CUPRINS: Introducere ...................................................................................p.2 Generalitati....................................................................................p.3 Extragerea mierii...........................................................................p.3 Mierea de calitate..........................................................................p.4 Cristalizarea sau granularea mierii................................................p.6 Pastrarea mierii.............................................................................p.

6 Sorturi de miere.............................................................................p.7 Mierea lorala................................................................................p.! Mierea extra lorala......................................................................p."# Mierea de mana...........................................................................p."# Mierea de molid si $rad..............................................................p."2 Mierea ca aliment si medicament...............................................p."2 Compozitia c%imica....................................................................p."4 Concluzii.....................................................................................p."&

"

INTRODUCERE:
'e peste sase milenii de istorie scrisa( mierea si)a pastrat renumele de medicament si aliment.Mierea se numeste un lic%id dulce( cules din lori sau din alte parti ale plantelor( preparat si depozitat de al$ine in aguri. *ceasta poate cristaliza( capatand in acest caz o consistenta solida din care poate i readusa la cea lic%ida prin incalzire omogena la temperatura de 3&)4#+ C. Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degea$a se spune ca pe ,aramul -agaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de a ectiuni. .ineinteles ca nu orice miere e $una( atat la gust cat si ca proprietati terapeutice. Mierea de al$ine este un produs natural complex rezultat al nectarului loral al plantelor si al im$ogatirii acestuia de catre al$ine /*pis melli era 01 cu su$stante proprii( prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.

Generalitati
Mierea de al$ine este un produs natural complex rezultat al nectarului loral al plantelor si al im$ogatirii acestuia de catre al$ine /*pis melli era 01 cu su$stante proprii( prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.*l$inele produc rec2ent si miere de mana( care pro2ine din di2erse lic%ide dulci din planta( dar nu din loare.Productia mindiala de miere 2ariaza de la an la an( cantitatea medie in prezent este in 3ur de 7##.### t. Este o solu4ie apoas5 $ogat5 6n su$stan4e za%aroase ) p7n5 la !#8 ) reprezentate 6ndeose$i de glucoz5 9i ructoz5 ce pro2in din nectarul loral( extra loral( man5 9i alte surse( recoltate de al$ine 9i depozitate 6n aguri. Enzimele( pe care al$inele le introduc 6n nectar( au 6nsu9irea de a scinda za%aroza( maltoza( melezitoza( ra inoza( meli$ioza etc.( acest proces dur7nd ani 6ndelunga4i. ,rans ormarea nectarului de c5tre al$ine 6n miere este 6nso4it5 apoi de presc%im$area 9i 6nlocuirea con4inutului de acizi ne olositori( odat5 cu eli$erarea surplusului de ap5. :aloarea p;)ului dintr)o miere maturizat5 2ariaz5 de la 3)&)&(&( dup5 pro2enien4a ei loristic5. C5p5cirea mierii cu o po3g%i45 de cear5 la supra a4a celulelor din agure contri$uie la men4inerea calit54i ei ini4iale( c5p5cirea a27nd rolul de a izola mierea de in luen4a umezelii din mediul 6ncon3ur5tor. Cu ocazia in2ertirii nectarului 6n miere sunt 6ncorporate proteine( materii al$uminoide( acizi / ormic( malic( citric( gluconic( succinic( acetic1( su$stan4e minerale / os a4i de calciu( ier( s5ruri de aluminiu( stron4iu( co$alt( titan( crom( iod( argint( zinc( plum$( iridiu etc. 6n cantit54i in initezimale1( su$stan4e unc4ionale de origine organic5 /enzime( catalaza( inulaza( in%i$ina1( 2itamine( anti$iotice naturale( %ormoni 9i polen( mierea neput7nd i egalat5 de nici un preparat armaceutic sintetic c5ci ea este o su$stan45 2ie 9i direct asimila$il5.

Extragerea mierii
Mierea extras5 este pus5 direct 6n $idoane 6nalte( unde dup5 ce se limpeze9te 2a i cur54at5 de resturile de cear5. Mierea iltrat5 pierde 2#)4#8 din su$stan4ele 2aloroase /6n special particulele ine de polen a late 6n suspensie1 9i de aceea se recomand5 doar maturarea( decantarea 9i raclarea

