Sunteți pe pagina 1din 22

1. Toate caracteristicile enumerate definesc o organizaie, cu o excepie. Care? A. Grup unit de persoane. B. Spaiu comun de operare. C. O iecti!

e clar statuate. ". O iecti!e comune. #. Cooperare $n aciune. %. &na din caracteristicile enumerate nu face distincie $ntre manageri 'i nonmanageri $ntr(o organizaie. Care? A. Comunic) pe linie ierar*ic). B. "ispun de autoritate. C. +au decizii. ". Anga,eaz) resurse. #. -)spund pentru atingerea o iecti!elor. .. /anagementul ca acti!itate practic) implic) $ndeplinirea urm)toarelor funcii, cu o excepie. Care? A. 0u licitate. B. /oti!are. C. Control. ". Organizare. #. 0lanificare. 1. 2ntre elementele enumerate, de intrare $n sistemul managementului, unul nu este corect. Care? A. Oameni B. Bani C. /ateriale ". 0rofituri #. +nformaii 3. Toate categoriile de interesai enumerate sunt considerate de manageri la armonizarea o iecti!elor firmei, cu excepia uneia. Care este aceasta? A. Salariaii. B. Acionarii. C. Clienii. ". Concurenii. #. 4urnizorii 5. &na din categoriile enumerate face parte din ie'irile sistemului managementului unei organizaii. Care anume? A. +nteresele clienilor. B. Oportunit)ile mediului. C. 0rofiturile organizaiei. ". +nformaiile te*nologice. #. Coordonarea salariailor. 6. /anagementului empiric $i e caracteristic), $n mai mare m)sur), una din urm)toarele tr)s)turi. Care? A. 0lanificare. B. Organizare. C. #xperien). ". Strategie. #. 7iziune. 8. &nul din principiile managementului enumerate, nu aparine lui 4.9. Ta:lor. Care? A. Su ordonarea intereselor particulare interesului general. B. Antrenarea muncitorilor la ni!elul maxim posi il. C. 0roducti!itate maxim) $n loc de una limitat). ". Cooperare $n loc de indi!idualism *aotic. #. Armonie $n loc de discordie $n aciunile grupului. ;. &nul din cele cinci principii ale managementului scrise mai ,os nu aparine lui <.4a:ol. Care? A. "i!iziunea muncii. B. +ntegrarea $n grup. C. Autoritatea. ". -esponsa ilitatea.

#. &nitatea de conducere. 1=. A ordarea integratoare a managementului e mai puternic prezent) la una dintre urm)toarele 'coli >concepte? ale managementului@ A. Clasic). B. Sociologic). C. Cantitati!). ". Situaional). #. -elaiilor umane. 1. #mitentul mesa,ului, cel ce declan'eaz) comunicarea $n management, are drept scop@ A. &n canal de transmitere. B. 4eed acA(ul. C. Codificarea unei idei. ". -ecepia mesa,ului. #. Aciunea. %. 0rocesul de comunicare este efecti! atunci cBnd@ A. /esa,ul a fost transmis. B. 0rimirea mesa,ului a fost confirmat). C. /esa,ul a fost recepionat. ". /esa,ul a fost decodificat. #. /esa,ul a fost $neles. .. Comunicarea oral) este, ca pondere, principala form) de comunicare $ntr(o organizaie. Studii empirice au rele!at c) aceast) pondere e de aproximati!@ A@ 63C B. ;=C C. 13C ". ;3C #. 3=C 1. "intre situaiile de comunicare oral) ale managerilor una nu este corect)@ A. -eferate. B. Apelarea telefonic). C. Conferine. ". Conducerea 'edinelor. #. Cu!Bnt)ri. 3. Comunicarea oral) are urm)toarele a!anta,e, cu o excepie. Care este aceasta? A. 0osi ilitatea conser!)rii acurateei mesa,elor. B. 0osi ilitatea clarific)rii pro lemelor. C. 4eed acA imediat. ". O ser!area efectului produs de mesa,. #. Sentimentul importanei acordate interlocutorului. 5. 2n management, componenta ma,or) a adapt)rii mesa,ului la caracteristicile cititorului este@ A. D7izualizareaE cititorului. B. -edactarea de fraze scurte. C. Captarea ateniei. ". Selectarea cu!intelor. #. &niformizarea stilistic) a mesa,ului. 6. #numer)rile urm)toare reprezint) forme ale comunic)rii non!er ale, cu o excepie@ A. 2ntBrzierea la o $ntBlnire. B. "ispunerea mo ilierului $n iroul 'efului. C. 0oziia 'i mi'c)rile mBinilor. ". D7izualizareaE cititorului. #. Tim rul !ocii. 8. 4eed acA(ul, component) a procesului de comunicare reprezint)@ A. O pertur aie $n comunicare. B. /ediul $n care se comunic).

C. Canalul de comunicare. ". -eacia destinatarului la primirea mesa,ului. #. "ecodificarea mesa,ului. ;. 2ntre modalit)ile enumerate pri!ind o inerea feed acA(ului $n comunicarea oral) a managerilor, una nu este adec!at)@ A. Atitudine desc*is) pentru feed acA. B. #xercitare a autorit)ii. C. Apelul la $ntre )ri. ". 0arafrazare. #. 2ncura,are prin comunicare non!er al). 1=. Stilul participati! de management este cel mai adec!at exprimat de c)tre una dintre urm)toarele reele@ A./ulticanal >stea?. B. Fan. C. DGE. ". -oat). #. Cerc. 11. 4iltra,ul, arier) de comunicare, e determinat de una din urm)toarele cauze@ A. 7olum mare de informaii. B. Comunicarea $n scris a mesa,ului. C. Humeroase ni!eluri ierar*ice. ". 0roiectarea unei imagini fa!ora ile. #. "istorsiunea informaiei. 1%. /ultimedia ca mi,loc folosit $n comunicare este mai potri!it) pentru transmiterea eficient) a mesa,ului $n una din urm)toarele situaii@ A.7or itori de lim i diferite. B. /aterial lung 'i detaliat. C. Schimbri majore n politicile organizaiei. ". Audieni cu orient)ri diferite. #. Hecesitatea traducerii. 1. 0otri!it concepiei moderne, marAetingul poate contri ui la sporirea profiturilor firmei prin@ A. Cre'terea !olumului !Bnz)rilor. B. -ecompensarea celor ce !Bnd cantit)i mai mari. C. 0reuri su cele ale concurenei. ". -educerea costurilor de !Bnzare. #. Satisfacerea mai bun a clienilor. %. /ix(ul de marAeting cuprinde patru elemente de az). Care din urm)toarele enumer)ri este corect)? A. 0rodus, client, pia), !Bnzare. B. Produs, pre, promovare, plasare. C. 0rodus, promo!are, pre, client. ". 0rodus, pre, pia), promo!are. #. 0rodus, reclam), pia), client. .. &na din urm)toarele exprim)ri se potri!e'te mai ine !iziunii date de Dorientarea clientuluiE $n managementul afacerilor@ A. 4irma !inde ceea ce poate produce. B. Profitul este obiectiv major. C. +no!area !izeaz) reducerea costurilor. ". Transportul e o continuare a produciei. #. -eclama se concentreaz) pe caracteristicile produsului. 1. 0otri!it conceptului modern de marAeting, cercet)rile de pia) $n cadrul firmei de afaceri !or fi su ordonate, cel mai pro a il, departamentului de@ . !ar"eting. B. Cercetare("ez!oltare. C. 7Bnz)ri. ". "istri uie. #. 0roducie.

