Sunteți pe pagina 1din 7

Napoleon, o legenda fara sfarsit!

Un strigat nemaiauzit in ultimii 15 ani pe campurile de batalie ale Europei rasuna peste platoul dealului Saint-Jean: "Garda se retrage!" Astfel lua sfarsit pe intinderea de langa micuta localitate belgiana !aterloo in seara zilei de 1" iunie 1"15 cea mai fascinanta po#este de succes a istoriei$ %a nici &' de ani (apoleon ) cel de-al doilea fiu al unui nobil corsican scapatat isi inc*eia cariera fulminanta inceputa in urma cu ++ de ani$ A#ea sa urmeze e,ilul din Sfanta Elena si apoi legenda$ (ici un alt om cu e,ceptia poate a lui Ale,andru -acedon nu si-a influentat atat de decisi# epoca precum a facut-o (apoleon .onaparte /10'1-1"+12$ 3iata lui este aceea a unui om e,ceptional dotat care a stiut sa fructifice la ma,imum toate oportunitatile oferite de istorie$ 4ara 5e#olutia din 10"1 micul caporal cum cu atata dragoste il alintau soldatii sai nu ar fi reusit sa depaseasca probabil gradul de colonel sfarsindu-si cariera in cine stie ce burg prafuit din (ormandia sau Gasconia in calitate de comandant de garnizoana$ 5e#olutia insa a descatusat energiile oamenilor in general ale celor tineri punandu-le in #aloare modificand ierar*iile sociale si promo#and competenta in locul originii$ (apoleon nu a fost singurul caz el alaturandu-se unei lungi liste din care putem sa-i citam pe 6oc*e -arceau Jourdan .ernadotte %annes %efeb#re ca sa ne referim doar la segmentul militar al societatii franceze$ 7eea ce-l indi#idualizeaza pe (apoleon in raport cu ceilalti nu este doar geniul militar care-l plaseaza in galeria marilor comandanti de osti alaturi de Ale,andru -acedon )ulius 7ezar sau 4rederic cel -are ci si o rara si fericita combinatie intre o putere de munca iesita din comun o memorie fantastica si o inteligenta neobisnuita$ 8ormea trei ore pe noapte fiind capabil ca in toiul celei mai aprige batalii sa atipeasca #reme de 19 minute pentru ca mai apoi refacut complet sa ia deciziile cele mai potri#ite$ 3ictoriile de la Arcole /101'2 5i#oli /10102 Abu:ir /10112 -arengo /1"992 Austerlitz /1"952 4riedland /1"902 !agram /1"912 -ontmirail /1"1&2 raman niste capodopere de arta militara prin #iteza de e,ecutie stiinta concentrarii unor forte superioare in locul si la momentul oportune precum si prin capacitatea imparatului de a-si mobiliza si moti#a soldatii$ .onaparte cunostea pe de rost numele a mii de militari ingri;indu-se in permanenta de *rana si cazarea lor$ %e cerea eforturi supraomenesti atat generalilor sai cat si simplilor ostasi dar ii si rasplatea pe masura$ 8e#otamentul armatei fata de el a ramas nesc*imbat in pofida tradarii maresalilor in sc*imb calitatea soldatilor a scazut constant pe masura pierderilor suferite in nenumaratele razboaie purtate$ 7ampaniile anilor 1"1& si 1"15 au fost duse cu tineri recruti entuziasti dar lipsiti de e,perienta si #igoarea #eteranilor$ (apoleon nu a fost doar un genial comandant militar ci si un om de stat care a pus temeliile noii 4rante$ El a redat tarii increderea in sine prestigiul si forta de care aceasta fusese atat de lipsita in ultimii ani ai 3ec*iului 5egim$ <uterea lui de munca l-a a;utat sa rezol#e toate problemele de care s-a ocupat: infiintarea .ancii 4rantei /1"992 concordatul cu 3aticanul /1"912 crearea ordinului %egiunii de =noare /1"9+2 reforma administratiei si introducerea institutiei prefectilor /1"9+2 reforma sistemului educational si crearea liceelor /1"9+2 dar mai ales 7odul 7i#il /1"9&2 care ii poarta numele si care a ramas in #igoare pana in zilele noastre$ %a apogeul puterii sale (apoleon era nu doar imparatul 4rantei ci si regele )taliei protectorul 7onfederatiei 5inului si mediatorul 7onfederatiei 6el#etice controland si *otarand

