Sunteți pe pagina 1din 99

n urma aprecierii de care s-au bucurat ediiile anterioare ale Zilelelor Arhitecturii,

Asociaia Studenilor Arhiteci Cluj mpreun cu Ordinul Arhitecilor din Romnia i


Facultatea de Arhitectur i Urbanism Cluj Napoca, au plcerea de a v anuna a 6-a
ediie a bienalei Zilele Arhitecturii Cluj Napoca. Evenimentul se va desfura n perioada
4 7 mai 2011, sub genericul:
V O R B I M A R H I T E C T U R A
Lsm n umbr conveniile i constrngerile contextualiste. Vrem s confruntm arhi-
tectura cu provocrile actuale. Cautm relaii noi ntre ora, mediu, societate, art i
tehnologie.
Prin vorbim arhitectura propunem un schimb de idei, care urmrete noi abordri
prsind terioriul uzualului. Invocm relaia intim a individului cu spaiul construit i
miznd pe viziunile personale i ndrznee ale fecruia, ne propunem s incitm la
dialog ntr-o singur limb: arhitectura.
Vrem s vorbim arhitectura. Vrem s cucerim oraul. Vrem viziuni, vrem s experimentm
utopii ntr-o realitate distopic, vrem un exerciiu de comunicare i imaginaie. Vrem s
inspirm.
www.zilelearhitecturii.ro
31 marti e - 31 mai 2011, mari - dumi ni c, 9. 30 - 17. 30
ADMINISTRAIA PREZIDENIAL
MUZEUL NAIONAL COTROCENI
Sponsor
principal:
Partener:
Fundaia Cultural
Magazin Istoric
Parteneri media:
Catalogul expoziiei se gsete de vnzare la standul muzeului
Univers cromatic
osif
I
ser
I
osif
I
ser
I
COLABORATORI: Muzeul Municipiului Bucureti - Secia Art, Muzeul Naional Brukenthal Sibiu, Muzeul Judeean de Art Prahova Ion Ionescu Quintus,
Complexul Muzeal Naional Moldova Iai - Muzeul de Art, Muzeul de Art Constana, Muzeul de Art Timioara, Muzeul de Art Craiova, Complexul
Muzeal Arad, Muzeul Vasile Prvan Brlad, Muzeul Regiunii Porilor de Fier Drobeta-Turnu Severin, Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacu - Muzeul
de Art, Institutul de Cercetri Eco-Muzeale Tulcea - Muzeul de Art, Galeria de Art Rudolf Schweitzer - Cumpna Piteti,
Muzeul Naional al Literaturii Romne Bucureti, Muzeul Bucovinei
Art Out art si arhitectur, patrimoniu si restaurare.
ART OUT- ISSN 2069 6949; ISSN-L = 2069 6949
Redactor Iondator: Laura Lucia Mihalca
Director: Laura Lucia Mihalca
Redactor seI: Laura Lucia Mihalca
Comitet ytiin(ific
Dr. Andreea Rsuceanu
ProI. Univ. Maria Alexe
ProI. dr. Adrian Botez
Coordonatori numr: Laura Lucia Mihalca & Oana Marinache
Echipa redactional
Corina Vasile
Cristina Nicolae
Ioana Ni(ic
Laura Lucia Mihalca
Mdlina Iulia Timofte
Ramona Marinache
Redactori colaboratori
Andrei Constantin Brams
Lavinia Elena Vieru
Maria Tu(u
Valery Oiyteanu
Corectura: Laura Lucia Mihalca
GraIic copert: Ruxandra Marin
Webadmin: Alexandru Alexandrescu
Pr & marketing: Loredana Cristian, Miruna Albu, Oana Daiana Hamza
Marketing online: Andrei Botezatu
Redactia si rezerv dreptul de a selecta materialele aduse spre publicare. Opiniile exprimate n cadrul
revistei apartin semnatarilor articolelor si nu sunt neaparat ale redactiei.
Contact:
www.artout.ro
redactieartout.ro
www.Iacebook.com/ArtOutMagazine
www.twitter.com/ArtOutMagazine
Art Out nr. 4/2011, anul I
ART OUT- ISSN 2069 6949; ISSN-L = 2069 6949
CUPRINS
DE-A LUNGUL ANILOR
Clopotul Cristina Nicolae pg. 9
Galben de Van Gogh Andrei Constantin Brams pg. 12
Spatiul intimittii la Remedios Varo si Leonora Carrlington
- Andreea Rsuceanu pg. 14

CANDVA
'Puiului, Ploiestiului - Maria Tu(u pg. 17
Pictorul naturii - Laura Lucia Mihalca pg. 19
GRAFICHERIE
Destine - Corina Vasile pg. 31
MOD $I MODE
La vie en robes Emilia Barbu pg. 34
CON TEMPO
Pasiune... Elias Lazarus pg. 37
De ce Monica Bovincini? Lavinia Elena Vieru pg.39
Christ dup Rdvan Mdlina Iulia Timofte pg. 46
Real liIe Mdlina Iulia Timofte
Prezentul - (des)art (i)muabil (Iort) in (so)arta contemporan - Ioana Ni(ic pg. 56
Pictori si poeti la galeria Tabor de Nagy Valery Oiyteanu pg. 58
Just a tourist gaze Ramona Marinache pg.61
Controverse mai aprige dect n arta contemporan nu au existat dect n lucrrile lui Leonardo
si Michelangelo Laura Lucia Mihalca pg. 64
PROIECTE STUDENTE$TI
Autoportret Oana Popescu pg. 68
Arte textile - Adriana Ciuperc pg. 71
Cutarea - Lavinia Elena Vieru pg. 73
Proiect - Adela Edu pg. 78.
Proiect - Theodora Daniela Capt pg. 83
BUZUNARUL LITERAR
Pricoliciul...i Invierea' - Adrian Botez pg. 88
Cartea Noului Iov: 'Exilat n strigt de Viorel Savin Adrian Botez pg. 92
Imaginea plastic a crepuscului comunist n romanul Un om din est de Ioan Grosan Maria
Alexe pg. 95
~DAC SNTEM FCUTI
DUP ASEMNAREA LUI
DUMNEZEU,
ATUNCI AVEM VOIE S
FIM $I NOI LA FEL DE
CELEBRI CA EL .
Oamenii se tem de Dumnezeu,
de aceea merg n cer. Acolo exist o
sectie special pentru artistii care stiu s
zboare. SI IISUS HRISTOS E UN
ARTIST.
Vorbim din ce n ce mai des despre
cotatiile bursei de valori, despre pretul
aurului si al petrolului, dar si despre
investitiile n art.
Produsul artistic este vzut ca o investitie
sigur, dar si ca un investit al culturii, sau
cel putin al societtii pe Iondul creia se
proiecteaz.
n aprilie a avut loc prima licitatie de
art contemporan romneasc, si tot n
aceast lun a avut loc lansarea indexului
pietei romnesti de art 2011 - vorbim
asadar de structurarea si conturarea mai
Ierm a pietei de art, motiv pentru care n
acest numr Art Out propunem o dezbatere
despre arta contemporan romneasc.
Ne-am simtit provocati s pornim aceast
dezbatere tocmai acum, dat Iiind contextul
deja mentionat, la care se mai adaug si alte
evenimente si puncte de plecare, dup cum
veti vedea n cadrul dosarului tematic Con
Tempo.
V prezentm situatii si argumente, dar si
discutii de tip cauz - eIect, raportri
personale, reactii si critici.
Contemporan < Con Tempo < cu timp, n
timp, n acelayi timp
Dac avangarda si arta modern n
genere au nsemnat dorinta de a soca, de a
produce emotii puternice si de a schimba
(Iundamental, as ndrzni s spun!)
perspectivele, arta contemporan nseamn
nti si nti de toate sau, mai corect spus,
dincolo de toate, un singur lucru:
PROMOVARE.
Lucrarea ajunge s nu mai Iie discutat
si achizitionat pentru valoarea sa estetic,
ci mai mult (sau doar!) pentru cota de piat
a artistului care o semneaz si/sau pentru
conceptul care ne este prezentat, pe care l
credem/ ntelegem sau nu.
Recent am citit romanul De ce fierbe
copilul in mmlig si atunci cnd am
ntlnit aceast Iraz n roman: 'Dac
sntem Icuti dup asemnarea lui
dumnezeu, atunci avem voie s Iim si noi
la Iel de celebri ca el. mi-am dat seama de
adevrul su: n arta contemporan se
caut Iaima cu orice pret, indiIerent c
vorbim de muzic sau pictur, sculptur,
IotograIie sau arte video, instalatii si
perIormance.
Acceptm sau nu, to(i vrem n sinea
noastr s fim un (alt)fel de Dali...s-ar
putea spune.
Dincolo de povestea Con Tempo care
ncepe s se teas si e Ioarte bine c se
ntmpl asta, numrul acesta este un
numr omagial, pe care l dedicm lui
Nichita Stnescu, cu ocazia mplinirii a 78
de ani de la nasterea sa.
Este un numr pe care l nchinm si
lui Gheorghe Velea, unuia din importantii
artisti bcuani, in contextul in care in
aprilie 2011 se implinesc 15 ani de la
plecarea acestuia dintre noi.
Vestea pierderii dintre noi a Ioanei
Nemes ne-a ntristat pe toti, asa c
nchinm un gnd bun si luminos pentru
cea care a Iost si va Ii unul din importantii
artisti contemporani romni, o prezent
extrem de activ n ultimii ani pe scena
cultural, de care pe multi dintre cei care
cititi revista v leg si o prietenie sincer.
nchei cu gnduri de viitor, cu mult
curiozitate pentru acel ce va fi ~~.
Este greu s prevedem destinul unui
om, nzecit mai greu s (pre)scriem
destinul artei. Timpul le dezvluie pe toate.
Pn atunci, un singur cuvnt: MAKTUB.
Asa a Iost scris.
Laura Lucia Mihalca
Director, redactor seI Art Out
Editorial
Destin - Laura Lucia Mihalca
tehnici mixte/hrtie; 50 x 70 cm
8
DE-A LUNGUL ANILOR
Clopotul
n societatea traditional, omul simte nevoia s triasc n preajma obiectelor sau a locurilor
sacre. Timpul si spatiul sunt pentru ei neomogene, Iiecare avnd o ncrctur calitativ diversiIicat.
De aceea, nimic din existenta omului nu a scpat consacrrii. n sIera traditional romneasc se
observ, la Iel ca si n alte regiuni, o mpletire a elementelor crestine cu cele ale cultelor pgne instalate
anterior. Srbtorile de peste an au mereu dou semniIicatii (unele srbtori religioase au Iost Iixate n
zilele n care se desIsurau obiceiuri neconIorme cu noua religie), obiectele si locurile sIinte (icoane,
troite, biserici, cimitire) poart amprenta att a credintei crestin-ortodoxe, ct si a superstitiilor si
practicilor pgne.
Un obiect de acest gen este si clopotul. n zonele urbane din trile puternic dezvoltate (de
exemplu, Italia), realizarea clopotelor implic deja o art. Clopotul este, n general, un instrument de
comunicare. S-a impus n toate institutiile Iundamentale ale unei asezri omenesti, crend ordine,
disciplin si coeziune n rndul indivizilor. Se spune c el simbolizeaz bolta Raiului, iar pendularea
care produce sunetul indic cele dou extreme: binele yi rul, uneori moartea yi veynicia.
La sat, dimensiunile clopotului erau considerabil reduse, iar complexitatea alctuirii lui se
diminua. Principalul rol al clopotului era s anunte locuitorii satelor de nceperea slujbelor religioase si
s-i adune la biseric. El delimiteaz un moment sfnt yi reuyeyte s alunge intemperiile, bolile yi
duhurile rele, chemnd n schimb pe Dumnezeu yi pe sfin(i, odat cu ngerii pzitori. Pentru Iiecare
slujb exist un mod speciIic de tras clopotele: de la Irenezia cu care se anunt Liturghia (mai ales
duminica), pn la gravitatea si solemnitatea sunetului la slujba de nmormntare, clopotul transmite
sentimente si stri diverse si reuseste s devin o poart ctre transcendent. n lirica occidental se
ntlneyte frecvent simbolul celor trei clopote care marcheaz evenimentele esen(iale ale vie(ii
omului: la botez (primul clopot), la cununie (cel de-al doilea) yi la nmormntare (cel de-al
treilea).
Sunetul clopotului este o mrturie tensionat a unei identitti (persoan, Ienomen, animal).
Omul a simtit nevoia marcrii spatiului gospodresc cu versiuni ale acestui instrument. Tlngile si
clopoteii atrnati de gtul animalelor (la oi, vite, boi, uneori cini) au rolul de a mentine o legtur
auditiv cu stpnul acestora. Ei i ajutau pe oameni s-si gseasc mai usor animalele n cazul n care
acestea dispreau din aria lor vizual. ns, le Iceau si vulnerabile pentru eventualii prdtori, dup
cum spune si proverbul: '$i lupul oaia cea cu clopot o prinde nti.
9
Mamele le ddeau copiilor muti s bea ap dintr-un clopot sau le scriau numele pe clopotul din
trei biserici diIerite pentru a-l ajuta s capete glas. Uneori, clopotele erau ntrebuintate n vreme de rzboi
spre a anunta stenii despre eventuale pericole sau pentru a marca sIrsitul primejdiei.
n unele doine sau balade populare apare asemnarea sunetului de clopot cu tunurile de
rzboi (~n loc de tras clopotele, /Dau neam( cu tunurile,/De rsun dealurile. - Colind din
Maramurey, $andor Adrina-Asuaju de Sus), cu moartea n general sau cu perioada din
Sptmna Mare.
De asemenea, si sIera vegetal se supune vibratiilor clopotelor prin anumite practici si obiceiuri
Icute n special pentru Iertilitatea pomilor. n Apuseni exist un obicei al sunrii clopotelor n jurul
pomilor neroditori n timp ce se strig amenin(ri. n cazul acesta, are loc o trezire agresiv,
menit s for(eze o renaytere a naturii. Mai este un obicei numit Btutul, din Ziua Cucilor (prima luni
din Postul Mare), n cadrul cruia brbatii si Ilcii mbrcati n costume si msti, cu un clopot n spate
si cu un bt lung, alearg oamenii dimineata ca s-i ating spre a Ii Ieriti de boli. Obiceiul se mai
pstreaz n ziua de azi n comuna Brnesti din judetul IlIov.
De altIel, clasicul clopotel al scolii din sat este menit s adune toti elevii n clase, pstrnd
ordinea si disciplina necesare procesului de educatie. De Rusalii, la unele costume, clusarii au atasati
mici clopotei de picioare, lucru care ntreste ncrctura magic a ritualului. Se poate spune c ei
constat lipsa de vigilent a oamenilor si ncearc s le-o redea att prin miscri, ct si prin sunete.
n sIera social, important n sat era Iunctia clopotarului, ce urma dup cea a dasclului.
El era adesea n slujba preotului si ajuta la diIerite treburi ale bisericii, dar si n gospodria preotului. Dar
nu n toate satele exista un clopotar. De obicei, brbatii din sat trgeau clopotele si bteau toaca, ns, cu
ocazia unor srbtori, copiii, Iemeile si Ietele aveau sansa s intre n clopotnit si s sune din clopote.
Prezenta acestui obiect n spatiul sacru nu este ntmpltoare. Dac unii nu-l bag n seam si l
iau ca atare, altii, obisnuiti s stea n preajma lor, spun c este Iorma lor personal de rugciune.
Clopotarii se gndesc la cele mai bune metode de a-l Iace s sune ct mai Irumos. Poetii l Iolosesc n
versurile lor pentru a exprima tristete, iar aristocratii - cnd si chemau servitorii. Cu totii i sesizm,
constient sau inconstient, impactul asupra noastr.
