Sunteți pe pagina 1din 4

Romanul modern (subiectiv) Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi -; Camil Petrescu

Camil Petrescu, scriitor interbelic, si-a lasat amprenta asupra literaturii romane prin romane precum: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ( !"#) si Patul lui Procust ( !""), iar in dramaturgie, prin $ocul ielelor ( ! %- ! !), &ct venetian si 'u(lete tari) o!v*vv +n timpul primului razboi mondial isi intrerupe studiile si se inroleaza in armata, unde participa la cateva campanii militare, toata e,perienta acumulata in acest razboi, constituind o buna parte a materiei romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi) -ema romanului surprinde drama intelectualului insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de atitudinea care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii care traieste tragismul unui razboi, in care pericolul mortii este unul iminent) Romanul este structurat in doua parti cu titluri semni(icative, ce surprind doua ipostaze e,istentiale: Ultima noapte de dragoste, care e,prima aspiratia catre sentimentul de iubire absoluta, si +ntaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului tragic) Prima parte este (ictiune, in sc.imb cea de-a doua porneste de la o e,perienta traita, romanul (iind alcatuit pe baza unui /urnal, tinut din timpul in care scriitorul a participat la primul razboi mondial) +n volumul -eze si antiteze, in articolul intitulat 0oua structura si opera lui 1arcel Proust, Camil Petrescu isi e,prima parerea in legatura cu creatia literara, dorind sa aduca ceva nou in literatura romana, ceva care sa ii con(ere un statul de autenticitate, de originalitate, preluand de la 1arcel Proust mai multe elemente) Parerea autorului este ca un scriitor e un om care e,prima in scris cu o liniara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in viata, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau c.iar obiectelor neinsu(letite) 2ara ortogra(ie, (ara compozitie si c.iar (ara caligra(ie) Ceea ce aduce nou Camil Petrescu in literatura romana este conceptul de autenticitate, aceasta (iind esenta noului in creatia literara, a carui aspiratie catre autenticitate con(era originalitate poeziei, vitalitate teatrului, si momente autentice de simtire in roman) &utenticitatea este asociata cu ilustrarea realitatii prin propria constiinta, scriitorul insusi marturisind: 'ingura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psi.ologic) Un alt concept promovat de catre Camil Petrescu este substantialismul, con(orm caruia literatura trebuie sa re(lecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, mandria ranita, orgoliul umilit, cunoasterea, dreptatea, adevarul, demnitatea, acele categorii morale absolute) +n conceptia lui Camil Petrescu, noul roman trebuie scris prin armonizarea desavarsita a literaturii cu (iloso(ia si psi.ologia epocii, intrucat actul de creatie este un act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie: nu putem cunoaste nimic absolut, decat ras(rangandu-ne in noi insine) Persona/ele lui Camil Petrescu au ca trasatura dominanta luciditatea, acestea (iind in special intelectuali analitici si autointrospectivi, .ipersensibili, intransigenti si in(le,ibili moral) 3uciditatea nu omoara voluptatea reala, ci o sporeste, cata luciditatea atata constiinta si deci atata drama) 0aratiunea se (ace la persoana +, scriitorul (olosind timpul subiectiv care aduce in prezent ganduri, indoieli, (apte trecute; totul este, deci, subordonat memoriei involuntare, romanul insemnand, asadar, e,perienta interioara: sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simtirile mele, ceea ce gandesc eu, ))) din mine insumi nu pot iesi a4i, eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai)