cu o lingur5 sau o spatul5 dup5 3)4 zile de repaus. Pentru a se gr5$i maturarea mierii( mai ales dac5 extrac4ia s)a 5cut pe timp umed( se a9eaz5 6n camera de maturare 7)! <g de 2ar nestins( care a$soar$e umiditatea produs5 de e2aporarea surplusului de ap5 din miere. 'up5 c7te2a zile( opera4ia se 2a repeta( p7n5 c7nd o$ser25m c5 mierea din maturatoare are 27scozitatea normal5. Cea mai $un5 maturare se ace la o temperatur5 de peste 2& oC( o cantitate mai mare de miere necesit7nd circa 2 s5pt5m7ni pentru 6nc%eierea cu succes a matur5rii. Spuma ridicat5 deasupra mierii 2a i raclat5 cu o lingur5( ast el ca supra a4a mierii din maturator s5 r5m7n5 6n contact direct cu aerul cald al camerei de maturare 9i depozitare. Spuma se ridic5 9i mai $ine olosind un prosop umed( dar stors de ap5( care se pune deasupra ei( l5s7ndu)l acolo 6)7 ore= 6n acest timp spuma cu toate impurit54ile se lipesc de prosop( dup5 ridicarea prosopului supra a4a mierii r5m7n7nd curat5. 'ac5 mai r5m7n impurit54i opera4ia se repet5( de data aceasta olosind o p7nz5 de ti on. 'up5 limpezire 9i maturare( mierea se trage 6n 2ase 9i se comercializeaz5.

Mierea de calitate
Producerea mierii de calitate este o pro$lem5 de prestigiu( criteriul principal de clasare a muncii apicultorului tre$uind s5 de2in5 tocmai calitatea produselor li2rate( modul de prezentare( pe sorturi 9i pe sortimente( consumatorii 9tiind s5 aprecieze seriozitatea apicultorilor ce 9tiu s5)i p5streze calit54ile naturale. Pentru o$4inerea unei mieri de calitate un rol important 6l 3oac5 maturarea natural5 6n aguri( maturarea 6n a ara lor iind lipsit5 de aroma speci ic5 pe care o c5p5t5 dup5 c5p5cire. >n alt actor deose$it de important este asigurarea amiliilor 6n perioadele de cules cu aguri cl5di4i de calitate( cu prec5dere din cei 6n care nu s)a crescut puiet( 6n acest el e2it7ndu)se deprecierea culorii mierii. ?u este permis5 %r5nire amiliilor de al$ine cu cantit54i mari de sirop de za%5r 6n a3unul culesurilor( 6n scopul $loc5rii cui$urilor( scont7nd pe aptul c5 nectarul adus ulterior 2a i depozitat 6n agurii pentru recolt5. *cest apt nu ace dec7t s5 deprecieze mierea prin amestecul cu sirop de za%5r( 6ntruc7t al$inele 6l 2or muta 6n timpul culesului din cui$ 6n magazine.

@a%arul tre$uie olosit doar 6n perioada de toamn5 pentru completarea rezer2elor de %ran5. ?u se recomand5 li2rarea mierii direct de la centri ug5( 5r5 o condi4ionare atent5. 'e asemenea( extragerea mierii tre$uie 5cut5 dup5 iecare cules pentru a se o$4ine mierea pe sorturi de lor5 care s5 satis ac5 pre erin4ele 9i cerin4ele consumatorilor. Mierea poseda o serie de caracteristici senzoriale speci iceA aspect / ara spuma( ara corpuri straine 2izi$ile1( culoare /de la sla$ incolor pana la gal$en)desc%is( gal$en)auriu( gal$en)portocaliu( gal$en)inc%is( ru$iniu( gal$en)$run( $run)inc%is1( miros si gust /speci ic mierii( cu aroma mai putin sau mai mult pronuntata( gust dulce1( consistenta /omogena( luida( 2ascoasa( cristalizata1. Caracteristicile izico)c%imice ce con era calitatea izico)c%imica a mierii sunt prezentate in ta$elul de mai 3os. Caracteristicile fizico-chimice ale mierii Caracteristica *pa( 8 max. 'ensitatea relati2a la 2#oC( min. Cenusa( 8 max. *ciditate( grade max. @a%ar direct reducator( in za%ar in2ertit @a%arozaA a1 miere de salcam si de padureA calitate superioara( 8 max. calitatea I( 8 max. $1 alte eluri de miere( 8 max. Su$stante neza%aroase( 8 Indice diastazic( min. ) la mierea de salcam se admite min. 6(& Granule de polen de salcam /la mierea mono lora de calitate superioara1 raportate la numarul total de granule examinate( 8 min. ;idroxilmetil ur urol /;M-1 /la mierea de calitate superioara1( 8 max. Miere monosi poli lora 2# "(4"7 #(& 4(# 7#)!# & 6 6 "(&)& "#(B 3# "(& Miere de pad!e 2# "(4"7 "(# &(# 6#)7# "# "# "# 4)"2 "#(B ) "(&