Cristina Nicolae
student anul I Istoria Artei, Universitatea Bucuresti
BibliograIie: - http://www.poezii.biz/showpoem.php?poem50946
Cristea, Julia Maria Clopotele in folclor - ,Timp` i ,Srbtoare`, ed.
Carpathia Press (obiceiul Btutului de Ziua Cucilor)
Clopotul.2 IotograIie de Oana Marinache.
10
Clopot 2
11
DE-A LUNGUL ANILOR
Galben de Van Gogh
Pentru Van Gogh culoarea galben este la Iel de descriptiv precum mingea pentru
Maradona. Aceast comparatie nu caut s desacralizeze nicicum aura maestrului olandez si nici
s l pun sub semnul ironiei, ba din contr. Utilizarea galbenului este nativ si sincer, nct pare
c provine dintr-un izvor interior ce vibreaz plin de Iort si originalitate. Nimeni nu a mai putut
Iolosi galbenul att de bine precum a Icut-o Van Gogh, la Iel cum sunt de prere c nimeni nu va
mai putea stpni balonul precum a Icut-o Maradona.
Dincolo de zodia genialittii care poate justiIica aproape orice plmdire, cred c la Van
Gogh a Iost mai mult dect geniu. A Iost inventie. Van Gogh a mers dincolo de utilizarea anumitor
instrumente, el a Iost un homo faber al culorii. Din penelul su, culoarea galben si-a deschis
bratele spre un galben imposibil de reprodus, un galben sentimental, vratic, solitar, canicular:
galbenul de Van Gogh.
Jean Francois Millet a Iost pentru Van Gogh un deschiztor de drumuri.
Tabloul Amia:. odihn dup munc pictat de Van Gogh este inspirat dup opera cu acelasi nume
a lui Millet. Desigur, realizate n registre diIerite, Millet purtnd amprenta realismului de la
Barbizon iar Van Gogh a post-impresionismului, cele dou lucrri reusesc s pun n lumin
capacitatea extraordinar de stpnire a galbenului a lui Van Gogh.
Comparatia nu este n opinia mea ocaua cea mai legitim de judecat a operei artistice, dar n
acest caz o gsesc Ioarte interesant de aplicat. Galbenul oIerit de buclele lui Van Gogh este inIinit
de vast. Cu Iiecare tus a pensulei vedem alt galben dar cu toate acestea, vedem acelasi lucru.
Exist o esent comun n toate variatiunile de galben din Van Gogh.
Exist ceva cald si plin care se pstreaz n Iiecare strop de ulei colorat din acest tablou.
Aceeasi oper realizat de Millet oIer un galben mort, proIund realist. Si chiar dac
redarea detaliilor din realism este n mod normal menit s oIere o copie ct mai Iidel a realittii,
n acest caz Van Gogh reuseste n lucrarile sale postimpresioniste s oIere un sentiment inIinit mai
real dect Millet. Dar grul lui Millet este mai gru dect grul lui Van Gogh. Cu toate acestea
grul lui Millet nu dogoare. Nu arde. Nu este rupt din coasta de Ioc a soarelui, nu transmite acele
valuri toride care apas pe lume n toiul zilelor de var, nu ti amestec n priviri ceata suIocrii
cu albastrul palid de pe cer, nu te Iace s Iii presat de imensitatea zpuselii. Grul lui Van Gogh
nu este un oarecare gru ci este reprezentarea n culoare a cldurii.
12
Poate Vincent dac mi permiteti aceast intimitate cu Van Gogh -, a Iost ntodeauna
pasionat de acel sentiment de cldur. n ultimii si ani de viat si lua sevaletul la subrat si pornea
de dimineat prin lanurile pustiului cutnd s picteze si se ntorcea doar pentru a servi masa la
hanul la care locuia. Incursiunile sale prin zrile ncinse nu sunt la ndemna oricui, mai ales a
cuiva care a trit n nordul umed al Europei si care nu avea cea mai strajnic sntate. Cu
sigurant altceva l-a Icu pe Van Gogh s Iie pasionat de Iebrilitate. Si nu mi pot explica aceasta
dect printr-o chemare luntric menit s i oIere cldura de care singurtatea n care tria l
priva cu Iiecare zi.
Cnd privesc Van Gogh simt apsarea cldurii chiar dac privesc un lan de gru brzdat
de psri negre si acoperit cu un cer Iurtunos. Pur si simplu, nici ploaia nici norul nu pot ucide
canicula din Van Gogh. Ba din contr, o potenteaz, o Iac s Iie si mai greu de suportat. Acel drum
care serpuieste linistit prin lanul de gru pare c duce nicieri. Nici psrile nu par s aib vreo
destinatie. Timpul pare nsusi morometic, independent de orice ritm de trecere. Tot ce conteaz
este cldura. La Iel ca n zilele de var cnd totul este amortit si Ir sens. Chiar dac Van Gogh
prezint un univers cnd complex, cnd mai putin complex, ntodeauna, ns, acest univers pare
c trece n planul doi n spatele apsrii cldurii. Chiar si n Noapte instelat este cald. Acele
valuri de galben din cer parc Iierb, reusind s acopere Irigul sau rcoarea albastrului nocturn.
Chiar si n Cafenea in noapte este cald. Peretii galbeni retin cldura pe timpul zilei pentru ca
noaptea s supure Iire de Iebr ametitoare ce miros a var si Ilori. Chiar si Manctorii de cartofi
Iierb de cldur n camera lor pauper. Umbrele diaIane Irig aerul, lsnd arsuri negre pe pereti
si pe chipurile mpietrite la mas.
Pasiunea lui Van Gogh pentru cldur mi pare la fel de intens precum moartea.
Nimic lumesc nu rivalizeaz cu ea precum nimic lumesc nu poate rivaliza cu moartea. Pentru Van
Gogh cldura redat prin galben este la Iel de Iireasc precum viata si moartea la un loc.
Galbenul lui Van Gogh pare singur si izolat n toate operele sale. ntodeauna Irnturi din el
contrasteaz Iundamental cu restul universului. ntodeauna galbenul lui Van Gogh sau doar
nuante din el vor crispa ochiul si te vor Iace s l observi, s l remarci, s i vezi singur ntr-o lume
diIerit de el. Ca Van Gogh.
Acest galben de Van Gogh este pe undeva la Iel de puternic precum bisericile din Levitan:
singur si pur. Galbenul de Van Gogh este deschis precum un cer deasupra tuturor si orict ai vrea
s l cuprinzi pe tot ti este imposibil. Dac as Ii mai putin ru de cldur, mi-as tatua n suIlet
acel galben. Dar probabil m-ar suIoca si m-ar arunca ntr-o mare de Iiertur din care n-as mai
putea niciodat iesi viu. Sau dac as putea Iace din grul lui Van Gogh Iin cu sigurant atunci
acea pine ar Irige precum un crbune ncins iar pulberea de pe burta ei ar trozni precum niste
brate de lemn aruncate n vltoare. Deseori m-am gndit c dac Van Gogh nu ar Ii murit datorit
acelui suicid, probabil c ar Ii murit de att galben si cldur.
Andrei Constantin Brams
13
DE-A LUNGUL ANILOR
Spaiul intimitii
~ la Remedios Varo i Leonora Carrington ~
ntlnindu-se pentru prima oar n anii `30, n Frana, unde Leonora Carrington tria
mpreun cu Max Ernst, iar Remedios Varo venise s studieze pictura, ntre cele dou
reprezentante atipice ale suprarealismului se va lega o prietenie care va reprezenta pentru
amndou un moment de cotitur n creaia lor
1
. mprtind aceleai obsesii, pasionate de
alchimie, psihanaliz, IilozoIie, cele dou artiste rmn asociate curentului suprarealist, dei
criticii de art vorbesc deopotriv, n legtur cu opera lor, despre Iantastic i realism magic.
Cele dou au o viziune comun asupra spaiilor intimitii, universuri ermetice, populate de
Ipturi stranii, apariii neverosimile, consemnnd momente de criz interioar, rememorri,
episoade iniiatice.
ReIlexii ale unui timp interior, subiectiv, rzbat pretutindeni n acest spaiu ndeobte
domestic, Iamiliar, care suIer ns un proces de deIamiliarizare, pus Iiind n legtur cu o alt
ordine, macrocosmic. n vreme ce n picturile lui Remedios Varo sunt recognoscibile
elementele unei viziuni scientiste, datorate unei pasiuni din copilrie pentru Ienomenele lumii
Iizice (insuIlat de tatl ei, un inginer pasionat), la Leonora Carrington este evident inIluena
artei indigene mexicane, dar i preocuparea pentru alchimie, magie i ocultism.
n cazul amndurora ns, universurile intimitii sunt legate de existena unei dimensiuni
ascunse a lumii, revelate n mod neateptat. Remedios Varo, susine cea mai important
biograI a pictoriei catalane, Janet Kaplan, l invit pe privitor ntr-o lume a spaiilor
claustrante i a scenelor de interior, aezndu-i actorii, personaje Iantastice, neobinuite, n
cele mai banale contexte
2
.
Spatiul intimittii, la Leonora Carrington, e perIect ilustrat de lucrarea The House
Opposite (1945), unul dintre tablourile ce trdeaz inIluenta Renasterii asupra artei sale.
14
Fragment din The Opposite House (1945)
Casa din imagine e de Iapt un spatiu multicompartimentat, mai bine zis o sectiune printr-un
ediIiciu Iantastic, populat de siluete Ieminine angajate n diverse actiuni; ceea ce atrage atentia ns
sunt numeroasele scri, trepte, usi-capcan, ce conIigureaz spatiul, semnalnd totodat schimbarea
neasteptat a registrelor: asa cum sugereaz si titlul sugestiv, ,opusul casei conIigureaz acea
dimensiune nevzut, ncrcat de semniIicatii ritualice si magice, care deIineste universul domestic
si activittile ce se desIsoar ntre limitele sale siluetele Ieminine par subjugate de o aceeasi
activitate, aceea de pregtire a hranei, dar aceasta e situat pe un alt palier semniIicativ; n centru,
asezat n dreptul unei mese lungi ce domin tabloul, o siluet a Iemeii cu cap de cal (motiv recurent
n opera Leonorei Carrington), ce mnnc dintr-un bol, determinnd astIel aparitia unor alte Ipturi
Iantastice, de undeva de la etajul casei; trei Iemei (ipostaze ale ursitoarelor, dar si ale SIintei Treimi,
una purtnd pe umeri o mantie cu stele si coroan pe cap, amintind de Fecioara Maria) amestec
ntr-un recipient transparent o substant alchimic, si tot la etaj, ntr-un Iel de dormitor acvatic, se mai
zresc dou siluete Ieminine. Sectiunea prin ediIiciul Ieminin aminteste de tehnica unor pictori
precum sienezul Sassetta, Matteo di Giovanni sau Francesco di Giorgio, ce au inIluentat Iormarea
Leonorei Carrington.
Obsesia timpului, tem central a operei sale, e ilustrat de Remedios Varo, de pild, prin
metaIora ceasornicarului stpn al temporalittii, dar si printr-o serie de aluzii la timpul ncremenit,
eliberat de teroarea duratei, ce apar ntr-o serie de lucrri ale sale. PerIect ilustrare a viziunii despre
timpul labirintic, intim i subiectiv a scriitorilor sud-americani, lucrarea La Revelacion o El Relofero
are n centru imaginea ceasornicarului surprins n timpul unei revelatii; nconjurat de mecanisme de
ceasornic, dar si de o serie de orologii ce arat aceeasi or, n adncul crora se vd personaje din
diIerite epoci, desprtite de lume prin Ierestre cu gratii, acesta descoper o Iorm sIeric, evocnd
spirala unei scoici, ce ptrunde printr-o Iereastr.
15
Despre acest tablou, Remedios Varo mrturisea c reprezint o metaIor a timpului, susinut
de imaginea ceasornicarului care, dei e un exponent al timpului normat, al duratei proIane, suIer o
revelaie care i deschide calea ctre o nou viziune asupra lumii
3
. ncperea n care se aIl acesta, ca
toate spaiile intimitii la Remedios Varo, sugereaz claustrarea, sustragerea de sub dimensiunea
opresiv a duratei i consemneaz un moment iniiatic
4
(acesta presupune, n multe dintre tablourile
pictoriei catalane, o apariie stranie, un element neverosimil, intruziv, care destram ordinea Iireasc,
perturb iremediabil regimul imaginii).
Pentru o lung perioad de timp, n anii `40, cele dou pictorie, regsite ntr-un Mexic ce
devine reIugiul prin excelen al suprarealitilor cu vederi de stnga (pe care Remedios Varo nu avea
s-l mai prseasc, socotindu-l adevrata ei patrie), i vor comunica una alteia vederile asupra artei,
astIel nct, analizate astzi, operele lor dezvluie neateptate corespondene menite s ajute la
desciIrarea a dou universuri artistice cu multiple paliere de nelegere.
Andreea Rsuceanu
doctor n filologie
Imaginile sunt preluate din Ricardo Ovalle, Walter Gruen, Remedios Jaro, Catalogo Ra:onado,
Ediciones Era, 2008 i Susan L. Aberth, Leonora Carrington, Surrealism, Alchemv and Art, Lund
Humphries, 2004
(Footnotes)
1
Janet A. Kaplan, Remedios Jaro, Unexpected Journevs, Abbeville Press Publishers, 2000, pp. 92-93
2
idem, p. 148
3
n Ricardo Ovalle, Walter Gruen, Remedios Jaro, Catalogo Ra:onado, Ediciones Era, 2008, p. 111
4
(ibidem) ,Am ncercat s-l Iac s par deopotriv uimit i iluminat, mrturisete Varo reIeritor la personajul
ceasornicarului.
La Revelacion o El Relofero(1955)
16
CNDVA
~Puiului, Ploieytiului
~ Nichita Stnescu, vzut prin ochii actorului Puiu Jipa ~
Cu ocazia mplinirii a 78 de ani de la nayterea veynicului "pieton al aerului" -
Nichita Stnescu, actorul yi regizorul Puiu 1ipa, un apropiat al scriitorului, yi
prezint omagiul adus bunului su prieten prin acordarea unui interviu despre
omul yi creatorul Nichita Stnescu.
Maria 1uju: Cum se vede Nichita prin ochii unui actor?
Puiu Jipa: nainte s-l vezi pe Nichita Stnescu, l citeyti. $i apoi vezi c citirea
seamn cu Nichita Stnescu. Multi actori ncearc s-l rosteasc pe Nichita, desi
Nichita nu si-a dorit asta niciodat. Modul su de a se rosti era de-ajuns poeziei sale.
Desigur, e tentant s Iaci un recital cu ceva muzic bine simtit pe Iundal din versurile lui,
dar nu cred c e viabil. Singurele poeme care m-au Icut s-l rostesc pe o scen au Iost cele
de tinerete, argoticele.
M.T: Omul Nichita era diIerit de scriitorul Nichita?
P.J: Omul Nichita era egal cu poetul Nichita. Dac l-ar Ii chemat Ion, oare cum
ar Ii Iost? Dar pe el l mai chem si Hristea. Din ntlnirile cu el pstrez viu modul n care
'scria. Scria vorbind si nu stiu cum, vorbele vorbite deveneau litere, silabe, cuvinte n
memoria viitoare. Spectacolul "poeziei cu Nichita" era mai important dect vorbele pe
care le rostea.
M.T: Cnd l-ai ntlnit prima dat pe "Nichi"?
