Ce este europa si ce inseana a fi european

1. Istoria continentului europei 2.

Istoria Europei
Istoria vechiului continent incepe din momentul in care a fost pentru prima data populata in timpurile preistorice, pana in prezent, cu prima asezare umana cunoscuta, intre 45.000 i.Hr - 25.000 i.Hr. Civilizatiile greco-romane au dominat istoria antica a Europei, incepand in recia antica, considerata a fi !aza culturala a civilizatiilor vestice. " avut influente puternice in viitoarele lim!i formate, politica, sistemul educational, filozofie, stiinta si arta, incepand cu poemul epic #Iliada#, scris de Homer, acum apro$imativ 2%00 de ani. "ceste valori au fost preluate de catre &epu!lica &omana, sta!ilita in 50' i.Hr., apoi raspandite din Italia, aflata in mi(locul marii )editerane, pana la apogeul e$tinderii Imperiului &oman, in (urul anului *50. +upa o perioada de raz!oaie civile, imparatul Constantin cel )are muta capitala imperiului de la &oma la ,izant, in anul -*-, denumindu-l pe acesta din urma Constantinopole .orasul Istan!ul de astazi/ si schim!a religia oficiala la crestinism. In -'5 imperiul a fost impartit definitiv in doua, cu Imperiul &oman de "pus in permanent asediu din partea popoarelor migratoare. &oma a fost cucerita de catre vizigoti, primii migratori de origine germanica intrati vreodata pe teritoriul roman. 0data cu inlaturarea ultimului imparat in apus in 4%1, partea sud-estica a continentului si cateva regiuni din zona mediterana raman su! Imperiul &oman de &asarit .Imperiul ,izantin/ pana in partea a doua a secolului 2I. ,ulgarii profita de pro!lemele pe care le are Constantinopole si sta!ilesc primul tarat !ulgaresc aproape de granita de nord-est a Imperiului ,izantin. In partea vestica a Europei, populatiile de origine germanica infiinteaza primele regate. 3oile state folosesc lim!a latina pentru scriere, cultura romana si crestinismul. )are parte din teritoriul vestic intra su! puterea lui Charlemagne, numit imparat al vestului de catre papa in 400, dar este divizat atunci cand Europa este atacata de catre vi5ingi, musulmani din nordul "fricii si maghiari. 6a mi(locul secolul al 7lea, amenintarea scade in intensitate, desi vi5ingii isi pastreaza pozitiile in ,ritania si Irlanda. +upa statornicirea Constantinopolelui si crearea noii !iserici care a inlocuit eparhia e$istenta din Heracleea invecinata, cresc tensiunile dintre !iserica de la &oma si noua !iserica, avand la !aza o disputa doctrinara aparenta, menita sa ascunda dorinta de suprematie. 0 situatie relevanta acestei dispute, desi nu acesta este motivul oficial al schismei, este e$comunicarea patriarhului de Constantinpole de catre delegatul papei, cardinalul Hum!ert, repetata a doua zi impotrivaa sa, in *054. Incepand cu *0'5 au loc o serie de campanii militare religioase conduse de coalitiile europene, la chemarea Imperiului ,izantin, impotriva e$pansiunii musulmane. In acest timp 8pania, sudul 9rantei, :aratul ,ulgar, 6ituania si alte regiuni pagane au fost consolidate, odata cu !atalia de la 3icopole in *-'1, ultima mare cruciada din Evul )ediu. 8e dezvolta parteneriate comple$e feudale si

aristocratiile noilor state se inrudesc printr-o serie de maria(e. 8ocietate feudala incepe sa se destrame cand mongolii invadeaza granitele si )oartea 3eagra ucide intre -0 - 10; din populatia Europei. Incepand din secolul al 7I2-lea la 9lorenta si apoi raspandindu-se in toata Europa, odata cu dezvoltarea tipografiilor, &enasterea incepe si schim!a doctrine importante in stiinta si teologie, prin redescoperirea traditiilor romane si grecesti. In acelasi timp reforma protestanta a lui )artin 6uther pune la indoiala puterea papala. Henric al 2III-lea desfiinteaza !iserica engleza implicandu-se in raz!oaiele dintre conducatorii germani si spanioli. &econ<uista din 8pania si =ortugalia a condus la o serie de e$plorari oceanice, in era marilor descoperiri, ale caror rezultate duc la noi legaturi intre Europa si "frica, "merica si "sia, in timp ce raz!oaiele religioase continua in Europa. Conflictele se incheie prin pacea de la >estphalia in *144.

E$pansiunea europeana peste mari conduce la nasterea unor imperii coloniale, producand schim!ul colum!ian .schim! de animale, plante, populatie/. Com!inatia dintre sosirea de noi resurse din 6umea 3oua si revolutia industriala din )area ,ritanie permite aparitia unui nou tip de economie, !azat pe manufactura in loc de agricultura su!zistentiala. Incepand cu *%%5 coloniile imperiului !ritanic din "merica se revolta, pentru o!tinerea unui guvern propriu, reprezentativ. 8chim!arile politice de pe continent, impulsionate de &evolutia 9ranceza, su! motto-ul? #li!ertate, egalitate, fraternitate#. Conducatorul ce a urmat acestei revolutii, 3apoleon ,onaparte reuseste sa impuna prin raz!oi unele reforme, pana in *4*5. =erioada dintre *4*5 si *4%* aduce cu sine un numar mare de miscari revolutionare si si raz!oaie de independenta. In 9ranta si &egatul @nit se dezvolta miscari sindicaliste si socialiste. 8unt eliminate ultimele semne de io!agie din &usia si natiunile din ,alcani incep sa-si recastige independenta de Imperiul 0toman. +upa raz!oiul franco-prusac, in ermania si Italia au loc procese de unificare si ma(oritatea statelor europene devin monarhii constitutionale pana in *4%*.