3. A ordarea te*nologic) e o alternati!) la conceptul de marAeting, cBnd@ A. He!oile clienilor sunt considerate cunoscute. B. Hu sunt resurse pentru cercet)ri de pia). C. 0rodusul e $n faza iniial) a ciclului s)u de !ia). #. Produsul e nou $i are utilitate deosebit. #. 0roduse similare sunt pe pia). 5. Costul de producie sc)zut este o alternati!) la conceptual de marAeting, $n principal datorit) faptului c)@ A. #conomise'te resursele firmei. B. Hu solicit) in!estiii mari $n capacit)i de producie. C. Hu impune standarde ridicate de calitate. #. %ste baza unui pre competitiv. #. #ste preferat de managerii din fa ricaie. 6. &na dintre categoriile enumerate nu este specific) unei m)rci comerciale. A. Stoc de informaii. B. &ecesar lansrii n fabricaie a unui produs. C. Sim olizat) prin nume, sigl), logo. ". Asociat) unui produs sau grup de produse. #. 0rotecie legal) pentru tr)s)turile unui produs. 8. 0rofitul nu apare $n toate fazele ciclului de !ia) al unui produs. 2n care din cele enumerate nu se $nregistreaz), o i'nuit, profit? A. Cre'tere. B. 'ntroducere. C. /aturitate. ". "eclin. ;. 2ntre categoriile enumerate una nu constituie o arier) de ie'ire de pe pia). Care este aceasta? A. "eteriorarea imaginii firmei. B. ctive circulante substaniale. C. Acti!e fixe specializate. ". #fectul >negati!? $n alte sectoare. #. Costurile fixe de ie'ire. 1=. 2ntre categoriile enumerate, una nu constituie o arier) de intrare pe pia). Care anume? A. Costul. B. "iferenierea. C. Accesul la reele de distri uie. ". -eglement)ri gu!ernamentale. %. Service(ul post(v)nzare.
1. 0lanificarea $n management implic) ela orarea 'i folosirea unor elemente(c*eie. /ai ,os sunt prezentate 3 grupe, fiecare coninBnd . elemente. Care grup) prezint) ordinea corect)? A. /isiune I ugete I o iecti!e. B. 0olitici I o iecti!e I ugete. C. Bugete I proceduri I programe. ". O iecti!e I ugete I politici. %. *biective + strategii + politici. %. /isiunea I plan fundamental al oric)rei organizaii I comunic) mediului $n care opereaz) oferta acesteia. +mpactul urm)rit poate fi caracterizat de elementele enumerate, cu excepia unuia. Care este acesta? A. #moii.

B. +mplicare. C. +nteres. #. Consecven. #. Houtate.

.. 4ormularea misiunii I plan de az) al unei firme este impus) de o serie de factori. 2ntre cei enumerai unul este irele!ant. Care este acesta? A. Suportul gu!ernamental. B. Competiia. C. Cultura organizaional). ". Fegislaia $n domeniul afacerilor. #. Feaders*ip(ul eficient. 1. 2ntre eneficiile enumerate aduse de c)tre o iecti!e managementului unul nu este corect. Care este acesta? . ,eprezint punctele forte ale organizaiei . B. Orienteaz) aciunile. C. Sunt surs) de legitimitate. ". Sunt surs) de moti!are. #. Fimiteaz) aciunile. 3. 2ntre caracteristicile enumerate ale strategiilor una nu este rele!ant). Care este aceasta? . Stabilesc metode de efectuare a viitoarelor activiti. B. 7ariaz) $n practic). C. Au impact ma,or asupra managementului $n ansam lu. ". 4urnizeaz) cadrul planific)rii. #. "au direcie unificat) planurilor. 5. S9OT >0uncte forte, 0uncte sla e, Oportunit)i, Amenin)ri? este o metod) de analiz) uzual folosit) pentru@ A. #la orarea ugetului de !enituri 'i c*eltuieli. B. #!aluarea performanelor unei organizaii. C. #la orarea procedurilor de operare. #. #ezvoltarea unei strategii. #. 2ntocmirea ilanului conta il. 6. 2ntre urm)toarele a!anta,e de az) ale politicilor ca planuri ale unei organizaii unul nu este corect. Care este acesta? . sigur deplin libertate n luarea deciziilor. B. Ser!esc drept g*id pentru luarea deciziilor. C. Asigur) unitatea deciziilor pentru situaii similare. ". #conomisesc timp, fiind predecizii. #. 0ermit delegarea. 8. O regul), ca plan al unei organizaii, !izeaz) direct unul dintre elementele menionate. Care este acesta? A. #c*ipamente. B. *ameni. C. Stocuri materiale. ". 7alori imo iliare. #. 7alori mo iliare. ;. 2ntre resursele enumerate, una nu poate fi o iectul unui uget. Care este aceasta? A. Orele de munc). B. Creativitatea angajailor. C. Banii. ".Orele( ma'in). #. Suprafeele amena,ate. 1=. 0rocesul de planificare conine o sec!en) determinat) de etape. Care dintre cele enumerate precede etapa de Ddez!oltare a premiselorE? . Stabilirea obiectivelor. B. +mplementarea cursului de aciune selectat. C. Con'tientizarea oportunit)ilor. ". Fuarea deciziei. #. #!aluarea rezultatelor. 11. "efiniia corect) a /0O este@ A. /odalitate de sta ilire a o iecti!elor. B. O procedur) de planificare 'i control. C. -ilozofie $i sistem managerial corespunztor. ". O metod) de moti!are a personalului.

