Privind Strategia Na ional! de edificare a societ ! ii informa ionale - Moldova electronic !

-------------------------------------------------------------$ntru realizarea Decretului Pre 'edintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 Privind edificarea societ ! ii informa ionale *n Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.50-52, art.300) 'i Hot!r*rii Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 Privind aprobarea Politicii de edificare a societ! ii informa ionale *n Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.96-98, art.789), Guvernul HOT ,R,.TE: 1. Se aprob!: Strategia Na ional! de edificare a societ ! ii informa ionale Moldova electronic!, conform anexei nr.1; Planul de ac iuni pentru realizarea Strategiei Na ionale de edificare a societ! ii informa ionale - Moldova electronic !, conform anexei nr.2. 2. Ministerele, departamentele 'i autorit! ile administra iei publice locale:

vor elabora planuri anuale privind *ndeplinirea Planului de ac iuni pentru realizarea Strategiei Na ionale de edificare a societ ! ii informa ionale Moldova electronic!; vor determina persoana (la nivel de viceministru, vicedirector al departamentului) 'i subdiviziunea responsabil! de implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sectorul gestionat. 3. Departamentul Tehnologii Informa ionale, *n comun cu Ministerul Economiei, Ministerul Finan elor 'i autorit! ile administra iei publice interesate, *n semestrul I al anului 2005, va determina mecanismul de realizare a Planului de ac iuni aprobat. 4. Departamentul Statistic ! 'i Sociologie: *n comun cu Departamentul Tehnologii Informa ionale, va perfec iona setul de indicatori statistici de dezvoltare a societ ! ii informa ionale *n Republica Moldova *n corespundere cu indicatorii Uniunii Europene (e-Europe); va asigura colectarea, prelucrarea 'i diseminarea datelor statistice viz *nd dezvoltarea societ! ii informa ionale, incluz*ndu-le *n programul de lucr !ri

2 statistice *n modul stabilit 'i va *nainta Ministerului Finan elor propuneri privind finan area acestora. 5. Monitorizarea procesului de realizare a Planului de ac iuni nominalizat se pune *n sarcina Departamentului Tehnologii Informa ionale. 6. Se abrog! Hot!r*rea Guvernului nr.155 din 6 martie 1995 Cu privire la aprobarea Proiectului director al informatiz !rii societ! ii *n Republica Moldova 'i a mecanismului realiz!rii lui (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.17-18, art.125). 7. Controlul asupra execut !rii prezentei hot !r*ri se pune *n sarcina dlui Vasile Iovv, prim-viceprim-ministru.

Prim-ministru

VASILE TARLEV

Contrasemneaz!: Ministrul transporturilor 'i comunica iilor Vasile Zgardan

Ministrul economiei Ministrul finan elor

Marian Lupu Zinaida Grecian *i

Anexa nr.1 la Hot !r*rea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005

Strategia Na ional! de edificare a societ! ii informa ionale Moldova electronica

Chi'in!u, 2005

Cuprins
Glosar de termeni...................................................................................................................4 1.Introducere..........................................................................................................................9 II. Scopul 'i obiectivele de baz! ale Strategiei......................................................................11 III. Principiile de baz! ale Strategiei.....................................................................................12 IV. Priorit! ile strategice, obiectivele generale 'i domeniile de interven ie..14 1. Expansiunea rapid! a infrastructurii societ! ii informa ionale la nivel na ional.............14 2. Guvernarea 'i democra ia electronic!: reforma autorit ! ilor administra iei publice, *mbun!t! irea prest!rii serviciilor c!tre cet! eni 'i *nt!rirea particip!rii democratice.............21 3. Edificarea unei economii bazate pe procedee electronice.............................................31 4. Educa ia electronic!: preg!tirea genera iei viitoare......................................................38 5. .tiin a electronic! ca factor determinant al dezvolt!rii.................................................44 6. Cultura electronic!: digitalizarea tezaurului na ional al Moldovei................................49 7. S!n!tatea electronic!: utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemele de s!n!tate public! 'i protec ie social! ......................................53 V. Societatea informa ional! 'i Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.............................56 VI. Mecanismele de implementare, monitorizare 'i evaluare................................................58 Anexa A. Gradul de preg!tire electronic! a Republicii Moldova pentru edificarea societ! ii informa ionale......................................................................................................................61 Anexa B. Calculul indicelui preg!tirii electronice............................................................67 Anexa C. Calculul indicilor de acces digital al Republicii Moldova.....................................72 Anexa D. Calculul indicilor de infostare a Republicii Moldova............................................74 Anexa E. Indicatori de monitorizare.....................................................................................76

Figuri
Figura 1. Evolu ia indicilor de penetrare a telefoniei fixe..................................................................16 Figura 2. Rata de penetrare a telefoniei mobile.................................................................................17 Figura 3. Structura licen elor acordate *n domeniul informaticii........................................................18 Figura 4. Scopul utiliz!rii Internetului...............................................................................................24 Figura 5. Scopul acces!rii site-urilor guvernamentale.......................................................................26 Figura 6. Utiliz!rile de baz! ale computerelor *n *ntreprinderi...........................................................32 Figura 7. Utiliz!rile de baz! ale Internetului *n *ntreprinderi.............................................................34 Figura 8. Accesul elevilor 'i studen ilor la computere 'i re eaua Internet...........................................39 Figura 9. Ponderea popula iei care are studii *n domeniul tehnologiilor informa ionale.....................41 Figura 10. Prezen a institu iilor *n Internet........................................................................................50 Figura 11. Num!rul de linii telefonice fixe 'i abona i la re elele celulare...........................................57 Figura 12. Evolu ia num!rului de computere personale.....................................................................58 Figura 13. Evolu ia num!rului de utilizatori Internet.........................................................................58 Figura 14. Evaluarea gradului de preg!tire electronic! a Republicii Moldova...................................62 Figura 15. Componentele indicelui de acces digital (anul 2003)........................................................64 Figura 16. Valorile indicelui de acces digital pentru Republica Moldova 'i unele !ri (anul 2002)............................................................................................................65 Figura 17. Valorile indicelui de infostare pentru Republica Moldova 'i unele !ri (anul 2001).........66

Glosar de termeni $n sensul prezentei Strategii, urm !toarele no iuni importante semnific!: resursele informa ionale de stat - constituie un complex integrat al resurselor informa ionale reprezentate sub form ! de b !nci de date a c !ror creare 'i utilizare in de competen a autorit ! ilor administra iei publice. Resursele informa ionale de stat se divizeaz ! *n resurse informa ionale de baz !, departamentale 'i teritoriale; bani electronici valori b !ne'ti p !strate 'i rulate cu ajutorul echipamentelor electronice 'i a produselor program. $n prezent se utilizeaz ! dou! variante ale banilor electronici: pungile electronice *n baza cardurilor cu microprocesor 'i banii electronici de re ea; business-angajat sistem corporativ de business electronic, care permite organizarea 'i administrarea interac iunilor 'i rela iilor dintre personal, unit ! ile 'i structurile companiei *n scopul desf!'ur!rii in comun a activit! ilor de afaceri; business-business component ! a businessului electronic ce include tranzac ii de cump !rare-v*nzare a produselor, m !rfurilor 'i serviciilor *ntre companii, care se realizeaz ! cu ajutorul mijloacelor electronice de comunicare, *n special cu ajutorul Internetului; business-consumator component ! a businessului electronic ce include tranzac ii de cump !rare-v*nzare a produselor, m !rfurilor 'i serviciilor *ntre companii 'i consumatorii individuali finali, care se realizeaz ! cu ajutorul mijloacelor electronice de comunicare, *n special cu ajutorul Internetului; business-Guvern component ! a businessului electronic, *n care *n calitate de parteneri de afaceri particip ! agen i economici pe de o parte 'i institu iile de stat pe de alt! parte; business electronic (afaceri electronice) desf !'urarea afacerilor pe baza utiliz!rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul asigur !rii interac iunii optimale *ntre partenerii de afaceri 'i cre !rii unui lan integrat de valoare ad !ugat!. Businessul electronic include v *nz!ri, marketing, analiza financiar!, achit !ri, recrutare, suportul consumatorilor 'i men inerea rela iilor de parteneriat; circula ie electronic ! a documentelor totalitatea proceselor de creare, prelucrare, expediere, transmitere, primire, p !strare, modificare 'i/sau nimicire a documentelor electronice, cu utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii;

7 comer electronic activitatea de *ntreprinz!tor a persoanelor fizice 'i juridice de v *nzare a bunurilor, executare a lucr !rilor sau prestare a serviciilor, efectuat! cu utilizarea comunic !rilor electronice 'i/sau a contractelor electronice; comunicare electronic ! informa ie *n form ! electronic !, ce nu constituie document electronic, expediat !, recep ionat! 'i stocat ! cu ajutorul mijloacelor electronice; consumator-consumator component ! a comer ului electronic *n care actorii principali s *nt *ns!'i consumatorii, care interac ioneaz! *ntre ei, *n scopul distribuirii unui produs, f !r! ca *ntreprinderea produc!toare s ! fie implicat!; cultur! electronic ! (e-cultur !) utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul asigur !rii accesului liber la informa ie, stimul !rii respectului pentru identitatea cultural !, diversitatea cultural ! 'i lingvistic !, tradi ii 'i religii, sus inerii dialogului *ntre culturi 'i civiliza ii, precum ' i conservarea 'i prezervarea mo'tenirii culturale; democra ie electronic ! (e-democra ie) activitatea 'i interac iunea cet! enilor, institu iilor publice 'i organiza iilor politice prin intermediul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; document electronic informa ia *n form ! electronic !, creat !, structurat !, prelucrat!, p !strat! 'i transmis ! cu ajutorul computerului, al altor dispozitive electronice sau mijloace tehnice 'i de program, semnat ! cu semn!tur! digital!; economie electronic ! (e-economie) practicarea marketingului, v *nz!rii sau furniz!rii bunurilor 'i serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice; educa ie electronic ! (e-educa ie) utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul eficientiz !rii procesului de predare- *nv! are 'i dezvolt!rii aptitudinilor de autoinstruire pe *ntreg parcursul vie ii; guvernare electronic ! (e-guvernare) activit ! ile de guvernare realizate *n baza utiliz!rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; infrastructura societ ! ii informa ionale totalitatea mijloacelor de comuta ie 'i de dirijare a fluxurilor informa ionale, liniile de comunica ii, re elele 'i canalele de transport date, echipamentele de calcul (hardware) 'i produsele program (software); mijloace electronice computer 'i/sau alte echipamente tehnice 'i re ele de telecomunica ii, destinate pentru prelucrarea, stocarea 'i schimbul de informa ii *n form! electronic !; s!n!tata electronic ! (e-s!n!tate) utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul eficientiz !rii 'i umaniz !rii serviciilor medicale 'i de s!n!tate public !, lichid !rii inegalit ! ii *n accesul la serviciile medicale, promov!rii unui mod s !n!tos de via ! 'i cre 'terea responsabilit ! ii fiec !rui cet! ean pentru propria s !n!tate, asigur !rii accesului liber la informa iile cu caracter medical de interes public; semn!tur! digital ! atribut indispensabil al documentului electronic, ob inut *n urma transform !rii criptografice a acestuia, cu utilizarea cheii private,

8 destinat s! confirme autenticitatea documentului electronic; servicii electronice bancare administrarea 'i operarea conturilor bancare la distan !, utiliz *nd *n acest scop re elele informa ionale 'i de comunica ii; sistem de circula ie electronic ! a documentelor sistem tehnicoorganizatoric ce asigur! circula ia documentelor electronice; suport material suport magnetic, optic, laser sau alt suport al informa iei electronice, pe care se creeaz !, se fixeaz !, se transmite, se recep ioneaz!, se p!streaz! sau, *n alt mod, se utilizeaz ! documentul electronic 'i care permite reproducerea acestuia.

9 I. Introducere Societatea informa ional! este o form ! nou ! a civiliza iei umane, mult mai perfect!, *n care accesul egal 'i universal la informa ie, *n corela ie cu o infrastructur! informa ional! 'i de comunica ii dezvoltat !, contribuie la o dezvoltare social-economic ! durabil !, reducerea gradului de s !r!cie, *mbun!t! irea calit ! ii vie ii, la integrarea *n Uniunea European !. Practica interna ional! demonstreaz ! impactul pozitiv al infrastructurii informa ionale 'i de comunica ii asupra dezvolt !rii societ ! ii contemporane, care const ! *n diversificarea posibilit ! ilor de acces la informa ie 'i la resursele informa ionale publice *n toate domeniile de activitate uman !: guvernarea electronic !, economia electronic!, comer ul electronic, *nv! ! m*ntul electronic, cultura electronic !, medicina electronic ! etc., precum 'i *n cre 'terea nivelului de ocupa ie a popula iei prin crearea a noi locuri de munc !. Informa ia a devenit nu numai un factor major al procesului de producere, dar 'i una din resursele la fel de importante precum energia, petrolul, metalele etc., ob in*nd, totodat !, o calitate cu totul deosebit !: ea nu se epuizeaz !, ci dimpotriv!, valoarea ei cre 'te cu at *t mai mult, cu c *t este mai intens 'i frecvent folosit!, iar utilizarea ei conduce la crearea de noi valori. Prosperarea 'i dezvoltarea economic ! a Republicii Moldova depinde de integrarea rapid ! *n economia regional ! 'i global ! din ce *n ce mai competitiv !. Cuno'tin ele s *nt recunoscute ca un factor esen ial al dezvolt !rii. Ele s *nt un factor strategic cheie pentru competitivitatea economic ! *ntr-o lume globalizat !, iar dezvoltarea diferen iat! a !rilor se datoreaz ! modului diferit de aplicare 'i circula ie a lor *n societate. Republica Moldova, ca o ar! european ! modern ! care a ales calea democratic ! de dezvoltare, recunoa 'te c ! aderarea la economia global! bazat ! pe cuno 'tin e este o prioritate na ional!. Din aceste considerente edificarea societ ! ii informa ionale este de o importan ! major ! pentru dezvoltarea !rii 'i trebuie s ! fie realizat ! *ntr-un astfel de mod, ca de rezultatele ei s! poat! beneficia to i cet! enii. Datorit! dezvolt !rii economice din ultimii ani, reducerii nivelului s !r!ciei 'i major !rii veniturilor cet ! enilor, *n Moldova s-au creat premise reale pentru edificarea societ ! ii informa ionale. Aceste premise se manifest ! prin cre 'terea semnificativ! a densit ! ii liniilor telefonice fixe 'i mobile, ce asigur ! accesul la resursele informa ionale, prin acoperirea tuturor sectoarelor teritoriale cu linii magistrale de fibr ! optic !, conexiuni interna ionale fiabile prin fibr ! optic ! ' i satelit, prin cre 'terea num !rului prestatorilor de servicii Internet 'i num !rului de utilizatori ai acestuia, prin finan area informatiz !rii de la bugetul de stat 'i bugetele autorit ! ilor administra iei publice locale, precum 'i prin cre 'terea num!rului 'i performan ei mijloacelor tehnice. Evalu !rile na ionale 'i interna ionale demonstreaz ! c ! Moldova dispune de toate condi iile pentru crearea societ ! ii informa ionale: oameni bine instrui i, consens social, infrastructur! *n dezvoltare, poten ial 'tiin ific *nalt, un sistem educa ional

10 dezvoltat, cu o anumit ! specializare industrial ! 'i de cercetare-dezvoltare *n domeniul tehnologiilor informa iei 'i de comunica ii, deschiderea pentru cooper!ri interna ionale, receptivitatea sectorului public 'i a celui privat la noile realiz!ri tehnologice. Edificarea societ ! ii informa ionale presupune extinderea *n continuare a libert! ilor democratice 'i garantarea necondi ionat! a drepturilor omului. Prin transpunerea *n via ! a prezentei Strategii, Republica Moldova va realiza dreptul la comunicare 'i informare ca drept fundamental al cet ! eanului, va asigura accesul universal la informa ie 'i cuno 'tin e tuturor categoriilor sociale, va sus ine persoanele 'i organiza iile *n accesul la informa ie 'i la cunoa 'tere *n toate domeniile vie ii sociale. $n acest scop statul va extinde oportunit ! ile de furnizare a informa iilor pentru to i cet ! enii, prin elaborarea 'i implementarea unui cadru legislativ 'i institu ional adecvat, prin crearea de con inut digital 'i modernizarea suportului tehnologic. Recunosc*nd importan a istoric ! 'i strategic ! a acestei sarcini, Republica Moldova, stat-membru al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a semnat *n iunie 2002 Declara ia de Inten ie 'i 'i-a asumat responsabilitatea edific!rii societ ! ii informa ionale bazate pe principiile consfin ite *n Statutul ONU, *n Declara ia Universal ! a Drepturilor Omului 'i *n Carta edific !rii societ! ii informa ionale globale de la Okinawa *n 2000 . Aceste documente, precum 'i Decretul Pre 'edintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 Privind edificarea societ ! ii informa ionale *n Republica Moldova 'i Hot!r*rea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 Privind aprobarea politicii de edificare a societ ! ii informa ionale *n Republica Moldova, au servit drept baz ! conceptual! pentru elaborarea Strategiei Na ionale de edificare a societ ! ii informa ionale *n Republica Moldova ( *n continuare Strategia). Elaborarea prezentei Strategii s-a efectuat *n cadrul unui proiect special al Guvernului, sprijinit de Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. Procesul de elaborare a fost realizat de c !tre un grup de exper i 'i a beneficiat de mai multe contribu ii 'i consulta ii publice din partea reprezentan ilor sectorului academic, Guvernului, sectorului privat 'i a societ ! ii civile. A fost preg !tit Raportul de preg !tire electronic ! a Moldovei, fiind realizate 'i utilizate numeroase studii *n domeniu. Rezultatele 'i recomand !rile lor au format baza priorit! ilor strategice prezentate *n Strategie. Procesul elabor !rii a beneficiat, de asemenea, 'i de participarea Moldovei la Summit-ul Mondial pentru Societatea Informa ional!, alte *nt*lniri regionale 'i globale, fapt care a contribuit la incorporarea *n documentul final a experien ei acumulate 'i realiz !rilor interna ionale. Unele aspecte generale privind gradul de preg !tire electronic ! a Republicii Moldova pentru edificarea societ ! ii informa ionale s *nt expuse *n anexa A la prezenta Strategie.