&

Cristali"area sa! gran!larea mierii

Cristalizarea sau granularea mierii este un proces natural( care nu modi ic5 propriet54ile $iologice 9i medicinale ale produsului. Cn unc4ie de dimensiunile cristalelor se disting trei sorturi de miere cristalizat5A cu granule mari /peste #(& mm1( cu granule mici /#(&)#(4 mm1 9i miere de consisten45 cremoas5 /su$ #(#4 mm1. Cantitatea 9i dimensiunile cristalelor sunt in luen4ate 6n special de granulele de polenA cu c7t sunt mai mari aceste granule cu at7t sunt mai mari aglomer5rile de cristale 9i cu at7t mai mici sunt cristalele. ,emperatura necesar5 pentru completa solu$ilizare a mierii cristalizate este de 3&)4& grade C. Stratul mai desc%is la culoare( mai s 5r7micios 9i mai pu4in dulce de la supra a4a unei mieri const5 din cristale de glucoz5 neacoperite de lic%idul intercristalin( ormat 6n principal din ructoz5( ap5 li$er5 9i su$stan4e solu$ile 6n ap5= acest enomen este normal pentru sorturile $ine maturate( cu con4inut ridicat de glucoz5 9i sc5zut 6n ap5. Prin conser2are la temperatura camerei( acest strat dispare. Mierea trecut5 prin iltre de nisip sau argil5 nu mai are polen sau alte su$stan4e proteice 9i deci se men4ine necristalizat5 mult timp.

P#strarea mierii
Mierea nu se p5streaz5 dec7t 6n am$ala3e per ect sp5late 9i uscate din sticl5 sau aluminiu. ?u pune4i miere 6n ele pe considerentul c5 au con4inut tot miere. Pelicula 2ec%e de miere de pe pere4ii 2asului con4ine germeni de ermenta4ie care 6ns5m7n4eaz5 mierea nou5 9i aceasta 2a ermenta la r7ndul ei( sc%im$7ndu)9i gustul 9i mirosul. 'ac5 2asul a mai ost olosit 9i pe pere4ii s5i exist5 resturi de miere cristalizat5( acestea 2or declan9a procesul cristaliz5rii 9i 6n mierea nou5 pus5 la p5strare. Mierea nu se 2a p5stra niciodat5 6n 2ase con ec4ionate din zinc( cupru( plum$ sau alia3ele lor( deoarece( su$ ac4iunea acizilor din miere se ormeaz5 compu9i c%imici ce pot da intoxica4ii gra2e. ?ici am$ala3ele din ier nu sunt indicate( deoarece 6n urma corod5rii ierului la contactul prelungit cu acizii con4inu4i de miere( aceasta 2a c5p5ta un gust 9i un miros nepl5cut. Mierea se poate p5stra 6n 2ase din ta$l5 al$5 cositorit5 sau 6n 2ase emailate( sau date la interior cu un strat gros de 2opsele sintetice.

.orcanele cu miere nu tre$uie p5strate la un loc cu recipientele ce con4in su$stan4e ce eman5 mirosuri nepl5cute /2opsele( car$uran4i( esen4e( 2arz5 murat51 deoarece mierea prinde u9or miros. 'e asemenea 2asul cu miere nu se pune descoperit 6n apropierea unor su$stan4e %igroscopice care a2orizeaz5 men4inerea umidit54ii 6n aer /sarea1 aceasta contri$uind la o ermenta4ie accelerat5 a mierii. Mierea am$alat5 6n $orcane de sticl5 2a i erit5 de lumin5 care)i depreciaz5 calit54ile /lucru u9or de o$ser2at datorit5 6nc%iderii mierii1. Mierea care a cristalizat pentru a i luidizat5 se 2a trece 6ntr)un 2as care se 2a pune 6ntr)o $aie de ap5 ier$inte( 6n nici un caz pe oc. ?u tre$uie 6nc5lzit5 dec7t acea cantitate care se 2a olosi o singur5 dat5 deoarece mierea 6nc5lzit5 ermenteaz5 mai u9or( depreciindu)se. Mierea supra6nc5lzit5 conduce imediat la cre9terea procentului de %idroximetil ur urol care( de asemenea duce la deprecierea calit54ilor mierii. ,emperatura optim5 de p5strare este $ine s5 se situeze 6ntre "# 9i 2# oC.