P.J: Eram student n ultimul an la IATC (actualul UNATC), n 1981, decembrie si
proIesorul de machiaj, marele, minunatul pictor Mihai Bandac ne-a chemat la atelierul su
de pe EIorie la un curs de... palinc si haiose( niste prjituri din aluat cu untur si gem de
prune - o minuntie!!!). Ne-a spus c or s Iie ceva oameni 'simpatici pe-acolo. Ningea
ca-n Iilmele sovietice. Cum-necum, am ntrziat vreo or. La us Iiind, am auzit cum
cineva cnta nuntru un soi de colind. M rog, am lsat s se termine cntarea si am
btut. Ne-a deschis Bandac si n lumina orbitoare am vzut o... Iiint blond-n plovr gri,
care tinea n mn o chitar. Era Nichita. A urmat o noapte greu de povestit. Mai erau
acolo Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan (cred c a Iost singurul n stare s-l rosteasc
pe Nichita), pictorul si scenograIul Franois PamIil. Era si Dora, ultima sotie a lui Nichita.
Era privit ca o proIitoare, dar nu era adevrat. A Iost omul care i-a stat alturi lui Nichita
pn la capt.
M.T: Povesteste-ne despre Iemeile din viata lui.
P.J: C veni vorba despre Iemeile din viata lui, stiam c mai Iusese nsurat cu
Gabriela Melinescu, dar erau amndoi caractere Ioarte puternice si ceva n-a mers, s-au
desprtit. Ea a plecat n Suedia. Foarte bun poetes. Nu ytiu cum atrgea femeile, dar
avea un farmec nebun.
17
L-am cunoscut trziu, dup doi ani se stingea, nu mai era att de Ialnic, piciorul i Icea
probleme, ncruntise, dar tot te vrjea. Fetele de la mine din an n-au scpat nesrutate. i
plcea s le srute dup ureche, ~unde-i pupul dulce. mi plcea Dora, era
nepmntesc de Irumoas, dar era a lui Nichita, nici nu mi trecea prin gnd ceva. Ne-am
mai ntlnit dup ce n-a mai Iost Nichita. Vraja mi se spulberase, dar nu o puteam privi
dect ca pe Dora de atunci...
M.T: Ce ar spune Nichita despre poezia actual?
P.J: Nichita era un mare degusttor de poezie. Mi s-a povestit c, la mas Iiind
cu pohetul(sic!) Tomozei, un tnr aspirant la gloria literar le-a pus printre paharele de
vodc un caiet cu poezii. Cei doi ntorceau tacticos paginile si la Iiecare ntoarcere de Ioaie
se uitau unul la altul si-si spuneau, Ioarte seriosi: 'Are?'. Pret de vreo 20 de pagini.
Exasperat, junele explodeaz-ntr-un sIrsit: 'Dar ce-are dom'le?'. La care Nichita si
Tomozei, deodat: 'Aia are, c n-are!'. Adevrul e c a sprijinit multi poeti tineri: Aurelian
Titu Dumitrescu - care si cnt admirabil pe versurile lui Ion Stratan, ploiestean si el, stins
din viat prea devreme.
M.T: Care era sursa inspiratiei sale?
P.J: Sursa inspiratiei sale era limba romn, dup cum el nsusi spunea. Poezia lui
nu e a alcoolului, cum ziceau ctiva betivi. Poezia lui avea teluric n ea, venea de undeva
din adnc yi se ridica fr nici un efort prin tuneluri oranj pn n sfere nebnuite,
pe care nc le mai descoperim.
M.T: Dac ar Ii s l descrieti printr-un gest, care ar Ii acela?
P.J: Dac ar Ii s-l descriu pe Nichita.. Am mprumutat un gest al lui, si de Iiecare
dat cnd l Iac, spun c-i al lui. Mai demult, prin 2000, mi s-a lansat o carte, eu nu stiam
nimic, surpriz total. M-am trezit c trebuie s spun ceva n Iata multor oameni si brusc
mi-a venit n minte gestul nichitian. M-am ntors cu spatele la omenet si apoi am nceput
s-mi ridic usor minile n lateral, pn n dreptul umerilor, ca un Crist. Rumoare n
auditoriu. Apoi am ntors doar capul si am spus: Am vrut s vedeti cum mi cresc aripile!
M.T: Ce v leag pe tine si pe Nichi?
P.J: Pe noi ne leag Ploieytiul. Stiu c era suprat c nu mai Iusese de mult vreme
la Ploiesti.Eu sunt ploiestean, m rodea c nu-si lanseaz crtile si la Ploiesti. Mi-a promis,
dar nu cred c a mai ajuns....
M.T: Cea mai de pret amintire de la Nichita?
P.J: i apruse discul si nu putea s-mi dea unul, i trebuia pentru cineva important.
Am insistat, plecm pentru mult timp din Bucuresti. n cele din urm a cedat. Mi-a scris pe
copert: "Puiului, Ploiestiului". Mai pstrez discul, nu l-am pus pe pick-up niciodat. E
la mama, la Ploiesti.
Maria Tu(u
18
19
CNDVA
Pe drumuri de munte
.
Laura Lucia Mihalca
20
21
Evantai de Ilori
Ferig si Ilori
22
Flori de toamn
Mere si Ilori
23
TrandaIiri
24
Iarna la Drmnesti
Iarna la Gheresti
25
Lilieci
26
Peisaj la Luncani
Primvara la Luncani
27
Schitul de la Berzunti
Tescani
28
Toamna la Drmnesti
Peisaj din Poiana Srat
29
Lunca Tazlului
Peisaj la Racova
30
DESTINE
Este expozitia gzduit de Anaid Art Gallery n luna martie. Cuprinde
lucrri de graIic ale unui grup de oameni dornici s experimenteze si s creeze
prin joac, lucrri rezultate n urma unor cursuri de pregtire. Autorii sunt
persoane de Iormatii diIerite, de la medici, contabili, pn la proIesori, elevi,
ingineri, etc. cu vrste care variaz de la 3 la 59 ani. Contextul cursului este
Iormulat spre a deschide dorinta de comunicare vizual, dezvoltarea
personalittii si creativittii, dar, n aceeasi msur, un cadru n care se pot
sedimenta inIormatii necesare ``lucrului cu ideile``.
Este interesant cum oameni neartiyti pot rspunde att de plastic si
ingenios unor teme abordate n succesiunea anilor n art, Ir stereotipe n
exprimare sau prejudecti.
Temele ajut la mbunttirea memoriei vizuale, antrenarea atentiei si a
observatiei, dar si a imaginatiei si a puterii creatoare. Ele urmresc impunerea
propriei triri, n egal msur - dezvoltarea unui limbaj plastic si lingvistic prin
interpretrile pe care le d Iiecare dintre autori la terminarea lucrrii.
Tehnicile Iolosite sunt legate de culoare si graIic ( creioane colorate,
acrilice, creion, acuarel, carioc , pastel, crbune ) si sunt aranjate n acord cu
tema si subiectul. Unele urmresc gestul amplu, ncrcat de spontaneitate,
avnd ca urmare un impact plastic Ioarte puternic, iar altele linistite, ncercnd s
descrie cu minutiozitate si atentie aspecte care tin de particularitatea elementelor
abordate.
Dintre lucrrile expuse, cteva vor Ii alese pentru ilustrarea crtii de
povesti pline de tlc scrise de cunoscuta autoare Cristina Preda.
31
De retinut este Iaptul c lucrrile nu sunt produsul unei gndiri academice
reciclate, ci viziunea liber si proaspt a acelor oameni care vd Irumosul prin/n
art. Aceasta nseamn catarsis (termen Iolosit de Aristotel pentru a deIini eIectul
,puriIicator al artei, rolul acestuia de a-l elibera pe om de pasiunile josnice) si
vindecare, comunicare si eliberare de urt, luminare si ncurajare. Este arta care-l
Iace pe om s Iie apropiat de Dumnezeu, nu arta de revolt pe care o acceptm ca
pe o agresiune psihic si spiritual, si ne nspimnt ochiul Ilmnd de Irumos.
Ct ironie ntr-un pahar cu vise...
Ca ncheiere propun o joac de concepte: neartiyti cu preocupri artistice sau
artiyti cu...
Cu pretuire,
Corina Vasile
MA n Arte Vizuale
13 aprilie 2011
FotograIii: Corina Vasile
Erat numrul 3 Art Out:
articolul - Corina Vasile; GraIicherie, pag.
Corect este :
2. Naos: ,nviereaeste redat transparent, nematerialnic, desi se vd urmele
rnilor. n absida stng sunt dou scene istorice: Sinodul din EIes (431) si
nltarea SI. Cruci (327), unde e scris n caractere grecesti.
32
33

romance is dead
34
Articol publicat n numrul 3 al revistei Arte i Meserii
37
CON TEMPO
Pasiune...
Pasiunea dus la extrem, indiferent de talent, experien sau investiii.
Au trecut civa ani de cnd mi-am descoperit pasiunea pentru fotografie. Absolut uimit de modul
n care ngheam timpul ntr-un cadru cu muli pixeli, capturnd un moment absolut superb, ce
atrage priviri ca un magnet, folosindu-m de o palet de culori digital, gata de joac, pentru a
expune rezultatul final n format JPG
A trecut puin timp, puin mai mult, i n peisaj apar tot mai multe personaje, tnjind dup
titulatura de artist, ce atrn greu n mediile sociale, dorindu-i eticheta de fotograf - artist (cci
trim ntr-o ar unde oamenii ador s eticheteze). Gsind n fotografie o pasiune de scurt
durat, apar ca ghioceii dup zpd, i cad ca frunzele ntr-o toamn nostalgic din anii 90.
Vznd fotografia ca un experiment colar, o etap pasager n viaa unui adolescent, aceast
comunitate a ajuns doar o ferm plina de furnici, unde cei mai muli nu fac nimic. Dar observ cum
persoanele cu prea mult elan, se avnt n acest domeniu, n sperana c totul este foarte uor,
formndu-i un portofoliu, promovndu-se world wide, renunnd la primul eec, la primul
impas, lipsa experienei se observ nc de la nceput; frustrai, ignorai, nu vor fi niciodat artiti,
nu i merit aceast etichet prea pretenioas pentru omul de rnd.
Pe principiul ce ai tu, vreau i eu, numrul fotografilor crete exponenial o dat cu ieftinirea
aparatelor semi-pro, pro. i cum un adevarat artist poate influena masele, mini proaspete care
viseaz la faim prematur ncearc s i asume i ele, ndreptite sau nu, acest rol al artistului
consacrat. Pot afirma cu siguran c declinul financiar din Romnia a crescut rata persoanelor cu
pretenii de artiti, posibili oameni ai artelor care vor rmne n umbra unui stejar egoist ce
pstreaz razele soarelui doar pentru el. Pentru comfortul meu psihic, mi-a dori s vd mai muli
fotografi, fotografi buni, care creeaz ceva unic i nu care dispar dup un timp. Cci sunt destui
pasageri n domeniu care vd prin ochii altui artist, crend doar cliee. Lecia de baz nvat
nc de la nceput este ca fotografia este un domeniu plin de compromisuri, renunnd la timpul
liber pentru practic i teorie, i fiind devotat, la fel cum i eti partenerului de via, pentru c nu
vom avea parte de totul, gratis. Evitnd partea tehnic, despre cum i de ce, fotografia nu se
rezum la apsarea unui buton, pentru c orice persoan poate face o poz, cu aparatul, cu
telefonul, chiar i cu un web-cam, dar ntrebarea este: oricine poate face o fotografie bun?
O fotografie att de bun nct s fie observat de toi devoratorii de art i nu criticat, ci doar
observat, cci toi tim s criticm.
Doresc s nchei acest ir de cuvinte cu spusele unui fotograf.
Amatorii i fac griji din cauza echipamentului, profesionitii din cauza banilor, iar maetrii
pentru lumin... Elias Lazarus
Fotografie de Elias Lazarus.
38
CON TEMPO
De ce Monica Bonvicini?
Este o rsItat a bienalelor de art contemporan si a muzeelor ce-si au spatiile curatoriale
rezervate artei de sIrsit de secol XX si nceput de mileniu.
S-a nscut la Venetia n anul 1965, dar din 1986 trieste si lucreaz la Berlin.
Arta lui Bonvicini reprezint mixtura ideal pentru ca un artist postmodern s-si Iac drum printr-o
lume a artei care a spus de mult timp 'nu conventionalului, pnzelor si pensulei. Bonvicini
realizeaz IotograIii, art video, 'environmental sculptures, ns opera sa reprezentativ pare a Ii
Iormat din monumentalele instalatii pentru care galeria Max Hetzler din Berlin o reprezint cu
mndrie.
La 11 mai 2010 a Iost inaugurat la Oslo sculptura monumental: ' She Lies. Gigantica lucrare
(12x 17x 16 m) a avut ca inspiratie pictura renumitului artist romantic german Caspar David
Friedrich, 'Mare nghetat('Das Eismeer, 1823-1824).
Bonvicini realizeaz o structur urias din otel inoxidabil si panouri de sticl, si amplaseaz lucrarea
n mijlocul mrii, iar natura si aduce contributia, actionnd asupra spatiului artiIicial care a perturbat
aspectul vizual anterior al teritoriului.
Structura se scuIund n mare, si aici, Bovincini tradnd predilectia sa pentru temele cu iz decadent.
Artista si-a Icut deja renume pentru aIinitatea Iat de temele care ilustreaz deconstructivismul;
reporterul revistei 'Flash Art nu percepe diIerentele de nuant dintre termeni, si si ncepe interviul
cu Iraza 'your work is always aggressive/./. Artista nu este de accord, replicnd c ar Ii avut
nenumrate sanse s distrug diverse spatii special organizate si pregtite de curatori pentru a Ii
nchinate n numele artei, si mai ales al divertismentului.
39
40
Lucrarea 'Not Ior you (2006) reprezint o instalatie din otel zicat si numeroase becuri. Cu acestea
artista si scrie titlul lucrrii. Potentialul invitat la expozitie va Ii ntmpinat ntr-un mod mai putin
plcut- conIortul vizual al acestuia va Ii deranjat de nchiderea si aprinderea brusc a majusculelor
luminate de pe peretii galeriei. Lucrarea nu este pentru 'degusttorul de art si nici pentru un simplu
colindtor al expozitiei. Instalatia este gndit s relationeze doar cu spatiul cruia i-a Iost destinat.
41
Tot n 2006, la 'West oI Rome, Monica Bonvicini realizeaz din otel
inoxidabil alte litere pe care le aseaz pe cldire. De data aceasta cuvntul scris
este: 'Desire. Cerul se oglindeste n lucrarea artistei. S Iie oare vorba si
despre o eventual oglindire a unei proprii dorinte de mai bine? Ar Ii Iost atipic
pentru maniera n care Bonvicini si-a prezentat pn acum opera. Contrar
aparentelor ns, arta Monici Bonvicini se bazeaz pe un statement destul de
principial: ntr-un interviu din 2006 acordat reporterului Massimiliano Gioni,
artista Iace reIerire la istorie si cultur:' Gsesc a Ii necesar s relationez cu
ceea ce s-a ntmplat mai nainte, pentru c trecutul este cel care a Icut ca
lucrurile s devin ceea ce sunt acum. n discursul artistei, lumea
contemporan se aIl ntr-o ' amnezie cultural si politic.
42
43
44
Stilistic, artista este interesat de raportul
obiectului cu spatiul. Conceptual, Monica Bonvicini,
are latente rdcini Ieministe, lucru pe care l
recunoaste personal. Arta ei are menirea de a spune.
Artista preIigureaz realul n manier proprie, si arat
c i pas de mediul social, de problemele si angoasa
lumii contemporane si chiar de nclzirea global
('She Lies).