11 II. Scopul 'i obiectivele de baz! ale Strategiei Edificarea societ ! ii informa ionale are drept scop asigurarea unei dezvolt!ri umane durabile, bazate pe dreptate social ! 'i egalitate a 'anselor, libertate, diversitate cultural !, participare civic ! 'i progres 'tiin ific prin implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n toate domeniile vie ii sociale. Obiectivele de baz ! ale Moldovei privind edificarea societ ! ii informa ionale constau *n: cre'terea economic ! durabil ! 'i reducerea s !r!ciei prin trecerea de la economia tradi ional! la o economie de tip nou, bazat ! pe dezvoltarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, prin implementarea pe scar ! larg! a acestor tehnologii *n industrie, agricultur !, transporturi, comer 'i prest !ri servicii; realizarea dreptului fundamental al fiec !rui cet ! ean de a comunica 'i de a fi informat prin garantarea accesului universal la resursele informa ionale 'i de comunica ii; consolidarea societ ! ii 'i extinderea practicilor democratice, eficientizarea procesului de guvernare, cre 'terea responsabilit! ii guvern!rii fa ! de cet! eni 'i a cet! eanului fa ! de societate; cre'terea gradului de *ncredere a fiec !rui cet ! ean 'i a societ ! ii *n ansamblu *n sistemele informatice prin asigurarea securit ! ii echipamentelor tehnice 'i a produselor program, protec iei datelor personale, garantarea inviolabilit! ii vie ii private; dezvoltarea unei societ ! i stabile 'i sigure prin utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n prevenirea 'i managementul crizelor, *n protec ia mediului, asigurarea securit ! ii cet! enilor 'i a statului; dezvoltarea culturii informa ionale prin crearea condi iilor ca orice persoan!, indiferent de gen, apartenen a etnic ! 'i limba vorbit !, convingerile religioase 'i statutul social, s ! aib ! acces la programele de instruire *n domeniul informaticii; integrarea *n spa iul informa ional regional 'i interna ional. Realizarea obiectivelor de baz ! ale prezentei Strategii necesit ! interven ii majore *n urm!toarele domenii: cadrul legislativ-normativ, care trebuie racordat la cerin ele sociale, realiz!rile progresului 'tiin ific 'i necesit ! ile de dezvoltare ale tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; autorit! ile administra iei publice centrale 'i locale, activitatea c !rora trebuie rev!zut! conform cerin elor societ! ii informa ionale; 'tiin a teoretic ! 'i aplicativ !, misiunea de baz ! a c !reia const ! *n acumularea de noi cuno'tin e 'i implementarea inova iilor;

12 sistemul educa ional, sarcina c !ruia const ! *n promovarea culturii informa ionale 'i preg !tirea cet ! enilor pentru a beneficia *n volum deplin de oportunit! ile oferite de societatea informa ional!; industria de produse 'i sectorul de prest !ri servicii informatice 'i de comunica ii, poten ialul c!rora *nc! nu este valorificat *n deplin! m!sur!; infrastructura informa ional!, care trebuie extins ! 'i modernizat ! *n scopul reducerii decalajului fa ! de !rile vest-europene. Obiectivul strategic Republica Moldova va deveni un membru activ 'i competitiv al noii economii bazate pe cuno 'tin e, fapt ce va asigura calea democratic ! spre dezvoltare 'i prosperitate economic !. Pentru a realiza acest obiectiv strategic, Guvernul *'i va asuma rolul de conducere *n crearea condi iilor necesare, ce vor favoriza apari ia unei societ ! i informa ionale na ionale, care se va integra *n totalitate *n Societatea Informa ional! European!. III. Principiile de baz ! ale Strategiei La edificarea societ ! ii informa ionale se vor respecta urm !toarele principii formulate la nivel na ional: egalitate indiferent de pozi ia *n societate 'i tipul de proprietate, interesele tuturor participan ilor s *nt considerate egale, respect *ndu-se principiul echit! ii sociale; protec ie 'i securitate respectarea drepturilor 'i libert! ilor constitu ionale ale cet ! enilor prin metode, chemate s ! specifice regulile de utilizare a informa iilor 'i s! garanteze respectarea acestor reguli, fapt ce va garanta c ! toate informa iile de interes public 'i privat s *nt accesate *n conformitate cu specifica iile lor de securitate; transparen ! 'i deschidere toate activit ! ile legate de implementarea prezentei Strategii se vor desf !'ura deschis, fiind discutate *n mod public, folosindu-se *n acest scop toate mijloacele posibile, iar ideile 'i propunerile tuturor p !r ilor, *n m !sura posibilit ! ilor, vor fi auzite 'i luate *n considerare. Tendin a de deschidere este considerat ! ca un pas important *n vederea sporirii eficien ei parteneriatului Guvern societatea civil ! 'i va fi sus inut! prin fapte reale, care vor confirma influen a dolean elor 'i propunerilor formulate de cet! eni asupra deciziilor care le influen eaz ! via a; accesibilitate atunci c *nd este vorba de drepturile fundamentale ale persoanei, fiecare cet ! ean este *n drept s ! cear ! 'i trebuie s ! fie sigur c ! *i vor fi puse la dispozi ie informa iile de interes public ale institu iilor statului, organiza iilor neguvernamentale, structurilor private 'i de alt ! natur !. Punerea la dispozi ia fiec !rui membru al societ ! ii a informa iilor guvernamentale sau altui tip de informa ii de interes comun 'i posibilitatea discut !rii deschise a problemelor vitale ale cet ! enilor s *nt considerate drept sfer ! de deservire

13 social!, iar controlul 'i managementul acestei sfere nu poate fi monopolul unor institu ii publice sau private; orientare social ! ac iunile principale *n cadrul implement !rii Strategiei vor lua *n considerare protec ia intereselor sociale ale cet ! enilor. Indiferent de nivelul de accesare, autorit ! ile administra iei publice vor pune la dispozi ia cet! enilor 'i altor membri ai societ! ii dou! tipuri de informa ii: informa ii necesare pentru sporirea calit ! ii vie ii membrilor societ ! ii, acestea fiind prestate liber 'i f!r! plat!; informa ii pentru asigurarea necesit ! ilor specifice ale unor cet ! eni sau organiza ii, care pot fi puse la dispozi ie contra plat!; aspectul na ional dezvoltarea resurselor informa ionale na ionale, crearea industriei tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii autohtone, digitalizarea tezaurului 'tiin ific 'i cultural, crearea con inutului Internet na ional; cooperare interna ional! consolidarea cadrului juridic bilateral 'i multilateral *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, sus inerea proiectelor interna ionale privind dezvoltarea acestor tehnologii, modalitatea implement !rii Strategiei fiind coordonat ! cu dezvoltarea societ ! ii informa ionale la nivel global; baz! legislativ! adecvat! crearea unui cadru legal, coordonat cu Aquis-ul comunitar european, fapt ce va asigura condi ii egale de existen ! 'i dezvoltare tuturor subiec ilor pe pia a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, indiferent de afilierea politic !, amplasarea geografic !, statutul economic ' i social; prioritatea reglement !rii legislative *n procesul edific !rii societ ! ii informa ionale metodele bazate pe reglement !ri legislative vor avea prioritate fa ! de solu iile de ordin economic 'i administrativ; caracterul sistemic abordarea sistemic ! a proceselor de dezvoltare 'i de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, coordonarea 'i sincronizarea lor cu strategiile de dezvoltare din alte domenii; gradualitatea implement !rii av *nd *n vedere dezvoltarea rapid ! a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, *n scopul utiliz !rii c *t mai eficiente a resurselor disponibile, implementarea activit ! ilor preconizate *n prezenta Strategie se va efectua gradual, pe etape. Programele 'i proiectele vor fi elaborate 'i implementate lu *nd *n considerare priorit ! ile, constr *ngerile financiare 'i posibilitatea ob inerii rezultatelor maxime *n timp minim; primatul culturii informa ionale cuno 'tin ele 'i abilit ! ile din domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii trebuie s ! deven ! familiare tuturor membrilor societ ! ii, asigur *ndu-se astfel sus inerea cet ! enilor 'i valorificarea oportunit! ilor oferite de societatea informa ional!; principiul primei persoane conduc !torii autorit ! ilor administra iei publice centrale 'i locale, institu iilor 'i *ntreprinderilor vor fi interesa i ' i obliga i s ! dirijeze personal 'i nemijlocit procesul de implementarea prezentei Strategii 'i s! controleze direct acest proces;

14 prioritatea produc !torului *n condi ii egale prioritate are produc !torul local de produse informa ionale 'i de comunica ii, serviciile prestate de ace 'tia; fezabilitatea economic ! - posibilitatea de a realiza un proiect de investi ie eficient prin compararea tuturor cheltuielilor cu veniturile viitoare; corelarea cu programele na ionale - obiectivele Strategiei s *nt sincronizate cu Strategia de Cre 'tere Economic ! 'i Reducere a S !r!ciei (SCERS) ' i Programul Na ional Satul Moldovenesc. IV. Priorit! ile strategice, obiectivele generale 'i domeniile de interven ie Se declar! urm!toarele direc ii prioritare ale Strategiei: de ordin economic: cre'terea competitivit ! ii agen ilor economici 'i crearea de noi locuri de munc! prin valorificarea oportunit ! ilor oferite de noile tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n dezvoltarea comer ului electronic, modernizarea managementului afacerilor, finan elor 'i a resurselor umane, promovarea de noi produse 'i servicii; atingerea gradului de dezvoltare a infrastructurii societ ! ii informa ionale ce asigur ! accesul nediscriminatoriu la resursele informa ionale a tuturor categoriilor de solicitan i prin crearea condi iilor de implementare gradual ! a tehnologiilor de ultim ! or!; de ordin social: consolidarea democra iei 'i a institu iilor statului de drept prin participarea activ! a cet ! enilor la via a politic !, facilitarea accesului nediscriminatoriu la informa ia public!; institu ionalizarea metodelor 'i tehnicilor oferite de tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii *n tot sistemul educa ional, pentru ca el s ! ofere acces la instruire continu!; crearea spa iului informa ional cultural, protejarea 'i valorificarea patrimoniului na ional 'i asigurarea accesului liber la valorile culturale na ionale 'i universale pentru to i membrii societ ! ii prin implementarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii; extinderea accesului la serviciile medicale 'i ameliorarea calit ! ii acestora prin implementarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n toate sectoarele sistemului de ocrotire a s !n!t! ii: asisten a medical ! primar !, specializat! 'i de urgen !, prevenirea 'i profilaxia maladiilor, educa ia sanitar ! 'i preg!tirea cadrelor medicale, managementul sanitar. 1. Expansiunea rapid ! a infrastructurii societ ! ii informa ionale la nivel na ional

15 Infrastructura informa ional! 'i de comunica ii formeaz ! suportul material necesar pentru edificarea 'i dezvoltarea societ ! ii informa ionale. Principalele componente ale infrastructurii informa ionale 'i de comunica ii s *nt sistemele de comunica ie 'i de transmisiuni, jonc iunile de interconectare, re elele transport date, computerele (hardware) 'i produse program (software). $n ultimul deceniu sectorul telecomunica iilor 'i informaticii a devenit unul din cele mai dinamice 'i viabile sectoare ale economiei na ionale a Moldovei. Investi iile 'i aplicarea tehnologiilor avansate au generat o adev !rat! revolu ie *n acest domeniu. $n mai pu in de zece ani cu pa 'i rapizi s-au dezvoltat telefonia fixa, telefonia mobil ! 'i serviciile transport date (Internetul). S-a diversificat, *n mod considerabil, spectrul serviciilor cum ar fi: IP-telefonia, serviciile prestate cu cartele prepl !tite, mesageria vocal !, videoconferin a, acces de band ! larg ! prin bucla local ! ADSL, etc. De asemenea, *n ritmuri rapide a evoluat 'i structura sectorului telecomunica iilor, a sporit *n mod substan ial num!rul re elelor 'i tipurilor de re ele, care necesit ! interconectare: re elele de telefonie fix !, re elele de telefonie mobil !, re elele Internet, re elele de cablu ale companiilor TV etc. Conform datelor Departamentului Statistic ! 'i Sociologie, *n anul 2003 Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 27297 mil. lei, *nregistr *nd *n termeni reali o cre 'tere de 6,3% fa ! de anul 2002. Cre 'terea PIB a fost determinat !, *n temei, de majorarea valorii ad !ugate brute *n industrie cu 12,1% 'i servicii cu 8,2%, inclusiv *n transporturi 'i comunica ii cu 8,8%. $n raport cu anul 2002, volumul serviciilor de telecomunica ii 'i informatic!, calculat *n baza veniturilor pe servicii aparte, a crescut *n anul 2003 cu 39,4%, ating *nd cifra de 1,98 mlrd. lei. Aceste date demonstreaz ! c ! cre'terea *n sectorul de telecomunica ii 'i informatic ! este de 6,3 ori mai mare dec *t cre'terea PIB-ului *n ansamblu. Ponderea volumului serviciilor de comunica ii *n PIB, *n anul 2003 a fost de 7,2%, *n compara ie cu 6,3% *n anul 2002. Ponderea serviciilor de telecomunica ii *n Valoarea Ad !ugat! Brut ! a serviciilor constituie 14,3%, *n compara ie cu valoarea de 12,3% *nregistrat! *n anul 2002. Investi iile f !cute *n sectorul telecomunica iilor 'i informaticii au constituit *n anul 2003 peste 710 mil. lei. Telefonia fix! Pe parcursul anilor '90 rata penetr !rii telefoniei fixe aproape s-a dublat, iar *n perioada 2000 2003 acest indice, raportat la 100 de locuitori, a crescut anual cu circa 2%. La finele anului 2003 rata de penetrare a num !rului total de linii telefonice a constituit 21,7% (fig. 1).

16
Figura 1. Evolu ia indicilor de penetrare a telefoniei fixe
Posturi telefonice la 100 locuitori 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003
7,4 8,7 16,6 18,1 19,9 29,7 31,4 33,0 34,8

21,9

12,8 10,7

$n ansamblu pe ar!
Sursa: Departamentul Statistic! 'i Sociologie, 2003.

Urban!

Rural!

$n pofida faptului c ! rata penetr !rii telefoniei fixe este *n cre 'tere, discrepan a dintre localit ! ile urbane 'i cele rurale r ! m*ne practic f !r! schimb !ri, fapt ce limiteaz ! accesul popula iei de la sate la serviciile respective. $n ansamblu, de 'i se *nregistreaz! o cre 'tere u 'oar!, rata de penetrare a telefoniei fixe este circa de dou ! ori mai mic ! dec *t media european ! (45,4), fiind comparabil! cu cea din Rusia (21,8) 'i Rom0nia (20,0). Pe parcursul anilor 2000 2003 s-a men inut tendin a de cre 'tere a nivelului de digitalizare a re elelor de telefonie fix !, factor ce contribuie *n mod decisiv la *mbun!t! irea calit ! ii serviciilor prestate. De 'i ponderea capacit ! ii de linii digitale montate a atins *n anul 2003 valoarea de 52%, ea r !m*ne *nc! relativ joas!, fiind mai mic ! *n compara ie cu cea din !rile din Europa Central ! 'i !rile Uniunii Europene, unde procesul de digitalizare a re elelor de telefonie fix ! practic a fost finalizat. $n anul 2003 volumul total al investi iilor *n telefonia fix ! a constituit aproximativ 452 mil. lei (circa 28,7 mil. Euro), fiind mai mic, *n compara ie cu anul 2002, cu circa 19%. Majoritatea investi iilor au fost valorificate prin extinderea capacit ! ii comutatoarelor 'i conect !rii noilor abona i; modernizarea, dezvoltarea 'i construc ia comutatoarelor *n centrele raionale; dezvoltarea 'i modernizarea comutatoarelor 'i buclei locale *n zonele rurale. Telefonia mobil! Telefonia mobil ! se dezvolt ! *n Moldova destul de rapid, num !rul de abona i dubl *ndu-se practic *n fiecare an. Pia a telefoniei mobile din republic !

17 demonstreaz! o cre 'tere important ! a num !rului de utilizatori, de la circa o mie de abona i *n anul 1996 p*n! la 469 mii de abona i *n anul 2003. La momentul actual, majoritatea absolut ! a serviciilor de telefonie mobil ! s*nt prestate de doi operatori, care asigur ! o acoperire de circa 75% din teritoriul !rii, num !rul abona ilor constituind 13,2% din num !rul total al locuitorilor Moldovei. Din cauza pre urilor relativ *nalte la serviciile de telefonie mobil ! 'i acoperirea teritorial ! insuficient !, *n special, *n cazul zonelor rurale, rata de penetrare a telefoniei mobile *n Moldova este cu mult mai mic ! dec *t media european! (43,5%), Rom0nia (24,0%) 'i alte !ri din Europa (fig. 2).
Figura 2. Rata de penetrare a telefoniei mobile
80% 70% 60% 50%
40% 47% 33% 24% 13,2% 34% 35% 68% 68%

40% 30% 20% 10% 0%

ar ia

ni a

ni a

va

ar ia

M ol do

Le to

Ci pr u

rc ia

Bu lg

Li tu a

Tu

U ng

2002

2003

Sursa: Agen ia Na ional! pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic!, 2003.

Valoarea investi iilor *n sectorul telefoniei mobile a constituit *n anul 2003 circa 167 mil. lei (circa 10,4 mil. Euro), ceea ce reprezint ! 26,8% din totalul investi iilor efectuate *n telecomunica ii. Transport date 'i acces la Internet Serviciile de transport date 'i acces la Internet reprezint ! 5,3% din valoarea total ! a pie ei de telecomunica ii din Moldova. $n anul 2003 valoarea pie ei acestor servicii a *nregistrat, comparativ cu anul 2002, o cre 'tere de 122%. De asemenea, pe parcursul ultimilor ani se atest ! o cre'tere semnificativ! a num!rului de companii autorizate s ! ofere servicii *n domeniul informaticii. Astfel, la *nceputul anului 2004, circa 280 de companii de ineau autoriza ii de prestare a serviciilor respective, inclusiv 72 de prestare a serviciilor de

Po

lo

ni a

18 transport date prin re ele terestre 'i/sau VSAT, 50 de prestare a serviciilor de IP-telefonie (fig. 3).
Figura 3. Structura licen elor acordate *n domeniul informaticii
Alte servicii 93 Transport date (Internet) 72

Instalare, construc#iemontaj 41

Elaborare produse program 49 IP-telefonie 50

Internet caf (Cluburi) 171

Sursa: Agen ia Na ional! pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic!, 2003.

Cre'terea investi iilor 'i extinderea num !rului de companii prestatoare de servicii transport date 'i acces la Internet favorizeaz ! cre 'terea rapid ! a num!rului de utilizatori Internet, care, pe parcursul anilor 1997 2003 s-a majorat de la 0,3 la 8,0 utilizatori la 100 de locuitori. Totu 'i, rata de penetrare a Internetului *n Moldova r ! m*ne relativ joas !, media pe Europa fiind de 25 de utilizatori la 100 de locuitori. $n pofida faptului c ! num !rul companiilor ce au licen ! de prestare a serviciilor *n domeniul comunica iilor 'i informaticii este mare, ponderea operatorilor care de-facto presteaz ! astfel de servicii este relativ mic !. Astfel, *n domeniul transport date 'i organizarea de Internet cluburi numai 54% din companiile de in!toare de licen e s *nt active pe pia !, *n domeniul IP-telefonie 52%, iar *n domeniile elabor !rii de produse program, instal !rii 'i efectu !rii de lucr!ri de construc ie-montaj doar 63%. Obstacole *n dezvoltarea infrastructurii societ ! ii informa ionale Principalele obstacole care *mpiedic! dezvoltarea infrastructurii societ ! ii informa ionale s*nt: cadrul institu ional nearmonizat, condi iile investi ionale neatractive, legisla ia 'i reglement!rile neadecvate; ineficien a politicilor precedente de atragere a partenerilor 'i investitorilor strategici;

19 nivelul redus al accesului la magistralele de comunica ii 'i Internet, cauzat de ineficien a politicii de pre uri 'i a volumului mic de investi ii *n infrastructura de acces; decalajul de acces *ntre categoriile de utilizatori rurali 'i cei urbani, dintre categoriile sociale, persoanele cu disabilit ! i, dintre nivelul tehnologic al infrastructurii 'i cerin ele serviciilor noi *n curs de apari ie; remunerarea neadecvat ! a for ei de munc ! *n domeniu 'i, drept consecin !, exodul for ei de munc! *nalt calificate; nivelul *nalt al pirateriei *n domeniul produselor program, lacune *n procesul de implementare a legisla iei privind respectarea dreptului de autor *n domeniul tehnologiei informa ionale. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea infrastructurii societ! ii informa ionale Factorii principali ce favorizeaz ! dezvoltarea infrastructurii societ ! ii informa ionale s*nt: liberalizarea pie ei de telecomunica ii 'i voin a politic ! a factorilor de decizie; cre'terea rapid ! a cererii de produse 'i servicii *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; dinamica pozitiv ! a principalilor indici de dezvoltare, pozi ia geografic ! favorabil!, poten ialul intelectual ridicat al Moldovei; oportunit! i de a ob ine de la donatorii externi fonduri destinate moderniz!rii autorit ! ilor administra iei publice centrale 'i locale, asigur !rii accesului cet ! enilor la informa ia public !, dezvoltarea mediului de afaceri 'i cre'terea calit ! ii vie ii prin implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; oportunit! i oferite de preluarea experien ei 'i dezvoltarea infrastructurii societ! ii informa ionale *n contextul programelor Uniunii Europene, politicilor 'i planurilor de ac iune e-Europe 2002, e-Europe+ 'i e-Europe2005. Obiectivul general Atingerea gradului de dezvoltare a infrastructurii societ ! ii informa ionale ce asigur ! accesul nediscriminatoriu la resursele informa ionale a tuturor categoriilor de solicitan i. Obiective specifice: dezvoltarea cadrului legislativ-normativ 'i racordarea lui la rigorile Uniunii Europene; ameliorarea sistemului de reglementare *n industria 'i serviciile comunica iilor electronice; dezvoltarea pie ei 'i stimularea competi iei pe pia a serviciilor informa ionale, *n special *n domeniul comunica iilor electronice;

20

dezvoltarea 'i extinderea infrastructurii de comunica ii electronice, majorarea capacit! ilor de conectivitate extern ! 'i intern!; implementarea pe scar ! larg ! a tehnologiilor moderne de comunica ii multiservice 'i broadband (tehnologiile 3G, UMTS, WiFi, ISDN, IPv6); implementarea serviciului de acces universal *n localit! ile Moldovei; dezvoltarea industriei de con inut digital 'i de aplica ii informatice. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ Armonizarea cadrului legislativ 'i de reglementare se efectueaz ! prin elaborarea: proiectului legii comunica iilor electronice; proiectului legii de combatere a fraudei prin mijloace electronice. Cadrul institu ional 'i de reglementare: ajustarea *mputernicirilor organului central de specialitate la cerin ele 'i condi iile actuale de dezvoltare a societ ! ii informa ionale; modificarea statutului Agen iei Na ionale pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic! prin oferirea unei autonomii efective; implementarea mecanismului economiei de pia a. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): privatizarea *ntreprinderilor de stat *n domeniu
MoldData etc.);

(Moldtelecom, Radiocom,

crearea condi iilor atractive pentru investitori *n domeniu; adoptarea 'i promovarea legii comunica iilor electronice *n corespundere cu noul cadru reglementar al UE; elaborarea cadrului normativ pentru determinarea 'i monitorizarea calit ! ii serviciilor de comunica ii 'i crearea centrelor de certificare; crearea fondului serviciului universal 'i lansarea serviciului universal (la nivelul de acoperire de cel pu in 40% din localit! i); crearea re elei na ionale transport date la capacit ! ile necesare, inclusiv atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare *n domeniu (telefonia fix ! - 28% din locuitori, telefonia mobil ! - 30% din locuitori, Internet la domiciliu - 10% din gospod!rii casnice); implementarea *n re elele mobile GSM existente a serviciilor transport date prin comuta ia pachetelor (tehnologiile GPRS, EDGE); lansarea unui program interna ional de televiziune a Moldovei *n format digital, prin satelit.