Pluriperspectivismul, un alt element care sta la baza conceptiei lui Camil Petrescu despre roman, reiese din multitudinea punctelor de vedere in /urul aceluiasi obiect, concept, norme morale) 'criitorul se declara impotriva scrisului (rumos de unde reiese anticalo(ilismul, pre(erand si sustinand (ormula literara a /urnalului, a con(esiunii, ce se noteaza precis, e,act, ca intr-un proces verbal) Romanul este scris la persoana +, constituindu-se intr-un monolog liric deoarece eroul se destainuie, se analizeaza cu luciditate, zbuciumandu-se intre incertitudine si certitudine, atat in plan erotic, cat si in planul tragediei razboiului, cand oamenii se a(la la granita dintre viata si moarte) &lcatuit pe baza unui /urnal de campanie, romanul este unul in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv) +n plan subiectiv, memoria involuntara aduce in cautare certitudini privind sentimentul de iubire, care isi pierde din intensitate in (ata unei drame comple,e, aceea a razboiului) +deea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul (rancez 1arcel Proust, iar intre persona/ele lui Camil Petrescu si cele ale lui 'tend.al se poate constate o apropiere, din punctul de vedere al inzestrarii acestora cu energie, (orta interioara si loialitate: & trai, in sensul de a simti ca traiesti, inseamna a incerca senzatii puternice) Romanul incepe cu prezentarea persona/ului principal, 'te(an 5.eorg.idiu, proaspat locotenent, in vara anului ! %, contribuind la amena/area (orti(icatiilor de pe 6alea Pra.ovei si din apropierea 7ambovicioarei) +n acest prim capitol, intitulat 3a Piatra Craiului, in munte, persona/ul narator se re(era cu ironie la incompetenta sistemului de aparare militara a tarii, in prea/ma implicarii Romaniei in primul razboi mondial) &poi, la popota, incepe o discutie aprinsa in legatura cu un articol din presa, privind anc.etarea de catre tribunal a unui barbat care isi ucisese sotia surprinsa in (ragrant delict de adulter) &utorul stapaneste arata portretistica, pentru ca (iecare opinie in ce priveste acest caz este corelata cu trasaturile (izice si morale ale sustinatorului parerii respective) Ca modalitate estetica moderna a prozei romanesti, aceasta discutie in contradictoriu ilustreaza pluriperspectivismul) 7esi aceste opiniii erau sustinute cu argumente rationale, interventia lui 'te(an 5.eorg.idiu este una e,ploziva si surprinzatoare pentru ceilalti, con(irmandu-se ast(el principiul estetic con(orm caruia poti vorbi sincer numai despre tine, despre trairile si receptarile proprii) 5.eorg.idiu isi dezvaluie propriile trairi si conceptii despre iubire, care este mai curand un proces de autosugestie, s(arsind prin: Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt) &ceste discutii despre iubire minimalizeaza intensitatea si superioritatea sentimentului in conceptia eroului si ii declanseaza acestuia prima e,perienta a cunoasterii, iubirea, simtita cu intensitate si dominata de incertitudini, in numele careia incearca din rasputeri sa obtina o permisia ca sa plece la Campulung pentru a se intalni cu sotia) 2iindu-i re(uzata cererea, acesta se .otaraste brusc: 7aca maine seara nu-mi dau drumul pentru doua zile, dezertez) Prin memorie involuntara, declansata de discutia de la popota, 5.eorg.idiu nareaza retrospectiv (aptele in /urnal, aducand in prezent (in timp subiectiv) e,perienta sa erotica: 8ram insurat de doi ani si /umatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala) +ubirea lor se naste si din orgoliul lui 5.eorg.idiu, intrucat 8la, sotia sa, era o (ata (oarte (rumoasa, studenta la litere, si toata lumea il admira pentru ca era iubit de aceasta (ata, el simtindu-se ast(el magulit: cred ca si acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri) 3a inceput casatoria merge bine, desi duceau o e,istenta modesta, iubirea era ceea ce conta) 3a moartea unc.iului lui 'te(an, -ac.e, el primeste o insemnata mostenire de la acesta) 6iata cuplului se sc.imba, iar pentru 8la viata mondena capata o mare importanta) +ncep ast(el sa apara primele probleme in casnicie, 'te(an 5.eorg.idiu su(erind o criza de gelozie la plecarea la 9dobesti, cand acestuia i se pare ca 8la coc.eteaza cu domnul 5, un barbat monden) 7in acest momet in su(letul si mintea eroului se duce o lupta intre certitudini si incertitudini) -otul