Sort!ri de miere
Mierea este produsul de $az5 al al$inelor( componenta principal5 constituind)o za%arurile( reprezentate 6ndeose$i de glucoz5 9i ructoz5 ce pro2in din nectarul loral( extra loral( man5 9i alte surse recoltate de al$ine 9i depozitate 6n aguri. 'upa pro2enienta( mierea de al$ine se clasi ica inA miere mono lora( si poli lora din nectarul lorilor si miere de padure. Mierea mono lora ) care pro2ine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante /miere de salcam( tei( loarea soarelui( rapita etc.1. Mierea poli lora ) care pro2ine dintr)un amestec de nectar de pe lori de di erite specii sau dintr)un amestec de miere mono lora / aneata de deal( de ses( de $alta( pomi ructi eri( salcam) tei( tei) loarea soarelui etc1.

 Mierea de pad!re ) care pro2ine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat lorile( in amestec cu nectarul lorilor din padure. In unctie de modul de prelucrare mierea de al$ine se clasi ica inA ) miere de agure= ) miere o$tinuta prin scurgere li$era= ) miere o$tinuta prin centri ugare.

Mierea loral#
Mierea de coriandr! - de culoare desc%is5( asem5n5toare cu cea de salcie( 6n primele 2 s5pt5m7ni de la extrac4ie are un gust nepl5cut( dar l5sat5 6n maturator descoperit5( 69i pierde acest miros a3ung7nd o miere sua25 excelent5. Mierea de cr!$in - este laxati25. Mierea de loarea soarel!i - in sedimentul ei granulele de polen a3ung uneori p7n5 la "## 8. 'atorita con4inutului mare de glucoz5( cristalizarea se declan9eaz5 mult mai repede a45 de celelalte sorturi de miere( uneori c%iar 6n aguri( extrac4ia ei tre$uind s5 se ac5 repede. Mierea de i"m# % este recomandat5 pentru a ec4iunile de stomac 9i intestine. Mierea de iar&# neagr# % este $un5 pentru anemici( clorotici 9i 6n a ec4iunile sistemului ner2os. Mierea de le'#n(ic# ) este recomandat5 celor epuiza4i izic 9i ner2os. Mierea de ment# - are aroma mentei 9i gust dulce( consisten4a uni orm5( 27scoas5( cristalizeaz5 6n granule m5runte( incomplet. *re culoare 2erzui)$run ro9cat5 9i se recolteaz5 6n cantit54i mari 6n 'elta 'un5rii 9i zonele de inunda4ie ale acesteia. Con4ine o cantitate mare

de 2itamina C 9i datorit5 calit54ilor nutriti2e 9i terapeutice( se caut5 pentru consum. Mierea de p#d!cel - este oarte $un5 pentru $olna2ii de inim5. Mierea de pin - mierea de man5 a pinului este desc%is5 la culoare 9i consistent5( r5m7n7nd transparent5 9i luid5. Mierea de rapi(# - este de culoare gal$en5)desc%is5( oarte dulce( are un gust 9i miros pl5cut( cu o consisten45 dens5( dizol27ndu)se greu 6n ap5. Se cristalizeaz5 la "#)"2 zile de la extrac4ie( c%iar 6n aguri( lu7nd o culoare al$icioas5 9i u9or g5l$uie. 'e aceea recoltarea tre$uie 5cut rapid( la terminarea 6n loririi. Mierea de ro"et# - ace parte din prima categorie( iind de o calitate excep4ional5 ) dup5 gust 9i arom5.

Mierea de salc)m - din cauza unei cantit54i mai mari de ructoz5 cristalizeaz5 oarte 6ncet 1la c74i2a ani. -ace parte din sortul de miere de calitate superioar5( iind cea mai solicitat5 pe pia4a extern5( datorit5 aromei 9i gustului pl5cut pe care 6l are. Imediat dup5 recoltare este transparent5( dar culoarea 2a depinde de culoarea agurilor utiliza4i la recoltarea ei( put7ndu)se 6nt7lni nuan4e de la incolor la gal$en)pai sau gal$en desc%is. Ca indice colorimetric( mierea de salc7m este admis5 p7n5 la maximum "! nm pe scara P%und( peste aceast5 limit5( consider7ndu)se miere de calitatea a II)a. Mierea de salc7m are un gust pl5cut( dulce( este per ect luid5( 27scoas5( 5r5 semne de cristalizare. Con4ine 6n medie 4"(73 8 ructoz5( 34(! 8 glucoz5 9i "# 8 za%aroz5 9i maltoz5. *re un p; D 4(# 9i nu cristalizeaz5 cel pu4in "(&)2 ani 9i niciodat5 total. *roma pronun4at5 de lori de salc7m( se 6nt7lne9te la mierea la care s)a introdus o in uzie de loare de salc7m sau cea alsi icat5. Mierea de salcie - este de culoare gal$en desc%is aurie 9i are uneori un gust pu4in am5rui( a27nd o sa2oare deose$it5( iind oarte $ogat5 6n 2itamine /6n special .6 9i C1. @a%arisirea se ace cu cristale m5runte. Mierea de tei - este trecut5 6n categoria celor mai $une 9i celor mai apreciate sorturi de miere( $ogat5 6n 2itamine /mai ales 2itamina ."
B