totul pentru regatele fratilor sai: (eapole Spania =landa si !estfalia$ )ncon;urat de ministri de #aloarea unui >alle?rand la E,terne 4ouc*@ la <olitie 8ecrAs la -arina sau Gaudin la 4inante (apoleon a sc*imbat nu numai 4ranta ci si intreaga Europa unde a zdruncinat din temelii #ec*ea oranduire dotand-o cu institutii si legi noi moderne iz#orate din spiritul 5e#olutiei de la 10"1$ 8upa caderea lui nimic nu a mai fost ca inainte$ 8eteriorarea sanatatii sale din cauza unor solicitari e,cesi#e credinta in infailibilitatea deciziilor proprii indepartarea unor ministri capabili precum >alle?rand sau 4ouc*@ increderea e,cesi#a acordata rudelor sale mediocritati notorii au dus la adoptarea unor *otarari dintre care cea pri#itoare la atacarea 5usiei /1"1+2 i-a fost fatala$ (apoleon parea condamnat sa in#inga mereu$ )nsa #ictoriile impotri#a Austriei /1010 1"91 1"95 1"912 <rusiei /1"9'2 si 5usiei /1"902 n-au facut decat sa amane scadenta$ 3laguita dupa +9 de ani de razboaie 4ranta n-a putut tine pasul cu ambitia imparatului ei$ Si sfarsitul a #enit ine#itabil incepand cu bataliile de la %eipzig si 8resda /1"1B2$ 7ampania din 1"1& arata un imparat care parea sa-si fi regasit #igoarea si intuitia din anii tineretii$ Era insa mult prea tarziu si abdicarea a sur#enit logic la ' aprilie 1"1& pe fondul unei puternice depresii urmata de o tentati#a de sinucidere$ 7ele = Suta de Cile /+9 martie D ++ iunie 1"152 n-au facut decat sa adauge o pagina de glorie si dramatism legendei sale$ E,ilul pe Sfanta Elena si tratamentul la care a fost supus de catre mesc*inul 6udson %oEe gu#ernatorul insulei au pus aureola martiriului pe fruntea celui care de#enise de;a mit$ )ntoarcerea ramasitelor sale pamantesti in 1"&9 la <aris a reprezentat apoteoza unui destin care a faurit o noua 4ranta a marcat o epoca si a sc*imbat o lume$

