezisten ţă C55/67

ii) armăturile pentru beton armat apar ţ in fie clasei B, fie clasei C

iii) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare şi momentele din câmp este cuprins între 0,5 şi 2.

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

Atunci când se efectuează analiza plastică a plăcilor, se recomand ă s ă se ţ ină seama de orice neuniformitate a armării, de for ţ ele din armăturile ce împiedică ridicarea colţ urilor şi de torsiunea în lungul laturilor libere. Metodele plastice pot fi extinse la plăci a căror secţ iune nu este plină (plăci nervurate, sau cu goluri) dacă acestea au o comportare similar ă unei plăci pline, în special în ceea ce priveşte efectele torsiunii.

în special în ceea ce prive ş te efectele torsiunii. Rotirea plastic ă θ s a

Rotirea plastică θ s a unei secţ iuni drepte de beton armat în cazul unei grinzi sau al unei plă ci continue armate pe o direcţ ie

2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1
2.1.9. Metode de analiză - SR EN 1992-1-1

D. Analiza ne-liniară Metodele de analiză ne-liniar ă pot fi utilizate atât pentru SLU cât şi pentru SLS, dacă echilibrul şi compatibilitatea sunt verificate şi dacă se admite o comportare ne-liniar ă adecvată pentru materiale. Calculul poate fi de ordinul 1 sau de ordinul 2.

La starea limită ultimă, se verifică dacă secţ iunile critice locale au capacitatea de a rezista la toate deformaţ iile neelastice rezultate din calcul, ţ inând seama în mod corespunzător de incertitudini.

Pentru structuri supuse în principal la încărcări statice, efectele încărcărilor anterioare pot fi, in general, neglijate şi se poate admite o creştere monotonă a intensităţii încărcărilor.