Arta Monici Bonvicini este ca un rspuns
franc. Nu-si propune s socheze, este n tonul modei-
noile media si instalatiile- ns acord o vdit atentie
executiei. Arta sa trebuie s aibe impact vizual, deci,
trebuie s Iie si monumental. Artista nc mai
opereaz cu elemente ale unui estetic al Irumosului,
desi creeaz o lume inert, gata s se prbuseasc.
Monica Bonvicini vrea s materializeze mai
degrab o atitudine dect o prere sau un concept. Este
un artist aIectat de realitate, si materializeaz la rndul
su un spatiu imaginativ care va deveni aIectat sau
chiar deIect.
Lavinia - Elena Vieru
45
CON TEMPO
Christ dup Rdvan
Expozitia Christ de la Galeria Anaid este o invitatie la recitirea textului biblic legat de viata lui
Christos. Alexandru Rdvan propune tema spiritualittii ca pe o documentare atent unde umanizarea
lui Christos se Iace vzut ca o iconograIie subteran, unde visceralul, violenta si mizeria exist pentru
a transmite ideea despre un eventual context n care divinitatea este perceput astzi.
Accentul este pus pe artarea corpului ca pe o prezent tangibil, real, unde mediul (suportul
textil a unei prti din lucrrile de pictur) ampliIic ideea de materialitate. Corpurile sIinte nu au existat
sub aceast Iorm, dar ele pot Ii percepute astIel, acum, printr-o apropriere personal. Este o optiune de
a vedea existenta divin nsingurat, care poate simti suIerinta Iizic cu Iric si pentru care sacriIiciul se
dovedeste dureros.
Spiritualitatea prinde o Iorm concret, pur uman, de corp, unde carnea poate Ii: biciuit (Christ
uimit), smuls si devorat (Caini), tumeIiat (Christ verde), ars (Marea Inviere) sau sleit de vitalitate
(Mater).
Optiunile graIice pentru personiIicarea lui Christos sunt unele expresive: imaginea chipului
capt valente multiple prin tusele groase sau subtile, prin gama de culori stridente sau stinse. Povestea
lui Christ ne aduce Iat n Iat cu sentimentele cele mai puternice: singurtatea (Christ singur), dorinta
(Jisul lui Christ) si uitarea (Ploaia). Cu trsturi sterse bizantine, Christ si arat dubla sa natur: uman
si divin (Marele Christ) si rmne Bunul Pstor (Bunul Pstor II). Prin crearea unui spatiu narativ,
episoadele vietii lui Christos sunt adunate ntr-un index al tririlor umane care ne ajut s ntelegem de
ce Marea Inviere este de Iapt o ardere pe rug.
Astfel, imaginarul lumii biblice creat de Alexandru Rdvan devine un bestiar, un
compendiu de imagini-simbol care repovestesc n cheie personal via(a lui Christos.
Alturi de Christos, prezenta 'Iemeii sIinte este una multipl (seria de lucrri cu acelasi titlu)
care concentreaz atentia asupra marcrii corporalittii materne supradimensionate. Fecioara se
transIorm ntr-o Iemeie despletit cu un corp masiv care se arat epuizat.
Episodul Imaculata conceptie este transIormat ntr-o nastere natural unde pntecul este golit
iar corpul rmne inert, nc marcat de sarcin. Titlul lucrrii, 25 Decembrie, devine astIel un reper n
viata mamei ca o Iis de spital care nregistreaz data si nu identitatea copilului.Obsesiv, corporalitatea
excesiv a Fecioarei marcheaz ideea arhaic de maternitate, la Iel ca o reprezentare neolitic, Mater se
materializeaz n statuet a Iecundittii, Ir cap (lucrarea este perIorat) cu un anonimat superIicial care
indic continuitatea imaginii maternittii n istorie.
46
Cu Iata acoperit, cu un trup 'dezvelit, Fecioara si tine pruncul lipit de pieptul ei (Fecioara cu
pruncul). Pruncul apare astIel ca un nou nscut cu Iata ntoars spre mam si nu cu privirea spre noi ca
n icoanele crestine. De o parte si de alta a picturii se aIl dou imagini ale Rstignirii lui Christos pe o
cruce care este sugerat de pozitionarea corpului. Formarea acestui triptic: modelarea corpului lui
Christos alturi de lucrarea Fecioara cu pruncul, ntreste dou momente care nu pot Ii reconciliate:
experienta natural de a da nastere si trauma de ati vedea Iiul murind (CruciIicarea), experient
mpotriva Iirii.
Aproprierea de acest tip de ilustrare a vietii lui Christos poate Ii o ocazie de a problematiza ct
de mult ne mai poate trezi interesul o abordare de acest gen, avnd n vedere c redimensionarea
divinului dup o anatomie uman nu este nici o perspectiv nou si nici una prea original.
Pentru c din textul expozitiei ntelegem c n Christ problema spiritualittii este pus n
contextul n care Dumnezeu este perceput de omul contemporan, ntrebarea este cum putem s punem
sub un semn al universalului viziunea strict personal a explorrilor lui Alexandru Rdvan? Cred c
dac scoatem acest semn de echivalent pus ntre statement-ul artistului si reprezentarea mental a
spiritualittii n imaginarul contemporan putem s ptrundem ntr-o lume biblic propus de Rdvan
ca recitire individual.
Poate c reprezentarea vizual a artistului este semniIicativ n perimetrul unei imagini actuale
asupra spiritualittii, dar nu poate Ii una general, ci doar un Iragment care completeaz. Pentru c
relatia om-divinitate va Ii ntotdeauna o relatie extrem de intim guvernat de speciIicitatea Iiecrui
om, discursul artistic al lui Rdvan este unul de autoexplorare si conIesiune la care suntem chematis s
asistm si s reactionm si cu aceast ocazie s ne revedem propria relatie cu divinitatea.
Mdlina Iulia Timofte
FotograIii de la Galeria ANAID, publicate cu acordul doamnei Doina Dochia.
47
48
(detaliu)
49
50
51
52
CON TEMPO
Real Life
Cum se poate reprezenta realitatea ca un construct mental si aIectiv
care s poat depozita att datele observatiei directe ct si sentimentul-reactie
al acestei ntlniri?
n Real Life aceast dualitate coexist n pictura lui Cosmin Fruntey ca
modalitate de exteriorizare a unittii dintre documentare si implicare
personal.
Depsind simpla includere a realittii n mediul picturii, expozitia Real
Life prezint o explorare aIectiv a spatiului natural incendiat ca metaIor a
'vietii reale unde relatiile dintre prezenta uman si cea natural nu sunt
echilibrate, ci comprim un Iond al decadentei morale.
SupraIata lucrrilor se construieste ca o epiderm dur, ntrit de
volumetrii ale straturilor de culoare care marcheaz ntlnirea cu realitatea.
Elementele naturale care se regsesc 'ntiprite n materia picturii: Ilorile
uscate, Inul, ceara, traduc simbolic prezenta realului n materializarea tririi
personale.
Gama nchis a tonurilor de pmnt mpreun cu tusele vibrate ale unor
griuri-crbune capt proIunzime prin contrastul sustinut cu eruptiile crude
ale pastelurilor.
nnecarea spatiului n ntuneric nu este o simpl optiune cromatic, ci
dublarea unui reIuz n Iata sectuirii sevei naturale, vitale.
Cosmin Fruntey reuseste s mute semniIicatia static si contemplativ
a peisajului clasic ntr-o zon a tririi personale si a criticii n Iata realittii.
Peisajul devine astIel, aici, o nou Iorm de exprimare plastic unde
imersiunea n lucrare este un dat att Iormal ct si teoretic. Artistul ne pune
Iat n Iat cu instantaneele unui spatiu dublu Iiintat de natural si uman, unde
prima lume este un reper al valorii iar cea din urm o umbr a culturii de mas.
AstIel raportul stabilit ntre natural si uman este unul de locuire` intrusiv
unde agresivitatea cu care 'umanizarea naturalului se produce este un act de
distrugere.
Experienta actului de a privi tensiunea dintre cele dou Iorme de Iiintare
devine o puternic Iort creativ care ntregeste ntelegerea realittii.
53
Dezarticularea normalittii, a ce putem numi nostalgic spatiu sacru, este
urmrit vizual prin incendierea naturalului. 'Cmpul ars devine din not
descriptiv un concept care coaguleaz acest simt al realului.
Amprenta actualittii este dat de problematizarea acestei Iiintri
negative` sub Iorma unui discurs puternic individualizat care respir sigurant.
Geometria imaginii acestui Real Life este una spiritual unde peisajul si
portretul si depsesc limitele de simplu studiu Iormal si unde concentrarea
asupra unui anumit obiect (candelabrul) devine directie conceptual prin care
realitatea este revizitat prin stabilirea unei problematici asupra esentei.
Mdlina Iulia Timofte
54
55
CON TEMPO
PREZENTUL
- (dey)ART (i)MUABIL (for() IN (so)ARTA CONTEMPORAN -
Dac am privi n jur, noi am egala cu un muzeu de art
contemporan. Am ncepe turul cu Iigurina lui Venus din WillendorI mirat,
am psi Iaraonian spre piramidele lui Keops n timp ce preaslvim arta
(mixt) a manuscriselor, dup care renastem n desuetul baroc si ne trezim
mbibati de-un (dulce-amrui-Ilambat) modernism alipit de-un sIrsit de secol
XX atins de avant-garde. Si zburm...
Coborm aripile arhitectural si revolutionar estetic peste arta
contemporan. Ne ascundem dup culorile Fovismului odat cu Vlaminck,
Signac si Henri Matisse, dup care ne mascm nouttile prin neutrul viziunii
culorilor ale Cubismului, prin Pablo Picasso si Georges Braque. Alunecm
aripile n Expresionism, ndemnati de Van Gogh, Toulouse-Lautrec, Munch si
Ensor, le ridicm pe lng Dadaism si, ne metamorIozm n Suprarealism,
avndu-l partener de cltorie pe Salvador Dali, abstractiznd traseul imuabil.
Arta contemporan e suflul spre schimbare. E mai mult schimbare
dect stil static. E transIormarea artistului, ridicat la rangul apoteotic de
material, cuvnt, sunet, culoare, Iorm, n Iinal conectnd spiritul uman la
rang de oper de art.
Ruptura e clar de standardele modernismului - arta contemporan
Iiind noul hibrid, pictat si sculptat neclar, dnd drumul odat cu interesul
vizual simplu la cea mai pur Iorm de art.
Abordarea artei contemporane e dislocat ntre vlul de lumin si
parodia ntunericului luminat. Cromatica jocului are un primordial impact
asupra umanittii, generalmente asupra sumbrului atmosIeric si cenusiului
marilor orase. Verdele mereu rsare Ir s ntrebe, din jurul marilor "ediIicii"
contemporane, n periplul nostru agitat, ntesat de tumult.
56
Avem nevoie astringent de nou, de (altfel de) frumos, de diferit. O
liniste de Irumos, neuitat de oameni, ce-si are menirea s Iie supraadorat.
Expresivitatea timpului nostru rezoneaz cu contemporanul, ce si-a
attat bine pe rever medaliile, urmnd s Iie aplaudat Irenetic. Nu ai cum s nu
simti regsire si identiIicare, intimitate si paralelism, unicitate si lovitur
omniprezent a minii umane, mn ca dublu-sens n art.
E inIinitul creat de mna uman prin mijloace materiale Iinite,
pluralitatea elementelor Iiind de cele mai multe ori nsotit de interogatii. E
impurul-puriIicat progresiv, pn la epuizare n mrejele imanente.
Eu vd contemporanul, n art, ca o ambuscad n noapte, la fel de
mare ct o stea. E cenzurat mai mult sau mai pu(in de uman yi e multiplu
fa(etat.
E melanj de spirit, Iort, curaj... si lumin. E (ne)nteles contemporanul
ca arta, paradoxal. Eu spun c nu. E nteles perIect, doar c nu mereu acceptat.
Nimic nu e mai colosal dect prezentul, asa banal, greoi si murdar de praI. Dar
nimic nu e mai simplist dect ntelegerea artei ca art si a contemporanului ca
zbor. Zbor de (ne)odihn al artei.
ntre minile noastre ridicate si pmnt, e cerul n care-nvat arta, cum
s-si tin aripile. Arta contemporan nu a-nvtat dect s priveasc nainte, s
uite de vnt si s-si paveze actual traseul, prin oameni. Sau oameni-artisti.
Ioana Ni(ic
MA n Psihologie
57
CON TEMPO
Pictori yi Poe(i la Galeria Tibor de Nagy
Expozi(ie de art, cr(i si colaborri.
New York, martie 2011
La aniversarea a 60 de ani de la nfiin(are, galeria Tibor de Nagy e
srbtorit printr-un spectacol care constituie un exemplu al rolului important
pe care l joac n promovarea lucrrilor realizate, n colaborare, de ctre poe(ii
yi pictorii din anii 1950 yi 60.
Aceasta este o reuniune neobisnuit a membrilor ,ultimei avangarde (asa cum, Ioarte
inspirat, i-a numit David Lehman), n care vrIul de lance l constituie Frank O'Hara:
poet, critic de art si, ulterior, muzeograIul cel mai inovator de la MoMA. El a Icut
parte dintr-un grup de patru creatori, alturi de Kenneth Koch, John Ashbery si James
Schuyler, care astzi sunt cunoscuti drept nucleul Scolii de Poezie din New York.
Toti patru au jucat, n acelasi timp, rolul de acoliti, dar si de catalizatori.
Entuziasmati de experimentele curajoase ale lui William de Koonig si Jackson
Pollock, au venit la New York aducnd cu ei o multime de idei ce au revolutionat
poezia si au inIluentat artisti vizuali, scriitori si muzicieni deopotriv. Asemenea
suprarealistilor americani naintea lor (n revista Jiew sub coordonarea lui Charles
Henry Ford, ntre alte platIorme), aceast colaborare ntre poeti si pictori a dat un
impuls proaspt expresionismului abstract, prin colaje de cuvinte si imagini, alturi de
picturi deIocalizate, aparent neterminate n stilul lui Larry Rivers el nsusi o Iigur
central a miscrii: pictor, saxoIonist beatnik si artist pop.
n general nu m imprsioneaz expozitiile aniversare sau tematice, dar toti
pictorii si poetii expusi aici au reusit, constant, s ptrund n proIunzimile mintii lor,
n inconstient, dezvluind cele mai ascunse secrete si realiznd lucrri impresionante.
Acest Iapt devine evident ndat ce intri n prima ncpere a expozitiei, unde descoperi
o serie de colaje de Joe Brainard si Ted Berigan, realizate cu texte tiprite sau scrise de
mn, ambele decorate cu motive ale drapelului american si pline de umor. Unul dintre
aceste colaje se intituleaz ,Poem pentru Annie Rooney (1962) si un Iragment de text
spune urmtoarele: ,Camerele mele erau pline de pene de strut... si cineva a Iurat toate
cojile de alune.
58
Urmeaz alte colaje, create tot de Brainard dar cu poeme de O'Hara, unul dintre
acestea Iiind ,Fr titlu (Cirese), cu un text scris de mn n englez si Irancez. Alte
dou, ambele realizate pe hrtie, n 1964: unul cu timbre oIerite de Eastern Seals n
schimbul unor donatii pentru copiii cu handicap locomotor, intitulat ,Eu nu zbor, ci
gndesc!, iar cellalt cu straturi de timbre postale din Ghana, pe care st scris:
,Mi-am lsat musta( pentru c yi prietena mea are yi pentru c, dup
prerea mea, must(ile sunt tare sexy.