FACTS "Dragostea este o prostie savarsita in doi."- Napoleon


7u e,ceptia mamei sale %etizia 5amolino .onaparte /10&1-1"B'2 pe care (apoleon o #enera femeile nu au ;ucat un rol important in #iata sa si nici unul in luarea deciziilor politice$ 4ara a fi un misogin absolut imparatul considera menirea femeii redusa la organizarea casei si la cresterea copiilor$ Asa se si e,plica a#ersiunea pe care o nutrea fata de femeile cu preocupari intelectuale de genul doamnei de StFel$ )nitierea se,uala a #iitorului imparat a a#ut loc pe ++ noiembrie 10"0 la <aris in compania unei prostituate din rau-famatul cartier <alais 5o?al$ )n 1015 se logodeste cu 8@sir@e #iitoarea sotie a lui .ernadotte si regina a Suediei$ Un an mai tarziu se casatoreste cu Jos@p*ine de .eau*arnais /10'B-1"1&2 o aristocrata fri#ola cu destule a#enturi amoroase la acti# continuate de altfel si in prima parte a maria;ului$ Scrisorile inflacarate pe care tanarul general i le trimite din )talia proaspetei sale mirese sunt mai degraba e,presia unor redescoperite dorinte carnale decat manifestarea unei iubiri profunde$ 3a ramane insa atasat de ea si o #a incorona imparateasa in 1"9& in pofida opozitiei familiei sale$ 8i#ortul #a sur#eni in 1"91 moti#ul fiind sterilitatea Jos@p*inei$ 7ea de-a doua sotie ar*iducesa -aria-%uiza de 6absburg /1011-1"&02 ii #a darui fiul mult dorit proclamat inca din leagan rege al 5omei /1"112$ (apoleon al ))-lea #a muri tanar in 1"B+ purtand titlul de duce de 5eic*stadt$ Una dintre amantele lui (apoleon El@onore 8enuelle #a ;uca indirect un rol in despartirea imparatului de Jos@p*ine daruindu-i acestuia un fiu #iitorul conte de %@on /1"9'-1""12 si

confirmand astfel posibilitatea lui (apoleon de a a#ea urmasi$ 7ea mai dezinteresata femeie din #iata imparatului a fost insa -aria !aleEs:a poloneza de origine imortalizata pe marele ecran de di#ina Greta Garbo$ Si ea i-a daruit lui (apoleon un baiat pe Ale,andru /1"19-1"'"2 a;uns ministru de E,terne in timpul celui de-al 8oilea )mperiu$ 5aman monumentale gafele pe care imparatul le sa#arsea cu naturalete in compania femeilor$ Astfel unei doamne care tocmai ii fusese prezentata i-a adresat replica: G3ai doamna dar mi se spusese ca sunteti frumoasa!H <e doamna de 4leur? celebra pentru a#enturile ei a intrebato: G8oamna tot #a mai plac barbatiiIH D la care spirituala ducesa i-a raspuns: G8esigur -aiestate dar numai cand sunt politicosi$H

Ministrii micului caporal


Una dintre marile calitati ale lui (apoleon a fost aceea de a se incon;ura de oameni capabili carora stia sa le moti#eze competenta si loialitatea$ 7erea mult celor care lucrau cu si pentru el in administratia statului dar ii si rasplatea pe masura$ 4iecare dintre ministrii sai era in sine o personalitate in domeniul de care se ocupa: >alle?rand la E,terne 4ouc*@ la <olitie Gaudin la 4inante 8ecrAs la -arina .ert*ier la 5azboi <ortalis la 7ulte etc$ <erioada de glorie a 7onsulatului si a )mperiului coincide practic cu acti#itatea in cadrul gu#ernului a acestor figuri ilustre$ )nsa pe masura accentuarii tendintelor autoritare ale imparatului opiniile ministrilor au inceput sa nu mai conteze cei mai reprezentati#i dintre ei >alle?rand si 4ouc*@ fiind destituiti$ =ricum personalitatea imparatului era atat de coplesitoare incat rareori sfetnicii sai puteau sa-si impuna propriile proiecte daca ele nu erau in concordanta cu ideile lui (apoleon$

osep! Fouc!" #$%&'-$()*+


8uce de =tranto din 1"9" a fost fara indoiala un #eritabil geniu al intrigii si al crimei$ 7u o sanatate fragila era destinat unei cariere ecleziastice daca nu ar fi sur#enit 5e#olutia$ 3oteaza moartea lui %udo#ic al J3)-lea si reprima cu salbaticie insurectia lioneza$ 8e#ine ministru al <olitiei sub 8irectorat /10112 dar ii ofera lui .onaparte doua milioane de franci in #ederea lo#iturii de stat din 1" .rumar$ 7a urmare isi pastreaza portofoliul pana in 1"19$ 8esi dusman de moarte al lui >alle?rand se intelege cu acesta in #ederea rasturnarii lui (apoleon$ 8in nou ministru al <olitiei in timpul celor = Suta de Cile il tradeaza pe (apoleon in fa#oarea .ourbonilor$ Este insa dizgratiat de acestia care nu-i iarta #otul din 101+$ -oare in 1"+9 la >riest$ 5amane antologica descrierea pe care 7*ateaubriand a facut-o primirii in audienta a celor doi mari oameni politici >alle?rand si 4ouc*@ de catre regele %udo#ic al J3)))-lea: GUsile se desc*id iata-i se apropie #iciul la bratul crimei$H