21 Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): migrarea infrastructurii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii de la comuta ia canalelor (TDM - Time Domain Multiplexing) la comuta ia pachetelor (NGN New Generation Network), *n band! larg!; atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare *n domeniu (telefonia fix ! - 35% din locuitori, telefonia mobil ! - 45% din locuitori, Internet la domiciliu 20% din gospod!rii casnice, serviciu universal - 100% din localit ! i); lansarea programului na ional de televiziune a Moldovei *n regim digital terestru. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: apropierea de nivelul de dezvoltare 'i racordarea la rigorile Uniunii Europene *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. 2. Guvernarea 'i democra ia electronic!: reforma autorit! ilor administra iei publice, *mbun!t! irea prest!rii serviciilor c !tre cet! eni 'i *nt!rirea particip!rii democratice Din punctul de vedere al tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, guvernarea *ndepline'te dou! func ii principale: administrarea resurselor (umane, materiale, financiare, informa ionale '.a.) 'i intermedierea persoanelor (fizice sau juridice), inclusiv *n rela iile acestora cu statul. Administrarea presupune sporirea eficien ei utiliz !rii resurselor informa ionale de stat *n vederea cre 'terii nivelului de dezvoltare a societ ! ii 'i ameliorarea calit! ii vie ii cet! enilor. Intermedierea permite persoanelor solu ionarea problemelor proprii, inclusiv a celor legate de interac iunea cu statul, *n baza unor principii unanim acceptate, cum ar fi echitate 'i protec ie, transparen ! 'i vizibilitate, timp minim de r !spuns etc. $n cazul intermedierii, scopul principal const ! *n maximizarea satisfac iei persoanei, respect *nd restric iile, generate de cadrul legal, institu ional 'i de alt! natur!, prin oferirea de servicii *n format electronic. Componentele 'i serviciile guvern!rii electronice Serviciile electronice reprezint ! o alternativ ! mai eficient ! 'i mai ieftin !, care permite guvern !rii s ! fie mai aproape de cet ! eni 'i s ! se adapteze la cerin ele acestora. Deplasarea procesului de adoptare a deciziilor la nivelul cet! enilor creeaz ! o situa ie social-economic ! absolut nou !. Procesul fiind interactiv, iar luarea deciziilor descentralizat !, apar noi posibilit ! i, dar 'i noi responsabilit! i. Una dintre problemele principale este generat ! de faptul c ! at *t cet! enii, c *t 'i func ionarii publici vor fi obliga i s !-'i schimbe modul de activitate *n condi iile unei structuri interactive de re ea, s !-'i sporeasc ! nivelul de cunoa'tere a computerului, s ! *nve e continuu pe *ntreg parcursul vie ii. Participan ii implica i *n procesul de guvernare electronic ! pot fi clasifica i *n trei categorii: institu iile publice de nivel local 'i de nivel central, cet ! enii 'i

22 firmele private (businessul). $n consecin !, guvernarea electronic ! include trei componente de baz !: Guvern-cet ! ean, Guvern-business 'i Guvern-Guvern. Ultima component ! include subcomponenta Guvern-angaja ii autorit ! ilor administra iei publice, accentu *ndu-se astfel rolul func ionarilor publici *n exercitarea actului de guvernare. Serviciile din categoria Guvern-cet ! ean, propuse de c !tre Uniunea European! prin intermediul mijloacelor electronice aduc guvernarea mai aproape de cet ! eni. F !r! a fi nevoit s ! cunoasc ! subtilit ! ile func ion!rii autorit ! ilor administra iei publice, cet ! eanul *'i va rezolva majoritatea problemelor asociate on-line: taxe pe venit, servicii de c !utare a unui loc de munc ! prin intermediul oficiilor de munc !, contribu ii la securitatea social !, documente personale (pa'aport si licen e pentru conduc !torii auto), *nmatricularea ma 'inilor, cereri pentru ob inerea autoriza iilor de construc ie, declara ii c !tre poli ie, biblioteci publice, registre de stare civil !, *nscriere la universitari/facult ! i, anun area schimb!rii de domiciliu, servicii legate de s !n!tate. Serviciile din categoria Guvern-business materializeaz ! cele mai disputate 'i mai complexe rela ii din sfera guvern !rii electronice, deoarece *ntreprinderile reprezint! motorul cre 'terii economice a unei !ri. Serviciile electronice, furnizate de stat *n favoarea acestui sector, trebuie s ! fie pe m !sura importan ei sale. Pe de alt ! parte, achizi iile 'i licita iile guvernamentale se amplaseaz ! tot mai mult pe Internet, acest lucru *nsemn*nd transparen ! 'i costuri mai sc !zute. Pornind de la tendin ele mondiale, aceste servicii publice de baz ! s *nt: contribu ia social ! a angaja ilor, taxe ale corpora iilor, TVA, *nmatricularea unei noi companii, transmiterea de date c !tre oficiile de statistic !, declara ii vamale, permise legate de mediu, achizi ii publice. Serviciile din categoria Guvern-Guvern faciliteaz ! comunicarea 'i interac iunea *ntre institu iile publice prin mijloace electronice, contribuind astfel la solu ionarea eficient ! a problemelor complexe ce necesit ! prelucrarea datelor de inute de mai multe institu ii centrale 'i/sau locale. Problemele, care apar *n implementarea serviciilor Guvern-Guvern s *nt generate nu at *t de dificult ! ile tehnologice, c *t de complexitatea managementului afacerilor publice. $n acest domeniu se va promova guvernarea *n colaborare, iar implementarea serviciilor Guvern-Guvern vor rezolva o mare parte din problemele de comunicare 'i vor conduce la eficientizarea autorit ! ilor administra iei publice. Pentru crearea componentei Guvern-Guvern s *nt necesare trei tipuri de aplica ii: aplica ii, care realizeaz ! func ia major ! a statului de a facilita transparen a 'i schimbul liber de informa ii *ntre cet! ean 'i stat; aplica ii, pentru *ndeplinirea rolului statului de furnizor de servicii guvernamentale; votul electronic, care de 'i nu este *n esen ! un serviciu guvernamental, face parte din sfera rela iilor dintre stat 'i cet ! eni, fiind un mod de exercitare 'i de consolidare a coeziunii sociale.

23 Subcategoria Guvern-angaja ii autorit ! ilor administra iei publice include managementul electronic al rela iilor dintre institu iile autorit ! ilor administra iei publice centrale 'i locale 'i angaja ii acestora prin intermediul noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii. Aplica iile din aceast ! subcategorie s *nt de dou! tipuri: aplica ii care faciliteaz ! *ndeplinirea obliga iunilor de serviciu 'i aplica ii pentru managementul situa iei de salariat a func ionarului public. Utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n autorit! ile administra iei publice Conform datelor statistice, circa 22% din locurile de munc ! din institu iile guvernamentale s *nt dotate cu computere personale. Practic, toate institu iile guvernamentale au acces la Internet, *ns! ponderea computerelor conectate la re eaua global ! este relativ joas ! 'i nu dep !'e'te valoarea de 13%. Doar 77% din institu iile guvernamentale au un site sau o pagin ! Web proprie. Evaluarea site-urilor 'i a paginilor Web ale institu iilor guvernamentale demonstreaz! c ! procesul de implementare a serviciilor electronice de tipul Guvern-cet! ean, Guvern-business 'i Guvern-Guvern se afl ! la o etapa incipient!, facilit ! ile oferite av *nd mai mult un caracter demonstrativ, *n detrimentul celui aplicativ. Doar 14% din site-urile guvernamentale ofer ! cet! enilor posibilitatea s ! adreseze autorit ! ilor respective *ntreb!ri on-line ' i numai 29% din site-uri dispun de facilit ! i de tipul feedback (posibilit ! i de conexiune invers!). Sondajele on-line, efectuate pe e 'antioane reprezentative la nivel na ional pentru toate categoriile de popula ie ce utilizeaz ! Internetul, demonstreaz ! c ! doar 5,9% din persoanele ce navigheaz ! *n re ea acceseaz ! site-urile guvernamentale, cauzele principale fiind lipsa de servicii la distan ! 'i con inutul monoton, static al acestora (fig. 4).

24
Figura 4. Scopul utiliz!rii Internetului
Transmiterea 'i primirea po 'tei electronice C!utarea informa iilor pentru documentare, instruire 'i educa ie $ndeplinirea sarcinilor, obliga iunilor de serviciu Citirea nout ! ilor de ultim ! or ! Studierea 'i copierea produselor program

80,2% 58,8% 34,5% 32,7% 14,1% 13,1% 9,7% 9,5% 6,2% 6,1% 5,9% 2,1%

Vizitarea site-urilor de divertisment

Citirea ziarelor on-line

Participarea la forumuri, discu ii on-line etc. C!utarea informa iilor despre bunuri 'i servicii C!utarea unui loc de munc !, continuarea studiilor

Vizitarea site-urilor guvernamentale

Altceva

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

Not!: Suma pe categorii dep!'e'te valoarea de 100%, dat fiind faptul c! responden ii au avut posibilitatea s! indice mai multe variante de r!spuns. Sursa: Serviciul Independent de Sociologie 'i Informa ii "Opinia", 2004.

Accesul cet! enilor la informa iile autorit! ilor administra iei publice Implementarea guvern !rii electronice presupune accesul ne *ngr!dit al cet! enilor, indiferent de statutul social 'i locul de trai, la facilit ! ile oferite de tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii. Studiile gospod !riilor casnice, efectuate pe parcursul anului 2004 au demonstrat c ! doar 29% din gospod !rii au acces la computer, iar ponderea gospod !riilor *n care se utilizeaz ! computerul este 'i mai mic !, fiind doar de 23%. Dac ! *n localit ! ile urbane circa 12,7% din gospod!rii dispun de cel pu in un computer la domiciliu, *n cazul localit ! ilor rurale valoarea acestui indicator este de 7,4 ori mai mic !, fiind doar de 1,7% (sursa: Business Consulting Institute). Decalajul digital persist ! nu numai *ntre localit ! ile urbane 'i cele rurale, dar 'i *ntre regiunile !rii. Astfel, ponderea gospod !riilor care dispun de un

25 computer la domiciliu *n raioanele centrale este de 9,8%, pe c *nd *n cele de nord 2,8%, iar *n cele de sud 3,3% (sursa: Business Consulting Institute). O situa ie similar! se atest ! 'i *n cazul Internetului, ponderea gospod !riilor casnice care au acces la aceast ! facilitate fiind de 19,7%. Men ion! m *ns! c ! doar 3,5% din gospod !rii au acces la Internet direct la domiciliu, principalele puncte de acces pentru membrii celorlalte gospod !rii fiind Internet-cafenelele 10,1%, locul de munc ! 5,6%, institu iile de *nv! !m*nt 4,5% sau domiciliul prietenilor 3,2%. $n consecin !, ponderea gospod !riilor care utilizeaz ! Internetul este relativ mic !, site-urile guvernamentale fiind accesate doar de 20,1% din membrii gospod !riilor care au acces la re eaua global! Internet. Afirmarea democra iei electronice O component! indispensabil! a societ ! ii informa ionale este e-democra ia, no iune ce semnific ! activitatea 'i interac iunea cet! enilor, institu iilor publice 'i organiza iilor politice prin intermediul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Scopul acestor activit ! i const ! *n dezvoltarea 'i promovarea *n continuare a valorilor democratice prin participarea cet ! enilor la procesul decizional al !turi 'i *mpreun! cu autorit ! ile administra iei publice, astfel *nc*t ace'tia s ! sesizeze *n mod real rezultatele eforturilor lor. Facilit ! ile oferite de tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii, *n special mediile de comunica ii *n care se realizeaz ! interac iunea cet ! enilor, organiza iilor 'i institu iilor politice devin astfel instrumente de baz ! *n procesul de modernizare a societ ! ii 'i a structurilor guvernamentale. Dac! guvernarea electronic ! se refer !, *n principal, la gradul de accesibilitate la serviciile guvern !rii, indiferent de timpul 'i locul afl !rii cet! eanului, democra ia electronic ! se refer ! la rolul activ al cet ! eanului de a- 'i l!rgi posibilit ! ile prin intermediul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Astfel, democra ia electronic ! permite cet ! enilor s ! se implice *n activitatea institu iilor publice, particip *nd la procesul decizional, iar guvern !rii s! reac ioneze *n modul adecvat la necesit ! ile cet! enilor. Evolu ia Republicii Moldova *n domeniul democra iei electronice trebuie estimat! din dou ! perspective: cea oferit ! de guvernare 'i cea referitoare la capacitatea societ ! ii civile de a beneficia de oferta guvernamental ! (infrastructura, informa iile, standardele, produsele program, cadrul legislativ etc.), destinat ! particip !rii active a cet ! enilor la dezvoltarea 'i consolidarea democra iei. $n prezent, *n ara noastr! exist! elabor!ri electronice de stocare 'i accesare a datelor de interes general ale Departamentului Tehnologii Informa ionale, Departamentului Statistic ! 'i Sociologie, Departamentului Vamal, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, altor institu ii publice, menite s ! solu ioneze necesit ! ile sociale 'i pe cele interne ale acestor institu ii. Aceste elabor!ri nu ofer ! *ns! posibilitatea acces !rii 'i utiliz !rii datelor la toate nivelurile autorit! ilor administra iei publice 'i de c!tre societatea civil!. Cu toate

26 c! mai multe institu ii publice, precum Parlamentul, Pre 'edin ia, unele ministere 'i departamente ofer ! acces cet ! enilor la un anumit gen de informa ie privind activitatea lor prin intermediul site-urilor pe care le men in, aceast! ofert! nu este una interactiv !. P *n! *n prezent nu au fost elaborate 'i implementate standardele referitoare la integrarea datelor departamentale *ntr-un sistem comun 'i facilitarea accesului cet! enilor la acestea. Un rol important *n dezvoltarea 'i afirmarea democra iei electronice *i revine societ ! ii civile, componentele principale ale c !reia partidele politice, sindicatele, patronatele, mass media, organiza iile neguvernamentale, unele organiza ii religioase, 'i-au dezvoltat propriile capacit ! i informa ionale. Astfel, analiza prezen ei 'i con inutului site-urilor Web din Republica Moldova demonstreaz! c ! din cele aproximativ 2000 de site-uri, circa 960 (48%) apar in societ! ii civile, iar con inutul acestora este accesibil nu numai *n limba rom 0n!, dar 'i *n limbile de circula ie interna ional!. Conform sondajelor na ionale, scopul acces !rii paginilor WEB de c !tre cet! enii ce viziteaz ! site-urile guvernamentale este legat, *n principal, de exercitarea dreptului la informare 'i mai pu in, de influen are a deciziilor care le afecteaz! via a (fig. 5). Acest fapt se explic ! prin valorificarea insuficient ! a facilit! ilor oferite de noile tehnologii informa ionale: sondajele on-line, votul electronic, confirmarea identit ! ii la distan ! etc.

Figura 5. Scopul acces!rii site-urilor guvernamentale

27

C!utarea materialelor legislative, comunicatelor informative, discursurilor etc. C!utarea nout! ilor despre activitatea autorit! ilor administraiei publice C!utarea informa iilor generale despre autorit! ile administraiei publice Adresarea de *ntreb!ri on-line'i primirea r!spunsurilor Copierea formularelor
28,5%

46,8%

27,7%

4,0%

3,5%

Transmiterea formularelor

1,4%

Altele

1,5%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Not!: Suma pe categorii dep !' e'te valoarea de 100%, dat fiind faptul c ! responden ii au avut posibilitatea s! indice mai multe variante de r!spuns. Sursa: Serviciul Independent de Sociologie 'i Informa ii "Opinia", 2004.

Obstacole *n dezvoltarea guvern!rii 'i democra iei electronice: lipsa unei viziuni clare referitor la necesitatea reingineriei autorit ! ilor administra iei publice *n scopul trecerii ei la guvernarea electronic !; lacunele cadrului legislativ-normativ *n domeniu, *n special a celui referitor la asigurarea accesului liber la resursele informa ionale publice, protec ia 'i confiden ialitatea datelor personale; imperfec iunile proceselor de elaborare a bugetelor autorit ! ilor administra iei publice centrale 'i locale, absen a de aloc !ri bugetare, destinate implement!rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n autorit ! ile administra iei publice; inconsecven a 'i ineficien a politicilor de standardizare 'i monitorizare a resursele informa ionale publice; inegalitatea digital ! *ntre autorit ! ile administra iei publice de diferite niveluri: localit! ile urbane 'i cele rurale; ponderea redus ! a mijloacelor materiale 'i financiare autohtone, comparativ cu cele provenite din dona iile externe, destinate dezvolt !rii resurselor informa ionale ale societ! ii civile;

28 limitele cognitive, rezisten a la schimbare, g *ndirea conven ional!, cultura organiza ional! neadecvat! cerin elor societ ! ii informa ionale. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea guvern !rii 'i democra iei electronice: nivelul *nalt de alfabetizare al popula iei, inclusiv cunoa 'terea mai multor limbi; existen a unei infrastructuri de comunica ii relativ bine dezvoltate; posibilitatea acces !rii Internetului din majoritatea localit ! ilor Moldovei; sistemul de *nv! ! m*nt secundar 'i superior avansat *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; cre'terea gradului de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii de c!tre func ionarii publici 'i de tot mai mul i cet! eni; con'tientizarea necesit ! ii implement !rii guvern !rii electronice de factorii de decizie de nivel inferior 'i mediu 'i de categorii tot mai largi de popula ie; tendin a de aliniere la standardele Uniunii Europene; capacit! ile umane 'i institu ionale suficient de dezvoltate ale societ ! ii civile, experien a acumulat ! *n conlucrarea organiza iilor neguvernamentale ' i autorit! ile administra iei publice de toate nivelurile; poten ialul semnificativ de monitorizare a politicilor publice de c !tre societatea civil!; disponibilitatea organismelor interna ionale de a sus ine eforturile de informatizare a autorit! ilor administra iei publice. Obiectivul general Consolidarea democra iei 'i a institu iilor statului de drept prin participarea activ ! a cet ! enilor la via a politic !, facilitarea accesului nediscriminatoriu la informa ia public !, *mbun!t! irea calit ! ii serviciilor publice. Obiective specifice: asigurarea transparen ei activit ! ii autorit ! ilor administra iei publice 'i participarea cet ! enilor la via a politic ! prin intermediul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; asigurarea accesului nediscriminatoriu la informa ia public ! 'i respectarea principiilor confiden ialit! ii datelor personale; oferirea de servicii publice *n format electronic pentru cet ! eni 'i mediul de afaceri; reingineria autorit ! ilor administra iei publice pentru alinierea la cerin ele guvern!rii electronice; crearea sistemelor 'i aplica iilor informatice menite s ! sus in! procesele de reform! politic!, social! 'i economic! din ar!; dezvoltarea pie ei for ei de munc ! prin asigurarea accesului liber a popula iei 'i a agen ilor economici la informa ia *n domeniu;

29 dezvoltarea infrastructurii informa ionale destinate implement !rii guvern!rii electronice; cre'terea nivelului de preg !tire *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii a angaja ilor publici; dezvoltarea cadrului legislativ destinat implement !rii democra iei electronice; asigurarea accesului organelor abilitate cu alc !tuirea listelor de aleg !tori la datele care dovedesc dreptul de vot *n sec ia de votare respectiv!; adoptarea prin intermediul consultan ei on-line a unor decizii politice mai eficiente; elaborarea, testarea 'i implementarea vot !rii electronice 'i asigurarea exercit!rii acestui drept pentru cet ! enii afla i *n afara !rii; stabilirea unui parteneriat durabil *ntre societatea civil ! 'i autorit ! ile administra iei publice *n domeniul edific!rii societ! ii informa ionale. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ Pentru a maximiza beneficiile sociale 'i economice ale aociet ! ii informa ionale, statul va crea un mediu de *ncredere transparent 'i un cadru legal 'i de reglementare nediscriminatoriu, care va *ncuraja inova ia tehnologic !, competen a 'i competi ia. Armonizarea 'i dezvoltarea cadrului legislativ 'i normativ cu Aquis-ul comunitar privind normele 'i procedurile care vor asigura desf !'urarea *n bune condi ii a accesului la informa ii 'i serviciile publice electronice se vor realiza prin elaborarea 'i/sau actualizarea legilor referitoare la: arhivarea electronic! a documentelor; protec ia datelor cu caracter personal; concesionarea organiz !rii si acces !rii bazelor de date publice; obligativitatea respect !rii cadrului tehnologic adoptat; achizi iile publice electronice; combaterea fraudelor electronice 'i accesului neautorizat la informa iile electronice; accesul la informa ie; drepturile 'i obliga iile cet! eanului *n cadrul societ! ii informa ionale; controlul public asupra activit ! ii institu iilor publice; consultan a on-line; votarea electronic ! 'i alc !tuirea listelor de aleg !tori *n baza registrului de stat al popula iei. Cadrul tehnologic continuarea 'i accelerarea activit ! ilor de creare a resurselor informa ionale de interes general: nomenclatoare, registre generale, b !nci de date de interes public etc.;

30 implementarea specifica iilor semn!turii electronice a documentelor; stabilirea standardelor de interconectare a sistemelor; standardizarea formatului mesajelor folosite pentru comunica ia cu portalul de acces la serviciile de guvernare electronic !; implementarea protocolului pentru transmiterea documentelor la portalul de acces la serviciile de guvernare electronic !; elaborarea, adoptarea 'i recomandarea pentru utilizare a ghidurilor unificate pentru uniformizarea modului de accesare Web.