Este clar, de-acum: colaborrile mentionate aici se mpart n trei categorii, ntre
care poetii deveniti modele pentru portrete, poemele despre picturi si picturile ce
ilustreaz poeme.
n primul deceniu de existent a galeriei, iesind de sub tiparul Editiilor Nagy,
John Bernard Myers (scriitor si editor seI la revista Jiew) a publicat poeziile lui
O'Hara cu ilustratii de Larry Rivers, iar mai trziu O'Hara cu Grace Hartigan si alte
perechi, ntre care Chester Kallman cu Rene Bouche, Kenneth Koch cu Nell Blaine,
John Ashbery cu Jane Freilicher, Barbara Guest cu Robert Goodnough i Kenward
Elmslie cu Ron Gorchov.
Jenny Quilter le analizeaz ntr-un eseu din catalog, intitulat ,Pasiunea pentru
a privi: colaborri ntre artisti si scriitori. Iat ce scrie ea: ,Alturi de poetii James
Schuyler si Harry Mathews, Koch si Ashbery au editat o revist pe care au denumit-o
,Locus Solus (titlul Iiind mprumutat de la romanul lui Raymond Roussel din 1914,
Iiind si tema de doctorat a lui Ashbery) si, dup ce Koch a preluat conducerea revistei
la al doilea su numr (1961) el a decis c ,Locus Solus se va baza pe colaborri.
Interesul dublu al galeriei Tibor de Nagy pentru poezie si art a ridicat
standardul zilei. Tiber Press i Universal Limited Art Editions au contribuit i ele cu
cri ce i grupeaz pe poeii i pictorii de la de Nagy. Trei casete mari orizontale, cu
capace de sticl expun cri de poezie, toate editate de Tibor de Nagy, autorii lor
ind OHara, Koch, Schuyler, Ashbery, Guest i alii, plus scrisori, cri potale,
fotogra i i amintiri din acea vreme.
Desigur, metodele de colaborare erau diferite: pentru ediiile Nagy, arta i
poezia au fost selectate i nu create n scopul respectiv; artitii implicai n
activitatea editurii Tiber au creat litogra i pentru ecare colecie de poezie; n
unele cazuri, colaborrile au fost prezentate sub forma unei opere unitare,
imaginea i textul coexistnd pe aceeai suprafa (Pietre). Aceast ultim
colaborare dintre OHara i Rivers este prezentat n a doua ncpere a galeriei 12
litogra i publicate de Universal Limited Art Editions n 1959. Desenele i textul se
gsesc pe aceeai pagin, iar textul ncepe astfel: n ara noastr, unii ne numeau
Binoii,
poezia era n declin, gra ca n plin dezvoltare, noi aveam mereu ceva de comentat
erau anii 50.
59
Contribuia artistelor femei este substanial, ind exempli cat prin picturi
de Helen Frankenthaler (Peisaj cu nori, 1951), Nell Blaine (Frank III, 1952), Grace
(George) Hartigan n colaborare cu OHara (Portocale nr. 5 i nr. 11, 1952), Jane
Freilicher cu uleiurile sale pe pnz, amintind de paleta lui Matisse (Masa
pictoruluii Spre sear n New York, ambele din 1975) i dou poete, Barbara
Guest i Ann Waldman, fcnd pereche cu pictorul Red Grooms (Triptic cu
Fecioare i poei, 1991).
O alt serie de colaje, toate semnate de George Schneeman alturi de unul
dintre urmtorii poei: Ron Padgett ( Mrielile bunicului, 1969), Bill Berkson
(Progenitura, 1969) i Ted Berigan (Urmtorii zece ani, 1977) relev un artist i
colaborator proli c, cu peste 50 de portrete ale unor poei (1965-2009) i implicat
n sute de colaborri.
Un colaj pictat/fotomontaj de Rivers i Koch, ce ocup un perete ntreg, se
a n a doua ncpere a galeriei. n pat(1982) este o compoziie suprarealist,
cu personaje umane dormind sau vorbind la telefon, obiecte (mingi de baschet,
ziare) i animale (pisici, oi, miei) mprind acelai pat.
n aceeai ncpere, pe un ecran plat, ruleaz dou lme de Rudy Burckhardt:
Tensiune n cretere(1950) cu Jane Freilicher, Rivers, Ann Aikman i Ashbery i
Banii (1968, recondiionat de curnd), care prezint momente amuzante cu
Edwin Denby, Ashbery, Rivers, Katie Schneeman, Mimi Gross, Yvonne Jackette
(soia lui Rudy) i alii.
Lucrrile prezentate n galerie demonstreaz un joc complex ntre
nelegere i con ict, aa cum sugereaz Jenni Quilter n eseul su din catalog;
multe generaii de poei i artiti le-au urmat exemplul, fr s ating, neaprat,
aceeai alchimie estetic, att de evident n anii 50 i 60.
Traducere de Carmen Ardelean. (o versiune a articolului a aparut in Faleze de
piatr)
Valery Oiteanu
60
CON TEMPO
1ust a tourist gaze
1
ntrebare: Care este artistul romn care te impresioneaz?
Spun: Mihai Criste.
ntrebare: De ce?
Spun: Poate pentru c intuiesc metaIore n spatele amestecului de culori si Iorme
din tablourile acestuia; poate pentru c picturile sale, prin intermediul imaginarului din
vis, m cluzesc n ncercarea de a ptrunde n inconstient; poate pentru c imaginatia
pare a-si Ii IotograIiat propriile creatii; poate pentru c mi place Rene Magritte si al su
,L`Homme au Chapeau Melon; poate pentru c l-am descoperit n aventurile nu ale lui
Gulliver in ]ara piticilor ci n aventurile mele n lumea suprarealist a artei, o tar a
gigantilor si a minunilor Ir Alice, Plrierul cel Nebun, Absolem, Cheshire, Iepurele
Alb sau Regina de Inim Rosie dar cu Salvador Dali, Andre Breton, Max Ernst, Jean
Miro si Yves Tangrey.
ntrebare: Dup ce criterii evaluezi arta contemporan?
Spun: Nu sunt critic de art, nu sunt istoric de art si nici nu ndrznesc s aspir la
aceste status-uri; astIel c, de la nceput, cer ngduint artistilor, criticilor, istoricilor si
cunosctorilor de art ce si vor rtci ochii printre cuvintele acestea.
Sunt doar un aspirant la o mai bun cunoastere sociologic a Iaptelor sociale, n
general, si a artei, n special. Fac parte din ceea ce Howard Becker (1982) numeste
audient ocazional de art. Sunt un simplu turist. Evaluez arta bazndu-m pe un ,simt
comun de mna a doua (Chelcea, 2004), pe cunostinte obtinute dintr-un Travel in the
World of Arts A Guide for Dummies. Privirea mea este just tourist gaze (Urry,
1990/2002).
ntrebare: Turism si art?
61
Spun: ,Turismul necesit gsirea unui anumit tip de locuri, plcute si interesante pentru
a Ii privite (op.cit., 110). Ca parte a experientei turistului, , the tourist ga:e (privirea
turistului) presupune ,a privi lung |...| un set de scene |...| care sunt iesite din cotidian
(op.cit., 1); oamenii cutnd mereu, e de prere Seneca (apud. Urry, 1990/2002), s
priveasc lucruri care i scot din experientele din viata de zi cu zi. Turismul este adesea
deIinit ca ,activitate a timpului liber, ce implic prsirea locului obisnuit de munc
sau rezident pentru o perioad scurt de timp, existnd ,o clar intentie (a turistului) de
a se ntoarce acas ntr-o perioad relativ scurt (op.cit., 3). Dar, asa cum tot John Urry
(1990/2002, 141-142) observ, ,procesul pe care l numim astzi globalizare a dus la
transIormarea turismului, putnd astzi s vorbim, gratie ,comprimrii timp-spatiu si
,tehnologiilor mobile, nu doar despre cltorii Iizice ale turistilor ci si despre ,cltorii
virtuale (virtual travel) ,prin intermediul internetului, precum si ,cltorii
imaginative (imaginative travel) ,prin teleIon, radio sau TV, IotograIii si obiecte de
art, adaug eu. Desi J.Urry subliniaz Iaptul c turismul virtual si imaginativ nu au
nlocuit turismul Iizic (corporeal travel), totusi, granitele, pn acum diIuze, dintre
,aceste modele diIerite de a cltorii, devin tot mai clare, dar nu impermeabile.
Ca urmare a Iaptului c indivizii privesc diIerit obiectele, scenele, imaginile
ntlnite n cltoriile lor, J. Urry (1990/2002, 43) distinge dou Iorme ale privirii
turistului: privirea romantic (romantic ga:e) si privirea colectiv (collective ga:e).
n Iorma romantic se urmreste ,o relatie privat, personal, semi-spiritual cu
obiectul privirii; n vreme ce privirea colectiv se reIer la ,prezenta unui numr mare
de oameni.
Avnd n vedere modurile de a cltori si Iormele de a privi, se poate ajunge la
concluzia c n lumea artei fust a tourist ga:e, mentionat anterior, este privirea
romantic a turistului din cadrul turismului imaginativ. Privirea romantic, n turismul
Iizic, presupune ,cutarea de noi obiecte precum , plaja prsit, vrIul de munte sau
pdurea nelocuit (Urry, 1990/2002, 150); n vreme ce n turismul imaginativ, privirea
scaneaz crochiuri n cutarea de noi sensuri si asocieri ce nu pot Ii vzute n cotodian.
Noi, ,ca turisti vedem lucrurile constituite ca semne (op.cit., 3). Cnd examinez
picturile lui Mihai Criste - clepsidre, ceasuri, porumbei si Irunze privirea mea
surprinde expresii precum ,timpul zboar (NauIragiul timpului), ,scurgerea timpului
(Toamn sentimental), ,memoria timpului (Cultura), ,nemurirea pierdut sau
,intrarea n timp(Vina primordial, Sentimente de toamn, Ultimul paradox, Gustul
Toamnei, Conservarea Pcatului).
62
Turismul imaginativ, n cazul de Iat, cltoria gndului preintre volume si
culori, vise si expresii ce compun universul plastic al lui Mihai Criste, este si o
consecint a modernittii reIlexive - aprut ,abia la sIrsitul secolului XX, cnd ,n
locul centrrii pe desprtirea de traditie, modernul exploreaz propriile creatii
moderne Iie pentru a continua, Iie pentru a le critica si a le desprtii de cele apreciate
ca Iiind nepotrivite (Vlsceanu, 2007, 22). Modernitatea reIlexiv nu explic doar
aparitia turismului imaginativ ci si ncadrarea unor artisti contemporani n curentul
suprarealist, consecint a Iaptului c noul tip de modernitate ,ia ca reIerint produsele
nsesi ale modernittii deja consacrate (op.cit., 30).
Experienta vizual a amatorului de art si concepte precum tourist ga:e, turism
imaginativ, privire romantic si ,modernitate reIlexiv, duc la observarea Iaptului
c
incursiunea romantic n lumea artei poate Ii ncadrat n rndul experientelor
turismului imaginativ, care se bazeaz pe imagini reale sau doar constituite la nivel
mental.
ntrebare: Cuvnt de ncheiere?
Spun, prin cuvintele lui Elie Faure (1988, 12): ,Art sublim, cea mai nobil,
cea mai senzual, dar, n acelasi timp, si cea mai intelectual dintre toate, od, dans,
muzic, transpuse n lumea obiectiv, tot att de ndeprtate de un suIlet de rnd pe
ct algebra transcedental de o educatie elementar, te judec amatorul de Ioiletoane,
campionul la domino, contopistul, sambelanul si electorul! Esti premiat precum un
bou gras. O, perl n care tremur ntreaga mare si imensul cer dramatic, si tragedia
etern a miscrii si a culorii, si Ireamtul cel mai mndru si cel mai misterios al
suIletului, porcii ti hotrsc soarta! Dar e bine asa.
Ramona Marinache
Doctorand anul I
Facultatea de Sociologie si Asistent social
Scoala doctoral de sociologie a Universittii Bucuresti
Bibliografie:
Becker, Howard. (1982). Art Worlds. Berkeley: University oI CaliIornia Press.; Chelcea, Septimiu. |2001|(2004). Metodologia cercetrii sociologice. Metode cantitative i calitative. (editia a doua).
Bucuresti: Editura Economic.; Fraure, Elie. (1988). Istoria artei. Arta Modern (vol. 1). Bucuresti: Editura Meridiane.; Micheli, Mario. (I.a). Avangarda artistic a secolului XX.
Bucuresti: Editura Meridiane.; Urry, John. |1990|(2002). The Tourist Ga:e. (second edition). London: SAGE Publications.; Vlsceanu, Lazr. (2007). Sociologie i modernitate. Tran:itii
spre modernitatea reflexiv. Iasi; Editura Polorom. http://mihai82000.deviantart.com; http://www.hemmy.net/2008/08/28/surreal-paintings-by-mihai-criste
(Footnotes)
1
Studiu realizat cu sprijinul Iinanciar al proiectului POSDRU 107/1.5/S/80765 din cadrul Fondului Social European, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
axa prioritar 1, domeniu major de interventie 1.5.
Titlul articolului a Iost inspirat de John Urry, The Tourist Ga:e, London, SAGE Publication, 2002.
63
CON TEMPO
Controverse mai aprige dect arta contemporan nu au
strnit dect lucrrile lui Leonardo yi ale lui Michelangelo
Art modern a nsemnat scandalizarea publicului, un soc dorit si cutat n rndul
privitorului. Arta contemporan este mult mai greu de deIinit, poate pentru c este...contemporan
nou, asadar ea trieste ~~ n acelasi timp cu noi, ceea ce implic, vrem ori nu vrem, mult sau
mult mai mult subiectivitate din partea noastr.
n cele ce urmeaz, mi propun s discut nasterea artei contemporane si directiile ctre
care se tinde n prezent, aplecndu-m mai ales conceptului si textului de art contemporan.
Raymonde Moulin scria n cartea sa Le marche de l'art. Mondialisation et nouvelles
technologies c nasterea artei contemporane se situeaz ntre 1960 si 1969, preciznd c termenul
de art contemporan, vzut ca o 'problem major si n permanent reevaluare a concurentei
artistice internationale
1
, s-a impus n cursul anilor '80.
' Fat de pluralismul scenei artistice, termenul de art actual este din ce n ce mai mult Iolosit,
Iiind substituit celui de art contemporan.
2
, scria Raymonde Moulin.
Imi permit s interpretez prin prisma mea:
Contemporan < Con Tempo < cu timp, n timp, n acelayi timp.
Autoarea a continuat problematica artei contemporane printr-o discutie ce viza piata de
art, preciznd c: 'ncepnd cu anii '60-'70, pe Iiecare mare piat comercial, sectorul artei
contemporane se structureaz n jurul unui numr limitat de galerii leader care Iixeaz tendintele
dominante
3
. Aceast galerie, 'o dat ce s-a asigurat monopolul unei tendinte, pune n practic o
strategie de promovare destinat s Iabrice cererea care probabil s aprecieze noile creatii
artistice. Ea combin, pentru aceasta, tehnicile promovrii comerciale cu cele ale diIuzrii
culturale.
4
Din cartea Lesthetique contemporaine de Marc Jimenez aIlm cum identiIicm arta
contemporan: 'Identificam precis arta contemporan dup gradul su de inova(ie, de
neprevzut, de inedit, dup tendin(a de a yoca sau de a provoca.
5
Arta trebuie s socheze, s Iie mereu alta, n pas cu cotidianul si continnd cotidianul, asta pentru
a apropia - sau ndeprta?- publicul amator ct mai mult de produsul artistic.
Marc Jimenez continu s si structureaz discursul su n jurul artei conceptuale. AIlm
c n 1961, Henry Flynt creeaz expresia concept art si declar: Conceptele sunt pentru arta
conceptual ceea ce e sunetul pentru muzic, un material de baz. ntruct conceptele sunt
legate ndeaproape de limbaj, arta conceptual e o form de art care are ca material
limbajul.