C!arles-Maurice de Talle,rand #$%&--$(.(+


Este considerat de multi cea mai enigmatica si contro#ersata figura a istoriei 4rantei$ <rint din nastere >alle?rand era de o inteligenta sclipitoare superioara pe alocuri celei a imparatului$ Abil intrigant si spiritual dar si depra#at si corupt >alle?rand a stiut sa treaca seniorial prin toate #altorile istoriei fiind omul despre care se spunea ca Gi-a tradat pe toti cei ce l-au cumparatH$ Admiratorii sai sustin insa ca >alle?rand nu a facut altce#a decat sa ser#easca 4ranta si interesele ei pe termen lung$

Episcop in 3ec*iul 5egim nu ezita sa se ralieze 5e#olutiei #otand pentru secularizarea bunurilor bisericesti$ Scapa de teroarea iacobina e,ilandu-se in Statele Unite$ Uzand de influenta doamnei de StFel face sa fie numit ministru de E,terne in timpul 8irectoratului post pe care si-l mentine sub 7onsulat si )mperiu pana in 1"90$ Se distanteaza de (apoleon dupa inter#entia acestuia in Spania /1"9"2 si furnizeaza informatii secrete 5usiei si Austriei contra cost fireste$ )n timpul 5estauratiei este numit prim-ministru de catre %udo#ic al J3)))-lea reprezentand 4ranta la 7ongresul de la 3iena unde da intreaga masura a talentelor sale diplomatice$ -arginalizat ulterior de .ourboni isi #a inc*eia cariera ca ambasador al lui %udo#ic-4ilip la %ondra /1"B9-1"B52 contribuind esential la rezol#area problemei belgiene /1"B12$

Camara/ii de arme
(apoleon era cel mai stralucit dar nu singurul om caruia 5e#olutia ii oferise sansa afirmarii$ -a;oritatea camarazilor de arme ai imparatului erau colegi de generatie cu el formati in timpul razboaielor re#olutionare .onaparte nefacand altce#a decat sa-i selecteze in corpul sau de comanda dupa calitati si merite$ El a a#ut intotdeauna gri;a sa lase fiecaruia dintre generalii sai initiati#a atingerii obiecti#elor stabilite$ )mparatul le stimula creati#itatea pe campul de batalie astfel incat un 8esai, la -arengo /1"992 Soult la Austerlitz /1"952 sau 8a#out la Auerstadt /1"9'2 au ;ucat un rol esential in obtinerea unor #ictorii atribuite uneori din moti#e politice tot lui (apoleon$ = data cu proclamarea )mperiului in 1"9& (apoleon a promo#at la gradul de maresal 1" generali pentru ca pana in 1"15 sa mai numeasca alti opt$ -aresalii #or face parte din nou-creata nobilime imperiala primind titluri pompoase uneori e,otice$ Este cazul lui Suc*et facut duce de Albufera /1"1+2 sau al lui 3ictor innobilat duce de .elluna in 1"9"$ Altii au primit grade de noblete in functie de prestatia lor pe campurile de lupta ale 5e#olutiei si )mperiului: Kellerman ridicat la rangul de duce de 3alm? in 1"9" -ass@na numit duce de 5i#oli tot in 1"9" sau (e? care primeste titlul de print de -osco#a in 1"1B$ 8ar titlurile oferite nu flatau decat #anitatea generalilor sai asa incat (apoleon a a#ut gri;a sa-i rasplateasca din plin cu bani cu proprietati si palate menite sa ii ridice la ni#elul #ec*ilor nobili$ Efectul a fost mai degraba per#ers deoarece pe masura trecerii timpului maresalii au simtit tot mai mult ne#oia de a se bucura de aceste bogatii si pri#ilegii in loc sa-l urmeze pe imparat in campaniile sale lungi si isto#itoare$