Cadrul institu ional La etapa actual ! cadrul institu ional existent permite implementarea unor elemente ale guvern!rii electronice. Totodat !, este necesar !: ajustarea *mputernicirilor organului central de specialitate la cerin ele 'i condi iile actuale de dezvoltare ale societ ! ii informa ionale; crearea unor subdiviziuni specializate *n implementarea tehnologiilor informa ionale la toate nivelurile autorit ! ilor administra iei publice; eliminarea obstacolelor care *mpiedic! accesul mediului de afaceri la cunoa'tere 'i resurse; stabilirea cadrului institu ional pentru combaterea fraudelor electronice 'i accesului neautorizat la informa iile electronice; organizarea *n cadrul autorit ! ilor administra iei publice a serviciilor eguvern!rii; organizarea centrelor de instruire a utilizatorilor sistemului de e-guvernare; crearea Centrului Informa ional pe l*ng! Comisia Electoral ! Central!; continuarea reformelor structurale *n economie 'i autorit ! ilor administra iei publice *n scopul racord !rii structurii acestora la cerin ele guvern!rii electronice. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): cre'terea transparen ei activit ! ii autorit ! ilor administra iei publice 'i a gradului de participare a cet ! enilor la via a politic ! prin intermediul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; elaborarea standardelor pentru aplica iile de e-guvernare, elaborarea cadrului normativ necesar pentru implementarea acestor standarde; efectuarea de studii detaliate la nivelul institu iilor publice *n scopul determin!rii gradului de dezvoltare a aplica iilor de e-guvernare 'i perspectivele dezvolt!rii acestora pe o baz ! standardizat! na ional!; asigurarea accesului nediscriminatoriu la informa ia public ! a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu disabilit ! i; elaborarea 'i implementarea Concepiei sistemului na ional informa ional al pie ei de munc!;

31 alocarea centralizat !, mobilizarea resurselor sectorului privat 'i atragerea cofinan !rilor externe pentru crearea infrastructurii na ionale a guvern !rii electronice; instruirea personalului institu iilor publice *n folosirea aplica iilor de eguvernare; implementarea serviciilor de baz ! din categoria Guvern-cet ! ean; elaborarea actelor normative referitoare la implementarea democra iei electronice. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): crearea infrastructurii necesare pentru informatizarea complet !a autorit! ilor administra iei publice; dezvoltarea de aplica ii destinate managementului situa iei de salariat a angajatului din cadrul autorit ! ilor administra iei publice; dezvoltarea 'i interconectarea sistemelor informatice ce vor asigura servicii electronice integrate, valoare ad !ugat! 'i o unic ! autentificare la intrarea *n sistem; crearea sistemelor 'i aplica iilor informatice destinate sus inerii proceselor de reform! politic!, social! 'i economic! din ar!; implementarea *n volum deplin a serviciilor electronice din categoriile Guvern-cet! ean 'i Guvern-business; implementarea consultan ei on-line. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: lichidarea inegalit ! ii digitale *n domeniul guvern !rii electronice *ntre toate categoriile de cet ! eni, institu ii publice 'i private; introducerea gradual ! a vot !rii electronice 'i a vot !rii prin Internet pentru cet! enii afla i peste hotarele !rii. 3. Edificarea unei economii bazate pe procedee electronice Trecerea de la economia centralizat ! la economia de pia !, destr !marea complexului industrial-militar, apari ia computerelor din genera ia a patra 'i a cincea a schimbat radical modul de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n economia na ional!, a deschis noi oportunit ! i pentru agen ii economici de stat 'i cei priva i, at *t *n domeniul aplic !rii tehnologiilor existente c*t 'i *n elaborarea de produse 'i servicii noi. Utilizarea computerelor *n business Implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n afaceri contribuie la cre 'terea competitivit ! ii prin *mbun!t! irea calit ! ii managementului 'i coordon!rii proceselor de produc ie, monitorizarea eficient ! a proceselor de distribu ie 'i satisfacerea mai rapid ! 'i calitativ ! a cerin elor consum!torilor, cre'terea productivit! ii 'i reducerea costurilor.

32 Conform datelor unui sondaj reprezentativ la nivel na ional, efectuat pe un e'antion ce include *ntreprinderile cu drept de persoan ! juridic !, majoritatea acestora (83%) utilizeaz ! computerele 'i produsele program *n activit ! ile de producere, prest !ri servicii 'i de management, iar 12% din *ntreprinderi planific ! achizi ionarea lor *n viitorul apropiat. $n mediu pe ar!, circa 10% din totalul locurilor de munc! s*nt dotate cu computere personale. Circa 56% din *ntreprinderile ce dispun de computere utilizeaz ! *n activit! ile cotidiene re elele locale, iar 37% din acestea folosesc tehnologiile informa ionale pentru organizarea muncii la distan ! a angaja ilor care nu se afl ! *n sediile companiilor mai mult dec *t o jum!tate de zi pe s !pt!m*n!. Conform domeniilor de utilizare, cel mai des computerele s *nt utilizate pentru acumularea, stocarea 'i prelucrarea informa iei (18%), eviden a contabil ! 'i perfectarea actelor pentru efectuarea opera iunilor bancare (18%), perfectarea documentelor (16%), comunicarea prin intermediul re elelor de computere (14%). Cu regret, ponderea *ntreprinderilor care utilizeaz ! computerul ca instrument de lucru sau ca mijloc de producere a serviciilor r !m*ne p *n! *n prezent destul de joas! (10%), iar ponderea *ntreprinderilor care utilizeaz ! computerele *n scopuri de dirijare a proceselor tehnologice este nesemnificativ ! (fig. 6).
Figura 6. Utiliz!rile de baz! ale computerelor *n *ntreprinderi
Eviden a contabil!, opera iuni bancare
18%

Acumularea, stocarea 'i prelucrarea informaiei

18%

Lucrul cu documentele Computerul*n calitate de mijloc de comunicare (e-mail, Internet) Computerul ca instrument de lucru / mijloc de "producere a serviciilor" Distrac ii (jocuri, muzic !, filme) Sisteme informaionale pentru acte juridice 'i legisla ie Sisteme automatizate de ghidare a utilajului tehnologic Altele
10%

16%

14%

8%

5%

4%

6%

0%

5%

10%

15%

20%

33
Sursa: Institutul Tehnologiilor Sociale, 2004.

Utilizarea Internetului *n business $n general, *ntreprinderile din Moldova s *nt deschise pentru aplicarea pe scar! larg ! a Internetului, circa 66% din *ntreprinderile cu drept de persoan ! juridic! av *nd conexiunile respective. Tipurile de conexiuni s *nt cele mai diverse, ins! prevaleaz ! leg !turile prin linii comutate circa 57% din companiile ce au acces la Internet. Ponderea conexiunilor bazate pe tehnologiile avansate este cu mult mai modest !: 25% *n cazul tehnologiei ISDN 'i 5,6% *n cazul tehnologiei ADSL. $n ansamblu, ponderea *ntreprinderilor care au conect !ri *n band ! larg ! constituie doar 7,3%, fapt ce *mpiedic! utilizarea eficient ! a tehnologiilor de v *rf din domeniul Internetului. Internetul *n business se utilizeaz ! *n primul r *nd pentru c !utarea informa iilor necesare pentru activit ! ile cotidiene, cum ar fi oferte, pre uri, clien i, parteneri 'i ca mijloc de comunicare. Frecven a utiliz !rii Internetului este mai mare la *ntreprinderile mici (35%) 'i mai mic ! *n cazul *ntreprinderilor mari (2,5%), ce au mai mult de 250 de angaja i. Frecven a utiliz !rii Internetului depinde, *n mare m !sur!, de genul de activitate al *ntreprinderii, fiind mai mare *n astfel de domenii ca elabor !ri de tehnologii avansate (71%), mass media (36%), deservirea tehnic ! (30%), turism (25%), consultan ! *n afaceri (20%). $n cazul *ntreprinderilor industriale 'i de construc ii, frecven a utiliz !rii Internetului este nesemnificativ !, *ntruc *t numai 3% din angaja i utilizeaz ! facilit ! ile respective *n activitatea de munc!. $n cazul companiilor care au acces la Internet, angaja ii ce utilizeaz ! facilit! ile oferite de re eaua global ! lucreaz ! *n re ea aproximativ 31 de ore pe lun! sau aproximativ 1,3 ore pe zi. Conform domeniilor de utilizare, cel mai des Internetul este folosit pentru comunicare (22%), c !utarea informa iilor (39%), difuzarea informa iilor (14%) 'i elaborarea propriilor site-uri (10%). Cu regret, p*n! *n prezent, ponderea activit ! ilor legate de dezvoltarea comer ului electronic 'i a serviciilor bancare prin re ea este foarte joas ! (fig. 7).

34
Figura 7. Utiliz!rile de baz! ale Internetului *n *ntreprinderi
Utilizarea Internetului ca mijloc de comunicare (email, forum, chat) C!utarea informaiilor pentru business (pie e, oferte, pre uri, clien i, parteneri) C!utarea informaiilor cu caracter cognitiv
22,2%

21,3%

15,3%

Promovarea companiei

14,0%

Elaborarea propriului site

10,4%

Servicii bancare, calcule financiare Distrac ii (jocuri, muzic !, filme)

6,9%

4,0%

Prestarea serviciilor Internet

3,0%

Comer ul electronic

1,8%

Altele

0,6%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Sursa: Institutul Tehnologiilor Sociale, 2004.

Analiza prezen ei *ntreprinderilor din Moldova *n spa iul Informa ional al internetului demonstreaz ! c ! doar circa 37% din *ntreprinderi au o pagin ! Web sau un site propriu 'i doar 5,5% din *ntreprinderi acceseaz ! Internetul *n scopul elabor!rii 'i actualiz !rii propriilor pagini Web. $n consecin !, *n multe cazuri informa iile difuzate prin intermediul Internetului nu reflect ! adecvat activitatea economic! a *ntreprinderilor 'i aduce chiar prejudicii credibilit ! ii acestora. Una din cauzele principale care fr *neaz! implementarea pe scar ! larg ! a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n desf !'urarea afacerilor este securitatea sc !zut! a re elelor de transport date, a computerelor 'i a produselor program, utilizate pentru elaborarea, prelucrarea, primirea 'i transmiterea documentelor *n form ! electronic !. Astfel, *n procesul utiliz !rii computerelor, circa 50% din *ntreprinderi s-au confruntat cu probleme de securitate, ponderea acestora cresc *nd p *n! la 75% *n cazul companiilor care utilizeaz ! activ Internetul.

35 Circa 60% din *ntreprinderile care utilizeaz ! intens tehnologiile informa ionale folosesc cele mai diverse mijloace pentru securizarea informa iei, *ns! doar 36% din ele dispun de echipamente 'i produse program specializate 'i numai 27% din *ntreprinderi le-au *nnoit *n ultimele trei luni. $n lipsa unui cadru legislativ 'i institu ional adecvat, *ntreprinderile, care doresc s ! utilizeze noile tehnologii informa ionale, s *nt nevoite s ! se descurce cu for ele proprii, procur*nd echipamente 'i servicii pentru asigurarea securit ! ii informa ionale, care, *ns!, *nc! nu pot fi certificate *ntr-un mod similar echipamentelor 'i serviciilor din domeniile tradi ionale. Obstacole *n dezvoltarea unei economii bazate pe aplicarea tehnologiilor informa ionale: dotarea insuficient ! a *ntreprinderilor cu computere, persisten a modelelor *nvechite de computere, lipsa produselor program, adaptate la specificul mediului de afaceri din Moldova; costul ridicat al accesului la Internet, nivelul jos de penetrare a Internetului, *n special, *n ora'ele mici 'i localit! ile rurale; *nt*rzieri *n elaborarea 'i implementarea cadrului legislativ 'i normativ adecvat, lipsa capacit ! ilor institu ionale pentru certificarea echipamentelor 'i a produselor program; orientarea excesiv ! a mecanismelor de achitare a impozitelor 'i taxelor numai spre utilizarea purt !torilor tradi ionali de informa ie (documentele scrise 'i tip!rite) 'i neadmiterea *n aceste scopuri a purt !torilor electronici; nivelul redus de utilizare a mijloacelor electronice de plat !, *n special, a cardurilor bancare 'i lipsa ini iativelor de implementare a unor mijloace moderne, eficiente 'i securizate de plat !, cum ar fi Internet-banking-ul, smartcardurile, e-cashul '.a. nivelul sc !zut de instruire *n domeniul e-economiei 'i de con 'tientizare a avantajelor acestor de c !tre factorii de decizie din institu iile publice, unit ! ile economice 'i a cet! enilor *n ansamblu; restructurarea tardiv ! 'i ineficient ! a *ntreprinderilor fostului complex militar, care formau baza tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; lipsa de investi ii 'i nivelul redus al cooper !rii dintre agen ii economici specializa i *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii 'i companiile interna ionale, lideri *n domeniu. Factorii ce favorizeaz ! dezvoltarea economei bazate pe aplicarea tehnologiilor informa ionale: ritmurile *nalte de dezvoltare a infrastructurii informa ionale 'i de comunica ii; diversificarea 'i cre 'terea calit ! ii serviciilor oferite de *ntreprinderile publice 'i cele private *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii;

36 nivelul relativ *nalt de instruire al cadrelor din domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; ritmurile *nalte de cre 'tere a ponderii *ntreprinderilor mici 'i mijlocii, fapt ce impune automatizarea opera iilor contabile, financiare 'i de management; stabilitatea sistemului financiar-bancar din Moldova 'i deschiderea acestuia c!tre implementarea mijloacelor electronice de plat !. Obiectivul general Cre'terea competitivit ! ii agen ilor economici 'i crearea de noi locuri de munc! prin valorificarea oportunit ! ilor oferite de noile tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n dezvoltarea comer ului electronic, modernizarea managementului afacerilor, finan elor 'i a resurselor umane, promovarea de noi produse 'i servicii. Obiective specifice: dezvoltarea industriei tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii ca una din ramurile strategice, prioritare pentru dezvoltarea economic ! a !rii; formarea 'i consolidarea cadrului legislativ-normativ 'i de reglement !ri specifice domeniului tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul promov!rii economiei 'i comer ului electronic, armonizarea cadrului legislativnormativ la cerin ele interna ionale, *n special, ale Uniunii Europene; crearea 'i promovarea sistemelor na ionale de plat ! electronic !, care ar permite achitarea bunurilor 'i serviciilor prin Internet la costuri acceptabile; dezvoltarea platformelor Internet de comer electronic de scar ! na ional!, integrarea acestora cu platformele interna ionale de comer electronic *ntru promovarea exporturilor de bunuri si servicii locale; utilizarea pe scar ! larg! a comer ului electronic *n achizi iile publice; sporirea gradului de preg !tire a reprezentan ilor mediului de afaceri 'i a institu iilor publice *n domeniul economiei electronice, promovarea avantajelor e-comer ului. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ: elaborarea mecanismelor de implementare a actelor normative, normelor metodologice 'i tehnice pentru aplicarea Legii privind documentul electronic 'i semn!tura digital! 'i Legii privind comer ul electronic; modernizarea politicilor fiscale 'i perfec ionarea legisla iei pentru sus inerea dezvolt !rii sectorului tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii ' i e-comer ului; perfec ionarea cadrului legislativ pentru combaterea fraudelor electronice 'i accesului neautorizat la informa iile electronice; perfec ionarea 'i implementarea legisla iei privind protec ia obiectelor propriet! ii intelectuale, *n special a produselor program 'i a bazelor de date.

37

Cadrul institu ional: crearea centrelor de certificare a semn !turilor electronice in conformitate cu Legea privind documentul electronic 'i semn!tura digital!; crearea Centrului de certificare a produselor program 'i mijloacelor electronice de cifrare a informa iei; facilitarea apari iei furnizorilor independen i de servicii de plat ! electronic! de tip Commerce Service Provider (CSP) sau Payment Service Provider (PSP), atragerea pe pia a local ! a companiilor interna ionale cu renume *n domeniu. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): elaborarea actelor normative, normelor metodologice 'i tehnice, crearea cadrului institu ional necesar pentru implementarea Legii privind documentul electronic 'i semn!tura digital! 'i Legii privind comer ul electronic; elaborarea 'i implementarea la nivel na ional a sistemelor de plat ! electronic! 'i on-line a bunurilor 'i serviciilor comandate prin Internet, dezvoltarea infrastructurii bancare respective; implementarea cardurilor bancare pentru plata electronic ! a salariilor func ionarilor publici 'i angaja ilor din sectorul privat, precum 'i *ncasarea electronic! a impozitelor 'i taxelor; crearea Centrului/Laboratorului de certificare a produselor program 'i a mijloacelor electronice de cifrare a informa iei; elaborarea platformelor Internet de comer electronic de scar ! na ional! pe ramuri int!, integrarea acestora cu platformele interna ionale de comer electronic 'i utilizarea acestora pentru promovarea exporturilor de bunuri si servicii locale; crearea portalurilor guvernamentale Internet, specializate *n efectuarea achizi iilor publice prin licita ii electronice; mobilizarea opiniei publice 'i formarea *ncrederii cet ! enilor *n aplicarea comer ului electronic. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): extinderea 'i perfec ionarea sistemului de pl ! i electronice (e-cash, Internet-banking, smart-carduri) *n sistemul financiar-bancar; actualizarea cadrului legislativ-normativ 'i consolidarea capacit ! ilor institu ionale destinate prevenirii 'i combaterii criminalit! ii electronice; *ncurajarea investi iilor agen ilor economici *n tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii 'i extinderea comer ului electronic. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: lansarea 'i dezvoltarea economiei mobile, *n cadrul c !reia majoritatea tranzac iilor se vor realiza cu ajutorul terminalelor electronice intelectuale

38 mobile noi (de tip comunicatoare mobile, tehnologii PDA 'i PC), precum 'i cu ajutorul re elelor mobile publice pentru acces la informa ie, management, procurarea serviciilor 'i m!rfurilor, realizarea opera iunilor bancare. 4. Educa ia electronic!: preg!tirea genera iei viitoare Termenul e-educa ia semnific ! implementarea 'i utilizarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n scopul eficientiz !rii procesului de predare-*nv! are 'i dezvolt !rii aptitudinilor de autoinstruire pe *ntreg parcursul vie ii. Tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii afecteaz ! conceptele de predare 'i *nv! are prin modul *n care profesorii, elevii 'i studen ii au acces la cuno'tin e 'i ofer! un 'ir de instrumente 'i metode, care faciliteaz ! trecerea de la un mediu de *nv! are centrat pe profesor la un mediu colaborativ, interactiv, centrat pe elev 'i pe student. Necesitatea implement !rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n educa ia formal! 'i neformal! este determinat ! de urm!torii factori: cre'terea exploziv ! a volumului de informa ii, fapt ce impune trecerea de la un proces de instruire bazat pe memorarea cuno 'tin elor la unul ce asigur ! dezvoltarea abilit! ilor de achizi ionare a acestora; globalizarea economiei, cre 'terea fluxurilor interna ionale de informa ii, tehnologii, produse 'i de capital, fapt, ce creeaz ! o competi ie global ! *n domeniul competen elor; impactul tehnologiilor moderne, care modific ! natura muncii 'i tipul de deprinderi 'i reduce ponderea locurilor de munc ! ce necesit! calific!ri joase. $n prezent, *n Moldova, procesul de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul educa ional se afl ! la o etap ! de tranzi ie, informatica 'i/sau tehnologiile informa ionale fiind studiate ca discipline distincte *n *nv! !m*ntul secundar general 'i profesional, mediu de specialitate 'i superior. $n cadrul procesului de reformare a *nv! !m*ntului secundar general au fost elaborate 'i implementate concep ia pred !rii informaticii ca disciplin ! 'colar!, curriculumul 'i manualele respective. Institu iile de *nv! !m*nt superior au instituit noi specialit ! i de profil informatic 'i au implementat metodele de instruire asistat ! de computer *n predarea anumitor cursuri. Nivelul de informatizare a sistemului educa ional este determinat, *n primul r *nd, de dotarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu computere 'i acces la Internet. Analiza situa iei *n domeniu demonstreaz ! c ! valorile indicatorilor respectivi nu corespund cerin elor actuale. Astfel, ponderea institu iilor de *nv! ! m*nt secundar general, dotate cu computere, este doar de 55,8%, iar acces la Internet au doar 6,5% din institu ii. $n *nv! ! m*ntul secundar profesional, *nv! ! m*ntul mediu de specialitate 'i cel superior toate institu iile au laboratoare dotate cu computere, *ns! ponderea 'colilor profesionale 'i a colegiilor ce au acces la Internet este joas ! respectiv 9,9% 'i 31,0%.