Creste rivalitatea si lupta pentru suprematie in randul statelor cu nazuinte imperialiste. Iz!ucnirea =rimului &az!oi )ondial a fost precipitata de o serie de neintelegeri dintre marile puteri. &az!oiul si saracia declanseaza in &usia revolutia care duce la formarea @niunii 8ovietice comuniste. Conditiile grele post!elice impuse ermaniei prin tratatul de la 2ersailles si marea criza economica, duce la nasterea fascismului in ermania si tari ca Italia si 8pania. "paritia regimului totalitarist nazist in ermania duce la al +oilea &az!oi )ondial.

+upa sfarsitul acestuia, Europa este divizata in doua, prin #cortina de fier# ridicata pe de-o parte de americanii care domina partea de vest si pe de alta parte de rusi care conduceau partea de est. :arile vestice sunt su! protectia americana si formeaza 3":0 si @niunea Europeana. Estul a fost dominat de comunism, su! controlul militar si economic a @niunii 8ovietice. "u e$istat si tari care si-au pastrat un oarecare grad de impartialitate. In *'4' imperiul comunist rus se destrama si tarile din fostul !loc controlat de acesta isi recapata independenta. Integrarea economica europeana ia avant si @niunea Europeana se e$tinde, ma(oritatea statelor din fostul !loc comunist estic fiind cooptate dupa 2004.

2. "pritia primelor idei a unei Europe unite.

Ideea de Europa, care desemneaza un spatiu geografic, politic si spiritual specific, dateaza de cAteva milenii. Constructia europeana procesul constient de formare a unitatii economice, politice si institutionale a acestui spatiu au o vechime de doar cAteva decenii, declansBndu-se efectiv Bn conte$tul !ipolaritatii mondiale, instaurate dupa al doilea raz!oi mondial, Bn care Europa Bsi putea salva locul, rolul, identitatea si puterea doar prin transpunerea Bn practica a premizelor unitatii sale. "cest proces a fost Bntemeiat, desigur, pe antecedentele unei evolutii de circa un mileniu, Bn care ideea de unitate europeana s-a cristalizat si afirmat Bn numeroase initiative si proiecte, care se constituie, Bn ansam!lul lor, Bntr-o adevarata preistorie a constructiei europene, aflate azi Bn plina desfasurare. )odalitatile preconizate Bn cursul timpului pentru unificarea spatiului european sau concentrat, Bn esenta, Bn (urul a doua solutii posi!ile? cea imperiala, o unificare prin forta a continentului Bn (urul unei puteri hegemonice, si cea a asocierii statelor europene, pe !aza propriei vointe, Bntr-o forma federativa sau confederativa. 8olutia federativa implica realizarea unei structuri institutionale suprastatale, careia statele participante Bi cedeaza, Bntr-o masura mai mare sau mai mica, atri!utele suveranitatii lor. 9ormula confederativa mentine intacte prerogativele suverane ale statelor participante, care se asociaza Bn vederea realizarii unor o!iective precis circumscrise, de natura politica sau economica 8ecolul al 72III-lea, odata cu proliferarea luminilor, aduce si o diversificare a punctelor de vedere privind posi!ilitatile, modalitatile si caile realizarii unitatii europene. =entru marile personalitati ale luminilor franceze, Europa constituie o preocupare si o!iect de meditatie, chiar daca rezultatele nu se concretizeaza Bn proiecte compara!ile cu cele ale veacului precedent. )ontes<uieu .*14'-*%55/ cerceteaza societatea europeana su! multiple aspecte, Bntr-o viziune ce anticipeaza metodologia sociologica. El releva interdependenta statelor continentului, ceea ce face din Europa, de fapt, un singur stat, cu numeroase provincii, fiecare cu specificul ei, importanta, ponderea, forta lor depinzBnd de gradul de cultura atins. Comparativ cu alte continente, Europa apare Bn viziunea lui )ontes<uieu avanta(ata de caracterul luminat al cetatenilor sai, ceea ce Bi confera putere si prosperitate Bn raport cu ele. 3umeroasele state europene de marime mi(locie favorizeaza guvernarea potrivit legilor, Bn raport cu "sia, unde predomina marile imperii despotice. +incolo de marile linii de forta ale meditatiei filosofice si istorice asupra destinului european, nu lipsesc nici Bn secolul 72III numeroasele propuneri si proiecte menite a materializa concret, Bn plan institutional, acest sentiment al unitatii continentale, care devine din ce Bn ce mai marcat Bn spiritualitatea elitei sale intelectuale.