Napoleon si 0ipocrat
(ici fenomenala putere de munca si nici fantastica memorie ale lui (apoleon nu sunt simple legende$ )n anii de glorie imparatul era capabil sa dicteze planuri si ordine simultan mai multor secretari trecand cu usurinta de la un subiect la altul$ Aceste calitati erau grefate pe un organism #iguros desi constitutia sa fizica D slab si mic de statura /1 '5 m2 D nu l-ar fi indicat pentru o cariera atat de pretentioasa precum cea a armelor$ 5itmul sau de munca programul uneori *aotic mesele frugale si somnul insuficient i-au afectat insa treptat sanatatea astfel incat la B5 de ani de#enise gras si c*el iritabil si ezitant$ A#ea sa inregistreze si cate#a atacuri asemanatoare crizelor epileptice D mai degraba manifestari #iolente ale unor dese migrene de care (apoleon se plangea$ )n acelasi timp imparatul suferea

de ulcer gastric care-i pro#oca uneori dureri atroce$ )n e,ilul pe Sfanta Elena este posibil sa se fi imbolna#it si de *epatita acuta dar moartea i-a fost pro#ocata de un cancer al stomacului care i-a pro#ocat o perforatie cu diametrul de cati#a milimetri$ >eoria otra#irii lente cu arsenic de catre o persoana din antura;ul sau de pe insula este posibila dar putin probabila$ (u se poate insa negli;a faptul ca arsenicul este un puternic agent cancerigen care administrat in doze mici pe termen lung poate declansa boala$

Maresalii 1mparatului 2 Andr" Mass"na #$%&(-$($%+


A fost supranumit de catre (apoleon Gcopilul indragit al #ictorieiH$ .iruitor in bataliile de la 5i#oli /10102 si CLric* /10112 a fost facut maresal in 1"9& si duce de 5i#oli in 1"9"$ )n 1"91 are o contributie esentiala in #ictoria de la !agram si primeste titlul de print de Essling /1"192$ Gu#ernator al <arisului in iulie 1"15 -ass@na este inlocuit de catre .ourboni$ (umele sau figureaza pe Arcul de >riumf$

2 Mic!el Ne, #$%3'-$($&+


S-a facut cunoscut drept Gbra#ul bra#ilorH omul despre care (apoleon spunea: G(e? este cel mai #iteaz dintre oameni aceasta ii incununeaza toate calitatile$H S-a ilustrat in toate campaniile 5e#olutiei si ale )mperiului cu deosebire in cea din 1"95 impotri#a Austriei care-i #a aduce titlul de duce de Elc*ingen si in cea din 1"1+ contra 5usiei care-l #a inalta la rangul de print de -osco#a /1"1B2$ %upta ca un leu la !aterloo /1" iunie 1"152 ramanand celebre cu#intele sale adresate ca#aleristilor pe care ii conduce in ultima lor sar;a: G3eniti sa #edeti cum moare un maresal al 4rantei!H Gloantele l-au ocolit in mod miraculos atunci dar nu si sase luni mai tarziu cand a fost e,ecutat pe campul de la Grenelle dupa un proces intentat de .ourboni pentru tradare$ A murit cum traise ca un #iteaz refuzand sa fie legat la oc*i si ordonand plutonului: GSoldati drept in inima!H