#. Te*nic) de e!aluare a performanelor. 1%. Sta ilirea o iecti!elor indi!iduale este o etap) c*eie $n procesul managementului prin o iecti!e >/0O?. Care dintre categoriile enumerate nu este potri!it) acestei etape? A. "iscutarea sarcinilor postului. B. +mplicarea !oluntar) $n /0O. C. ,epartizarea obiectivelor. ". Sta ilirea o iecti!elor de performan). #. "iscutarea o iecti!elor. 1. "ecizia I concept fundamental $n management I este compati il) cu urm)toarele categorii, cu o excepie. Care este aceasta? A. Alegere. B. .otr)re. C. 0roces raional. ". 0roces de cunoa'tere. #. 0roces ciclic. %. 4aza care declan'eaz) procesul decizional este@ A. Controlul 'i e!aluarea deciziei. B. +mplementarea deciziei. C. Selecia unei alternati!e. ". Analiza alternati!elor. %. #efinirea problemei de rezolvat. .. "efinirea pro lemei $n procesul de luare a deciziei reprezint)@ A. +dentificarea simptomelor unei situaii. B. 0recizarea pa'ilor de urmat pentru a g)si o soluie. C. Proces de identificare a cauzelor unei situaii indezirabile . ". 0recizarea criteriilor ce ser!esc lu)rii deciziei. #. 0rocedura de structurare a unui model de analiz) a unei situaii. 1. 4actorii limitati!i $n procesul de luare a deciziei se refer) la@ . Constr)ngeri ce elimin alternative de soluionare a unei probleme . B. Acceptarea unui num)r limitat de alternati!e de analiz). C. +nsuficiena informaiilor necesare lu)rii deciziei. ". Fuarea deciziei exclusi! pe az) de intuiie 'iJ sau experien). #. A ilitate limitat) de a ela ora alternati!e. 3. Caracteristicile enumerate ale deciziei luate $n condiii de certitudine sunt rele!ante, cu o excepie. Care este aceasta? . stfel de decizii sunt curente n management. B. +nformaiile pri!ind alternati!ele sunt disponi ile. C. +nformaiile despre consecinele alternati!elor sunt disponi ile. ". Alternati!ele sunt cunoscute. #. -ezultatul exact al fiec)rei alternati!e este cunoscut. 5. Tr)s)turile enumerate ale deciziei $n condiii de incertitudine sunt rele!ante, cu excepia uneia. Care? A. #ste cunoscut c) exist) alternati!e. B. Alternati!ele nu sunt conturate. C. Fipsesc informaii din perioadele anterioare. #. Probabilitatea de realizare a rezultatelor este cunoscut. #. "ecizia este rezultatul unor aprecieri su iecti!e. 6. Caracteristicile enumerate ale deciziei luate $n condiii de risc sunt corecte, cu o excepie. Care este aceasta? A. -ezultatele alternati!elor sunt $ndoielnice. B. -ezultatele alternati!elor sunt pro a ile. C. #ste o situaie o i'nuit) $n management. ". Alternati!ele sunt cunoscute. %. Probabilitatea manifestrii alternativelor nu este cunoscut . 8. Ar orele de decizie, modalitate de analiz) a !ariantelor unei decizii este, o i'nuit, folosit $n situaia@ A. "ecizii $n condiii de certitudine. B. #ecizii n condiii de incertitudine.

C. "ecizii curente. ". "ecizii operati!e. #. "ecizii multicriteriale. ;. Cur ele preferinelor $n luarea deciziilor la ma,oritatea managerilor !ariaz) $n funcie de anumii factori. 2ntre cei enumerai, unul nu este rele!ant. Care este acesta? A. /)rimea riscului. B. 0oziia ierar*ic). C. %/periena n management. ". Apartenena resurselor implicate. #. 7aloarea resurselor implicate. 1=. 2ntre o iecti!ele enumerate a!ute $n !edere la deciderea preului unui produs, unul nu este rele!ant. Care e acesta? A. -esponsa ilit)i sociale. B. 0rofitul imediat. C. Costul redus. ". 0rofitul pe termen lung. #. 7olumul !Bnz)rilor. 11. /etoda DsmBntBniriiE, folosit) la sta ilirea preului unui produs nou, caracterizeaz) strategia unui pre care iniial este@ A. Sc)zut. B. Fa ni!elul concurenei. C. ,idicat. ". Su ni!elul concurenei. #. /ediu. 1%. 0reul de penetrare pe pia) e o strategie utilizat) atunci cBnd sunt prezente condiiile enumerate mai ,os. 2ntre acestea una nu este corect). Care? A. Segmente ale pieei sensi ile la pre. B. 0reul iniial redus descura,eaz) noi concureni. C. 0olumul cererii cre$te. ". 7olumul ofertei cre'te. #. 7aloarea resurselor implicate. 1.. /etoda Dpreului de prestigiuE are la az) modul $n care consumatorul percepe un produs. -educerea preului unui produs de prestigiu !a determina pro a il@ . ,educerea cererii. B. /eninerea nesc*im at) a cererii. C. Cre'terea cererii. ". Cre'terea, apoi reducerea cererii. #. Hici una din e!oluiile menionate. 11. 0reul Dpsi*ologicE al unui produs J ser!iciu Dcapitalizeaz)E urm)toarea satisfacie perceput) de cump)r)tor@ . * reducere n raport cu preul considerat corect . B. Calitatea $nalt) reflectat) $ntr(un pre ridicat. C. 0osi ilitatea negocierii preului. ". Kustificarea preului pe aza costului. #. 0osi ilitatea de a compara cu preul unui produs similar. 13. /etoda de sta ilire a preului unui produs prin ad)ugarea unei cote standard de profit la costul integral nu e raional), pentru c)@ A. Hu poate fi calculat un cost unitar integral exact. B. Hu asigur) recuperarea tuturor c*eltuielilor de producie 'i !Bnzare a produsului. C. Costurile fi/e determin niveluri diferite ale costului unitar dependent de volumul produciei. ". Hu e u'or de explicat 'i ,ustificat cump)r)torului. #. Hu respect) regulile concurenei loiale. 15. 0reul sta ilit pe aza costurilor !aria ile care aduce o contri uie de acoperire, dar e inferior costului integral al unui produs e totu'i considerat accepta il pentru c)@ . sigur recuperarea unei pri din investiii 1capital fi/2. B. Asigur) !Bnzarea unei mari cantit)i pe termen lung. C. #ste un pre competiti!.