39 De'i *n ultimii ani dotarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu computere s-a ameliorat, principalul indicator ce reflect ! gradul de preg !tire a sistemului educa ional pentru edificarea societ ! ii informa ionale 'i anume, num !rul de elevi (studen i) ce revin la un computer, a r !mas foarte mare (fig. 8). Astfel, *n *nv! ! m!ntul secundar general la un computer revin 65 elevi, *n *nv! ! m*ntul secundar profesional 41,2 elevi, *nv! !m*ntul mediu de specialitate 19,5, iar *n *nv! ! m*ntul superior 16,9 studen i. Raport *nd aceste date la num !rul de ore academice din planul de studii 'i capacitatea s !lilor cu computere, se ajunge la concluzia c ! fiec !rui elev *i revin s !pt!m*nal 15-20 de minute de lucru la computer, iar unui student 57-77 de minute. $n cazul sesiunilor de lucru *n Internet, valorile respective s *nt 'i mai mici 2 minute pentru un elev din *nv! ! m*ntul preuniversitar 'i doar 8-12 minute pentru un student din *nv! ! m*ntul superior.
Figura 8. Accesul elevilor 'i studen ilor la computere 'i re eaua Internet Num!rul de elevi/studen i ce revin la un post de lucru 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 $nv! !m*ntul secundar general $nv! !m*ntul secundar profesional Accesul la computer
Sursa: Ministerul Educa iei, 2004.
65,0 41,2 119,3 19,5 41,4 16,9 16,9 802,1

$nv! !m*ntul mediu de specialitate

$nv! !m*ntul superior

Accesul la Internet

Cu toate c ! *n ultimii ani situa ia viz *nd dotarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu computere *ntr-o anumit ! m!sur! s-a ameliorat, circa 44,2% din institu iile de *nv! ! m*nt preuniversitar nu dispun de s !li cu computere, iar la Internet s *nt conectate, cu unele excep ii, doar institu iile din capital ! 'i alte ora 'e ale !rii. Parcul de computere nu mai corespunde cerin elor moderne 'i, din aceast ! cauz!,

40 multe din tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii, destinate instruirii asistate de computer, nu pot fi utilizate *n procesul instructiv. R!m*ne sub nivelul cerin elor actuale gradul de asigurare a institu iilor educa ionale cu produse program destinate instruirii asistate de computer 'i *nv! ! m*ntului la distan !. Cele c *teva produse program, elaborate *n cadrul proiectelor-pilot, nu s *nt accesibile tuturor institu iilor de *nv! ! m*nt, iar prezen a *n Internet a site-urilor ce ofer ! cursurilor de instruire on-line este nesemnificativ!. Volumul cercet !rilor 'tiin ifice *n domeniul pedagogiei *nv! ! m*ntului asistat de computer este mic, iar ponderea manualelor electronice editate *n ara noastr ! nu dep !'e'te 0,3% din num !rul de titluri de literatur ! didactic! 'i metodic!. $nfiin area *n ultimul deceniu *n cadrul institu iilor de *nv! ! m*nt superior a catedrelor 'i a facult ! ilor destinate preg !tirii cadrelor *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ie, a permis, *ntr-o anumit ! m !sur!, asigurarea institu iilor de *nv! ! m*nt preuniversitar cu cadre didactice calificate, ponderea acestora ating *nd *n prezent 26,2% din num !rul profesorilor ce predau disciplinele respective. Majoritatea profesorilor de informatic ! au studii superioare *n domeniul 'tiin elor reale (65,4%), *ns! se atest ! cazuri, *n care informatica este predat ! de cadre didactice cu studii superioare *n domeniul 'tiin elor socio-umane (5,8%) sau chiar f !r! studii superioare (2,6%). Capacit! ile institu ionale insuficiente, lipsa computerelor 'i infrastructura de comunica ii nedezvoltat ! au drept consecin ! cunoa 'terea slab ! de c !tre popula ie a tehnologiilor informa ionale. Astfel, conform rezultatelor unui sondaj reprezentativ la nivel na ional a gospod !riilor casnice, studii superioare *n domeniul tehnologiilor informa ionale au doar 0,8%, studii superioare incomplete 1,2%. Doar 8,9% din responden i au urmat cursuri de utilizare a computerului, iar 78,5% din responden i nu au nici un fel de studii *n domeniul tehnologiilor informa ionale (fig. 9).

41
Figura 9. Ponderea popula iei care are studii *n domeniul tehnologiilor informa ionale
8,9% 10,6% 1,2% 0,8%

78,5%

Nu au studii Cursuri de utilizare a computerului Studii superioare

Sursa: Business Consulting Institute, 2004.

Nu 'tiu/Nu r!spund Studii superioare incomplete

Obstacole *n dezvoltarea educa iei electronice Principalele obstacole care *mpiedic! dezvoltarea educa iei electronice s*nt: legisla ia 'i reglement!rile confuze, cadrul institu ional nearmonizat; dotarea insuficient ! a institu iilor de *nv! ! m*nt cu computere 'i infrastructur! de comunica ii slab dezvoltat !; decalajul digital dintre institu iile de *nv! ! m*nt din localit ! ile rurale 'i cele urbane, dintre institu iile de *nv! ! m*nt secundar general, secundar profesional, mediu de specialitate 'i superioare; lipsa de cercet !ri 'tiin ifice 'i de elabor !ri metodice *n domeniul utiliz !rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n procesul instructiv; nivelul jos de preg !tire a cadrelor didactice *n utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n procesul de predare- *nv! are; lipsa produselor program destinate instruirii asistate de computer 'i a manualelor electronice; absen a unui mecanism de motivare a cadrelor didactice pentru utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n practica pedagogic !; nivelul insuficient de asigurare informa ional! a managementului educa ional. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea educa iei electronice Factorii principali ce favorizeaz ! dezvoltarea educa iei electronice s *nt:

42 popularitatea *n cre 'tere a computerelor, a Internetului 'i a produselor program *n r*ndul celor tineri; sus inerea sectorului educa ional din partea structurilor guvernamentale, sectorului privat 'i a donatorilor externi; cererea cresc *nd! pe pia a muncii *n speciali 'ti de calificare *nalt! *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; nivelul relativ *nalt de salarizare a speciali 'tilor *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, *n special, *n sectorul privat; con'tientizarea de c !tre p !rin i 'i de comunit ! ile locale a necesit ! ii de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n procesul de studii. Obiectivul general Institu ionalizarea metodelor 'i tehnicilor oferite de TIC educa ional, pentru ca el s ! ofere acces la instruire continu !. *n tot sistemul

Obiective specifice: dezvoltarea cadrului legislativ-normativ cu privire la implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul educa ional; asigurarea accesului tuturor elevilor din institu iile de *nv! ! m*nt preuniversitar la mijloacele moderne oferite de TIC: computere personale, produse program pentru instruirea asistat ! de computer, resursele informa ionale ale Internetului; reducerea gradual ! a inegalit ! ii digitale *n accesul la tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii *ntre mediile de re 'edin ! urban-rural 'i tipurile de institu ii de *nv! !m*nt: primar, gimnazial, liceal, secundar profesional, mediu de specialitate 'i universitar; informatizarea managementului educa ional la toate nivelurile sistemului de *nv! !m*nt: primar, secundar general, secundar profesional, mediu de specialitate 'i superior; implementarea *n institu iile-pilot din *nv! ! m*ntul universitar 'i cel mediu de specialitate a modulelor de instruire la distan ! 'i a manualelor electronice; asigurarea condi iilor pentru ca fiecare absolvent al 'colii profesionale, colegiului sau al institu iei de *nv! !m*nt superior s ! cunoasc ! 'i s ! aplice tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii *n volumul prev !zut de ECDL (European Computer Driving Licence Licen a European ! de Utilizare a Computerului); asigurarea condi iilor ca func ionarii publici din administra ia public ! central! 'i local ! s ! cunoasc ! 'i s ! aplice tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii *n volumul prev!zut de ECDL. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ:

43 actualizarea Legii *nv! !m*ntului prin introducerea titlului referitor la *nv! ! m*ntul la distan !; elaborarea regulamentelor de organizare a proceselor de studii 'i de evaluare a cuno 'tin elor pentru instruirea asistat ! de computer 'i *nv! !m*ntul la distan ! bazat pe utilizarea pe scar ! larg ! a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; actualizarea nomenclatorului specialit ! ilor din *nv! !m*ntul superior *n scopul extinderii 'i diversific !rii oportunit ! ilor oferite de universit ! i *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii 'i racordarea lui la cerin ele procesului de la Bologna; actualizarea curriculumului 'i a standardelor educa ionale Informatica pentru *nv! !m*ntul gimnazial 'i secundar general; elaborarea 'i implementarea curriculumului 'i a standardelor educa ionale Tehnologii informa ionale *n aria curricular ! Tehnologii din *nv! !m*ntul secundar general, secundar profesional 'i mediu de specialitate; elaborarea 'i implementarea curriculumului 'i a standardelor educa ionale *n domeniul preg !tirii cadrelor didactice pentru predarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; actualizarea cadrului legislativ-normativ ce reglementeaz ! statutul func ionarului public *n direc ia implement !rii pe scar ! larg ! *n autorit ! ile administra iei publice centrale 'i locale a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Cadrul institu ional: crearea *n cadrul Ministerului Educa iei a Centrului na ional de tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n educa ie, care va asigura coordonarea 'tiin ifico-metodic!, elaborarea 'i implementarea politicilor publice, preg !tirea 'i perfec ionarea cadrelor *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii,*n limitele re elei institu ionale existente; crearea *n cadrul institu iilor de *nv! ! m*nt superior 'i mediu de specialitate, care nu de in catedre de profil, a sec iilor metodice pentru instruirea asistat! de computer 'i *nv! !m*ntul la distan !.

Asigurarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu materiale didactice:

44 asigurarea institu iilor de *nv! ! m*nt preuniversitar cu manuale 'i produseprogram destinate pred !rii disciplinelor obligatorii 'i a celor op ionale din domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; elaborarea 'i dotarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu ghiduri metodice 'i produse program destinate implement !rii instruirii asistate de computer 'i a *nv! ! m*ntului la distan !. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): actualizarea cadrului legislativ-normativ 'i armonizarea cadrului institu ional; dotarea institu iilor de *nv! ! m*nt cu computere; conectarea institu iilor de *nv! !m*nt la Internet; asigurarea institu iilor de *nv! !m*nt cu manuale 'i ghiduri metodice, conform prevederilor actelor normative *n vigoare; implementarea proiectelor-pilot *n domeniul instruirii asistate de computer 'i instruirii la distan !; crearea sistemului de management educa ional; atingerea standardelor prev !zute de ECDL pentru to i absolven ii institu iilor de *nv! !m*nt secundar general, mediu de specialitate 'i superior. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): crearea infrastructurii necesare pentru instruirea asistat ! de computer 'i *nv! ! m*ntul la distan !; implementarea metodelor de instruire asistat ! de computer 'i *nv! !m*ntul la distan ! *n licee, colegii 'i institu iile de *nv! ! m*nt superior; crearea industriei de manuale electronice; atingerea standardelor prev !zute de ECDL pentru to i func ionarii publici. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: integrarea *n spa iul educa ional european 'i realizarea *n volum deplin a standardelor de e-educa ie. 5. .tiin a electronic! ca factor determinant al dezvolt !rii Edificarea societ ! ii informa ionale presupune, *n primul r *nd, extinderea cercet!rilor teoretice 'i aplicative *n domeniul informaticii 'i 'tiin ei computerelor. Totodat !, tranzi ia la o societate bazat ! pe cuno 'tin e necesit ! implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ie 'i *n celelalte domenii de cercetare-dezvoltare, asigur *ndu-se astfel consolidarea infrastructurii inova ionale 'i de transfer tehnologic. Termenul 'tiin a electronic ! (e- 'tiin a) semnific ! efectuarea de cercet !ri teoretice 'i aplicative *n domeniul informaticii 'i 'tiin ei computerelor, implementarea 'i utilizarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n activit! ile de cercetare-dezvoltare 'i de transfer tehnologic. Afirmarea 'tiin ei

45 electronice accelereaz ! procesele de generare a noi cuno 'tin e teoretice ' i aplicative, contribuie la dezvoltarea economiei bazate pe cuno 'tin e, asigur ! accesul tuturor cet ! enilor la cele mai noi informa ii 'tiin ifice. $n ultimii ani *n Moldova s-au *ntreprins anumite ac iuni pentru asigurarea condi iilor de dezvoltare a e- 'tiin ei. Astfel, institu iile din cadrul Academiei de .tiin e a Moldovei au fost dotate cu circa 1000 de computere personale, la un computer revenind 1,4 colaboratori, indicatorul respectiv fiind cel mai bun pe ar!. Circa 700 din computerele personale s *nt conectate la Internet, iar cele 21 de subre ele existente *n institu iile Academiei de .tiin e a Moldovei asigur ! o capacitate de transmitere de circa 1 Mb/s. Re eaua RENAM, creat ! *n cooperare cu principalele universit ! i din ar!, asigur ! un trafic de date de p *n! la 6 Mb/s, fapt ce permite conectarea la Internet 'i a altor institu ii de cercetare-dezvoltare. $n scopul realiz !rii concep iei de informatizare a Academiei de .tiin e a Moldovei 'i utiliz !rii eficiente a re elelor informatice, Centrul Tehnologii Informa ionale al Institutului de Matematic ! 'i Informatic ! a fost reorganizat *n Centrul Resurse 'i Re ele Informa ionale al Academiei de .tiin e a Moldovei. Institu iile de baz ! ale Academiei de .tiin e 'i subdiviziunile de cercetaredezvoltare din componen a principalelor universit ! i din ar! s *nt prezente *n Internet, site-urile respective reflect *nd tematica cercet !rilor 'tiin ifice 'i rezultatele ob inute. Totu'i, *n domeniul afirm !rii 'tiin ei electronice persist ! anumite neajunsuri. Astfel, majoritatea echipamentelor destinate cercet !rilor 'tiin ifice s*nt fizic 'i moral *nvechite, multe din ele nu con in computere *ncorporate 'i nu pot fi integrate *n re elele informatice. Publicarea rezultatelor cercet !rilor 'tiin ifice, cu unele excep ii, se realizeaz ! doar *n forma tradi ional! de lucr !ri tip!rite, ponderea versiunilor electronice fiind nesemnificativ !. Obstacole *n dezvoltarea 'tiin ei electronice Principalele obstacole care *mpiedic! dezvoltarea 'tiin ei electronice s *nt: cadrul legislativ 'i normativ nearmonizat cu necesit ! ile dezvolt !rii 'tiin ei electronice; persisten a metodelor tradi ionale de management 'tiin ific, bazat pe centralizarea excesiv ! 'i subestimarea metodelor de finan are a cercet !rilor *n baza criteriilor de performan !; nesolicitarea poten ialului 'tiin ific existent 'i lipsa de interes din partea mai multor agen i economici de a investi pe termen lung *n proiecte de cercetaredezvoltare; dotarea insuficient ! a institu iilor de cercetare-dezvoltare cu instrumentariu 'tiin ific modern. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea infrastructurii societ ! ii informa ionale Factorii principali ce favorizeaz ! dezvoltarea 'tiin ei electronice s *nt:

46 adoptarea Codului cu privire la 'tiin a 'i inovare 'i reorganizarea *n baza acestuia a *ntregului domeniu de cercetare-dezvoltare; cre'terea preconizat ! a ponderii mijloacelor financiare, alocate din bugetul de stat pentru dezvoltarea 'tiin ei; existen a unui poten ial 'tiin ific competitiv la nivel interna ional *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; receptivitatea colectivelor 'tiin ifice la inova iile din domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; cre'terea ponderii cercet !rilor *n domeniul informaticii 'i nivelul *nalt de preg!tire al infrastructurii informa ionale de a implementa rezultatele acestor cercet!ri; experien a pozitiv ! acumulat ! de colectivele 'tiin ifice *n domeniul elabor!rii 'i implement !rii proiectelor interna ionale din domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Obiectivul general Extinderea 'i aprofundarea cercet !rilor fundamentale 'i aplicative *n domeniul informaticii, ameliorarea condi iilor de desf !'urare a activit ! ilor de cercetare-dezvoltare 'i sporirea eficien ei acestora prin implementarea pe scar ! larg! a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Obiective specifice: crearea suportului 'tiin ific necesar pentru elaborarea 'i implementarea politicilor publice de edificare a societ ! ii informa ionale; informatizarea managementului 'tiin ific, a proceselor de selectare a temelor de perspectiv !, a metodelor de distribuire a mijloacelor financiare bazate pe rezultate; reducerea costurilor experimentelor 'tiin ifice complexe prin aplicarea pe scar! larg ! a computerelor 'i a tehnologiilor informa ionale, implementarea proiect!rii asistate de computer 'i prelucr !rii automatizate a datelor experimentale, a metodelor de simulare pe computer; asigurarea condi iilor pentru diseminarea c *t mai rapid ! a rezultatelor 'tiin ifice 'i a informa iilor referitoare la rezultatele lucr !rilor de cercetaredezvoltare; garantarea accesului on-line la informa ia 'tiin ific! pentru fiecare cercet!tor, institu ie 'i colectiv 'tiin ific de crea ie, indiferent de subordinea departamental! 'i amplasarea geografic!; asigurarea economiei na ionale cu cadre 'tiin ifice de calificare *nalt! *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; crearea conditiilor favorabile pentru investi ii *n cercet !rile tehnologiilor avansate *n domeniul TIC, cu asigurarea din partea statului a posibilelor riscuri viitoare pentru proiectele create cu participarea cercet !torilor 'i proiectan ilor moldoveni.

47

Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ: actualizarea cadrului legislativ-normativ referitor la organizarea 'i dirijarea activit! ilor de cercetare-dezvoltare *n Moldova prin definirea explicit ! a rolului 'i a importan ei tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; racordarea cadrului legislativ-normativ referitor la dreptul de autor 'i protec ia propriet ! ii intelectuale, *n special, *n domeniile ce in de elaborarea produselor program, a bazelor de date 'i a publica iilor electronice, la necesit ! ile actuale 'i de perspectiv! ale unei societ ! ii informa ionale; actualizarea nomenclatorului specialit ! ilor 'tiin ifice prin extinderea 'i diversificarea specializ !rilor din domeniul 'tiin ei computerelor, informaticii, tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; elaborarea cadrului legislativ-normativ referitor la crearea 'i func ionarea bibliotecilor 'tiin ifice on-line. Cadrul institu ional: crearea *n cadrul institu iilor academice 'i a celor de ramur ! a consiliilor 'tiin ifice, responsabile de coordonarea proceselor de elaborare 'i de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; extinderea cu 50% c !tre anul 2006 a capacit ! ilor Institutului de Matematic! 'i Informatic ! a Academiei de .tiin e a Moldovei prin dezvoltarea unor noi direc ii 'tiin ifice fundamentale 'i aplicative orientate spre implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, conform direc iilor prioritare, stabilite de Parlament; Asigurarea institu iilor de cercetare-dezvoltare cu computere 'i mijloace de comunica ie: dotarea c !tre anul 2007 a tuturor institu iilor de cercetare-dezvoltare cu tehnic! performant ! de calcul, asigur *ndu-i fiec !rui colaborator 'tiin ific posibilitatea s! utilizeze computerul personal cel pu in 50% din timpul de lucru; crearea c !tre anul 2007 *n cadrul tuturor institu iilor de cercetaredezvoltare a re elelor Intranet 'i conectarea tuturor institu iilor academice 'i a celor de subordonare ramural ! la Internet prin canale de banda larg !; dotarea c !tre anul 2007 a tuturor bibliotecilor 'tiin ifice din cadrul institu iilor de cercetare-dezvoltare cu computere 'i integrarea acestora *n re elele Intranet 'i Internet; elaborarea 'i implementarea produselor program destinate *nfiin !rii c !tre anul 2006 *n cadrul Bibliotecii Academiei de .tiin e a Moldovei, a Institutului de Economie 'i Informa ie Tehnico- .tiin ific! a Ministerului Economiei, Bibliotecii 'tiin ifice republicane medicale a Ministerului S !n!t! ii 'i a Bibliotecii Na ionale a bibliotecilor on-line. Asigurarea cu cadre 'tiin ifice:

48 consolidarea bazei tehnico-materiale 'i extinderea cu 50% c !tre anul 2006 a capacit ! ilor de *nmatriculare la studii postuniversitare aprofundate (masterat) 'i *n doctorantur ! la specialit ! ile 'tiin ifice ce asigur ! dezvoltarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ie; integrarea cursurilor .tiin a computerelor 'i Informatica *n programele de doctorat din domeniul 'tiin elor reale 'i a celor tehnice, iar a cursului Tehnologii informa ionale 'i de Comunica ii *n toate programele de doctorat din domeniul 'tiin elor socio-umane; extinderea capacit ! ilor 'i *nfiin area, *n parteneriat cu institu iile interna ionale, recunoscute ca lideri *n domeniu, de noi centre de preg !tire 'i/sau de certificare a calific !rilor *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Mobilizarea opiniei publice: editarea de lucr !ri de popularizare a 'tiin ei computerelor, informaticii, tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; preg!tirea 'i punerea pe post a unor emisiuni radio 'i TV destinate con'tientiz!rii de c !tre factorii de decizie 'i a cet ! enilor de r *nd a rolului tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n accelerarea progresului tehnico'tiin ific 'i dezvoltarea uman! a !rii. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): racordarea cadrului legislativ cu privire la cercetare-dezvoltare la necesit! ile actuale 'i de perspectiv! ale societ! ii informa ionale; dotarea institu iilor de cercetare-dezvoltare cu tehnic ! performant ! de calcul 'i conectarea lor la re ele locale 'i globale *n baza tehnologiilor de band ! larg!; modernizarea managementului 'tiin ific prin valorificarea oportunit ! ilor oferite de tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): asigurarea economiei na ionale cu cadre 'tiin ifice de *nalt! calificare *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; cre'terea ponderii cercet !rilor teoretice 'i aplicative *n domeniul informaticii 'i 'tiin ei computerelor; crearea bibliotecilor 'tiin ifice on-line 'i a publica iilor electronice. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: digitalizarea *n volum deplin a patrimoniului 'tiin ific al Moldovei, afirmarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii ca instrumente de cercetare 'i de dirijare a progresului 'tiin ific.