2 Nicolas Soult #$%3(-$(&$+


-aresal incepand din 1"9& s-a distins in campania care a culminat cu #ictoria de la Austerlitz /+ decembrie 1"952$ (umit duce de 8almatia a luptat in 1"1B impotri#a lui !ellington in Spania$ 8esi ministru de 5azboi in gu#ernul lui %udo#ic al J3)))-lea se raliaza lui (apoleon in timpul celor = Suta de Cile luptand cu bra#ura la !aterloo$ Este singurul dintre maresalii lui (apoleon care #a ;uca un important rol politic in timpul -onar*iei din iulie /1"B9-1"&"2 fiind numit ministru de E,terne si prim-ministru al 4rantei intre 1"&9-1"&0$

2 4ouis-Nicolas Davout #$%%*-$().+


-aresal din 1"9& a castigat singur impotri#a unor forte mult superioare batalia de la Auerstadt /1"9'2 impotri#a prusacilor$ A fost rasplatit cu titlurile de duce de Auerstadt in 1"9" si print de Ec:mL*l in 1"91$ =rganizeaza marea armata /'99$999 oameni2 in campania impotri#a 5usiei /1"1+2 si se distinge in batalia de la .orodino$ )n timpul celor = Suta de Cile (apoleon il numeste ministru de 5azboi$ Este printre putinii generali care n-au cunoscut infrangerea pe campul de batalie$

2 Fran5ois- osep! 4ef67vre #$%&&-$()*+


-aresal din 1"9& a ramas celebru si ca sot al 7at*erinei 6ubsc*er popularizata de catre 3$ Sardou in -adame Sans-GMne$ 4iu al unui *usar se inroleaza in armata la 1" ani$ )n 10"1 este sergent in 101B general$ )l a;uta in mod decisi# pe (apoleon in timpul lo#iturii de stat din 1"

.rumar 1011$ 8e#ine comandant al Garzii )mperiale si in 1"90 primeste titlul de duce de 8anzig$ )mparatul recunoscator pentru cucerirea orasului *anseatic ii ofera si un frumos pac*et spunandu-i: GAi aici niste ciocolataN stii micile cadouri intretin marile prietenii$H )nauntru se aflau "99$999 de franci$ 8e atunci prin eufemism banii au mai fost numiti si Gciocolata de 8anzigH$ Este facut pair de catre %udo#ic al J3)))-lea in 1"1& dar se raliaza lui (apoleon dupa reintoarcerea acestuia din insula Elba$ -oare in 1"+9 fiind ingropat langa -ass@na in cimitirul <Are %ac*aise$

2 Auguste Marmont #$%%--$(&)+


4acut maresal in 1"91 a fost in tinerete ag*iotantul lui (apoleon$ (umit gu#ernator al )liriei si duce de 5agusa in 1"9" a luptat initial in <ortugalia si s-a distins in campania din 1"1& pana la armistitiul pe care l-a inc*eiat in mod unilateral cu aliatii pro#ocand abdicarea imparatului la ' aprilie$ >radarea i-a transformat titlul in substanti# comun GragusadaH de#enind sinonimul feloniei$ A murit dispretuit de toti$

Napoleon Facts
Spre sfarsitul )mperiului ma;oritatea generalilor nu mai raspundeau atat de entuziast apelurilor lui (apoleon$ %uptand mai degraba din obligatie si din onoare maresalii au sfarsit prin a-l parasi pe imparat raliindu-se cauzei .ourbonilor si prestandu-le acestora ;uramantul de credinta$

Familia 8onaparte
(edezmintindu-si originea corsicana .onaparte a a#ut un acut simt al familiei facandu-i partasi ai norocului sau pe toti cei de acelasi sange cu el$

2 osep! #$%3%-$(--+
7el mai mare dintre frati a fost facut rege al (eapolelui /1"9'-1"9"2 dupa care a fost mutat pe tronul Spaniei /1"9"-1"1&2$ %ocul #acant din )talia a fost luat de sotul 7arolinei .onaparte /10"+-1"B12 #estitul maresal -urat despre care imperialul sau cumnat a#ea sa spuna: G)nima de leu dar cap de catar$H 7onfirmandu-i aprecierea -urat a#ea sa-l tradeze pe (apoleon in 1"1& pentru ca mai apoi sa i se alature in timpul celor = Suta de Cile$ A fost e,ecutat de catre austrieci in 1"15$