". Ofer) satisfacii cump)r)torilor. #. #limin) concurena. 16. D4ixingulE $n politica de pre este o practic) ce const) $n@ A. Condiionarea !Bnz)rii unui produs de cump)rarea altui produs. B. +nducerea $n eroare a cump)r)torilor prin preuri $n'el)toare. C. "iscriminarea prin pre a clienilor. #. Conspirarea mai multor firme n stabilirea preului unui produs. #. D-educerea preuluiE f)r) ca preul mai mare s) fi fost practicat. 1. 4uncia, ca element al structurii organizatorice formale, se deose e'te de post prin@ A. Competene sporite. B. Arie de control mai mare. C. Autoritate diferit). ". -esponsa ilit)i distincte. %. &u este personalizat. %. Aria de control nu depinde de una dintre caracteristici enumerate. Care este aceasta? . Ponderea proprietii 1nr. de aciuni deinute2 subordonailor . B. +nterdependena sarcinilor ce re!in su ordonailor. C. "ispersia spaial) a locurilor de munc) ale su ordonailor. ". Hatura acti!it)ii su ordonailor. #. Capacitatea 'i ni!elul de preg)tire ale managerilor 'i su or(donailor. .. &nul dintre criteriile enumerate a!ute $n !edere la su ordonarea compartimentelor nu este rele!ant. Care? A. Competena de specialitate. B. +ndependena. C. !rimea 1numrul posturilor2. ". 4rec!ena leg)turilor. #. +mportana relati!) 1. 0iramida ierar*ic) $nalt) prezint) o i'nuit caracteristicile managementului enumerate, cu o excepie. Care? A. "ecizii mai ine fundamentate. B. Concentrare pe problemele curente. C. Circuite informaionale lungi. ". Operati!itate redus). #. -esponsa ilitate diluat) >redus)?. 3. Care dintre caracteristicile enumerate este comun) relaiilor ierar*ice 'i celor funcionale? . Sunt relaii de autoritate. B. Sunt expresia autorit)ii delegate asupra persoanelor. C. Se sta ilesc $ntre 'efi 'i su ordonai. ". Se sta ilesc $ntre speciali'ti 'i executani. #. Sunt relaii de cola orare. 5. #xercitarea autorit)ii $n management este posi il) dac) autoritatea este susinut) de urm)toarele surse ale puterii, $ntre care una este mai puin rele!ant). Care? . 0echimea n munc. B. Fegitimitatea. C. #xpertiza. ". Atracti!itatea. #. Capacitatea de a sanciona. 6. Categoriile enumerate sunt definitorii pentru responsa ilitate, cu o excepie. Care? A. O ligaie de a $nf)ptui cBt mai ine o sarcin). B. # asumat) de un anga,at al organizaiei. C. 0oate fi delegat) unui su ordonat. #. *bligaie de a da socoteal $efului direct. #. O ligaie mutual) indi!id(organizaie.

8. 0rincipiul parit)ii $n organizarea formal) afirm) necesitatatea ec*ili rului $ntre urm)toarele categorii organizaionale@ A. "elegare I Autoritate. B. Centralizare I "escentralizare. C. Autoritate I 0utere. ". Centralizare I -esponsa ilitate I -)spundere. %. utoritate + ,esponsabilitate + ,spundere. ;. "elegarea de autoritate 'i responsa ilitate prezint) pentru manager o serie de a!anta,e, cu o excepie. Care? A. 0oate lipsi de la postul s)u. B. #ste mai odi*nit 'i mai eficient $n munc). C. CB'tig) timp pentru responsa ilit)i ce nu pot fi delegate. ". Contri uie la formarea de a ilit)i manageriale ale su ordonailor. %. %ste absolvit de rspundere pe durata delegrii. 1=. 2ntre exprim)rile urm)toare, una define'te cel mai adec!at organigrama. Care? A. Ansam lu de linii ierar*ice. B. Ansam lu de ni!eluri ierar*ice. C. Ansam lu de compartimente >departamante? de munc). ". Graficul tuturor relaiilor $ntr(o organizaie. %. ,eprezentare grafic a structurii organizatorice . 11. &nul din tipurile clasice de structuri organizatorice enumerate nu este corect. Care? A. 4uncional). B. 0e produs. C. 0e clieni. #. 0irtual. #. /atriceal). 1%. 2ntre tr)s)turile specifice enumerate ale organiz)rii informale, una este nepotri!it). Care? A. #ste o reea de relaii personale 'i sociale. B. 0uterea informal) este dat) de mem rii grupului. C. Poate fi controlat de management. ". #ste insta il). #. #ste alc)tuit) din grupuri mici. 1.. 2ntre moti!ele enumerate ale apariiei liderului unui grup informal unul nu este adec!at. Care? A. Fi ertate de mi'care. B. Sensi ilitatea. C. 7Brsta. ". Competena profesional). %. Personalitatea introvertit. 11. &nul dintre enunurile prezentate nu exprim) un a!anta, al organiz)rii informale. Care e acesta? A. Tinde s) $ncura,eze cooperarea. B. 2m un)t)e'te comunicarea. C. *pereaz n afara controlului managementului. ". Contri uie la cre'terea eficacit)ii organizaiei. #. Ofer) satisfacie grupurilor de munc). 1. "omeniile enumerate despre care analiza postului colecteaz) informaiile includ unul irele!ant. Care e acesta? A. Acti!itatea postului. B. Cerine impuse persoanei care ocup) postul. C. Comportament uman. #. Portofoliul de abiliti. #. Contextul muncii >postului?. %. O ser!area direct) >fotografierea?, ca metod) folosit) $n colectarea informaiilor necesare analizei postului este util) doar pentru unul dintre posturile >acti!it)ile? enumerate. Care anume? A. Cercet)tor. B. "esigner. C. Contabil.

". Kurist. #. 0roiectant. .. 2ntre metodele de colectare a informaiilor enumerate, una este cantitati!), celelalte narati!e. Care este cantitati!)? A. +nter!iul. B. 4otografierea. C. Autofotografierea. #. Chestionarul de analiz a postului. 1. 0rocedura "epartamentului /uncii >S&A? clasific) fiecare post $n raport cu ceea ce face ocupantul acestuia referitor la cBte!a categorii enumerate. &na nu aparine acestei 0roceduri. Care? A. Oameni. B. Fucruri. C. "ate. #. Situaii. 3. O fi') a postului poate fi specific) sau general). 2ntre caracteristicile enumerate una este rele!ant) doar pentru o fi') specific). Care este aceasta? A. Se potri!e'te structurilor organizatorice plate. B. Se nt)lne$te n structurile birocratice. C. # folosit) pentru o clas) mai larg) de posturi similare. ". # asociat) cu strategiile ce pun accent pe ino!are. #. Se potri!e'te cu un management flexi il. 5. Care dintre categoriile enumerate nu are rele!an) pentru specificaiile unui post $n care se anga,eaz) personal necalificat? A. Tr)s)turi fizice. B. %/periena n munc. C. A ilit)i senzoriale. ". +nterese. #. Tr)s)turi de personalitate. 6. 0entru una dintre categoriile enumerate se colecteaz) informaii despre un salariat fiind incluse $n portofoliul de a ilit)i. Care este aceasta? A. 0otenialul de a!ansare. B. 0uncte forte. C. #!alu)ri ale performanelor o inute. ". 0uncte sla e. %. Salariul actual $i cele anterioare. 8. &na dintre categoriile enumerate este rele!ant) pentru 0ortofoliul de management. Care? A. 0referinele speciale ale anga,atului. B. 7Brsta. C. Sexul. #. Performanele obinute. #. Starea ci!i ;. 2n !ederea anga,)rii $ntr(un post managerial una dintre urm)toarele informaii !a a!ea, de regul), cea mai mare rele!an). Care? A. Humele 'i adresa. B. Performanele n posturi anterioare. C. Studiile de specialitate. ". 7ec*imea $n munc). #. 7Brsta. 1=. 2ntre categoriile menionate, una nu este o i'nuit o surs) de candidai pentru posturile manageriale. +dentificai aceast) categorie@ . genii publice de recrutare. B. Agenii pri!ate de recrutare. C. #xecuti!i de recrutare. ". Organizaia $ns)'i >sursa intern)?. #. Salariaii organizaiei care recomand) cunoscui.