6
S-a discutat mult ce anume mai Iace obiectul artei, mai ales cu privire la societatea actual.
Jimenez continu scriind c n 1967, Sol Lewitt considera c ideile, ele nsele, pot Ii considerate
oper de art. De aici a derivat Iaimoasa propunere ~~ a lui Joseph Kossuth, potrivit creia:
Art as idea as idea.
7
64
S-a tot vorbit despre o criz a artei. Exist ea cu adevrat? Dac da, cum se maniIest ea
si ce solutii exist?
Yves Michaud n La crise de lart contemporain scria: 'Pretinsa criz a artei contemporane este
o criz a reprezentrii artei si o criz a reprezentrii Iunctiei sale.
8
~Arta nceteaz s fie n criz n ziua n care avem din nou nevoie de ea.
9
Nevoia se maniIest si prin concretizarea valorii si a eIectelor artei, dar si prin apropierea la
nivel psihologic de obiectul de art si, mult mai important, de artist, creator n genere.
Si aceast apropiere presupune doi pasi, cte unul pentru Iiecare actor al acestei platIorme: pe de
o parte al artistului, pe de alta al spectatorului, al privitorului, al celui din public.
Pentru aceasta se cere o implicare mult mai mare a celor doi astIel ca rezultatul s Iie
convergent: ntelegere, apreciere si, ntr-o gndire axat pe tehnicile care guverneaz piata de
art, este vizat si achizitia de art.
Dar cum toate au un drum, o perioad (pre)stabilit pentru a ajunge n acest punct prin
care s vedem si ntelegem obiectul de art, se caut noi Iormule si implicarea privitorului prin
orice mijloace, Iie c vorbim de practicile artistice de tip perIormance, happening, visual arts,
sau instalatie, Iie c vorbim de practicile curatoriale si de reprezentare a artistului, astIel ca
mesajul su s ajung la public rapid si eIicient, lucru posibil doar printr-o extraordinar de bun
promovare.
Dac cuplul text - obiect exist de mult timp, cum mrturiseyte statutul criticii de
art, cu arta contemporan capt o importan( fr egal.
10
, scria Anne Cauquelin n al su
Petit traite dart contemporain.
'Textul devine o productie autonom, neutr n genul su, si care prin aceast neutralitate a
tonului (nteleg: a Iormei, cci pentru continut poate Ii virulent), urc si completeaz producerea
de obiecte de art. `
11
Curatorul ajunge s concureze n important cu artistul, dac nu chiar s i precead, devenit din
actor cu rol secundar, principalul actor al scenei artistice.
Acesta are calittile necesare pentru a promova si, implicit, n acest Iel, pentru a aIirma artisti.
Pictori, IotograIi sau graIicieni, sculptori sau designeri, ei devin cunoscuti prin intermediul
textelor curatorului si cu ajutorul politicii sustinute de reprezentare dus de acesta, care const
n o prezentare inedit a operelor artistului, un Ioarte bun concept curatorial si o promovare n si
prin toate mediile: virtual - cibernetic, livresc, din pres, muzeal si al galeriilor si caselor de
licitatie.
Controversele ncep si se sIrsesc o dat cu ntlnirea dintre artist, curator si public. Sunt
lupte si orgolii, sunt interese mari sau Ioarte mari, Iinanciare si de reprezentare public.
Obiectul de art sIrseste prin a Ii mesaj social, uitndu-i-se sau trimitndu-i-se n subsidiar
Iunctia sa estetic. Cu ct mesajul este mai puternic, indiIerent c si are sursa din sIera social,
politic sau sexual, cu att mai mult cstig ~~ si opera si artistul: cotatie pe piata de art,
premii la bienale internationale de art, o Ioarte bun rspndire si reprezentare n public si, nu
n ultimul rnd, recunoastere Iinanciar prin achizitionarea sa de ctre ceilalti actori importanti:
galeristi, muzeograIi, reprezentanti ai institutiilor publice si mai ales colectionari.
Obiectul de art devine replica artistului, pe care o poate crea si ntrebuinta dup bunul
plac, servindu-i scopurilor sale. Poate viza s Iie apreciat sau detestat, dar n ambele cazuri si
asigur Iaima. Calea de mijloc este Ir doar si poate calea uitrii.
nchei cu un ultim extras din Cauquelin, important n aceast discutie tocmai pentru c
puncteaz traseul si rolul contemporan al artei: 'Nu ytiu dac exist o bucurie a artei, dac se
d sau se ia. Dar ytiu c arta se joac, se gndeyte yi se mizeaz de fiecare dat pe via(a yi
pe dispari(ia sa, fcnd din aceast perpetu repunere n joc ultimul joc. Ultimate painting.
La limite.
12
65
Ateptnd un tren - Laura Lucia Mihalca
tehnici mixte/hrtie; 50 x 70 cm
66
n continua (re)deIinire, arta contemporan presupune n primul rnd o strns colaborare
ntre actorii acestei platIorme n constructie - n plin constructie n Romnia -, artist si curator
de o parte si galeristi, muzeograIi, reprezentanti ai institutiilor publice si mai ales colectionari
de cealalt parte, totul bazndu-se pe o promovare comercial eIicient si la nivel cultural si pe
un mesaj artistic care s atrag atentia si admiratia ori dispretul, ura, Irica si dezgustul, deci cele
mai puternice stri pe care publicul le-ar putea ncerca.
Singurul mod posibil si eIicient de a rzbate si strbate aceast lume este ncercarea de a-i
ntelege regulile si supunerea Iat de ele, orice alt variant nseamn doar a rmne un
spectator pe marginea balustradei.
Laura Lucia Mihalca
student anul II Facultatea de Istoria si Teoria Artei,
n cadrul Universittii Nationale de Arte din Bucuresti
BibliograIie:
Cauquelin, Anne Petit traite dart contemporain; Edition de Seuil, Paris, 1996;
Jimenez, Marc Lesthetique contemporaine; Klincksieck, Paris, 1999;
Michaud, Yves La crise de lart contemporain, Presses Universitaires de France,
Paris, 1997;
Moulin, Raymonde Le marche de lart. Mondialisation et nouvelles technologies;
Flammarion, 2003;
(Footnotes)
1 Moulin, Raymonde Le marche de lart. Mondialisation et nouvelles technologies; Flammarion, 2003;
pag. 29
2 Ibidem, pag. 30
3 Ibidem, pag. 31
4 Ibidem, pag. 31-32
5 Jimenez, Marc Lesthetique contemporaine; Klincksieck, Paris, 1999; pag. 78
6 Ibidem, pag. 58 59.
7 Ibidem, pag. 59.
8 Michaud, Yves La crise de lart contemporain, Presses Universitaires de France, Paris, 1997; pag.
253.
9 Ibidem, pag. 268.
10 Cauquelin, Anne Petit traite dart contemporain; Edition de Seuil, Paris, 1996; pag. 38.
11 Ibidem, pag. 38.
12 Ibidem pag. 178.
67
PROIECTE STUDENTE$TI
AUTOPORTRET
O oglindire asupra sensibilittii si tririlor interioare
Sculptura reprezint una din cele mai complexe ramuri ale artei, Iiind Ioarte greu s-I atingi
marginile.
O sculptur cumuleaz n jur de 360 de desene, astIel pentru ntelegerea unui modelaj si
ulterior realizarea lui trebuie nainte de toate s Ii un Ioarte bun desenator.
Prin modelaj, simti material, l ntelegi mai bine si n Iinal te contopesti cu lucrarea n sine, si
astIel devine o parte din ceea ce esti tu ca artist.
Autoportret studiu.
Sunt trei etape premergtoare pozei Iinale:
1. Desenul, studiul, din punct de vedere al cercetrii pentru o mai bun ntelegere a planurilor.
n desen linia vorbeste, Iinetea si intensitatea ei deIinesc spatialitatea studiului.
2. Modelarea, deja n aceast etap simt materia, intru n caracterul personajului si m
semnez prin sensibilitatea degetelor. Sculptura nu reprezint o redare a unei sculpturi
tridimensionale si att, nseamn o ntelegere a materiei si o amprent pus de Iiecare artist.
3. Turnarea n ipsos-copierea modelajului.
Turnarea reprezint o tehnic pe care oricine ar putea s-o deprind la un moment dat, ns etapa
modelajului este adevrata amprent a artistului n care spatiul si timpul sunt invadate de tririle si
emotiile lui.
Nu materia trebuie s domine pe artist, ci artistul trebuie s domine materia.
Oana Popescu
student n anul III
Universitatea National de Arte din Bucuresti
Facultatea de Arte Plastice
sectia sculptur
ProIesor: Neculai Pduraru
Imagini publicate cu acordul autoarei.
68
69
70
PROIECTE STUDENTE$TI
ARTE TEXTILE
Lucrile sunt : ``Distorsiuni``, cea realizat din 3 panouri iar celelalte 2: ``Descompunere``.
Distoriuni: o lucrare realizat din 3 panouri decorative ( panourile decorative sunt compuse
din dou parti suprapuse: o parte suport din organza imprimat serigraIic si o parte traIorat,
imprimat liber cu buretele); culorile Iolosite n realizarea acestui ansamblu sunt speciIice
materialelor textile si anume:coloranti pigmenti (cei mai des Iolositi n industia textil).
Descompunere: panourile sunt realizate n tehnica serigraIiei( se prepar un sablon realiznd
pe acesta desenul dorit(tus), apoi se Iilmeaz desenul pe o sit speciIic cu ajutorul unor lumini Ioarte
puternice, se Iixeaz sita pe material iar cu ajutorul unei raclete se ntinde colorantul pigment pe toat
supraIata desenului acesta rmnnd imprimat pe material), tehnica Iolosit caracterizeaz perioada
Pop Art (Andy Warhol).
Adriana Ciuperc
student anul III Facultatea de Arte Decorative, sectia arte textile,
Universitatea National de Arte din Bucuresti
Imagini publicate cu acordul autoarei.
71
72
Art Mural, anul III, Universitatea Naional de Arte din Bucureti
73
74
75
76
77
Adela Edu
Universitatea National de Arte Bucuresti, Facultatea de Arte Plastice, sectia Pictur
Va Ii ntuneric 221/221 cm, tempera/panza, 2010
78
O vulpe singuratic 158/39 cm,
tempera/panza, 2010
Sicriu
mi vor aeza inima la picioare, ntr-un pachet curat
170/70/15cm, 2010
79
Sicriu(Iragment)
80
Iar licrul acestor lucruoare 158/158cm tempera/panza, 2010
82
PROIECTE STUDENTE$TI
THEODORA DANIELA CAPT
1st image - Done at Atelier Stcokholm - Charcoal and chalk on colour canson
paper. What we have to do is to do a perfect copy but still not be photographic. It is all
about art and all the masters did it.
2nd image. Figure pose. It last 4 weeks, we work from monday till thursday.
Again we try to really capture the model.
3th image. A painting of a horse. One of my favorite. Oil on canvas. Again i
worked after a photo but it has a different aporach than the filter of a camera
4th image. A portrait of an arabian horse. Charcoal and chalk on colour Canson
paper. Again this is something i did home using 4 pictures as ref. It is important to have
good ref if you want to do something good and real.
5th image. Satyr one of my best paintings. Imagination painting done On canvas
using oils as my medium. Was fun working on it! And I am hopping for some more! : )
Theodora Daniela Capt
sophomore at Athelier Stockholm
83
84
85
86
87
BUZUNARUL LI TERAR
folclor sacral daco-romnesc
PRICOLICIUL $I...NVIEREA!
Noi considerm c Iigura Lupului Fenrir (zeitate major daco-geto-gotic,
identiIicabil, Iunctional, cu nsusi Zalmoxis!) aduce, n toate cazurile, sugestia
demiurgiei, a ntemeierii Neamului Dacilor-DAOI (Poporul CII DREPTE, dar si
Poporul LUPULUI!) - sau, cel putin, a dorintei de schimbare a lumii (prin
PURIFICARE PURIFICAREA presupunnd trecerea prin INITIEREA
MIORITIC] A MORTII). Munca acelor 'Collegia fabrorum (societti secrete, de la
nceputul mileniului I, cu misiunea de a 'mpca, n esenta lor spiritual, simbolurile
divine ale antichittii zalmoxiene, n cazul Romniei! - cu cele crestine) vdeste eIecte
limitate, din moment ce LUPUL SUPREM/ARHETIPAL, AX DEMIURGIC A
SPIRALEI LUMILOR, si pstreaz, pentru valahi, un chip aproape exclusiv negativ...!
Aceasta, n ciuda ncercrilor unor Romulus Vulcnescu, Paul Lazr Tonciulescu
sau Adrian Bucurescu de a-i restabili/restaura 'aura originar...Si, dup ei, vin si alti
ucenici dar, din pcate, dac eIicienta 'Collegia fabrorum a Iost att de limitat si de
aproximativ, cum altIel poate Ii cea a unor cercettori singuratici si priviti chiors, de
ctre 'modernitatea cea cu mintea blocat, n borborosul materiei-Prakrti...?! 'Lupul a
fost un animal respectat in regiunea istorico-cultural din sud-estul Europei. El detine un
loc important in fauna sgraffitat si pictat pe ceramica de Cucuteni, cu rost ritual sau
ceremonial. Stindardul dac era un corp de balaur cu cap de lup, care apare figurat si pe
columna lui Traian. Mircea Eliade raportea: numele dacilor la termenul frigian daos,
dat 'unui :eu sau strmos mitic lvkomorf sau care s-a manifestat sub form de lup',
patronul unei confrerii secrete de lupttori de tipul Mnnerbnde -ului german. In plus,
romanii au adus cu ei cultul imperial al lupului, ce tinea de intemeietorul Romei si al
statului roman. Aceast mostenire a intrit si resemnificat unele aspecte ale culturii
lupului la daci, care, combtut de crestinismul primitiv, a cptat in cele din urm un
caracter anticrestin. Este vorba de lvcantropie si de srbtorile populare numite :ilele
lupului sau lupinii. Pentru a contracara puterea magico-mitic a lupilor, crestinismul
primitiv i-a dat pe lupi in stpanirea lui Sanpetru, care ii tine in frau, ii fudec si
pedepseste dup voia lui. Semnificatia extraordinar a acestui animal e dovedit si de
faptul c in cultura noastr popular ii sunt consacrate 35 de :ile pe an. Aceste :ile in
care apar practici dedicate lupului sunt concentrate in perioada de toamn si iarn a
anului. Sanpetru (29 iunie), Circovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (22 august),
Teclele (24 septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie), Osie (17 octombrie), Lucinul (18
octombrie), Samedru (26 octombrie), Ziua Lupului (13 noiembrie), Filipii de Toamn
(14-21 noiembrie), Filipul cel chiop (21 noiembrie), Sf. Andrei (30 noiembrie), Sampetru
de Iarn (16 ianuarie), Tnase de Cium (18 ianuarie), Filipii de Iarn (25-31 ianuarie),
Stretenie (2 februarie), Martinii de Iarn (1-3 februarie) - cI. Cristina Cioar,
Lycantropia
1
. Extrem de slabul eIort al crestinismului de a asimila energetico-simbolistic
zalmoxianismul este mai mult dect evident. Mereu, Lupul este expediat n tenebrele
noptii si groazei si pustiului demoniac, n loc s i se oIere/pstreze Tronul
Solar-Demiurgic.sau, mcar, bivalenta nocturn-diurn. (Bivalent evident, totusi, dac
lum n considerare ,postarea prioritar, a Srbtorilor LUPULUI, n zona
calendarului de toamn-iarn din septembrie si pn, ht, n Iebruarie - 24
septembrie-2 februarie: de la A FACE/FCTORUL cvasi-etalarea/cel putin,
sugestia func(iei circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, i datorm
,berbecirea-mpingerea duhurilor demonice/ntunecate/iernatice,spre...
