Diagrame Voronoi.

Algoritmul lui Fortune

1. Diagrame Voronoi
Pentru o mult ime de puncte date n plan P := {p1 , p2 , ..., pn } numite locat ii trebuie s a determin am o divizare a planului astfel nc at ec arei locat ii sa-i atribuim cele mai apropiate puncte de ea si cele mai dep artate de restul locat iilor - Modelul de atribuire Voronoi care include subdivizarea numit a diagrama Voronoi a mult imii de locat ii , notat a V or(P ). Diviziunile se numesc celule Voronoi notate cu V (pi ). Vom spune c a un punct q apart ine locat iei pi dac a si numai dac a dist(q, pi ) < dist(q, pj ), pentru ecare pj P cu j = i. Laturile celulei sunt situate pe mediatoarele segmentelor, care unesc locat iile iar pentru o locat ie pi celula corespunz atoare este dat a de:

V (pi ) =
1j n,j =i

h(pi , pj )

unde h(pi , pj )= semiplanul determinat de mediana segmentului (pi , pj ) (dij ) si care cont ine pi iar V (pi ) este intersect ia tuturor semiplanelor care cont in pi . 1.1 Observat ii. 1. Diagrama Voronoi va avea n celule. 2. Orice celul a Voronoi este o mult ime convex a. 3. Laturile diagramei Voronoi sunt segmente, semidrepte sau drepte. 1

2
q

Diagrama Voronoi. Algoritmul lui Fortune

pk pi
q q

pj

Figura 1. Cazul n care o latur a a unei celule Voronoi este o dreapt a. 1.2 Denit ie Pentru un punct q din plan denim cel mai mare cerc gol (cu tot cu interiorul s au) si l not am CP (q )- cercul cu centrul n q si care nu cont ine nici o locat ie din P n interior si are raza cea mai mare cu proprietatea cerut a. 1.3 Teorem a 1. Un punct q este v arf al diagramei V or(P ) dac a si numai dac a frontiera celui mai mare cerc gol CP (q ) cont ine cel put in trei locat ii. 2. Mediatoarea segmentului dintre locat iile pi si pj dene ste o latur aa diagramei dac a si numai dac a q pe mediatoare astfel nc at pi , pj CP (q ) si nici o locat ie nu apart ine acestui cerc . Construct ia diagramei 1. Construirea tuturor celulelor Voronoi independent: complexitatea din punct de vedere al timpului ar O(n2 log n). 2. Divide et impera : complexitatea din punct de vedere al timpului ar O(n log n). 3. Algoritmul lui Fortune: complexitatea din punct de vedere al timpului ar O(n log n).

2. Algoritmul lui Fortune

Algoritmul lui Fortune folose ste tehnica liniei de baleiere (sweep line) notat a cu l. Fiecare locat ie de deasupra lui l determin a c ate o parabol a - locul geometric al punctelor mai apropiate de orice locat ie de deasupra lui l dec at de l. Se formeaz a astfel linia parabolic a (beach line), iar punctele sale de ntrerupere la deplasarea liniei de baleiere vor determina laturile celulelor Voronoi.

Diagrama Voronoi.Algortimul lui Fortune

q q B B B

l
? q

r r

Figura 2. Generarea liniei parabolice prin deplasarea liniei de baleiere. Punctele de ntrerupere traseaz a diagrama, n timp ce linia de baleiere parcurge planul. Astfel, n loc s a p astr am intersect iile lui V or(P ) cu l, vom ret ine linia parabolic a la deplasarea liniei de baleiere. Nu putem s-o p astr am explicit, din moment ce se modic a o dat a cu deplasarea continu a a liniei l. Cazul 1 Mai nt ai consider am evenimentele n care apare un nou arc al liniei parabolice. O astfel de situat ie avem c and dreapta l nt alne ste o nou a locat ie. Parabola denit a de aceast a locat ie este la nceput o parabol a degenerat a, adic a un segment de dreapt a vertical care une ste locat ia respectiv a cu linia parabolic a. Cum dreapta l se deplaseaz a n continuare, noua parabol a prinde contur. Partea noii parabole situat a sub vechea linie parabolic a este acum o parte din actuala linie parabolic a.
r r r r r r r

l
?

ps

l
?

l
?

Figura 3. Aparit ia unui nou arc de parabol a la nt alnirea unei locat ii. 2.1 Denit ie. Evenimentul n care o nou a locat ie este nt alnit a la deplasarea liniei de baleiere, se nume ste locat ie eveniment.

Diagrama Voronoi. Algoritmul lui Fortune

2.2 Lem a Singurul mod n care poate ap area un nou arc pe linia parabolic a este prin intermediul unei locat ii eveniment. Cazul 2 Un al doilea tip de evenimente n algoritmul planului sweep este cel n care un arc existent al liniei parabolice se contract a p an a dispare. Fie a arcul care va disp area, iar a si a arcele vecine lui n congurat ia init ial a. Arcele a si a nu pot face parte din aceea si parabol a, a sa c a obt inem cele trei arce denite de trei locat ii diferite pi , pj si pk . C and arcul a dispare, celelalte dou a arce vecine vor avea un punct comun, notat q . Punctul q este echidistant fat a de l si cele trei arce. Deci, exist a un cerc de centru q care trece prin punctele pi , pj si pk tangent la dreapta l. Nu poate exista nici o locat ie n interiorul acestui cerc: o asemenea locat ie ar apropiat a de l dec at este apropiat q de l, contrazic and faptul c a punctul q apart ine liniei parabolice. Rezult a c a punctul q este un v arf al diagramei Voronoi. pj
p q pk

pj
q

pj
q

pi q
?

pi q a
q pk

pi q

l
?

q pk

l
?

Figura 4. Disparit ia unui arc de pe linia parabolic a 2.3 Denit ie Evenimentul n care linia de baleiere intersecteaz a cel mai de jos punct al unui cerc care trece prin trei locat ii denind arcele consecutive ale liniei parabolice, se nume ste eveniment cerc. 2.4 Lem a Singurul mod n care un arc existent poate disp area de pe linia parabolic a este prin intermediul unui eveniment cerc . BE & SD