Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT LA GEOGRAFIE

DELTA DUNARII

Elev OCTAVIAN TACHE Clasa a vI-a B

Profesor coordonator DANIELA NEACSU

Delta Dunarii

Un paradis natural se ntinde la varsarea Dunarii n Marea Neagra, acolo unde fluviul si ncheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, n timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane mpletite pe trunchiurile copacilor n padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o ,, rezervatie a biosferei ". Punctul de plecare pentru o aventuraa n Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat n apropiere de locul unde Dunarea se desparte n cele trei brate principale, deci unde ncepe lunca.Rezervatie a Biosferei". Clima Deltei este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute dar vntoase. Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunarii este specifica vegetatia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, padure luxurianta(Grindul Letea ,cu aspect tropical).Ecositemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hranesc organismele care traiesc in ml si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii n zona maritima, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile ,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatica a carei baza este stuful, constituit n plauri prin aglomerarea radacinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul important al celorlalte plante. Stuful este o planta perena care acopera 1500 de kmp din suprafata Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufarul alb(Nymphaea alba), nufarul galben sunt de o importanta exceptionala pentru depunerea icrelor animalelor acvatice.

Fauna, prin bogatia si varietatea ei, a facut din delta un adevarat paradis al pasarilor. La Maliuc functioneaza un institut de cercetari in domeniul florei si faunei deltei. Cele mai numeroase reprezentante ale faunei sunt pasarile care numara peste 325 de specii, majoritatea considerate monumente ale naturii. Astfel sunt: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, rate si gaste salbatice, lisite, starci, egrete, cormorani, pasari rapitoare-acvila, codalbul, vulturul alb etc.

Numeroase sunt si mamiferele: vulpi, lupi, mistreti, cerbi, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe. Foarte importanta este bogatia de peste a deltei. Pentru ocrotirea florei si faunei rare s-au creat o serie de rezervatii si zone de refugiu, care insumeaza cca.40.000 de hectare. Delta propriu-zisa este cuprinsa intre bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe ,la care se aduna complexul lagunar Razim.

Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord). Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul

sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava. Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre. Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc. Monumente istorice din zona Deltei Dunarii sunt: Geamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa - Babadag: Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului Babadag. Cismeaua Kalaigi - Babagag: Monument istoric ce dateaza din epoca medievala. Cismea este situata in centrul orasului Babadag, fiind sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII . Turbeaua lui Sari Saltuk este un monument situat in Babadag. Monumentul Paleocrestin - Niculitel : Monumentul paleocrestin din Niculitel se afla situat in zona de nord-est a localitatii, la poalele dealului Piatra Rosie.
Farul din Sulina: Reper intern al orasului Sulina, farul este situat la 2,5 km distanta de malul actual al Marii Negre.

Geamia catedrala "Azzizie" - Tulcea: Situata pe strada 14 Noiembrie, Tulcea. Langa cetatea Garvan-Dinogetia la sud de capul dealului Bugeac, a fost ridicat la sfarsitul sec. XIX, de catre regimentul Riazan un monument comemorativ inchinat primilor eroi romani cazuti in timpul razboiului de Independenta, in luptele pentru eliberarea Dobrogei. Smardan - Monumentul : In comuna Smardan, pe malul Dunarii pe locul unde a fost scufundat in 1877 monitorul Duba-Seify de catre marinarii de pe Salupa Rindunica a fost inaltat in 1894 si refacut in 1977 un monument comemorativ inchinat vitejiei acelui grup de romani in lupta generala pentru independenta. Monumentul a fost refacut. Monumentul Independentei - Tulcea: Situat in Parcul Monumentului, Tulcea. Biserica Sfantul Atanasie - Niculitel: Un monument istoric si de arhitectura religioasa, unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult de la noi din tara. Bisericuta Sfantul Gheorghe: Un monument istoric, situat in apropierea centrului orasului Isaccea. Rezervaia Biosferei Delta Dunrii a fost recunoscut ca zon umed de importan internaional, n special ca habitat al psrilor de ap, fiind inclus ntre cele peste 600 astfel de zone dar situndu-se printre cele mai ntinse dintre acestea. Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezervaiei Biosferei Deltei Dunrii a fost recunoscut, n decembrie 1990 prin includerea a peste jumatate din suprafaa acesteia, n Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. Elaborat de Comitetul Patrimoniului Mondial n baza Conveniei privind Protecia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural adoptat de Statele Membre UNESCO, n 1972, aceast aciune are rolul de a proteja mpotriva activitilor umane cu efecte distructive zonele a cror valoare este important att pentru fiecare ar ct i pentru ntreaga umanitate.

S-ar putea să vă placă și