11. #ficacitatea diferitelor forme de recrutare poate fi e!aluat) pe aza unor indicatori. Care dintre cei enumerai nu este rele!ant? . Structura pe v)rste $i se/e a candidailor. B. Costul recrut)rii. C. 4luctuaia $n primul an dup) anga,are. ". 0erformana medie $n primul an dup) anga,are. #. Hum)rul de candidai $nscri'i. 1%. Care dintre a!anta,ele enumerate, ale recrut)rii, este prezent $n mai mare m)sur) $n cazul surselor externe de candidai? A. Candidaii se simt legai de o iecti!ele organizaiei. B. Candidaii $'i !)d competena r)spl)tit). C. Candidaii sunt preselectai n vederea intervievrii. ". Candidaii sunt mai puin dispu'i s) p)r)seasc) organizaia. #. Candidaii sunt cunoscui din acti!itatea efecti!). 1.. 2ntre formul)rile enumerate, una este esenial) pentru !alidarea unui test de selecie la anga,are. Care? A. Testul e!alueaz) corect cuno'tinele generale ale candidatului. B. Performana la test prezice performana n munc. C. -epetarea testului conduce la rezultate >scor? identice. ". Testul e conform cu legislaia $n !igoare. #. Testul e identic pentru toi candidaii. 11. Testul de onestitate Dcreion( *BrtieE se aplic) tipic acelor candidai care@ A. Au cazier ,udiciar. B. Sunt tolerani fa de furturile altor persoane. C. Cred c) furturile sunt $ntBmpl)toare. ". Consider) c) furturile $n organizaie sunt infraciuni. #. Hu au cazier ,udiciar. 13. 2ntre caracteristicile enumerate, care tre uie considerate la selecia unui candidat pentru lucrul $n ec*ip), una e mai puin rele!ant). Care este aceasta? A. Soluionare a unui conflict. B. Cola orare la rezol!area unei pro leme. C. ,ealizare $i autostim. ". Comunicare desc*is) 'i susinere. #. Coordonare 'i sincronizare a acti!it)ii. 15. Care dintre tipurile de inter!iuri enumerate se azeaz) direct 'i integral pe analiza postului? A. "up) model. B. Hondirecionat. C. 0anel. #. Structurat. #. Sec!enial. 16. 2ntre cele prezentate, una nu este o eroare o i'nuit) la inter!iul de anga,are. Care? A. Kudec)i pripite. B. +mpresii preala ile negati!e. C. Hecunoa'terea postului de c)tre inter!ie!ator. #. &ecunoa$terea prealabil a candidatului. #. #fectul de contrast dat de ordinea candidailor. 18. 2ntre a!anta,ele relati!e enumerate ale inter!iului, ca instrument de selecie la anga,are, unul nu este rele!ant. Care? A. Ofer) posi ilitatea e!alu)rii directe a candidatului. B. 0ot fi e!aluate elemente su iecti!e >aparena, de ex.? C. 0ermite flexi ilitate $n e!aluare. ". 0oate fi ,udecat entuziasmul candidatului. %. Permite luarea unei decizii rapide 1n primele 3(4 minute2. 1;. 2ntre o iecti!ele menionate ale orient)rii >socializ)rii? noului anga,at, unul nu este corect. Care? A. -educerea costurilor de $nceput.

B. -educerea anxiet)ii noului salariat. C. -educerea fluctuaiei. #. ,educerea necesitii unui plan de carier. #. #conomisirea timpului 'efului direct. %=. +dentificarea ne!oilor de instruire a personalului poate fi realizat) prin instrumentele menionate, $ntre care unul nu este potri!it. Care? A. C*estionarul de e!aluare a ne!oilor. B. Anc*etele $n rBndul clienilor. C. Studiile pri!ind atitudinea salariailor. ". Calificativele din actele de studii absolvite. %1. 2ntre a!anta,ele enumerate $n folosirea computerelor $n procesul de instruire a personalului, unul nu este rele!ant. Care? A. Transfer) dexterit)i la locul de munc) ce utilizeaz) computerul. B. sigur succesul n posturile cu activiti preponderent conceptuale. C. 0ermite instruirea $n regim multimedia. ". 0ermite testarea ni!elului de asimilare a cuno'tinelor. #. 0ermite un ritm de $n!)are con!ena il. %%. 2ntre deciziile administrati!e ale managementului unei organizaii, enumerate, $n care e!aluarea performanelor este important), una nu este rele!ant). Care? A. Salarizare. B. Concediere. C. 0romo!are. ". 0remiere. %. ngajare. 1. Care dintre urm)toarele caracteristici sunt cel mai pro a il asociate cu un stres ridicat? A. -ezultatele a'teptate sunt greu de atins. B. -ezultatul este complex. C. ,ezultatul este incert. ". Situaia implic) acti!it)i concureniale. %. Simptomele stresului se pot manifesta ca efecte@ A. 4iziologice. B. 0si*ologice. C. Comportamentale. #. 5oate cele menionate mai sus. .. 4umatul excesi!, a uzul de medicamente, deregl)rile $n apetitul alimentar sunt exemple ale stresului pro!ocat de factori@ A. 0si*ologici B. Organizaionali. C. Comportamentali. ". 4iziologici. 1. Care din urm)toarele nu este o consecin) psi*ologic) a stresului@ A. Anxietatea. B. Autostima sc)zut). C. 4rustrarea. #.5ensiunea arterial ridicat. 3. 2ntre cele enumerate, nu constituie surs) de stres la ni!el organizaional@ A. Supra$nc)rcarea $n munc). B. Am iguitatea rolului. C. !ecanismele de aprare. ". -elaiile interpersonale. 5. Cele menionate sunt exemple de factori de stres din mediul organizaional, cu o excepie@ . Securitatea postului. B. +nsecuritatea postului. C. +ncompati ilit)ile interpersonale. ". Am iguitatea rolului.