2 4ouis #$%%(-$(-3+
Alt frate se #a pricopsi cu tronul =landei /1"9'-1"192 si cu mana 6ortensiei de .eau*arnais fiica Jos@p*inei prima sotie a imparatului$ Jalnic ca rege %ouis s-a do#edit ;alnic si ca sot a#and doar meritul D discutabil dupa unii contemporani D de a fi fost parintele #iitorului (apoleon al )))-lea /1"9"-1"0B2$

2 "r9me #$%(--$(3*+
7elui mai mic dintre frati i se #a confectiona un regat de opereta in inima Germaniei: !estfalia$ (ici el nu-i #a fi de #reun folos lui (apoleon parasindu-si trupele in timpul e,peditiei din 5usia si retragandu-se in palatul sau de la 7assel$ A#ea sa fie insa singurul

dintre fratii .onaparte care #a supra#ietui 5estauratiei si -onar*iei din iulie apucand sa-si #ada nepotul pe (apoleon al )))-lea pe tronul imperial$ O Eliza /1000-1"+92 si <aulina /10"91"+52

2 :li/a #$%%%-$()*+ si ;aulina #$%(*-$()&+


<rimei surori a imparatului i s-au acordat titlurile de printesa de %ucca si <iombino si de mare ducesa de >oscana iar celei de-a doua D pe cel de ducesa de Guastalla pozitie din care a fost maritata cu printul .org*ese /1"9B2$

<u7edenii parvenite
4amilia s-a do#edit o permanenta sursa de pretentii barfe si intrigi fiecare dintre membrii ei inc*ipuindu-si ca reprezinta ce#a in absenta augustului frate$ Singur %ucien /1005-1"&92 si-a do#edit utilitatea in timpul lo#iturii de stat din 1" .rumar 1011 cand in calitate de presedinte al celor 599 /corpul legislati# al 4rantei2 a sal#at o situatie ce putea sa de#ina dramatica pentru (apoleon$ 4ire independenta si *otarata a ales sa se casatoreasca din dragoste cu o #adu#a americana Ale,andrine Joubert*on /1"9B2 in pofida opozitiei fratelui sau$ A fost marginalizat si s-a retras la 5oma unde papa i-a acordat titlul de print de 7anino$ >abloul nu ar fi complet fara .ernadotte sotul lui 8@sir@e 7lar? marea iubire din tinerete a lui .onaparte intrat in familia imperiala gratie casatoriei lui Josep* cu Julie 7lar? sora lui 8@sir@e$ 4ostul sergent .elle;ambe #a de#eni maresal in 1"9& si print de <onte 7or#o in 1"9' inainte de a fi desemnat print mostenitor al Suediei /1"192 al carei tron il #a ocupa intre 1"1" si 1"&&$ 3a lupta impotri#a lui (apoleon in campaniile din 1"1B si 1"1& si culmea ironiei la autopsie i se #a descoperi pe brat un tatua; cu lozinca G-oarte regilorH D reminiscenta fara indoiala a unei tinereti marcate de 5e#olutie$ 7u e,ceptia lui %ucien si a <aulinei fire coc*eta si usuratica dar cu suflet mare (apoleon s-a #azut dezamagit de toata aceasta pletora de regi si regine printi si printese pe care el ii crease si care-si imaginau ca tronurile pe care le ocupau erau e,presia gratiei di#ine sau a #ointei populare uitand ca nu reprezentau altce#a decat refle,iile autoritatii imperiale simple instrumente ale politicii lui (apoleon caruia ii datorau totul si nu i-au oferit nimic$