49 6. Cultura electronic !: digitalizarea tezaurului na ional al Moldovei Societatea informa ional! *nainteaz! noi cerin e fa ! de formarea resurselor informa ionale 'i de comunica ii ale mediului cultural, consider *nd patrimoniul cultural drept una din componentele de baz ! ale dezvolt !rii umane. $n domeniul culturii scopul principal al procesului de edificare a societ ! ii informa ionale const! *n punerea la dispozi ia fiec !rei persoane 'i asigurarea dreptului constitu ional al cet ! enilor de accesare egal ! 'i liber ! a informa iei din biblioteci, muzee, arhive, zone protejate 'i alte unit! i culturale. Termenul e-cultura semnific ! implementarea 'i utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul asigur !rii accesului liber la informa ie, stimul!rii respectului pentru identitatea cultural !, diversitatea cultural ! 'i lingvistic!, tradi ii 'i religii, sus inerii dialogului *ntre culturi 'i civiliza ii, precum 'i conservarea 'i prezervarea mo 'tenirii culturale. E-cultura reprezint ! o nou! forma de promovare a valorilor culturale 'i presupune crearea versiunilor electronice ale obiectelor patrimoniului cultural produc iei de carte, colec iilor de patrimoniu cultural mobil (bibliotecile, arhivele, muzeele) 'i imobil, operelor de art ! plastic ! (pictura, grafica, sculptura etc. ), promovarea operelor care au fost create direct *n form ! electronic !, dezvoltarea muzicii, teatrului, coregrafiei 'i cinematografiei, modernizarea *nv! !m*ntului artistic 'i extinderea activit ! ilor uniunilor de crea ie. Implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul promov!rii 'i prezerv !rii valorilor culturale presupune un nivel adecvat de dezvoltare a infrastructurii, *n primul r *nd, dotarea institu iilor culturale cu tehnica respectiv ! 'i asigurarea accesului cet ! enilor la patrimoniul cultural, stocat *n form! electronic!. $n Moldova, informatizarea institu iilor de cultur ! a *nceput cu cele din sistemul bibliotecar, procur *ndu-se *n acest scop echipamentele 'i produsele program dedicate, num !rul sta iilor de lucru *n biblioteci ating *nd *n prezent cifra de 150. De asemenea, au fost realizate anumite proiecte-pilot *n domeniul asigur!rii prezen ei *n Internet a principalelor muzee ale !rii, galeriilor de art !, teatrelor 'i cinematografelor, celor mai renumite opere de art ! 'i monumente ale naturii. Av*nd un caracter de pionerat 'i fiind finan ate mai mult din dona ii ' i sponsoriz!ri, dec *t din aloc !ri din bugetul public na ional, procesele de informatizare *n domeniul culturii nu au schimbat esen ial situa ia viz *nd conservarea valorilor culturale prin aplicarea noilor tehnologii digitale 'i asigurarea accesului cet ! enilor la patrimoniul cultural al !rii. Astfel, *n clasamentul efectuat conform prezen ei *n Internet, institu iile culturale se plaseaz! pe penultimul loc, devans *ndu-le doar pe cele din medicin ! (fig. 10).

50
Figura 10. Prezen a institu iilor *n Internet
40,0%

Institu iile Departamentele guvernamentale Agen#iile, Comisiile, Serviciile

66,6%

78,5%

Presa scris$

28,7% 38,4% 53,3%

Mass-media TV
Radio

Universit! ile

61,7%

Bibliotecile

37,5% 18,1%

Institu iile culturale Teatrele

Muzeele

13,0%

Institu iile medicale

11,3%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Sursa: Serviciul Independent de Sociologie 'i Informa ii "Opinia", 2004.

Obstacole *n dezvoltarea culturii electronice: infrastructura informa ional! 'i de comunica ii subdezvoltat ! a institu iilor de cultur!; lipsa de sinergie *ntre programele culturale 'i cele de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; neadaptarea cadrului legislativ-normativ din domeniul culturii la realiz!rile noilor tehnologii informa ionale 'i persisten a metodelor dep !'ite de management cultural; preg!tirea insuficient ! a personalului din institu iile de cultur ! *n domeniul utiliz!rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; accesul sc !zut al cet ! enilor la valorile patrimoniului cultural prin intermediul mijloacelor oferite de noile tehnologii informa ionale 'i de comunica ii. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea culturii electronice: extinderea domeniilor de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n institu iile culturale ale !rii, cre 'terea cererii de servicii electronice din partea vizitatorilor acestor institu ii;

51 experien a pozitiv !, acumulat ! *n cadrul proiectelor de informatizare a sistemului bibliotecar din ar!; implicarea institu iilor culturale din Moldova *n realizarea mai multor proiecte interna ionale ce au drept scop utilizarea tehnologiilor digitale pentru protejarea 'i promovarea patrimoniului cultural; con'tientizarea de c !tre factorii de decizie a necesit ! ii implement !rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n activitatea institu iilor culturale, conserv!rii patrimoniului cultural prin aplicarea mijloacelor digitale. Obiectivul general Crearea spa iului informa ional cultural, protejarea 'i valorificarea patrimoniului na ional 'i asigurarea accesului liber la valorile culturale na ionale 'i universale pentru to i membrii societ ! ii prin implementarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii. Obiective specifice: realizarea *n volum deplin a drepturilor cet ! enilor de acces la informa ii 'i cuno'tin e prin intermediul noilor tehnologii informa ionale, sta ionar 'i de la distan !, *n sediul institu iilor de cultur! 'i de la domiciliu; informatizarea tuturor institu iilor de cultur ! din Moldova 'i transformarea lor *n actori importan i ai societ ! ii informa ionale, *n centre atractive 'i utile pentru cet! enii fiec!rei comunit! i; lichidarea inegalit! ii digitale *ntre institu iile de cultur! ale Moldovei; digitalizarea tezaurului audio-vizual na ional; facilitarea, *mbun!t! irea calit ! ii 'i operativit ! ii accesului la informa ii 'i la serviciile prestate de c !tre institu iile culturale; asigurarea accesului liber a persoanelor din str !in!tate la valorile culturale ale Moldovei prin intermediul Internetului; sporirea gradului de preg !tire a personalului din institu iile de cultur ! *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ: modificarea cadrului legislativ existent (Legea culturii, Legea cu privire la biblioteci, Legea cu privire la activitatea editorial !, Lega cu privire la ocrotirea monumentelor, Legea muzeelor, Legea teatrelor, circurilor 'i a organiza iilor concertistice) *n scopul determin !rii statutului 'i rolului tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n organizarea 'i func ionarea institu iilor culturale; elaborarea legii 'i a actelor normative conexe referitoare la arhivarea digital! a colec iilor bibliotecilor 'i arhivelor; elaborarea 'i implementarea actelor normative referitoare la prestarea serviciilor din domeniul culturii electronice.

52

Cadrul institu ional: crearea sec iei e-cultur ! *n cadrul autorit ! ilor administra iei publice centrale de specialitate, sarcina c !reia va fi coordonarea la nivel na ional a proceselor de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n institu iile culturale; crearea Centrului de digitalizare a patrimoniului cultural; crearea de centre multimedia *n principalele institu ii culturale ale !rii cu extinderea lor ulterioar! *n toate localit! ile Moldovei; crearea punctelor de acces public la Internet *n toate bibliotecile publice. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): actualizarea cadrului legislativ *n scopul implement !rii serviciilor de ecultur!; elaborarea 'i aprobarea programelor de informatizare a institu iilor culturale de toate nivelele pentru crearea spa iului informa ional cultural unic; elaborarea planului de ac iuni prioritare pentru protejarea patrimoniului cultural, digitalizarea valorilor culturale 'i asigurarea accesului la ele prin intermediul Internet; crearea Centrului de digitalizare a patrimoniului cultural; asigurarea accesului la Internet 'i la re eaua na ional! Intranet pentru toate institu iile de cultur! din ar!; crearea punctelor de acces public la Internet *n toate bibliotecile publice; suportul, dezvoltarea 'i implementarea componentelor de baz ! ale proiectului SIBIMOL 'i extinderea lui *n alte domenii ale culturii; dezvoltarea 'i implementarea programelor de educa ie 'i instruire, inclusiv la distan !, a speciali'tilor din institu iile culturale; crearea bazelor de date a patrimoniului cultural mobil 'i imobil; crearea Bibliotecii na ionale digitale 'i extinderea ponderii serviciilor informa ionale digitale, prestate popula iei. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): crearea spa iului informa ional cultural integrat; crearea portalului electronic al comunit ! ilor culturale; crearea Centrului mobil de digitalizare a patrimoniului cultural. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: asigurarea accesului deplin al tuturor categoriilor sociale la serviciile de ecultur! prin informatizarea integral ! a sistemului na ional de biblioteci, muzee, arhive, teatre, sistemului editorial poligrafic 'i a altor institu ii de cultur ! 'i integrarea acestora *n sistemele informa ionale europene 'i globale din domeniu.

53 7. S !n!tatea electronic !: utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemele de s !n!tate public ! 'i protec ie social! S!n!tatea reprezint ! unul din principalii indicatori ai calit ! ii vie ii 'i factorul primordial al dezvolt !rii durabile a societ ! ii. Ca 'i *n cazul altor !ri, sistemul de ocrotire a s !n!t! ii din Moldova trebuie s ! r!spund! noilor necesit ! i, ap!rute *n urma schimb !rilor demografice 'i socio-culturale, procesului de globalizare 'i progresului rapid al tehnologiilor medicale. Termenul e-s !n!tatea semnific ! implementarea 'i utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n scopul eficientiz !rii ' i umaniz!rii serviciilor medicale 'i de s !n!tate public !, lichid !rii inegalit ! ii *n accesul la serviciile medicale, promov !rii unui mod s !n!tos de via ! 'i cre 'terii responsabilit! ii fiec !rui cet ! ean pentru propria s !n!tate, asigur !rii accesului liber la informa iile cu caracter medical de interes public. Necesitatea implement!rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul de ocrotire a s!n!t! ii din Moldova este determinat ! de urm!torii factori: cre'terea 'i diversificarea cererii de servicii medicale 'i sociale, modific!rile demografice *n structura popula iei; orientarea social ! a sistemului de ocrotire a s !n!t! ii 'i tendin ele de mic'orare a inegalit ! ii *n accesul popula iei la serviciile medicale de calitate; necesitatea amelior !rii controlului *n domeniul eviden ei 'i tratamentului bolilor social dependente ca tuberculoza, HIV/SIDA 'i malaria, *mbun!t! irii s!n!t! ii mamei 'i copilului; cre'terea exploziv ! a volumului 'i a traficului de informa ii medicale cu caracter at*t personal c*t 'i de interes general; complexitatea proceselor de colectare, prelucrare 'i gestionare a datelor cu caracter medical, care trebuie s ! fie veridice, accesibile la momentul 'i *n locul necesar; limit!rile bugetare 'i necesitatea direc ion!rii mijloacelor financiare disponibile c!tre pacient, fapt ce impune optimizarea managementului sanitar. $n prezent, *n Moldova, procesul de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul de ocrotire a s !n!t! ii se afl ! la un moment de tranzi ie, direc iile principale de activitate fiind dotarea institu iilor medicale cu computere, conectarea la re eaua global ! Internet, procurarea produselor program, instruirea personalului. Pe parcursul anilor 1995 2003 au fost realizate mai multe proiecte-pilot, *n cadrul c !rora au fost elaborate baze electronice de date ale cauzelor de deces, ale cazurilor noi de tuberculoz ! 'i boli sexual-transmisibile, sistemele informa ionale de gestionare a datelor din sta ionare, farmacii 'i contabilit ! ile institu iilor medicale. S-au *ntreprins anumite m !suri *n domeniul perfec ion!rii cadrului normativ, fiind elaborate 'i adoptate *n acest scop Concep ia 'i Modelul Sistemului Informa ional Medical, Concep ia Sistemului Informa ional Medical Integrat, Concep ia 'i Caietul de Sarcini ale Sistemului Informa ional Unic pentru asigur !rile obligatorii de asisten ! medical!.

54 Analiza prezen ei *n Internet demonstreaz ! c ! doar 11,3% din toate institu iile medicale au pagini Web, clas *ndu-se conform acestui criteriu pe ultimul loc, fiind devansate de institu iile guvernamentale, mass media, universit! i 'i institu iile de cultur!. Obstacole *n dezvoltarea e-s !n!t! ii: dotarea insuficient ! a institu iilor medicale cu computere, capacitatea insuficient! a re elelor Intranet 'i a canalelor de acces la Internet; nivelul insuficient de instruire a angaja ilor din sectorul de ocrotire a s!n!t! ii 'i a pacien ilor *n domeniul utiliz !rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; imperfec iunile cadrului legislativ-normativ, orientarea acestuia c !tre utilizarea *n calitate de purt!tori de informa ie doar a documentelor scrise; persisten a mecanismelor dep !'ite de management sanitar, dispropor ii *n alocarea mijloacelor materiale 'i financiare diferitelor categorii de institu ii medicale. Factorii ce favorizeaz! dezvoltarea e-s !n!t! ii: consolidarea bazei materiale 'i financiare a sistemului de ocrotire a s!n!t! ii *n urma implement!rii asigur!rilor obligatorii de asisten ! medical!; necesitatea amelior !rii calit ! ii serviciilor medicale, oferite tuturor categoriilor de popula ie, *n special a celor cu venituri mici 'i din localit ! ile rurale; computerizarea cresc *nd! a aparatajului medical, *ncorporarea computerelor *n sisteme complexe de diagnosticare 'i tratament; restructurarea managementului sanitar 'i necesitatea folosirii c *t mai eficiente a resurselor alocate sistemului de ocrotire a s !n!t! ii. Obiectivul general Extinderea accesului la serviciile medicale 'i ameliorarea calit ! ii acestora prin implementarea noilor tehnologii informa ionale 'i de comunica ii *n toate sectoarele sistemului de ocrotire a s !n!t! ii: asisten a medical ! primar !, specializat! 'i de urgen !, prevenirea 'i profilaxia maladiilor, educa ia sanitar ! 'i preg!tirea cadrelor medicale, managementul sanitar. Obiective specifice: dezvoltarea cadrului legislativ-normativ referitor la implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul de ocrotire a s !n!t! ii 'i racordarea lui la cel european; implementarea Concep iei Sistemului Informa ional Medical Integrat pentru gestionarea fluxurilor informa ionale administrative 'i medicale 'i eficientizarea sistemului de management sanitar;

55 implementarea serviciilor de telemedicin ! 'i apropierii serviciilor medicale de locul de trai al pacientului; facilitarea accesului pacien ilor 'i cet! enilor la informa ia despre s!n!tatea public! 'i s !n!tatea personal !, cre 'terea gradului de participare a cet ! enilor la procesul de luare a deciziilor; sporirea gradului de preg !tire a personalului din sistemul de ocrotire a s!n!t! ii *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Domenii de interven ie Cadrul legislativ-normativ: elaborarea 'i implementarea Legii privind drepturile pacientului; elaborarea 'i implementarea Legii privind drepturile 'i responsabilit ! ile medicului; elaborarea cadrului legislativ-normativ referitor la implementarea serviciilor de e-s!n!tate. Cadrul institu ional: reconceptualizarea managementului medical 'i reformarea subdiviziunilor respective; crearea *n cadrul Ministerului S !n!t! ii a Centrului de e-medicin !; implementarea Sistemului Informa ional Medical Integrat. Sarcini pe termen scurt (p *n! *n anul 2007): dezvoltarea cadrului legislativ referitor la implementarea serviciilor de es!n!tate; elaborarea 'i implementarea legii privind drepturile pacientului 'i legii privind drepturile 'i responsabilit! ii medicilor; dotarea institu iilor medicale cu computere 'i conectarea acestora la re elele departamentale 'i globale; dezvoltarea 'i implementarea componentelor de baz ! ale Sistemului Informa ional Medical Integrat; crearea centrului de e-s !n!tate; elaborarea 'i implementarea standardelor de conexiune a re elelor pentru transmiterea datelor 'i documentelor electronice medicale; elaborarea 'i implementarea formularelor documentelor electronice medicale, crearea produselor program destinate gestion !rii bazelor respective de date; implementarea cardurilor unice de identificare a beneficiarilor sistemului de asigur!ri obligatorii de asisten ! medical !; elaborarea conceptului 'i implementarea proiectelor-pilot *n domeniul emedicinii: diagnosticul 'i consulta ia la distan !, telemonitorizarea; instruirea a cel pu in 30% din personalul medical *n utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii;

56 implementarea educa iei medicale postuniversitare la distan !, bazate pe utilizarea Internetului 'i a videoconferin elor; elaborarea paginilor Web a institu iilor medicale 'i a organiza iilor neguvernamentale din domeniu; organizarea serviciilor electronice de referin ! pentru satisfacerea cerin elor informa ionale a popula iei. Sarcini pe termen mediu (p *n! *n anul 2010): realizarea *n volum deplin a Concep iei Sistemului Informa ional Medical Integrat; conectarea tuturor institu iilor medicale la re elele departamentale 'i globale; implementarea *n volum complet a cardurilor unice de identificare a beneficiarilor sistemului de asigur !ri obligatorii de asisten ! medical!; dezvoltarea serviciilor de diagnostic 'i consulta ie la distan !; crearea 'i dezvoltarea sistemului de servicii de telemonitorizare; instruirea *ntregului personal medical *n utilizarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; asigurarea posibilit ! ilor ca to i medicii s ! poat ! beneficia de cursuri de perfec ionare la distan !; implementarea proiectelor-pilot destinate dezvolt !rii serviciilor medicale la distan !. Sarcin! de perspectiv !, dup! anul 2010: aderarea la zona european ! de e-s !n!tate prin implementarea *n volum deplin a standardelor interna ionale 'i asigurarea mobilit ! ii pacien ilor 'i a speciali'tilor *n medicin!. V. Societatea informa ional! 'i Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului Priorit! ile 'i obiectivele pe termen mediu 'i lung ale Strategiei de edificare a societ ! ii informa ionale s *nt indispensabil legate de realizarea *n Republica Moldova a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Astfel, edificarea societ! ii informa ionale este inclus ! ca una din sarcinile principale ale Obiectivului 8 "Crearea societ ! ii globale pentru dezvoltare", principalii indicatori de monitorizare fiind: num!rul de linii telefonice fixe 'i abona i la re elele celulare la 100 de locuitori; num!rul de computere personale la 100 de locuitori; num!rul de utilizatori Internet la 100 de locuitori. Se preconizeaz ! ca p *n! *n anul 2015 num !rul de abona i la telefonia fix ! 'i mobil ! va cre 'te cel pu in de dou ! ori (fig. 11). P *n! la sf *r'itul anului 2006 rata de penetrare a telefoniei fixe va atinge valoarea de 25,0, iar *n anii 20052007 *n zonele rurale vor fi construite circa 151 de mii de linii telefonice.

57 $n scopul asigur!rii accesului popula iei la *ntreaga gam! de servicii oferite de dezvoltarea tehnologiilor informa ionale, se preconizeaz ! cre 'terea num !rului de computere personale (fig. 12) 'i al utilizatorilor Internet (fig. 13) cu o rat ! de cel pu in 15% anual.
Figura 11. Num!rul de linii telefonice fixe 'i abona i la re elele celulare
60 50
39,9

la 100 de locuitori
50,0

40 30 20
10,6 23,8

31,8

10 0
1990199219941996199820002002200420062008201020122014

Linii telefonice si abonati la retele celulare Obiectivul preconizat Not!: Obiectivul preconizat reprezint! dublarea num!rului de abona i la telefonia fix! 'i mobil! *ntre anii 2002 'i 2015. Sursa: Departamentul Statistica al Organiza iei Na iunilor Unite Baza de Date Indicatorii Mileniului (estim!ri ale UIT); Agen ia Na ional! pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic!.

58
Figura 12. Evolu ia num!rului de computere personale
la 100 de locuitori

15

10
13,9

5
1,5 0,2 1,8

6,9 2,6 4,0

0
1995 2000 2002 2003 2006 2010 2015

Calculatoare personale

Obiectivul preconizat

Not!: Obiectivul preconizat reprezint! cre'terea num!rului de computere personale cu o rat! de cel pu in 15% anual. Sursa: Departamentul Statistica al Organiza iei Na iunilor Unite Baza de Date Indicatorii Mileniului (estim!ri ale UIT)); Agen ia Na ional! pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic!.

Figura 13. Evolu ia num!rului de utilizatori Internet 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

la 100 de locuitori

42,8 21,3 8,0 0,03 1,2 3,3 12,2

1997

2000

2002

2003

2006

2010

2015

Utilizatori Internet Obiectivul preconizat

Not!: Obiectivul preconizat reprezint! cre'terea num!rului de utilizatori Internet cu o rat! de cel pu in 15% anual. Sursa: Departamentul Statistica al Organiza iei Na iunilor Unite Baza de Date Indicatorii Mileniului (estim!ri ale UIT); Agen ia Na ional! pentru Reglementare *n Telecomunica ii 'i Informatic!.