88
2-....SOLARITATEA NVIERII NOULUI CICLU VITALISTIC-COSMIC!!!).
Iat, spre exemplu, cazul PRICOLICIULUI (a se observa ct de adnc a lucrat propaganda insidioas a
Bisericii Crestine 'de zid, 'DISCURSUL TERORII, n oamenii tradi(iei rurale - deci, n esenta lor,
adepti ai zalmoxianismului, ca 'umbr vestitoare a Lui Hristos-Mntuitorul, Lumina Lumii si nvierea
de Veci a Duhului) cu atentie pe Obsesia Sngelui ('sngerozitatea pricoliciului, 'suge sngele de
Iapt, l preschimb, prin metanoia... - 'sngele spurcat/blestemat, de Iapt, garant al acelei 'race fae,
de care vorbeste Vasile Lovinescu
2
) :
O anali: po:itivist a textelor populare referitoare la pricolici relev faptul c prin acest
termen era desemnat un lup deosebit de ru, a crui cru:ime i abilitate nu-i puteau afla explicatia
decat prin invocarea unui amestec al puterilor demonice' (cI. Mihai Coman).
Si: 'Cel de-al doilea tip de strigoi este strigoiul mort, omologul vampirului din cultura
occidental, care, mort fiind, ii poate prsi mormantul, in general cu scopul de a suge sangele rudelor
mai apropiate sau al altor persoane. Exist numeroase ca:uri in care pricoliciul este incadrat aici,
superstitia afirmand c acest strigoi mort se poate transforma in lup. De fapt, este vorba, in maforitatea
ca:urilor, de un pricolici sau un strigoi viu care, dup moarte, devine strigoi mort, pstrandu-i, ins,
capacitatea de a se face lup. Marianne Mesnil arat c 'aceste cuvinte se reaea: intr-o serie de
denominatii populare, care merg de la omul-lup la devoratorul de astre, trecand prin vampir (.)El
apare in dou serii de termeni. varcolac priculici striculici (devorator de astre om-lup form
compus) pe de-o parte, priculici striculici strigoi (om-lup form compus vampir) pe de alta
(cI. Cristina Cioar, Lycantropia).
Dar si: 'Pricoliciul poart uneori cap de om pe trup de lup, alteori cap de lup pe trup de om. El
actionea: numai noaptea, in pustietti, pduri neumblate (.). Impotriva puterii diavoleti a
pricoliciului se folosete o iarb ro:acee, care crete in pduri, in locurile in care un om blestemat sau
un lup, dandu-se noaptea de trei ori peste cap, se preface in pricolici. Aceast plant se numete coada
pricoliciului (Auruncus silvestris) cI. Adrian Bucurescu, Dacia Magic.
Mai amnuntit si chiar mai relevant (n.n.:a se vedea cum Lupul Cosmic este asimilat,
perIid-propagandistic, cu cele mai cumplite pcate ale sngelui incesturile!): 'Multe credinte populare
atribuie originea lvcantropiei unei intamplri ciudate la naterea copilului ce va deveni pricolici, sau unui
atribut cu care se nate. In conceptia popular, cei nscuti cu cit sunt predestinati s aib stri
extatice. Dac aceast 'tichie` este alb, avem de-a face cu un spirit po:itiv, un 'dreptmergtor`, dac
e neagr sau roie, cu unul malefic. Particularittile, ciudteniile legate de naterea cuiva, de momentul
sosirii sale in lume, nu pot fi ignorate i par a-l urmri pe copil, pe tot parcursul vietii.
a) 'Pricolici sunt toti oamenii care se nasc cu capul acoperit cu tichie (XI 19)` (cI. Ion Muslea,
Ov. Brlea). 'Dac chitia pruncului este roie, moaa o apuc repede, iese cu ea afar i strig.
Au:iti lume, s-a nscut un lup pe pmant' Nu e lup s mnance lumea, ci e lup s munceasc si s aib
triste de ea'` (cI. T. PamIile)(n.n.: iat un prim semn - . din pcate, si singurul! - al DEMIURGIEI
LUPULUI: nu doar distruge, ci.MUNCE$TE!!!). 'Strigoi e acela ce se nate cu cciul pe
cap. Pe ce lucru ii sparge moaa cciula, pe ce va arunca-o mai intai, pe acel lucru e acel om strigoi...
Dup moarte, aceti strigoi se hrnesc... cu fiinte i lucruri... de acelea pe care au fost pui. Astfel, se
spune c o fat, fiind pus strigoaic pe un caine, dup ce a imbtranit i a murit, s-a prefcut in lup i
a mancat toti cainii din sat.' Aceast credint descris de Tudor Pamfile este un ca: particular, deosebit
de cele care afirm, pur i simplu, c cei nscuti cu cit vor fi pricolici (n.n.: tocmai ntre aceste
contradic(ii, trebuie cutat.Adevratul LUP!).
b) 'Pricoliciul se face din oameni sau femei cu coad' (cI. Muslea, Brlea). Tot aceast coad,
ca una dintre cau:ele lvcantropiei periodice, este mentionat i de N.L. Kostaki. 'ia care s nate de
strigoi are o codut dinapoi, din natere. Aia ae-i. Aia nu vre ei, da ae-i nscut.' (cI. Despre
omul-lup, n Maria Ioni(, Cartea Jlvelor).
89
c) 'Pricoliciul se face din copil bastard, a crui mam a fost de asemenea de dup garduri (XJII
103) (cf. J 194, IX 76, XJIII 28)', 'din a treia spit de fat necstorit (JI 231 / 19)', din al treilea rand
de copii din flori, cstorit cu un alt individ, provenit tot din trei grade de nateri din flori (IX 290)', din
'al aptelea fiu nelegiuit (XJII 126, 156), din a noua foachie (fat din flori) (XJII 22)' (cI. Muslea,
Brlea). Pamfile afirm i el c, 'dup unele credinti, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, dup altele
este copilul unei fete greit cu un flcu, nscut i dansa tot astfel, dintr-o mam :mislit la fel.'
d) Nscut din printi incestuoi. Pricolici se fac din 'copii din doi veri primari i chiar de gradul
doi i trei (XJ 168), din impreunarea tatlui cu fiic-sa sau a mamei cu fiu-su. Devenind mare, la epoci
nehotrate, ii vine o nebunie, fugind pan se vede singur. Atunci se d de trei ori peste cap, se preface in
lup, caine sau alt fiar i pleac asa turbat, s sfaie pe cei din calea lui chiar i pe ai si (JIII 92)'.
e) Nscut din incruciarea cu lupi infernali. Este una din credintele pe care le expune Romulus
Julcnescu in lucrarea sa, Mitologie romneasc.
f) Nscut din al noulea frate din nou frati lunatici. Pamfile citea: aceast credint , conform
creia me:inul unei familii, in care toti cei nou frati sunt nscuti in aceeasi lun, este predestinat s
devin pricolici.
.Cu alte cuvinte, prin intermediul Sngelui (ca-ntr-un POTIR GRAAL re-suscitat!), Esen(a Sacr-LUP
inIiltrez si transcende esen(a ne-sacr uman RE -SACRALIZAND-O!!!
...LYCANTROPOS este (sau devine, ceea ce, n situatia data, de METANOIA, e acelasi lucru!), de Iapt,
ARCHANTHROPOS/OMUL PRIMORDIAL!!!
.Ce pcat c Biserica Crestin 'de zid (cel putin ncepnd din Evul Mediu, cnd scopul Bisericii era si
acela de a elimina Ioarte brutal si deloc 'Iair, PRIN TEROARE, 'adversarul Religiilor Primare
3
, cum
este si ZALMOXIANISMUL.despre care Religii Primare, Hristosul, prin splarea picioarelor SIintilor
Apostoli, sugereaz c sunt 'rdcinile arhetipal-religioase, Iat de care trebuie s artm profund
respect!... - .dar neexistnd bun-credint si bunvoint de Duh, re-integratoare ntru divin, nici pn
azi!) nu exploreaz hristicul implicit, ascuns sub exagerrile 'distructive: de Iapt, 'demonismul (pretins!)
al Morjii nu e altceva dect indiciul (continnd valenta!) Mortii Hristice, INITIATOARE NTRU
NVIERE/VIATA VE$NIC!
proI. dr. Adrian BOTEZ
(Footnotes)
1
- Victor Kernbach, n Dictionar de mitologie general, deIineste LYCANTROPIA ca o 'traditie totemic la unele populatii primitive, intrat n
deprinderi si ritualuri simbolice din antichitate, de autodeIinire sau de raportare obiectiv, n cadrul unor superstitii, a anumitor Iiinte umane la posibilitatea
metamorIozrii omului n lup'.
CI. V.Lovinescu, Incantatia sngelui, Institutul European, Iasi, 1993, pp. 100-126: '(.) Elementul care uniIic sirul voievodal prin veacuri (.) se
spune c ar Ii un snge blestemat (.) e mult mai just s deIinim acest snge dup datele traditionale, ca Iiind venin inIinit de pretios, VITRIOLUL, ostil vietii
si mortii, asa cum se ntmpl totdeauna cu sngele neamurilor alese, adevrate neamuri regale si sacerdotale, races-Iaees. (.) Musatinii sunt Ciubresti (.)
Gsim n opera lui Eminescu elementul uniIicator, de care am vorbit mai sus, deIinitor al neamului musatin, speciIicatie a OMULUI
PRIMORDIAL-ARCHANTHROPOS, n numele unui neam si al unei dinastii - s.n. (.) . Elementele bazice ale strigtului si numelui su (COCORULUI -
care zboar n unghi ascutit, ca vrIul lncii Graalului, conducnd la Nedeia Cetate! - si simbolizeaz Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le gsim n numele
arhaic al Grecilor, Graii, n cuvnt sau limb - care se mai zice si GRAI, iar n aspectul regal - Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e sacerdotal, Krai este si
regal. (.) KR se aIl n coroan, Krone, principiul dublei puteri, sacerdotale si regale SeIira suprem din Arborele Sephiroth, numit Kether, nseamn
Coroan, in divinis. Legtura acestei rdcini cu Graalul este vizibil(.).
2 Graalul contine Sngele Divin, deci numele Gruiu Snger devine (.) Sangraal Snt Graal, Sangreal, adic Snge Regal, dar si Snge Real,
indicnd precis Prezenta Real a Divinittii n Sngele SInt s.n.(.). Graalul este adus de un nger, identic cu psrica, deasupra arbustului (.) e mai Iiresc
s presupunem c pasrea divin era un Cocor si c strigtul su onomatopeic, KRA, era un Mantra (Iormul ritual; sunet) care devenea Yantra (imagine
ritual), spatializndu-se n cup si licoare interioar, venin si balsam(.). Snger este o contractie a lui Sn si nger SIntul nger(.) Si Ciubr Vod si
Grui Snger sunt Regi ai Graalului; dar cum rege al Graalului nu poate Ii dect unul singur, nseamn c e vorba de aceeasi Iiint Ir nume, desi mirionim
s.n.(.). nceputul noii ere a lui Manu este ceea ce, n antichitate, era numit VRSTA DE AUR, simbolizat de Copilul cu Pieptul de Aur al Pescarului.
Aceast brusc ndreptare o Iace MATSYA-AVATARA ( Avatarul Peste - Pestele este simbolul lui Hristos), ultimul din Avatarele ciclului trecut si primul
din cele 10 Avatare Majore ale ciclului al X-lea. Ciutura si Ciubrul sunt cvasi-identice s.n. (.) . n romanul Grand Saint Graal, toti cavalerii Graalului sunt
hrniti printr-un peste pescuit de Alain; de aceea, cavalerul acesta avea numele de le riche pcheur, titlu care s-a transmis dinastiei Graalului. Biatul devenit le
riche pcheur, prin darurile Pestelui, este deci Rege al Graalului(.). Ciutura cu Pestele Primordial n ea nu este altceva dect cupa Graalului s.n. (.).
3
-,n Evul Mediu, lycantropia prea asociat irevocabil practicilor magice - se credea c vrjitorii erau singurii capabili a se transIorma n lupi, mai mult dect
att, ei aveau puterea de a-i preIace si pe altii n animale.
n Formicarius, Johann Nider vorbeste despre vrjitori care se transIorm n lupi, la Iel Giordano da Bergamo n Questio de strigis. n procesele de
la Valais, de la nceputul anilor 1400, acuzatii au mrturisit c luaser temporar Iorma de lupi, atacnd vitele. Cronicarul Johann Frnd are pretentia c descrie
vrjitoarele din Valais: dup opinia lui, diavolul cuta Iemei si brbati necjiti, crora le promitea putere si bogtie. Totusi, acestia erau obligati mai nti s i
se nchine, s-i aduc jertIe si s-si renege credinta. Apoi, el i nvat s zboare clare pe scaune unse cu substante magice, s se preschimbe n lup, s se Iac
invizibili prin anumite ierburi si s-si vrjeasc adversarii. Dac comit Iapte bune, se conIeseaz 'stpnului lor, datori Iiind s Iac penitent. Ucid si
mnnc prunci, distrug recolte, vrjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea general despre vrjitorie n Evul Mediu. n majoritatea cazurilor, ele
povestesc despre animale (n general lupi) trimise de diavol, pe care le clreau ca s ajung la Sabat. Este evident vorba despre elemente samanice - spirite
ajuttoare cI. Cristina Cioar, Lycantropia.
90
BUZUNARUL LI TERAR
CARTEA NOULUI IOV:
EXILA1 A S1RIC1 de VIOREL SAVIN
Volumul de poezii (parc rtcit printre scrierile sale dramatice!), ultimul aprut,
al omului de teatru si scriitorului bcuan VIOREL SAVIN ,Exilat n strigt (115
pagini - poemele, proIund originale, Iiind precedate de un motto din Iov, 23, 2 Iov
mrturiseyte cur(enia sufletului su yi se las la judecata lui Dumnezeu: ,Si de data
aceasta/plngerea mea/este luat/tot de rzvrtire/yi totuyi/mna mea/de-abia
nbuy/suspinele mele) - este, ntru adevr, o carte de mrturisiri, Icute cu
sinceritate/onestitate de Duh liminar, dus, uneori, pn n preajma brutalittii nici
mcar o clip, ns, neatingnd hotarele vulgarittii. Ba chiar cu bucuria mistic a
mrturisirii Durerii si Nedreptului ndurat, ntru re-descoperirea si mplinirea Iunctiei
cathartice si soteriologice a Poeziei: ,o piatr strbate/umbrele lor/yi m loveyte n
piept.//Doamne,/cu ct bucurie/o ridic!... cI. Cu ct bucurie...!, p. 16.
Sunt 10 poeme cu titlul Strigt ceea ce sugereaz obsesia, aproape ,pipirea
dureroas a presentimentului unei iminente a apropierii clipei de ntrerupere a mesajelor
terestre, a Iaptului c mesajul su PERSONAL-POETIC are important
cosmic-ameliorativ, pentru altii/ceilalti (atitudine hristic-altruist, ntru Eros Agape):
,nu-mi lsaji timp s v rog/s fiji mai buni cI. Supravie(uire, p. 20 desi, alteori,
Poetul este dominat de un soi de mazzochism al receptrii unor ,mesaje
(aproape)...contondente, maleIic-reactive, din partea celor pe care Poezia sa vrea s-i
binecuvnteze-exorcizeze: ,ura voastr/mi este/chiar dovada iubirii/ce v port! cI.