6. 2ntre categoriile enumerate, una nu este factor de stres $ntr(o organizaie@ A. Sc*im area 'efului. B. Hesigurana re$nnoirii contractului de munc). C. Supra$nc)rcarea cantitati!). ". *re de munc suplimentare n perioadele de v)rf. 8. "intre urm)toarele ocupaii este considerat) a fi mai puin stresant) aceea de@ A. 0ompier. B. 0oliist. C. C*irurg la urgen). #. Contabil. #. Controlor trafic aerian. ;. Care din urm)toarele nu este un principiu al managementului timpului A. Fista zilnic) Lde f)cut aziE. B. Clasificarea activitilor de la 6cea mai neplcut7 la 6cea mai plcut7 C. 0rogramarea acti!it)ilor potri!it priorit)i lor. ". 0rogramarea )nBnd seama de cea mai producti!) parte a zilei. 1=. /etoda ABC poate fi folosit) eficient $n una din acti!it)ile de management al timpului enumerate. A. Sta ilirea setului de !alori. B. Sta ilirea acti!it)ilor. C. 0rogramarea acti!it)ilor. #. Stabilirea prioritii activitilor. #. &rm)rirea realiz)rii acti!it)ilor. 1. Feaders*ip(ul este@ . bilitatea de a influena un individ 1grup2 pentru atingerea unui obiectiv ntr(un cadru organizaional. B. O tr)s)tur) $nn)scut). C. Ce!a ce nu poate fi $n!)at. ". O tr)s)tur) inerent) tuturor managerilor. #. He!oia de a controla 'i diri,a ali oameni. %. 2ntre afirmaiile urm)toare care exprim) diferena dintre management 'i leaders*ip una nu este corect). Care anume? A. /anagerul administreaz), liderul ino!eaz).. B. /anagerul menine, liderul dez!olt). C. /anagerul controleaz), liderul inspir) $ncredere. ". /anagerul accept) status(Muo(ul, liderul $l pro!oac). #. !anagerul ntreab8 6ce $i de ce7, liderul ntreab8 6cum $i c)nd7. .. #dgar Sc*ein a structurat 1 modele pri!itoare la prezumiile despre oameni. &nul din cele prezentate nu e corect@ . Prezumia comportamental.. B. 0rezumia social). C. 0rezumia referitoare la auto$mplinire. ". 0rezumia complexit)ii. #. 0rezumia raionalit)ii eonomice. 1. ETeoria NE 'i LTeoria GE aparine lui@ A. A ra*am /asloO. B. #ouglas !c 9regor. C. 4red 4iedler. ". 0aul <erse:. #. 0eter "rucAer. 3. Care dintre caracteristicile enumerate aparine DTeoriei NE? A. Oamenii sunt capa ili de auto$ndrumare 'i autocontrol. B. *amenii prefer s fie condu$i. C. /unca este o cerin) natural) pentru oameni. ". Oamenii sunt ingenio'i 'i creati!i. #. Oamenii accept) responsa ilit)i.

5. "ac) teoriile leades*ip(ului azate pe tr)s)turi sunt !alide, atunci liderii sunt@ A. 4ormai prin instruire. B. &scui. C. "ominani. ". Fipsii de putere. #. Situaionali. 6. Stilurile din Grila de leaders*ip aparinBnd lui BlaAe 'i /outon sunt urm)toarele, cu o excepie@ A. /anager al ec*ipei. B. !anager situaional. C. /anager al autorit)ii 'i o edienei. ". /anager al Ls)r)cieiE. #. /anager al Lc)ii de mi,locE. 8. "ac) teoriile leaders*ip(ului azate pe comportament sunt corecte, atunci@ A. Teoriile leaders*ip(ului azate pe tr)s)turi sunt incorecte. B. Fiderii au comportament de liders*ip $nn)scut. C. Comportamentul de leaders*ip tre uie alterat. #. :eadership(ul poate fi nvat. #. Feaders*ipul nu poate fi $n!)at. ;. 2ntre categoriile enumerate una nu face parte din modelul 4iedler pri!ind predicia asupra eficienei liderului@ A. -elaia lider(su ordonat. B. 0uterea poziiei liderului. C. ,elativa u$urin a misiunii 1sarcinii2. ". Structura misiunii >sarcinii? asumate. 1=. /odelul <erse:(Blanc*ard face parte din urm)torul grup de teorii pri!ind leadesds*ip(ul@ A. Teorii azate pe tr)s)turi. B. 5eorii ale leadership(ului situaional. C. Teorii ale leaders*ip(ului participati!. ". Teorii ale comportamentului $n leaders*ip. #. Teorii ale leaders*ip(ului transformaional. 11. 2ntre calit)ile speciale ale liderilor transformaionali una nu este rele!ant)@ A. Carisma. B. 7iziunea. C. +ntegritatea. ". 2mputernicirea. %. #ominana. 1%. -olurile specifice liderului de ec*ip) sunt cele menionate, mai puin unul@ A. /entor. B. /anager $n soluionarea pro lemelor. C. Agent de leg)tur) cu entit)i exterioare. #. !anager al timpului. #. /anager al conflictelor. 1.. Coeficientul inteligenei emoionale $n !iziunea lui "aniel Goleman este dependent) de urm)toarele caracteristici, cu o excepie@ A. Con'tiina de sine. B. Participarea. C. Autocontrolul. ". /oti!aia. #. #mpatia. 11. Heutralizanii sunt acei factori care fac leaders*ip(ul @ A. /ai eficient. B. +nutil. C. !ai puin eficace. ". /ai participati!. #. /ai u'or de practicat. 13. Care din urm)toarele nu este considerat $n mod normal un su stitut al leaders*ipului@ A. Cuno'tinele anga,atului.

B. 0reg)tirea anga,atului. C. A ilit)ile anga,atului. #. mabilitatea. 15. 0otri!it lui 9. Bennis, a ilit)ile determinante pentru succesul leaders*ipului !iitorului sunt cele prezentate, mai puin una@ A. Houl lider genereaz) 'i menine $ncrederea. B. &oul lider va face apel la autoritate $i control. C. Houl lider $nelege 'i utilizeaz) puterea aprecierii. ". Houl lider reaminte'te continuu oamenilor ce este important #. Houl lider 'i su ordonatul sunt intim aliai. 1. 0otri!it Teoriei lui A. /asloO pri!ind moti!aia, odat) ce ne!oile de stim) au fost satisf)cute, !or aciona ca moti!ator ne!oile@ A. 4iziologice. B. "e apartenen). C. #e autorealizare. ". "e siguran). #. Hici una dintre cele menionate. %. C)rei clase de ne!oi enumerate, din ierar*ia /asloO, i se potri!e'te cel mai ine promo!area ca aciune $ntreprins) de management pentru moti!area unui salariat? A. "e autorealizare. B. "e apartenen). C. "e siguran). #. #e stim. #. 4iziologice. .. Scara /asloO plaseaz) acti!area ne!oilor fiziologice dup) ce una dintre urm)toarele ne!oi a fost satisf)cut)@ A. Autorealizare. B. Siguran). C. Apartenen). ". Stim). %. &ici una din cele menionate. 1. 2n modelul <erz erg sunt factori de igien) 'i factori moti!atori. Care dintre urm)torii este moti!ator? A. Securitatea postului. B. Banii. C. -elaiile cu superiorii. #. !unca ns$i. #. Condiiile de munc). 3. 2ntre factorii de moti!aie enumerai unul nu este corect, potri!it modelului <erz erg. Care anume? . ,elaiile cu colegii. B. -ealiz)rile. C. -ecunoa'terea. ". -esponsa ilitatea. #. 0osi ilit)ile de cre'tere personal). 5. &na dintre afirmaiile urm)toare, referitor la situaia neutr) din modelul moti!aional <erz erg nu este corect). Care anume? A. Hici satisfacii, nici insatisfacii. B. 4actorii de igien) satisf)cui. C. 4actorii de moti!aie nesatisf)cui. #. 'ndiferena salariatului fa de motivaie. #. Baza de plecare pentru moti!aie. 6. 2n concepia lui Alderfer la un moment dat, $n moti!aie poate fi dominant) situaia@ . !ai multe clase de nevoi. B. O singur) clas) de ne!oi. C. Cel mult dou) clase de ne!oi. ". Hici una din cele menionate. 8. 2ntre caracteristicile enumerate, prezente la persoane cu puternic) ne!oie de realizare >din teoria lui /c. Clelland?, una nu este corect). Care?