culmina cu lipsa 8lei de acasa pentru o noapte, noapte in care 5.eorg.idiu ar (i trebui sa (ie plecat, dar se intoarce mai devreme si pentru ca nu o gaseste acasa iii cere divortul, cand aceasta apare, insa (ara a-i cere nici o e,plicatie, con(irmandu-si ast(el banuielile in legatura cu in(idelitatea 8lei) 7esi divorteaza de ea, 'te(an nu inceteaza sa o iubeasca, cauta orice prile/ pentru a (i in prea/ma ei si pana la urma teoria lui cu privire la in(idelitatea sotiei sale nu se mai bazeaza pe (apte concrete, 5.eorg.idiu cautand sa se impace cu ea, ast(el ca aran/eaza ca ea sa petreaca vara la Campulung, el (iind aproape, concentrat in armata la 7ambovicioara) &ici primeste un bilet de la ea, prin care il c.eama la Campulung, el primeste cu greu invoire, a/unge la Campulung pentru a-si vedea (osta sotie) &st(el se inc.eie cartea intai, cu capitolul intitulat Ultima noapte de dragoste) 3a inceputul intalnirii dintre cei doi totul merge bine, pana cand acesta il vede in oras pe domnul 5 si din nou i se certi(ica banuiala con(orm careia cei doi erau amanti si se .otaraste sa-i omoare pe amandoi, doar ca nu-si pune planul in aplicare pentru ca este c.emat de urgenta in armata) Pleaca cu locotenent-colonelul, care ii relateaza acestuia di(erite intamplari despre 5rigoriade, pe care il prezinta drept un dand: cu reputatie usuratica) & doua zi Romania intra in primul razboi mondial, alaturi de (ortele aliate si 5.eorg.idiu este numit var(ul avangardei ce urma sa intre in lupta) Cartea a doua a romanului incepe cu capitolul +ntaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a militarilor, care erau total dezorganizati pentru ca nimeni, de (apt, nu credea ca Romania va mai intra in razboiul care incepuse cu doi ani in urma) Pentru o clipa, 5.eorg.idiu intentioneaza sa (uga la Campulung sa-i ceara e,plicatii 8lei, dar constientizeaza (aptul ca poate muri in noaptea aceea pe (ront, asa ca ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei;) &devarate deprindere din drama torturanta a incertitudinii se (ace prin trairea unei e,periente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care 5.eorg.idiu participa e(ectiv, luptand pentru eliberarea &rdealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare) 5.eorg.idiu descopera o realitate dramatica, nu atacuri vite/esti, nu strigate nein(ricate de eroism, ci ordine date anapoda de catre conducatorii militari, marsuri istovitoare, (oamete si, mai ales, iminenta permanenta a mortii, cu care oamenii se a(la (ata in (ata in (iecare clipa) 0otatiile din /urnalul de campanie re(lecta acum o e,perienta trita direct, in timpul obiectiv al petrecerii (aptelor) Camil Petrescu creeaza pagini antologice prin imaginile de apocalips, ca acelea din capitolul 0e-a acoperit pamantul lui 7umnezeu) 'erviciul de recunoastere este mediocru, iar incapacitatea conducerii militare ignoreaza un principiu esential al razboiului: niciodata nu trebuie sa des(asori in campul tactic mai multe trupe decat inamicul) 8,ploziile se succed organizat, romanii (ug la intamplare, nu e,ista nicaieri o cale de scapare de sub ploaia de gloante, care cade cu inversunare peste ei) Un soldat, spune intr-una, silabisind taraganat, ca un blestem, de la inceput < 0e-a acoperit pamantul lui 7umnezeu )))=) +n conditiile (rontului, timpul e,terior (obiectiv) si cel interior (subiectiv) coincid, razboiul ocupa de(initiv planul constiintei eroului, care