Strigt (1), p. 25 sau, dimpotriv, de seraIicitatea Poemului celui Mare, care, tocmai
pentru c este unul cu continut metaIizic inimaginabil-major, trebuie s Iie amnat
(voluntar, constient de nimicnicia si grosolnia materiei!), pn la metanoia deplin a
cuvintelor: ,ay fi putut scrie n noaptea aceasta/Poemul cel Mare!/dar nu am fcut-o...
cI. Poemul cel Mare, p. 22; c scrierea, nlocuind ek-stasa initiatic a Ascetului
Meditativ ntru Etern Potentialitate, produce macularea Paradisului-Poem/Stare de
Fericire-Revelatie Deplin: ,dar eu am aflat deja c n lume/hrtia/de-ar fi rmas
imaculat/semenii mei/ar fi fost fericiji! cI. Ura, p. 34.
Avem de-a Iace cu o carte a deplinei maturitti, o carte a bilanturilor pline de curaj, desi
semnat, Ioarte des, si cu obsesii senecte si chiar Iuneste (,mbrjiyat trupul meu /de
mucegai- cI. delicatele introspec(ii ale strugurelui nohan, p. 24; sau: ,sufletu-mi prea
mult durut/(...)st yi-ayteapt amrtul/(...) ngerii s-i dea sfryitul" cI. Elegie la
Luncani, p. 10; sau: ,an de an tot mai sus urc pmntul/n oasele mele cI. Destin,
p. 30; si chiar extraordinarul, aproape miriIicul paradox al celui care pleac, ntru
dedublare Iiintial, odat cu Fructul Piersicii-Poezie, ntru Marea Cltorie a Re-Initierii:
,yi miros tot mai plcut/putrezind, cI. piersica - nemul(umirile yi motiva(iile ei
senzuale, p. 12) ntrerupte de delicatele experimente poetico-elixirice, dar si cu
zvcnituri de revolt contra resemnrilor senecte, cu ncercri de Irond juvenil
verbalo-Iormal: cnd apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curnd
vasluianul Ion Gheorghe Pricop ndrzneste, pn la capt, autentice intersectri cu
neo-Iormalismul lui Guillaume Apollinaire...), cnd siruri Iinale de semne exclamative,
cnd titluri ortograIiate exclusiv cu minuscule...Nu, calitatea Poeziei lui VIOREL
SAVIN st, n primul rnd, n vigoarea expresiv a mrturisirii!
92
..Poetul VIOREL SAVIN d mrturie c, dincolo de ek-stasa poetic, este un om. Dar nu
oricum ,om, ci ipostaz a Omului Eroic, al unei...Rase Eugenice, n sensul beneIic si
stimulativ-emulativ al termenului... o ,ras care i contrariaz pe toti ceilalti oameni: cine
s-ar astepta ca greuttile si obstacolele vietii s-l Ii ncrit pe Omul-Poet, cine crede c
apropierea mortii l covrseste ori nspimnt, se nsal proIund, nu tine cont de Duhul
Vitalist al acestui Atlet, POETUL - care nu se las exilat...cel mult, se autoexileaz, n ceva
ce rareori devine strigt autentic, dar Ioarte des rmne spunere Ierm si ndesat, cu
invective ct se poate de clar rostite, cu o dictie de adevrat slujitor al cvadruplei muze:
Euterpe (a Poeziei Lirice), Calliope (a Poeziei Epice), Thalia (a Comediei), pn si
Polyhymnia (a Retoricii), dar niciodat admitnd-o pe Melpomene (a Tragediei). Nu,
pentru VIOREL SAVIN, lumea aceasta, degradat spre ur si non-armonie, nu este dect o
zon de btlie/polemos/polemic dur cu rul - pentru Poet, ea este zon de
initiere/re-initiere, prin SUFERINT REVELATORIE cci, pentru cei puternici, ea e
locul pentru a deveni si mai puternici...chiar cu riscul de a nu obtine transcenderea
i-mediat. Niciodat a autocompasiunii! Poetul i dispretuieste si-i comptimeste, uimit - cu
ntelegere, dar si cu malitie Iin, pe cei ce-l cred asemeni lor, un bocitor narcisiac: ,aveji
atta nevoie /s credeji/ c mor trist.../ns eu /v dezamgesc yi ridic/cu infinit
bucurie/piatra ce m loveyte cI. Drumul ntoarcerii - n loc de prefa( p. 5.
Uneori, Poetul se dezlntuie (cam pe la marginea Retoricii Jurnalistice si, deci,
partial, iesind din Poezie...!), n diatribe extrem de vehemente, mpotriva relelor ntocmiri,
din societatea inventat si construit de oameni (artarea TrIei Babilonice: ,vreo lichea
punctiform/yunteaz lichele importante la vrf !/(...)eyti pomenit/cnd o trf local/se
deschilojeaz cu frenezie/n Capital DesIigurarea Soarelui si, deci, aparenta
cvasi-eliminare a Iortelor beneIice, din lume: ,dup soarele mncat de molii cI.
Interior, p. 47; Multiplicarea Iudei, ,n regimul Scrisorilor/Satirelor eminesciene:
,otrepe cu feje-nglate de zmbet/ ipocrit cutau s m << onoreze>>/cu strngeri
lipicioase de mn strngerile de mn devenind sinonimul Srutului Iudei, din
Grdina Ghetsemani cI. Scrisoarea I ctre bcuani, p. 50; Blciul Desertciunilor
Balcanic/Balcanizat, ntr-o extensie de Haos Amoral Dezgusttor si Exasperant-ProliIerant:
,yi mai vedeam omeneyte tifsuind/layi nemiloyi/defimtori ticloyi/haini/proytii
tuturor ocupajiilor nrudiji n pohfal/jigodii pofticioase de mriri ilicite / oameni de
bun credinj greyind/oameni curaji/murdrind/nvjaji susjinnd aberajii (...) farisei
chezyuind fapte viclene/cu onoarea lor terfelit... dar, din orice ru, iese, pentru cel
ntelept, ceva bun, ba chiar rezult paradoxul autoregenerrii spirituale, PRIN
CONTRAST: ,notam n propria-mi sudoare/ca ntr-un lichid amniotic (...) simjeam cum
devin /perfect/pentru a m nayte din nou etc. etc. etc.).
Alteori, ns, Poetului, devenit-ipostaziat n Hristul Durerii, Compasiunii si
Taumaturgiei Cosmice (,Iart-i, Doamne, c nu ytiu ce fac!) , prin eIectiva
TRIRE-CA-LUPT/SUFERINT, n aceast lume - i se Iace mil de
adversarul/adversarii su/si, strasnic strunit/struniti si pornit/porniti de demonul urii, al
lovirii si nsngerrii semenilor total inconstient/inconstienti c orice ru Icut, dup
ntelepciunea religioas (crestin si buddhist, egal!), se transIorm n bumerang (dup
stiuta zical: ,Bine faci, Bine gseyti - Ru faci, ru gseyti!, sau dup sentinta biblic:
,Ce faci, face-ji-se-va!) si are eIect de introducere n spirala dement-alienant si-n
labirintul violentei (violen(a - ca instinct josnic/njositor si incontrolabil), transIormate n
porniri halucinante, activ-reIlexive, bestial-suicidare: ,omule ai mil de tine/omule/nu m
lovi - /ji faci ru:/ atroce/ji creyte pofta/de snge! cI. Strigt (2), p. 41.
93
...Deasupra tuturor dezlntuirilor Irenetic-inIernale (Irenezie avnd ca motivatie,
pentru Satana, dar prin intermediar uman! - presentimentul apropierii Judetului din Urm
si al excluderii Iinale a Rului, dintre personajele Teatrului Cosmic!), deasupra tuturor
ipostazierilor sabatice ale Bacului-InIern, ns, troneaz Efigia Nemuritoarei
Armonii/Re-Armonizri Cosmice prin POEZIE: STATUIA LUI BACOVIA! : , n
timp ce aleyii ti de elit/se zbat cu disperare s strmbe/tot ce prea drept li se pare/tu/
att de nduioytor/yi dezorientat primeyti/ disprejul magnoliei/ce nfloreyte /
lng/statuia lui Bacovia...!" cI. $i totuyi nu pot prsi Bacul, p. 42. Fie si numai
prin EIigia Poetului/Poeziei VIOREL SAVIN crede, cu trie, c spatiul, odinioar
mitic, al Bacului (astzi, parc ireversibil inIernalizat!), se poate exorciza, chiar pe...
,Buza Apocalipsei!
...Si mai exist, Iireste, pentru orice crestin autentic (si Poetul VIOREL SAVIN
d mrturie si semn c este!), o ipostaz soteriologic trepidant, dinamic-cosmic, n
emersie si imersie, totodeodat: aceea Suprem, Hristic A FI BUN CONDUCTOR
DE DURERE, pe Golgota Strigtului ,Eli, Eli, lama sabachtani...? - ...a lua asupra ta,
cum spune Dostoievschi, ,toate pcatele lumii: ,exilat/n strigt voi cltori/atta
timp/ct vor mai fi/oameni buni/conductori de durere! cI. Strigt (10), p. 113.
...Uimitoarea Carte de Poeme a lui VIOREL SAVIN este, integral, o lectie de
Bravur n SuIerint, o lectie de Atitudine Hristic, Atotcomptimitoare Lucid (aIar de
sinele su, total expus intemperiilor vietii-Trire EIectiv si Hiperbolizat-Maximizat!),
Grav Taumaturgic (dar total asumat, precum si total constientizat, integral disecat trupul
Iizico-astral, spre minutioas exorcizare, ntr-un joc retoric necruttor!) dar si
avertizatoare de Vertigiile Apocaliptice, al cror miros se simte, tot mai pregnant, n nrile
dilatate de nelinisti mistice!
proI. dr. Adrian Botez
94
BUZUNARUL LI TERAR
Imaginea plastic a crepuscului comunist
n romanul Un om din Est de Ioan Groyan
La mai mult de douzeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989, fantomele
comunismului continu s bntuie imaginarul colectiv, dovad expozi(iile yi cr(ile ce ne
prezint imaginea sa. Coymarul este evocat n maniera grotesc-ironic a postmodernismului
acestei epocii, umbrele crepuscului conferindu-I un aer nfricoytor n structura sa intim.
Asteptat de critic, romnul prozatorului optzecist Ioan Groyan a Iost intens comentat de
critica la data aparitiei sale la editura Tracus Arte, n primvara lui 2010. Prezentul demers critic
si propune o abordare nou a romanului, analiza sa din perspectiva imaginilor plastice cu
implicatii simbolice pe care autorul le propune cititorilor. Povestea pe care o spune Ioan Grosan
este destul de simpl si de loc nou pentru proza realist romneasc. Doi tineri scriitori ajunsi
ntr-un oras transilvan, Nelu Cucerzan poet si critic colaborator al cndva celebrului cotidian
Scanteia tineretului si pritenul su Iuliu Borna prozator duc o existent banal de proIesori de
scoal general, ncercnd s nu si abandoneze preocuprile literare. Incipitul cu valente
intetextuale transIorm ziua n care Nelu Cucerzan mplineste treizeci de ani intr-un moment
semniIicativ, un moment al bilantului si al ratarii. Pasionat n egal msur de Iilm autorul
Ioloseste tehnici cinematograIice n expunerea contrapunctic a unor imagini ce alctuiesc
Iundalul povestii. Sunt imagini embelematice ale deceniului opt, ale unei societti osiIicate,
alctuit din stereotipuri, imagini ce devin cadru dar si expresie a grotescului.
Cu ocazia lansrii crtii autorul declara 'Noutatea const n faptul c am ncercat s
pedalez mai mult pe grotescul a ceea ce am trit noi n ultimii ani ai lui Ceausescu, un
grotesc vzut sper cu umor, Creaz o lume confuz n care personajele triesc bovaric sau
poate sadovenian sentimental ratrii, fiindc lume care i nconjoar tinde s transforme
totul n derizoriu. E o lume n care evenimentele politice apar schematice, reduse la
etichetele de pe borcanele cu dulcea( a lui Hilde tante Dulceaj de cireye.1984. Inaugurarea
canalului Dunre Marea Aeagr. Past de mcieye.1985. Plenara C. C. pe problem de
agricultur`[..] Capodopere colecjiei sale, cele mai vechi de fapt, erau un yerbet de lmie,
probabil de mult zaharisit, de la 1ezele din iulie 1971.`
Cititorul obisnuit, chiar dac nu ntelege simbolistica imaginii (borcanele cu murturi istorice ale
epocii comuniste, aluziie la vechile structuri care chiar dac Iosilizate continu s ne inIluenteze)
se amuz de imaginndu-si c poate ,mnca aceste produse ncercnd s scpe de evenimentul
pe care l evoc, urmasi postmoderni ai zeului grec Cronos.
Plednd pentru istorie yi pentru recuperarea ei, autorul o ironizeaz. Podul casei mereu invocatei
Hilde-tante ascunde un numr impresionant de sculpturi 'sculpturile lui Oncle SerIim o aglomerare hidoas de
imagini plastice ce transIorm n derizoriu, chiar idea de sculptur si acoper de ridicol ncercarea de evocare istoric.
Numrul sculpturilor pare inIinit, transIormnd prin multiplicare substantive proprii n substantive comune
spererietori pentru cei neIamiliarizati cu '.vraitea de daci i romani rsturnati, de variante de decebali liliputani,
de tripticuri cu Horia Cloca i Crian, de Napoleoni i Kutu:ovi burtoi, de vaci scunde i cai :velti din brad, de
soldati de la Mreti impungand cu baionete de chibrituri soldatii invi:ibili risipiti in aerul luminous, tremurtor.
Imaginea podului plinde praI si de sculpturile n lemn ale lui Oncle SeraIim revine aproape de Iinalul romanului. Desi
nu si exprim clar prerea despre aceste expresii plastic, dispretul personajului ce le evoc este evident ' oper
desperecheat, incremenit` epitete cu vloare peiorativ evident, la care se adaug imagini grotesti 'o Ecaterina
Teodoroiu mancat de carii`sau 'un dac pigmeu din fag, in picioare, proptit intr-un sbioi Sculpturile lui oncle
SeraIim au Iost exilate n pod, inutile si grotesti, reIlect de Iapt indiIerenta Iat de reprezentrile plastice ale acelei
epoci.
95
Tocmai cnd romanul prea s curg sprintar si postmodern ironic spre un Iinal mai
mult sau mai putin asteptat de cititorul consumator de cultur de mas, autorul a dorit s
Iac din el mai mult dect o radiograIie necruttoare a ultimilor ani de dinaintea prbusirii
comunismului. Registrul comic se complic cu interpretarea simbolic si cu elemente de
intertextualitate. Personajele lui Grosan pornesc n urmrirea unor iluzii a cror imagine
devine un cerb Iantastic, mai viu si mai usor de urmrit dect stauile din pod, imagine
obsesiv. E cerbul din Harap Alb sau animalul ritual din romanele lui Sadoveanu, cel e care
doar initiatii l pot vedea si care poate cpta pentru altii o imagine banal, caraghhioas cu
un nume pe msur Gic. E iluzia spre care tind personajele scriitori si care l ajut pe cititor
s si dea seama c de revolutia din 89 cu promisiunea creia se ncheie romanul este tot o
iluzie, ntremretia unui cerb carpatin si ridicolul Gic.
Finalul este oarecum dezamagitor , dar impresia cititorului este atenuat de promisiunea unui al
II lea volum n care poate sculpturile vor prinde viat. Nu ne rmne dect s sperm ca romanul Lui Ioan
Grosan nu va avea soarta Crtii Milionului a lui SteIan Bnulescu .
ProI. Univ.Maria Alexe
Universitatea National de Arte din Bucuresti
96