A. Str)duin) pentru excelen) $n realizarea sarcinilor. B. Hi!el ridicat al responsa ilit)ii personale. C. Acceptarea sarcinilor >o iecti!elor? dificile. #. #isponibilitate ridicat pentru delegare. #. 0uternic) dorin) de succes. ;. Care dintre caracteristicile enumerate este mai potri!it) ne!oii de afiliere de siguran)? A. 4eed acA atBt poziti!, cBt 'i negati!. B. -elaii compati ile cu sarcinile postului. C. 0arteneriat $n rezol!area pro lemelor. ". Sentiment de susinere $n relaiile interpersonale. %. Sentiment al insecuritii personale. 1=. Care din teoriile 'i metodele moti!aiei enumerate face parte din categoria celor de proces al moti!)rii? A. +erar*ia /asloO a ne!oilor umane. B. 5eoria a$teptrii 1speranei2 a lui 0room. C. /odelul ifactorial <erz erg. ". Teoria #-C Alderfer. #. Hici una din cele menionate. 11. 7alena, component) a modelului 7room pri!ind moti!aia are semnificaia@ A. 0ro a ilitatea ca o aciune s) conduc) la un rezultat. B. 0ro a ilitatea ca un efort s) fie acceptat. C. -or a preferinei pentru o anumit consecin. ". -aport $ntre o iecti!ele indi!iduale 'i cele ale organizaiei. #. Compati ilitate a recompensei cu performana. 1%. 2n teoria a'tept)rii >speranei? a lui 7. 7room pri!ind moti!aia, !alena asociat) de o persoan) consecinei unei anumite performane poate fi diferit). Care dintre exprim)rile urm)toare nu este corect)? A. 0oziti!) 'i de o anumit) intensitate. B. Hegati!) 'i de o anumit) intensitate. C. Pozitiv $i negativ n acela$i timp dac performana e incert. ". Hul). 1.. Care dintre urm)toarele situaii define'te percepia inec*it)ii de c)tre un salariat, potri!it teoriei lui S. Adams? A. 0rime'te un salariu mai mic $n comparaie cu altul $ntr(un post similar. B. 0rime'te un salariu mai mare $n comparaie cu altul $ntr(un post similar. C. ,aportul ntre veniturile $i eforturile sale este diferit de acela$i raport al altui salariat cu care se compar. ". -ata cre'terii salariului s)u e inferioar) ratei inflaiei. #. 0rimele >gratificaiile? primite sunt inferioare celor din alte $ntreprinderi din aceea'i industrie. 11. 2ntre recompensele enumerate, ce sunt luate $n consideraie $n procesul de comparaie social) >teoria ec*it)ii I S. Adams?, una nu este corect). Care? A. Beneficiile. B. Salariul. C. 0ri!ilegiile. ". -elaiile agrea ile. %. %/periena. 13. Toate elementele enumerate sunt luate $n calculul efortului depus $n procesul de comparaie social) >teoria ec*it)ii S. Adams?, cu o excepie. Care? A. Timpul consumat. B. Statutul. C. 2ndemBn)rile. ". Foialitatea. #. A ilit)ile. 15. Toate exprim)rile urm)toare sunt caracteristici ale muncii descrise de modelul <acAman(Old*am al moti!)rii, cu o excepie. Care? A. Autonomie. B. Satisfacie n munc. C. 7arietatea dexterit)ilor.

". Semnificaia muncii. #. 4eed acA. 16. Toate caracteristicile enumerate definesc $m og)irea muncii $n proiectarea unui post, cu o excepie@ A. Cre'terea !ariet)ii muncii. B. /ai mult) responsa ilitate. C. Cuno'tine 'i dexterit)i mai ridicate. #. !ai mult rotaie n munc. #. /ai mult) autonomie. 18. 2ntre formele concrete enumerate de participare la management 'i implicit de moti!are a personalului, una nu este rele!ant). Care? A. -eprezentarea muncitorilor $n Consiliul de Administraie. B. *rganizarea sindical. C. 0rogramele de sugestii. ". Cercurile de calitate. #. Grupurile de consens. 1. &nul dintre elementele enumerate constituie o ie'ire a procesului de control ca sistem. Care? A. 0erformane. B. ciuni corective. C. Standarde. ". 0lanuri. #. O iecti!e. %. Toate categoriile enumerate sunt componente ale controlului $n management, cu o excepie. Care? A. Sta ilire de standarde de performan). B. "eterminarea a aterilor. C. 0roiectare a sistemelor de informare, a!ertizare. #. ,ealizare a obiectivelor proiectate. #. Compararea realiz)rilor cu standardele. .. &na din enumer)rile urm)toare nu este rele!ant) $n definirea standardelor cu care opereaz) controlul $n management. Care? A. Horme. B. *peraii. C. Specificaii. ". -eguli. #. 0roceduri. 1. &na din aciunile urm)toare nu aparine strict m)sur)rii performanelor $n procesul de control. Care? . Stabilirea standardelor. B. Sta ilirea metodelor de m)surare. C. Sta ilirea instrumentelor de m)surare. ". Comparaia $ntre DCe esteE 'i DCe ar tre ui s) fieE 3. Aciunile corecti!e $n cadrul procesului de control depind de factorii menionai cu o excepie. A. Standardul de referin). B. 0recizia masur)rii. C. &tilizarea corect) a instrumentelor de m)sur). ". Sta ilirea cauzelor a aterilor. %. !omentul la care este programat controlul. 5. "intre instrumentele enumerate, unul ser!e'te direct controlului pre!enti!. A. -aportul de autoe!aluare a acti!it)ii $ntr(un post. B. Graficul reclamaiilor clienilor. C. -i$a postului. ". C7(ul persoanei controlate. #. Statistica re uturilor $n fa ricaia unui produs. 6. Care dintre urm)toarele nu este o form) a autocontrolului? . ;ntocmirea raportului periodic privind realizarea sarcinilor de serviciu . B. 7enirea la timp la munc). C. 0lecarea de la munc) la timpul sta ilit.