se simte acum detasat parca de sine si de tot ce a (ost intre el si 8la: &cum totul e parca din alt taram, iar intre noi abia daca (irul de ata al gandului intamplator) Ranit si spitalizat, 5.eorg.idiu, se intoarce la >ucuresti, unde este primit de 8la cu o serie de demonstratii, care altadata m-ar (i innebunit de emotie si de placere, aratandu-se e,cesiv de gri/ulie) +n corespondenta 'te(an gaseste o scrisoare anonima care-l avertizeaza ca nevasta lui il insala cu 5rigoriade, doar ca acum totul ii este indi(erent, nu-i pasa daca 8la are sau nu o relatie cu acesta) +si da seama, cu luciditate, ca oricand ar (i putut gasi alta la (el) 8l ii daruieste 8lei casele de la Constanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti))) de la lucruri personale, la amintiri) &dica tot trecutul)

'te(an 5.eorg.idiu este persona/ul principal al romanului, reprezentand ripul intelectualului lucid, analitic, cu o constiinta unica, insetat de absolut, de adevar, de certitudini) Prima e,perienta de cunoastere, iubirea, e traita sub semnul incertitudinii) 8l sesizeaza la un moment dat sc.imbare in comportament a 8lei si (iind o (ire re(le,iva si pasionala, el diseca si analizeaza cu luciditate acest nou comportament al 8lei, cantarind (iecare vorba, (iecare gest) 5.eorg.idiu su(era nu numai din orgoliu, deziluzie si neputinta, dar si ca se sileste sa-si ascunde c.inurile, se dedlubeaza: 1& c.inuiam launtric ca sa pot sa par vesel)))'i eu ma simteam imbecil si ridicol, (ara simtul realitatii si naiv ca un predestinat <coarnelor= Ca toate persona/ele camilpetresciene, 'te(an 5.eorg.idiu este intelectualul inadaptat superior, care nu se potriveste cu societatea mediocra, necinstita in care incearca sa se implice, (ara sa reuseasca) 5.eorg.idiu are o (ire onesta, in(le,ibila, este .ipersensibil, (iind impresionat doar de bine, (rumos si adevar) 8l traieste drama singuratatii, intelectualului lucid, analitic si re(le,iv, care devine constient ca o iubire mare e mai curand un proces de autosugestie) 8l traieste, asadar, in lumea ideilor pure, caci vede idei) 8lemente ale artei narative sunt ec.ilibrul si simetria compozitiei, romanul estre structurat in doua carti, cartea intaia si cartea a doua, prima carte (iind alcatuita din % capitole, iar a doua din ?) Un alt element de arta narativa este naratiunea la persoana +, scriitorul considerand scrisul ca pe un act de eliberare e,istentiala, prin care spiritul se descopera si se marturiseste: Un roman de adancire a sentimentelor meta(izice se lucreaza cu atentia si rabdarea unui @ de pret) 1aniera proustiana a (lu,ului memoriei, constiinta, este re(lectata prin selectionarea acele (apte care vor aduce la optiunea (inala, ast(el ca din intreaga poveste de dragoste au (ost selectionate mostenirea primita de 5.eorg.idiu, criza de gelozie de la plecarea la 9dobesti, coc.etariile 8lei cu domnul 5, lipsa 8lei pentru o noapte de acasa, biletelul gasit abia peste cateva luni, intalnirile de dupa divort si alte evenimente semni(icative) 1onologul interior, ca mod de e,primare a trairilor launtrice, de re(lectare asupra e,istentei lui individuale (a(ectul si intelectul sunt intr-o lupta permanenta) este un alt element speci(ic prozei de analiza psi.ologica) Claritatea limba/ului analitic, (aptul ca limba/ul este remarcabil prin imaginile intelectuale, apro(undarea nuantelor su(letesti sunt caracteristice /urnalului si se regasesc (oarte bine in te,tul romanului) Un alt aspect este (aptul ca (igurile de stil de rezuma la comparatii si epitete, dar (ara ortogra(ie, (ara compozitie, (ara stil si c.iar (ara caligra(ie) 'tilul lui Camil Petrescu se caracterizeaza prin claritate, sobrietate, (raza scurta si nervoasa, este analitic si intelectualizat, ilustrand (oarte bine conceptia teoretica despre roman a autorului)

S-ar putea să vă placă și