VI. Mecanismele de implementare, monitorizare 'i evaluare Procesul de implementare a prezentei Strategii se va desf !'ura la nivel na ional 'i local. La nivel na ional responsabilitatea pentru implementarea componentelor Strategiei o vor avea ministerele 'i departamentele de resort, *n

59 timp ce la nivel local de implementare vor fi responsabile autorit ! ile administra iei publice locale. Ca autoritate a administra iei publice, responsabil ! de monitorizarea activit ! ilor prev !zute *n Planul de ac iuni pentru realizarea Strategiei se desemneaz ! Departamentul Tehnologii Informa ionale. La nivel na ional, procesul de implementare va fi coordonat de Comisia Na ional! pentru Edificarea Societ ! ii Informa ionale, creat ! prin Hot !r*rea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004. Comisii cu func ii similare vor fi create *n ministere, departamente 'i unit! i administrativ-teritoriale. Ministerele, departamentele 'i autorit! ile administra iei publice locale: vor elabora planuri anuale de activitate privind *ndeplinirea Planului de ac iuni pentru realizarea Strategiei Na ionale de Edificare a Societ ! ii Informa ionale - "Moldova-electronic !"; vor determina persoana (la nivel de viceministru, vicedirector al departamentului) ' i subdiviziunea responsabil ! de implementarea tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sectorul gestionat. Comisiile vor elabora rapoarte anuale despre m !surile efectuate privind implementarea componentelor Strategiei, care vor fi prezentate spre aprobare ministerelor, departamentelor 'i respectiv, conducerii unit ! ilor administrativteritoriale. $n baza rapoartelor de la departamente 'i unit ! ile administrativteritoriale, Departamentul Tehnologii Informa ionale va preg !ti un raport na ional, prezent *ndu-l Comisiei Na ionale 'i Guvernului pentru examinare 'i aprobare. Ministerele de resort 'i autorit ! ile administra iei publice locale vor coopera cu societatea civil ! 'i organiza iile din sectorul privat. Implementarea unor activit ! i prev !zute *n Planul de ac iuni pot fi delegate organiza iilor neguvernamentale relevante. Procesele de implementare a Strategiei vor fi monitorizate *n baza setului de indicatori e-Europe, utilizat pe larg *n !rile comunit! ii europene:
INDICATORI INTERNET Access 'i utilizarea Internetului *n societate 1. Procentul persoanelor, care au acces la Internet la domiciliu. 2. Procentul persoanelor cu acces regulat la Internet, total 'i dezagregat pe categorii de v *rst!, sex, studii, mediu de re'edin ! 'i domeniul de activitate. Acces 'i utilizarea TIC *n business 3. Procentul persoanelor din companii, care folosesc computere conectate la Internet *n activitatea lor, dezagregat pe categorii de *ntreprinderi 'i domenii de activitate. Costul accesului la Internet 4. Pre urile accesului la Internet, dezagregat pe mediul de re'edin ! 'i tehnologiile utilizate. SERVICIILE PUBLICE MODERNE ON-LINE E-guvernarea 5. Num!rul de servicii publice de baz! accesibile total on-line. E-educa ia 6. Num !rul de elevi per computer cu acces Internet (doar PC pentru procesul de studii au fost incluse), dezagregat pe tipuri de institu ii de *nv! !m*nt 'i amplasarea geografic! a acestora. 7. Num !rul de elevi/studen i la un computer, dezagregat pe tipuri de institu ii de *nv! !m*nt 'i amplasarea geografic! a acestora.

60
8. Num!rul de elevi/studen i la un computer conectat la Internet, dezagregat pe tipuri de institu ii de *nv! !m*nt 'i amplasarea geografic! a acestora. E-s!n!tatea 9. Procentul cet ! enilor (peste 16 ani), care folosesc Internetul pentru c !utarea informa iilor de s!n!tate. 10. Procentul general al medicilor care folosesc *nregistr!ri electronice ale pacien ilor. 11. Procentul speciali 'tilor din domeniul s !n!t! ii 'i asisten ei sociale care utilizeaz ! computerul la locul de munc!. Mediul e-business-ului 12. Achizi iile 'i v*nz!rile on-line. 13. Procentul comer ului electronic *n comer ul total. 14. Indicele de preg!tire electronic! a businessului. Securitatea informa iei 15. Experien a utilizatorilor Internet *n domeniul securit! ii TIC. 16. Procentul utilizatorilor, care au probleme de securitate (viru'i, hakeri). 17. Procentul *ntreprinderilor cu acces la Internet, care au probleme cu securitatea. Acces *n band! larg! (broadband) 18. Penetrarea Broadband. 19. Prezen a accesului broadband (procentul de gospod!rii) pe tipuri de platforme. 20. Procentul companiilor cu acces *n band! larg! la Internet. 21. Procentul gospod!riilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet *n band! larg!. 22. Procentul autorit! ilor administra iei publice cu acces *n band! larg!.

Valorile actuale ale indicatorilor din setul e-Europe s anexa E.

*nt prezentate *n

Acestea vor fi colectate respectiv de c !tre Departamentul Statistic ! ' i Sociologie, ministere 'i departamente, autorit ! ile administra iei locale, organiza iile neguvernamentale 'i din sondaje speciale realizate de c !tre institu iile de cercetare. Datele statistice 'i administrative, necesare pentru monitorizarea edific !rii societ! ii informa ionale, ob inute din sondaje sociologice, vor fi prezentate de unit! ile de statistic ! 'i autorit ! ile administra iei publice centrale 'i locale. Informa ia respectiv ! va fi clasificat ! pe gen, v *rst!, etnie, statut socio-economic 'i plasare geografic !. Datele respective vor fi utilizate la elaborarea Raportului anual de evaluare a gradului de preg !tire electronic ! a !rii. Aceasta va permite estimarea impactului procesului de implementare a Strategiei asupra diferitelor categorii de cet! eni. Finan area ac iunilor legate de implementarea Strategiei se va efectua din bugetul de stat, bugetele unit ! ilor administrativ-teritoriale, surse extrabugetare, de *ntreprinderile private, din dona ii interne 'i externe. Ministerele, departamentele 'i unit ! ile administrativ-teritoriale, *n baza rapoartelor sectoriale anuale de informatizare a domeniului ce ine de competen a lor, vor elabora 'i prezenta Departamentului Tehnologii Informa ionale propuneri de finan are a ac iunilor respective. Departamentul Tehnologii Informa ionale, la r *ndul s !u, va generaliza propunerile parvenite 'i va prezenta Comisiei Na ionale 'i Guvernului propuneri de finan are din bugetul de stat a proiectelor 'i programelor de informatizare, realizarea c !rora ine de edificarea societ! ii informa ionale *n Moldova.

61 $ncep*nd cu 2006, *n bugetul de stat 'i al unit ! ilor administrativ-teritoriale vor fi prev !zute mijloace financiare destinate implement !rii prezentei Strategii, care vor fi specificate *ntr-un compartiment distinct Moldova electronic !.

Anexa A Gradul de preg!tire electronic! a Republicii Moldova pentru edificarea societ ! ii informa ionale Un instrument eficient de evaluare a gradului de preg !tire electronic ! a Republicii Moldova pentru edificarea societ ! ii informa ionale este metodologia Harvard, care este orientat ! spre specificul !rilor *n curs de dezvoltare, fiind utilizat! pentru estimarea nivelului de preg !tire electronic ! a mai multor !ri din cadrul Comunit ! ii Statelor Independente 'i a Europei de Sud-Est. Metodologia Harvard se bazeaz ! pe analiza aspectelor sociale ale proceselor de implementare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, fapt ce corespunde politicilor actuale 'i de perspectiv ! ale !rii noastre *n domeniul cre 'terii economice ' i eradic!rii s!r!ciei. Conform metodologiei Harvard, modificate *n corespundere cu specificul Republicii Moldova, realiz !rile !rii noastre *n domeniul edific !rii societ ! ii informa ionale pot fi exprimate numeric cu ajutorul Indicelui Preg !tirii Electronice (IPE) care ia valori de la 1 (nivel sc !zut de dezvoltare) la 4 (nivel

62 *nalt de dezvoltare). IPE evalueaz ! realiz !rile !rii *n cinci domenii ale dezvolt!rii digitale (vezi anexa B): accesul la re ea disponibilitatea, costul 'i calitatea re elelor informa ionale 'i de comunica ii; educa ia digital ! gradul de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii *n sistemul de *nv! ! m*nt, existen a programelor de preg !tire a for ei de munc! pentru sectorul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; societatea digital! nivelul de utilizare de c !tre cet! enii unei comunit ! i a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii la locul de munc ! 'i acas !, existen a de oportunit ! i semnificative pentru cei care posed ! abilit ! i ' i cuno'tin e *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii; economia digital! nivelul de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii de c !tre companiile private 'i autorit ! ile administra iei publice pentru a interac iona nu numai *ntre ele, dar 'i cu publicul; politici pentru integrarea digital ! influen a benefic ! sau prohibitiv ! a cadrului legislativ asupra dezvolt !rii, implement !rii 'i utiliz !rii tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Pentru fiecare din aceste domenii, *n baza indicatorilor tehnico-economici 'i socio-demografici, se calculeaz ! c *te un indice par ial, valorile c !ruia reprezint! realiz!rile !rii *n domeniul respectiv (fig. 14).
Figura 14. Evaluarea gradului de preg!tire electronic! a Republicii Moldova Accesul la re ea 4
3,48

3
3,17

2 Politici digitale
2,97 2,50 3,08

1 0

3,00

Educa ia digital!

2,25 3,00 2,94 3,20

Economia digital!

Societatea digital!

2003-2004

1999-2000

63
Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004.

Pe parcursul anilor 1999 2004 Indicele Preg !tirii Electronice a Republicii Moldova a crescut de la 2,78 la 3,13, fapt ce semnific ! ameliorarea situa iei *n elaborarea 'i implementarea politicilor publice de edificare a societ ! ii informa ionale. Analiza indicilor par iali pentru fiecare din cele cinci domenii (fig. 14) conduce la urm !toarele concluzii: politicile statului, chemate s ! accelereze cre 'terea gradului de utilizare a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii, de 'i au cunoscut o ameliorare considerabil!, mai r!m*n sub nivelul necesit ! ilor societ! ii; cea mai mare cre 'tere s-a *nregistrat *n domeniul economic, *ns!, din punctul de vedere al preg !tirii electronice, economia digital ! r!m*ne semnificativ *n urm!. nivelul de utilizare de c !tre cet ! eni a tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii la locul de munc ! 'i acas ! este *n cre 'tere 'i, *n ansamblu corespunde necesit! ilor actuale; situa ia *n domeniul educa iei digitale s-a schimbat nesemnificativ 'i necesit! o aten ie sporit! din partea statului; o cre 'tere semnificativ ! s-a *nregistrat *n accesul la re ea, progresul fiind determinat, *n linii mari, de ini iativa *ntreprinderilor publice 'i private ce activeaz! *n domeniul tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii. Fiind bazat pe estim !ri ce depind de contextul local, Indicele Preg !tirii Electronice se utilizeaz ! mai pu in pentru compara ii interna ionale. Pentru astfel de compara ii este destinat Indicele Accesului Digital (IAD), care evalueaz ! posibilit! ile cet ! enilor de a avea acces 'i a utiliza tehnologiile informa ionale ' i de comunica ii. IAD evalueaz ! realiz !rile !rii *n baza a cinci factori, care descriu accesul popula iei la tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii (anexa C): dezvoltarea infrastructurii, caracterizat ! prin num !rul de telefoane fixe ' i mobile la 100 de locuitori; disponibilitatea, exprimat ! prin ponderea costului mediu de acces la Internet (20 de ore pe lun !) *n venitul mediu lunar pe locuitor; nivelul de educa ie al popula iei, caracterizat ! prin gradul de alfabetizare a popula iei adulte 'i rata brut! de *ncadrare *n toate nivelurile de *nv! !m*nt; calitatea, exprimat ! prin num !rul de abona i prin tehnologii de band ! larg ! la 100 de locuitori 'i capacitatea de trafic Internet pe locuitor; gradul de utilizare, exprimat prin num !rul de utilizatori Internet la 100 de locuitori. Valorile indicilor par iali, calcula i pentru fiecare din ace 'ti factori (fig. 15) demonstreaz ! c !, cauzele principale care *mpiedic! accesul popula iei la facilit! ile oferite de tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii s *nt calitatea joas! a conexiunilor, costurile *nalte ale Internetului 'i deficien ele infrastructurii.

64

Figura 15. Componentele indicelui de acces digital (anul 2003)

Dezvoltarea infrastructurii 1,0 0,8 0,6 Gradul de utilizare

0,20

0,4 0,2 0,0

0,25 0,55

Disponibilitatea

0,00

0,89

Calitatea

Nivelul de educa ie

Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004.

Conform valorii Indicelui de Acces Digital, calculate pentru anul 2002, Republica Moldova (0,37) este considerat ! o ar! cu nivel mediu de acces digital, fiind plasat ! *n lista celor 178 de !ri pe locul 114, *ntre Swaziland 'i Mongolia. Cu toate c ! se afl ! *n aceia 'i grup ! cu Republica Moldova, !rile vecine au IAD mai *nalt: Rom0nia 0,48, iar Ucraina 0,43. $n pofida faptului c ! *n anul 2003 Moldova a *nregistrat o cre 'tere a IAD, aceast ! cre 'tere a fost nesemnificativ !, valoarea IAD (0,38) r !m*n*nd una din cele mai mici *ntre !rile europene (fig. 16).

65
Figura 16. Valorile indicelui de acces digital pentru Republica Moldova 'i unele !ri (anul 2002) 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0,0
ia a ia ia a si a s ia na ia va do A ed an an ru ni ni an SU Ru to to la cr tu m m rm Su lb en an ai ia A
0,85 0,78 0,74 0,67 0,56

0,54 0,50 0,49 0,48 0,43 0,39 0,37 0,30

Be

Li

er

Le

Es

Ro

Sursa: Raportul Global Dezvoltarea Telecomunica iilor 2003, Uniunea Interna ional! a Telecomunica iilor

Pentru estimarea nivelului 'i a evolu iei proceselor de dezvoltare a diferitelor sectoare ale tehnologiilor informa ionale 'i de comunica ii se utilizeaz! Indicele de Infostare (IIS), care reprezint ! prin valori sintetice capacitatea re elelor 'i gradul de penetrare a acestora, nivelul de educa ie a popula iei 'i intensitatea utiliz !rii mijloacelor de comunica ii (anexa D). Conform valorilor Indicelui de Infostare din anul 2001, Moldova s-a clasat pe locul 84, ocup *nd penultimul loc *n Europa, devans *nd-o doar pe Albania. $n cazul Republicii Moldova valorile Indicelui de Infostare s *nt cu mult mai mici dec*t cele medii pe plan global (fig. 17), fapt ce presupune interven ii energice, *n primul r*nd, *n dezvoltarea infrastructurii societ ! ii informa ionale.

ol

66
Figura 17. Valorile indicelui de infostare pentru Republica Moldova 'i unele !ri (anul 2001) 250
231 218

200

192

150

141

100

99

105

73

73 58 50 32 45

50

0
a ia ia A a ia ia ia a ia an i va do A SU ed an on Ru s to cr a m m an Le t M ol Es rm Su tu lb en i an in ni a

Ro

er

Sursa: Monitorizarea diferen ierii digitale 'i a urm!rilor acesteia, Orbicom, 2003.

Un alt instrument relevant de evaluare a gradului de preg !tire electronic ! *l reprezint! setul de indicatori e-Europe, utilizat pe larg *n !rile comunit ! ii europene. Conform valorilor acestor indicatori (anexa E), ara noastr ! are anumite realiz !ri *n domeniul e-educa iei 'i e-busnessului, *ns! decalajul digital dintre localit ! ile urbane 'i rurale 'i capacit ! ile limitate ale infrastructurii reprezint! obstacole serioase *n calea edific !rii societ! ii informa ionale.

Li

67

Anexa B Calculul indicelui preg!tirii electronice Conform metodei Harvard, indicatorii tehnico-economici 'i sociodemografici, care descriu gradul de preg !tire electronic !, se clasific ! *n 19 categorii. Categoriile, la r *ndul lor, se clasific ! *n cinci grupuri, ce reprezint ! principalele domenii de edificare a societ ! ii informa ionale: accesul la re ea, educa ia digital !, societatea digital !, economia digital !, politici pentru integrarea digital!. $n func ie de nivelul de dezvoltare, pentru fiecare indicator tehnicoeconomic 'i socio-demografic se calculeaz ! un indice par ial, c !ruia, *n corespundere cu o scar ! de evaluare, i se atribuie valori de la 1 (nivel sc !zut de dezvoltare) la 4 (nivel *nalt de dezvoltare). Indicele Preg !tirii Electronice pentru fiecare categorie, domeniu 'i pe ar! se calculeaz ! ca media aritmetic ! a indicilor par iali. $n tabelul ce urmeaz ! este prezentat calculul indicilor par iali pentru anii 20032004, clasifica i pe categorii 'i domenii.
Denumirea indicatorilor 1 DOMENIUL ACCESUL LA RE1EA Categoria. Infrastructura O bun! parte din comunitate are acces rapid la serviciile telefonice. Telefonia mobil! este *n cre'tere Teledensitatea este *ntre 8 'i 40 de linii principale la 100 de persoane Penetrarea telefoniei mobile este *ntre 3% 'i 14% Penetrarea serviciilor prin cablu este aproximativ 10% Categoria. Disponibilitatea Internetului Exist! c*teva oportunit! i de acces public la Internet Exist! mai mult de doi ISP locali la 1 milion de locuitori S*nt disponibile solu ii alternative pentru l!rgimea de band!, ca DSL-ul (digital subscriber line) sau accesul prin modem de cablu TV. Cei mai mul i utilizatori pot g!si ofertele dorite pentru componente ca vitez!, suportul tehnic, securitatea, calitatea sau pre ul ISP asigur! servicii de web hosting pentru abona i Numero'i furnizori de servicii Internet ofer! linii dedicate Categoria. Costul Internetului Pre urile pentru conectarea la Internet reflect! competi ia *n cre'tere pe pia a de telecomunica ii, *ns! s*nt suficient de ridicate pentru ca s! descurajeze utilizarea intensiv! de c!tre utilizatori Majoritatea cet! enilor *'i permit financiar accesul la Internet Competi ia *n oferirea de linii dedicate exist!, pre urile *nregistreaz! o tendin ! constant! de sc!dere, dar se p!streaz! totu'i la valori ridicate O rat! fix! este stabilit! pentru convorbirile telefonice locale Valoarea indicelui par ial 2 3,48 3,25 3 3 3 4 3,80 3 4 4 4 4 3,40 3 3 3 4

68
Denumirea indicatorilor Pre urile pentru liniile dedicate s*nt stabilite prin competi ie Categoria. Viteza 'i calitatea re elei Mai pu in de 50 de erori la 100 de linii telefonice s*nt raportate *n fiecare an Valoarea indicelui par ial 4 3,43 3

1 Liniile *nchiriate cu viteze de transfer de p*n! la 64 Kbps s*nt accesibile pentru majoritatea companiilor private 'i ISP-uri. $n unele zone vitezele de transmisii de date s*nt mai reduse Facilit! ile de telecomunica ii din comunitate s*nt de cele mai multe ori suficiente, de'i la ore de v*rf viteza de reac ie a re elei este mult mai redus! Pierderile conect!rii s*nt relativ rare Peste 90% din telefoanele locale reu'esc Leg!turile telefonice s*nt pierdute foarte rar Accesul la viteze de transmisie prin dial-up modem de p*n! la 56 Kbps este disponibil pentru majoritatea utilizatorilor, precum 'i solu ii alternative ca DSL, modemuri de cablu TV sau telefonie mobil! Categoria. Echipamente 'i produse program Cele mai multe produse ICT s *nt aduse din afara !rii, dar exist! o industrie local! cu tendin e clare de dezvoltare care s! se adapteze la cerin ele comunit! ii Exist! softuri adaptate la limba local! O varietate de oferte de software 'i hardware s*nt foarte accesibile pentru majoritatea companiilor private mici 'i mijlocii, precum 'i pentru majoritatea indivizilor Categoria. Suport tehnic 'i servicii Instalarea liniilor principale dureaz! doar c*teva zile Furnizorii de servicii telefonice pot fi contacta i printr-o serie de modalit ! i, ca po 'ta electronic!, po 'ta regulat ! sau telefon. Problemele raportate s *nt rezolvate de obicei *n 48 de ore. Ajutorul on-line este accesibil 'i poate oferi solu ii alternative pe loc. Serviciul pentru clien i este considerat o surs! de avantaj competitiv pentru furnizorul de servicii. Suportul tehnic este la *ndem*na oric!rui utilizator O pia ! competitiv ! 'i sofisticat ! de resurse umane *n software, hardware, web design, administrare de re ea *ncorporeaz! realiz !rile tehnice de ultim ! or ! *n serviciul oferit DOMENIUL POLITICI PENTRU INTEGRAREA DIGITAL, Categoria. Reglementarea telecomunica iilor Planuri pentru liberalizarea sectorului telecomunica iilor exist! 'i s*nt implementate Progresul *n dob *ndirea accesului universal este vizibil, dar multe obstacole apar *n implementare Operatori de telecomunica ii alternativi concureaz ! *n oferirea de servicii de re ele private, linii *nchiriate 'i alte servicii de telecomunica ii pentru mediul de afaceri Furnizorii existen i de re ele s*nt deschi'i competi iei Reglementarea este eficient! *n promovarea accesului universal O institu ie independent ! de reglementare desemneaz ! politicile 'i procedurile de implementare Cet! enii 'i mediul de afaceri au un num !r de op iuni pentru serviciile de telecomunica ii 'i transport date Re elele existente au fost deschise pie ei competitive 'i noi furnizori profit! de aceste aranjamente pentru a intra pe pia !