". -espectarea drepturilor celorlali anga,ai. #. -espectarea propriet)ii organizaiei. 8. &na dintre metodele de control $n management face parte din grupul celor permanente. Care? A. Controlul proiectelor. B. Sistemul informaional managerial. C. O ser!aii personale. ". Auditul exterior. %. Controlul de grup. ;. 2ntre cerinele de eficien) a controlului $n management una este irele!ant). Care? A. S) fie strategic. B. S) fie oportun. C. S fie unitar. ". S) fie necostisitor. #. S) fie cBt mai simplu posi il. 1=. 4actorii contextuali $n proiectarea sistemelor de control sunt urm)torii, cu o excepie@ A. Hi!elul descentraliz)rii. B. 0oziia 'i ni!elul ierar*ic. C. Carisma 1atractivitatea2 liderului. ". "imensiunea organizaiei. #. Cultura organizaional). 1. 7iziunea clasic) >/. 4riedman? pri!ind responsa ilit)ile sociale care are $n !edere eficiena economic) este determinat) de urm)toarele caracteristici, cu o excepie. Care? A. /anagerii de !Brf ai firmei sunt anga,ai de proprietari. B. /anagerii au o ligaia s) fac) ani cBt mai muli. C. /anagementul tre uie s) se conformeze legilor de az) $n !igoare. ". /anagerii tre uie s) se conformeze datinilor etice. %. !anagerii pot s doneze fonduri pentru aciuni caritabile. %. 2ntre categoriile enumerate care pledeaz) $mpotri!a asum)rii de responsa ilit)i sociale de c)tre o firm) de afaceri, una nu este corect). Care? A. Costurile implicate. B. Fipsa a ilit)ilor. C. 'maginea public. ". Fipsa r)spunderii. #. 0rea mult) putere. .. &nul dintre argumentele enumerate nu pledeaz) pentru asumarea responsa ilit)ii sociale de c)tre firmele de afaceri@ A. +magine pu lic). B. Prea mult putere. C. "isponi ilitate a resurselor. ". O ligaie etic). #. 0rofit pe termen lung. 1. 2n teoria socio(economic) a responsa ilit)ii sociale, managerii organizaiei sunt responsa ili numai fa) de@ A. 0roprietari. B. 0roprietari 'i salariai. C. 9rupurile interesate<afectate de activitile firmei. ". 0roprietari 'i clieni. #. 0roprietari, clieni 'i furnizori. 3. 2ntre argumentele D0entruE responsa ilit)i sociale enumerate mai ,os unul nu este corect. Care? A. 0rofituri pe termen lung. B. Costurile aciunilor sociale. C. "isponi ilitatea resurselor. ". O ligaii etice. #. +magine pu lic). 5. 2ntre argumentele DContraE responsa ilit)ii sociale enumerate mai ,os doar unul este corect. Care? A. A'tept)rile pu licului. B. +nteresul acionarilor.

C. "isponi ilitatea resurselor. #. :ipsa rspunderii. #. "escura,area cre'terii reglement)rilor. 6. -elaia poziti!) $ntre responsa ilit)ile sociale 'i performana economic) a unei firme este susinut) de urm)toarele argumente, $ntre care unul nu este corect. Care? A. Oamenii susin adesea acti!it)ile social responsa ile prin in!estiiile ce le fac. B. Profiturile ridicate i permit firmei s finaneze la un moment dat aciuni sociale cu beneficii pe termen lung. C. +mplicarea social) pe termen lung aduce performane economice superioare. ". Oamenii susin acti!it)ile social responsa ile prin patrona,ul lor. 8. Sensi ilitatea mangementului unei organizaii pentru prote,area 'i conser!area mediului natural se poate situa la diferite ni!eluri de a ordare. +ntre cele enumerate, unul nu este corect.Care? A. A ordarea legalist). B. A ordarea de pia). C. A ordarea DstaAe*oldersE. #. bordarea performanelor economice. #. A ordarea acti!ismului ecologic. ;. Care din definiiile comportamentului etic $ntr(o organizaie, enumerate mai ,os, este corect)? A. ciune conform cu un cod acceptat de valori morale . B. Aciune ce nu contra!ine legilor ,uridice. C. Aciune de implementare corect) a deciziilor managementului de !Brf. ". Aciune consec!ent) de satisfacere a ne!oilor spirituale ale mem rilor organizaiei. 1=. D/anagerii sunt c*emai s) impun) 'i s) aplice regulile $n mod corect 'i imparial, respectBnd legile 'i reglement)rileE I corespunde urm)toarei !iziuni pri!ind etica@ A. 7iziunea drepturilor omului. B. Haturalismul. C. Teoria contractelor sociale integrate. #. 5eoria justiiei sociale. 11. Care din afirmaiile urm)toare aparine ni!elului precon!enional al dez!olt)rii con'tiinei morale? A. 0reuirea drepturilor altora 'i susinerea !alorilor a solute. B. ,espectarea regulilor pentru evitarea pedepselor fizice. C. -espectarea principiilor, c*iar dac) acestea !ioleaz) legea ,uridic). ". /eninerea ordinii prin respectarea o ligaiilor acceptate. #. Acti!itate la ni!elul a'tept)rilor celor apropiai. 1%. +ntre factorii enumerai mai ,os, care afecteaz) etica $n management, unul este mai puin rele!ant. Care? A. "iferenele indi!iduale $n dez!oltarea con'tiinei. B. Caracteristici ale personalit)ii. C. Cultura organizaional). ". 7aria ile ale structurii organizatorice. %. #omeniul activitii organizaiei. 1.. 0ro a ilitatea unui comportament etic cre'te proporional cu@ A. Focalizarea extern) a controlului. B. Hi!elul autostimei. C. -ora egoului. ". 7Brsta. #. Hi!elul educaiei profesionale. 11. Comportamentul etic $n mediul organizaional poate fi $m un)t)it prin urm)toarele c)i, $ntre care una nu este rele!ant). Care? A. +mplicarea managementului de !Brf. B. Selecia atent) a anga,ailor. C. #ezvoltarea organizaiilor informale. ". #la orarea 'i folosirea codurilor de etic). #. +nstruire pentru comportament etic. 13. 2m un)t)irea comportamentului etic $n cadrul organizaiei se poate realiza folosind urm)toarele c)i, cu o excepie. Care? A. Selecia atent) la anga,are.

B. #la orarea 'i folosirea codurilor de comportament etic. C. Sta ilirea de o iecti!e concrete 'i realiate pentru anga,ai. ". %vitarea delegrii responsabilitii $i autoritii. #. +nstruire $n etic).

S-ar putea să vă placă și