2 3 3 3 4 4 4 3,00 3 3 3 4,00 4

4 2,97 3,60 3 3 3 3 4 4 4 4

69
Exist! o competi ie dinamic ! *ntre furnizorii de telefonie mobil !. $ntregul spectru adopt! standarde interna ionale, iar sistemul de licen iere *ncurajeaz! noile intr !ri pe pia ! Oferirea de servicii cu valoare-ad !ugat! ca l !rgimea de band ! pe Internet este recunoscut! drept o surs! de avantaj competitiv Categoria. Politicile de comer TIC Bariere *mpotriva comer ului pentru echipamentul de TIC au fost reduse, dar s *nt *nc! relevante Se simte o deschidere c !tre serviciile din domeniul comer ului electronic 'i al re elelor TIC Investi iile str!ine directe *n sectorul TIC sunt *ncurajate, cu c*teva restric ii 4 4 2,33 2 2 3

1 DOMENIUL ECONOMIA DIGITAL, Categoria. Oportunit! ile de angajare *n TIC De'i exist! ceva oportunit ! i de angajare care necesit ! abilit! i tehnice, cei mai mul i profesioni'ti cu experien ! TIC ori trebuie s ! se mute *n alt ! comunitate pentru a- 'i g!si de lucru ori nu pot g!si de lucru *n domeniul lor Abilit! ile tehnice *n comunitate devin o surs ! de avantaj competitiv 'i *ncep s ! atrag! investi ii 'i oportunit! i de angajare din afara comunit! ii Un num !r semnificativ de firme *n comunitate au drept criteriu de angajare cuno'tin ele 'i abilit! ile *n TIC Categoria. Comer ul electronic *ntre firm! 'i consumator Multe firme ofer ! pe website informa ii importante despre companie. Deseori informa ia nu este adusa la zi sau nu este relevant! Paginile de web ofer! informa ii despre produsele 'i serviciile oferite Cump!rarea lor se realizeaz ! *n marea majoritate prin contact direct, prin fax sau telefon, dar 'i e-mail. Unele companii au introdus deja aplica ii de plasare a comenzii pe Net Categoria. Comer ul electronic *ntre firme Faxul 'i telefonul s *nt folosite *n mod regulat pentru a plasa comenzi sau pentru a sus ine leg !tura cu clien i la distan !, de 'i *n majoritatea cazurilor s *nt cerute 'i tranzac ii pe h*rtie (mai ales pentru semn!turi) Folosirea sistemelor electronice a m !rit eficien a 'i transparen a 'i a mic 'orat costul tranzac iilor *n interac iunea dintre firme Unele din tranzac iile dintre firme s *nt sus inute prin sisteme electronice, dar unele din tranzac ii cer elaborarea unor documente scrise specifice Tranzac iile dintre firme constituie un mic procentaj din comer ul electronic *n ansamblu Categoria. E-guvernare Unele agen ii guvernamentale ofer ! pe website-ul lor informa ii importante, incluz*nd registre cu serviciile oferite, ore de func ionare ale birourilor, 'i formulare care pot fi imprimate. Informa ia este de multe ori irelevant ! sau *nvechit!. Tranzac iile iau loc *n mod direct, prin fax, telefon sau e-mail Autorit! ile administra iei publice folose 'te uneori Internetul sau alte mijloace mediate electronic pentru men inerea rela iilor cu diver'i contractori sau furnizori DOMENIUL EDUCA1IA DIGITAL, Categoria. Accesul 'colilor la TIC Computerele pot fi g !site at *t la nivelul universit ! ii c *t 'i *n 'colile gimnaziale 'i primare P*n! la 10-15 computere pot fi g !site *n laboratoare, cu aproape 4 studen i la un computer

2 2,94 3,00 2 3 4 3,00 3 3 3 2,75 2 3 3 3 3 3

3 3,08 3 3 3

70
Laboratoarele de computere s *nt *n general deschise numai pentru cursurile speciale de computere, *n timpul zilei, 'i s *nt *nchise dup ! terminarea 'colii, sau pot fi deschise numai pentru profesori Computerele tind s ! fie de genera ie mai veche, ca de exemplu PC-uri 486 sau mai noi, 'i pot fi legate *n re ea cu un server file&mail $n unele cazuri exist ! 'i o re ea local! (LAN). Dac ! *n institu ie au fost deschise mai multe laboratoare, acestea pot fi legate *ntr-o re ea a 'colii Uneori PC- urile independente pot avea o bibliotec! limitat! pe CR-ROM Laboratorul asigur! conectarea la Internet prin dial-up, care sus ine accesul limitat la WWW Categoria. Dezvoltarea educa iei prin TIC Studen ii 'i profesorii folosesc computerele pentru a completa metodele tradi ionale de studiu Profesorii care *n general folosesc computerele, s *nt *n general abili *n folosirea aplica iilor de procesare Word 'i pot accesa informa iile off-line de pe CD-ROM. Pot folosi computerele pentru ilustrarea unor studii de caz, *n cadrul unor cursuri 1 $n unele cazuri, profesorii acceseaz ! 'i organizeaz ! informa ia de pe WWW, distribuie informa iile prin e-mail 'i creeaz! informa ii *n format electronic, pentru a o *mp!rt!'i prin Internet cu persoane din 'coal! sau din afara ei Categoria. Dezvoltarea for ei de munc! *n TIC Cursurile tehnice 'i programe de instruire *n TIC s *nt disponibile *ntr-o varietate de centre publice 'i private Accesul la instruire (cursuri) on-line este limitat Unele firme 'i *ntreprinderi ofer! instruire TIC pentru angaja ii lor Exist! multe 'coli tehnice cu specializare *n tehnologia informa iei 'i comunic!rii sau 'tiin a computerelor DOMENIUL SOCIETATEA DIGITAL, Categoria. Oameni 'i organiza ii *n re ea C0teva companii private 'i institu ii 'i-au *nregistrat un domen pe Internet. Exist! mai pu in de 2 domene la 1000 de locuitori Cea mai mare parte a popula iei a auzit de Internet, dar pu ini *l folosesc Cea mai mare parte a utilizatorilor de Internet s*nt b!rba i *ntre 10 'i 35 ani Cel pu in 10% din popula ie folose'te cu regularitate Internetul Advertisingul *n mass-media tradi ional! pentru companii private sau resurse on-line este un fenomen relativ obi'nuit Categoria. Con inut electronic relevant Exist! unele website-uri locale, de 'i cele mai multe au con inut static 'i s *nt aduse la zi foarte rar. Website-urile au informa ii relevante pentru diverse grupuri din comunitate Multe pagini de web s*nt accesibile *n limba local! sau *ntr-o limb! folosit! pe Net Sistemul de anun on-line, forumurile pentru grupurile de utilizatori, buletinele de informa ie 'i/sau camerele de discu iile s*nt folosite uneori Exist! oportunit! i de instruire *n sau pentru Internet, dar pre urile nu s *nt accesibile oriunde 'i pentru oricine Categoria. TIC *n via a cotidian! Telefoanele publice exist ! *n cele mai multe p !r i ale comunit ! ii 'i s *nt folosite cu frecven ! Unii membri ai comunit! ii au acces la Internet acas! Un num!r din ce *n ce mai mare de persoane folosesc frecvent centre media, cafenele Internet 'i alte facilit! i oferite publicului de firme private pentru o sum! fix! 3 3 3 3 3 3,00 3

3 2

3 3,25 3 3 3 4 3,20 3,20 2 3 3 4 4 3 3 3 3 3 3,40 3 3 3

71
Mul i membri ai comunit ! ii folosesc tehnologiile informa iei 'i comunic !rii (telefoane mobile, agende electronice, pagere, computere personale) *n asisten ! *n via a de zi cu zi Persoanele care nu au acces la Internet acas !, 'coal! sau locul de munc !, folosesc o varietate de op iuni publice 'i private de acces, cafenele Internet sau centre comunitare Categoria. TIC la locul de munc! Organiza iile folosesc relativ des tehnologiile informa iei 'i comunic !rii pentru a- 'i spori eficien a Multe computere *n firme private s *nt legate *n re ea pentru procesare de date 'i alte aplica ii necesare activit! ii zilnice Unii angaja i folosesc Internetul *n cercetare sau afaceri, de 'i cei mai mul i folosesc *n comun computerele pentru aceasta Unii angaja i folosesc e-mail-ul pentru comunicarea intern! Oamenii de afaceri 'i func ionarii publici includ *n c!r ile de vizit ! adresele lor de email 'i paginile de web ale organiza iei Indicele Preg!tirii Electronice Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004. 4

4 3,20 3 3 3 3 4 3,13

72

Anexa C Calculul indicilor de acces digital al Republicii Moldova Indicele de acces digital evalueaz ! realiz !rile !rii *n baza a cinci factori, care descriu accesul popula iei la tehnologiile informa ionale 'i de comunica ii: dezvoltarea infrastructurii, caracterizat ! prin num !rul de telefoane fixe ' i mobile la 100 de locuitori; disponibilitatea, exprimat ! prin ponderea costului mediu de acces la Internet (20 de ore pe lun !) *n venitul mediu total pe locuitor; nivelul de educa ie, caracterizat prin gradul de alfabetizare al popula iei adulte 'i rata total! de *ncadrare *n toate institu iile de *nv! ! m*nt; calitatea, exprimat ! prin num !rul de abona i prin tehnologii de band ! larg ! la 100 de locuitori 'i capacitatea de trafic interna ional Internet pe locuitor; gradul de utilizare, exprimat prin num !rul de utilizatori Internet la 100 de locuitori. Calculul indicelui de acces digital se efectueaz ! conform urm !torului algoritm: valoarea fiec!rui indicator se *mparte la valoarea-obiectiv; valorile ob inute se *nmul esc cu ponderile indicatorilor 'i se *nsumeaz! pentru a calcula indicele fiec !rui factor; indicii fiec!rui factor se *nmul esc cu ponderea 0,2 'i se *nsumeaz!. De exemplu, pentru calcularea indicelui dezvoltarea infrastructurii se procedeaz! *n felul urm!tor: num!rul de abona i la telefonia fix!/ 100 locuitori: 21,87/60*0,5=0,18225. num!rul de abona i la telefonia mobil! / 100 persoane: 12,98/100*0,5=0,0649. valoarea indicelui pentru factorul dezvoltarea infrastructurii este: 0,18225+0,0649=0,24715. Calculul indicilor de acces digital pentru anul 2003 este prezentat *n tabelul ce urmeaz!.

73
Valoarea indicelui par ial 0,18 0,25 100 100 100 0,5 0,667 0,333 0,06 0,66 0,23 0,89 Valoarea indicelui pentru factori

Factorul

Indicatorii Num!rul de abona i la telefonia fix! / 100 locuitori Num!rul de abona i la telefonia mobil! / 100 persoane Rata alfabetiz!rii Total *ncadrare 'colar! (primar!, secundar!, superioar!) Pre urile accesului la Internet (20 ore/lun!), procentul din venitul total pe locuitor Num!rul de abona i *n band! larg! / 100 persoane Capacitatea total! a traficului Internet pe locuitor, bps Procentul popula iei care utilizeaz! Internetul

Obiectivul

Ponderea

60

0,5

Dezvoltarea infrastructurii

Nivelul de educa ie

Disponibilitatea

100

valoarea invers!

0,552

0,55

30

0,5

0,0002 0,0035

Calitatea

10 000

0,5

0,0033

Gradul de utilizare

85

0,20

0,20

Indicele de acces digital

Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004.

0,38

74 Anexa D Calculul indicilor de infostare a Republicii Moldova Conform metodei Orbicom, indicatorii ce caracterizeaz ! gradul de preg!tire electronic ! al unei !ri se clasific ! *n dou ! categorii: infodensitatea 'i info-utilizarea. Evolu ia fiec !rui indicator este descris ! cu ajutorul unui indice par ial. De exemplu, pentru a caracteriza evolu ia indicatorului i pe parcursul anilor
i 20012004 se calculeaz ! indicile par ial I 2004 / 2001 : i 2004 / 2001 i V2004 = i 100 V2001 , i

I
i

V 2001 valoarea unde V 2004 este valoarea indicatorului i pentru anul 2004, iar aceluia'i indicator pentru anul 2001. $ntr-un mod similar, pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare al !rii *n compara ie cu mediile regionale sau globale, se calculeaz ! indicele par ial
i I Moldova / Grup : i VMoldova = 100 i VGrup , i

I
i

i Moldova / Grup

unde VMoldova este valoarea indicatorului i pentru Republica Moldova, iar V Grup media valorilor aceluia 'i indicator pentru un anumit grup de !ri. De obicei, componen a grupului depinde de disponibilitatea datelor pentru !rile respective, iar valorile medii ob inute caracterizeaz !, *n ansamblu, o ar! ipotetic ! ce reprezint! grupul *n studiu. Astfel, *n anul 2001 pentru calculul indicilor par iali Re ele au fost utilizate datele din 192 de !ri ale lumii, iar pentru calculul indicilor par iali Competen e datele din 143 de !ri. Agregarea indicilor pariali pe categorii se efectueaz ! calcul *nd media geometric! conform formulei: I =k

I
i =1

unde k este num!rul de indicatori din categoria respectiv !. $n tabelul ce urmeaz ! este prezentat calculul indicilor de infostare a Republicii Moldova.
Indicatori CATEGORIA. INFO-DENSITATEA Re ele linii principale /100 locuitori linii *n a'teptare / linii principale linii digitale / 100 linii principale
i V 2004 i V 2001

V Grup
23,3 13,5 90

i I 2004 / 2001

i I Moldova / Grup

21,46 4,42 52,28

14,6 ... ...

... 147 ... ...

53,4 25,9 92,11 32,72 58,09

75
abona i la telefonia mobil! / 100 locuitori abona i la TV prin cablu / 100 gospod!rii host-uri Internet / 1000 locuitori servere de securitate / 1000 host-uri Internet l!rgimea benzii (Kbs per capita) Competen e rata alfabetiz!rii (%) gradul de cuprindere *n educa ia primar! (%) gradul de cuprindere *n educa ia secundar! (%) gradul de cuprindere *n educa ia ter iar! (%) gradul total de cuprindere CATEGORIA. INFO-UTILIZAREA Penetrarea num!rul de locuin e dotate cu un aparat TV (%) num!rul de locuin e dotate cu un telefon fix (%) num!rul de PC-uri la 100 locuitori utilizatori Internet la 100 locuitori Intensitatea utiliz!rii utilizatori *n band ! larg !/utilizatori Internet media traficului Internet (min/per capita) Indicile de infostare

12,98 30,90 2,72 2,083 0,02 99,00 95,00 88,00 47,70 69,90 82,1 64,3 23,6 17,4

5,1 ... 0,4 ... n/a 99 83,8 71,2 27,9 51,65 63,4 41,9 1,6 1,4 ... ... -

23,9 14,4 16,6 3 0,40 81,8 99,5 68,5

255 ... 67,9 ... ... 126,7 100 113 124

54,31 214,58 16,37 69,44 5,53 110,1 121,03 95,48 128,47 196,30 135,55 44,70 33,8 124,39 130,16 198,32 151,30 59,1 100,00 140,94 48,9

24,3 51,57 66

171 135 138,0 129 153 147,5 124,3 ... ... ...

49,4 11,9 11,5 1,3 25,5 -

1,3 35,94 -

Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004.

76

Anexa E Indicatori de monitorizare $n tabelul ce urmeaz ! s *nt prezenta i indicatorii de monitorizare a proceselor de implementare a prezentei Strategii 'i valorile acestora pentru anul 2003. Indicatorii respectivi apar in setului e-Europe 'i s *nt utiliza i pe larg pentru estimarea gradului de edificare a societ ! ii informa ionale *n !rile comunit ! ii europene.
Denumirea indicatorilor INDICATORI INTERNET Access 'i utilizarea Internetului *n societate Procentul persoanelor, care au acces la Internet la domiciliu Procentul persoanelor cu acces regulat la Internet (minimum s!pt!m*nal) (total 'i dezagregat pe caracteristici demografice) din care cu v*rsta de: 16 20ani 20 30 ani 30 40 ani 40 50 ani 50 60 ani 60 74 ani din care: b!rba i femei din care activeaz! *n sectorul: public privat organiza ii neguvernamentale nu lucreaz! din care au studii: medii incomplete medii/medii generale post liceale/medii de specialitate superioare/ superioare incomplete Acces 'i utilizarea TIC *n business Procentul persoanelor din companii, care folosesc computere conectate la Internet *n activitatea obi'nuit! din care: p*n! la 9 angaja i de la 10 p*n! la 49 angaja i de la 50 p*n! la 249 angaja i 250 'i mai mul i angaja i din care: activeaz! *n: industrie construc ii sectorul energetic (energia electric!, gaze, ap!, carburan i) transport Valoarea Sursa

3,5% 12,0% 30,2% 22,4% 12,3% 5,2% 3,9% 0,0% 14,0% 10,7% 13,8% 21,6% 21,5% 9,9% 2,0% 7,5% 8,6% 26,8%

SG SG

SI 7,1% 35,3% 23,3% 13,8% 2,5% 2,8% 3,1% 1,1% 3,7% SI

77
comer alimenta ia publica turism, hoteluri Institu ii financiare, asigur!ri, opera iuni imobiliare telecomunica ii (operatorii telefoniei fixe 'i mobile, provideri Internet, operatori ai altor genuri de comunica ii, servicii Internet) tehnologiile de computer (asamblarea 'i instalarea computerelor, re elelor, proiectarea de sisteme, elaborarea de software, web-design) servicii de afaceri (marketing, publicitate, consulting, servicii informa ionale, cursuri de instruire etc.) servicii editoriale, poligrafie mass-media (ziare, radio, TV) servicii medicale servicii tehnice (servicii auto, repara ia tehnicii etc.) servicii de securitate distrac ii (cinema, teatre, cluburi, discoteci) alte servicii Costul accesului la Internet Pre urile accesului la Internet, inclusiv TVA: ADSL 64Kbps/25Mb(zi)-250 MB (Noapte) 64Kbps/800 MB 64Kbps/200Mb(zi)-6000 MB (Noapte) 64Kbps/nelimitat 256 Kbps/nelimitat MODEM DE CABLU (noapte 20:00 - 08:00, 24 ore/s*mb!ta, duminica) 64Kbps/nelimitat 128Kbps/nelimitat DIAL-UP Moldtelecom "Internet Total" Chi'in!u (20 ore) Moldtelecom "Internet Total" Republica (20 ore) SERVICIILE PUBLICE MODERNE ON-LINE E-guvernarea Num!rul de servicii publice de baz! accesibile total online E-educa ia Num!rul de elevi per computer cu acces Internet (doar PC pentru procesul de studii au fost incluse), dezagregat pe tipuri de 'coli: Num!rul de elevi *n institu iile de *nv! !m*nt preuniversitar Num!rul de computere *n institu iile de *nv! !m*nt preuniversitar Num!rul total de computere conectate la Internet *n institu iile de *nv! !m*nt preuniversitar Num!rul de elevi la un computer Num!rul de elevi la un computer conectat la Internet Procentul de institu ii din *nv! !m*ntul general secundar cu acces la Internet Num!rul de elevi la computer *n institu iile de *nv! !m*ntul general secundar cu acces la Internet E-s!n!tatea Procentul cet! enilor (peste 16 ani) care folosesc Internetul pentru c!utarea informa iilor de s!n!tate Procentul general al medicilor care folosesc *nregistr!ri electronice ale pacien ilor Num!rul speciali'tilor din domeniul s!n!t! ii 'i asisten ei sociale care utilizeaz! computerul la locul de munc! 10,7% 9,8% 25,0% 10,6% 6,3% 70,7% 19,6% 4,1% 36,2% 17,2% 29,7% 1,7% 24,2% 14,9%

12 60 60 340 1190 16,6 24,9 15,0 42,0

...

607377 10375 508 59 1196 6,5% 48,6

ES ES

N/A N/A 1035,0

78
Num!rul speciali'tilor din domeniul s!n!t! ii 'i asisten ei sociale, mii Procentul speciali'tilor din domeniul s!n!t! ii 'i asisten ei sociale care utilizeaz! computerul la locul de munc! MEDIUL E-BUSINESSULUI Achizi iile 'i v*nz!rile on-line Procentul comer ului electronic *n comer ul total E-business Readiness index SECURITATEA INFORMA1IEI Experien a utilizatorilor Internet *n domeniul securit! ii TIC Procentul utilizatorilor care au probleme de securitate (viru'i, hakeri) Procentul *ntreprinderilor cu acces la Internet care au probleme cu securitatea ACCES $N BAND, LARG, (BROADBAND) Penetrarea Broadband Prezen a accesului broadband (procentul de gospod!rii) pe tipuri de platforme Procentul companiilor cu acces *n band! larg! la Internet Procentul gospod!riilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet *n band! larg! Procentul unit! ilor administrativ-teritoriale cu acces *n band! larg! 63,3 1,6% ... ... ...

67,0% 75,0% ... ... 7,3% <1% 4,5%

IS BS

SI SI ST

Not!: SG Sondaje *n Gospod!rii; SI Sondaje la $ntreprinderi Sursa: Raportul Evaluarea st!rii preg!tirii electronice a Republicii Moldova, 2004.