/t%iamina1( 9i aminoacizi( 6n sedimentul ei granulele de polen a3ung7nd p7n5 la 7#)!# 8 ( uneori con4in7nd 9i o cantitate 6nsemnat5 de man5. -iindc5 aroma mierii de tei este oarte puternic5( pentru a)i diminua din gust( se amestec5 cu alte sorturi de miere sau cu miere poli lor5. Culoarea mierii de tei este desc%is5( $5t7nd u9or 6n gal$en c7teodat5 c%iar cu re lexe 2erzui. Cristalizarea ei se ace spre toamn5 9i are o consisten45 untoas5( cristalele a27nd culoarea al$5( mierea c5p5t7nd un gust 9i o aparen45 mai atr5g5toare. *re calit54i lini9titoare iind prescris5 6n a ec4iunile sistemului ner2os 9i 6n insomnii. Mierea de tri oi - este considerat5 cea mai $un5 ca sa2oare 9i prezentare. Este $ogat5 6n 2itamine /."( .2( C1 culoarea 2ariind 6n unc4ie de specia de la care pro2ine /al$5 la tri oiul al$ pitic( gal$en) ro9ietic5 la celelalte 2ariet54i1. Cristalizeaz5 lent. Mierea de 'erigari! $i cea de sal&# - este $un5 pentru stomac 9i intestine( iind 9i laxati25. Mierea de "&!r#toare - este de culoare desc%is5( oarte gustoas5 dar( cristalizeaz5 repede.

Mierea extra loral#

Pro2ine din nectarul secretat de alte p5r4i ale unor plante /cum ar i porum$ul( secara( m5z5ric%ea1 sau ar$ori /m5r( prun( nuc( tei( plop( ste3ar( ar4ar( rasin( mesteac5n etc.1( unde se a l5 glande nectari ere asem5n5toare cu cele in interiorul lorilor. Cn nop4ile r5coroase ce urmeaz5 unor zile c5lduroase( spre diminea45( apare aceast5 secre4ie extra loral5( pe runzele anumitor ar$ori( iar al$inele se gr5$esc s5 o adune 9i s)o prelucreze 6n miere c5ci( odat5 cu apari4ia soarelui 9i 6nc5lzirea atmos erei( partea apoas5 din aceast5 exuda4ie dulce se e2aporeaz5( iar al$inele nu o mai pot lua. Mierea extra loral5 are o greutate speci ic5 mai mare ca mierea o$i9nuit5( iar culoarea sa este pu4in mai 6nc%is5( con4in7nd za%aruri 2aloroase ca ructoza 9i glucoza dar 9i unele za%aruri in erioare ca dextrina( melezitoza( precum 9i s5ruri minerale 6n propor4ii ce2a mai mari ca la mierea loral5.

"#

Mierea de man#
Pentru consumul uman are o 2aloare deose$it5( con4in7nd mult5 in%i$in5 /un $actericid oarte puternic1 9i s5ruri minerale /de "2(!)2# de ori mai $ogat5 6n s5ruri minerale dec7t cea loral51( calciul 9i magneziul prezent7nd cel mai mare interes terapeutic 6ntruc7t organismul uman asimileaz5 mult mai $ine aceste s5ruri prin alimenta4ia natural5 dec7t prin administrarea sintetic5. 'up5 ar$orii de la care pro2ine este de mai multe eluriA de ste3ar( de $rad( de molid etc. Secre4ia manei e condi4ionat5 de o serie de actori printre care men4ion5mA ". *actorii interniA actorii genetici ce se transmit iec5rei specii de insecte produc5toare de man5. 2. *actorii externiA actorii meteorologici( solul( expozi4ia 6nsorit5( altitudinea etc. 3. *actorii &ioticiA /pr5d5tori( d5un5tori 9i parazi4i1. Pr5d5torii /2e2eri4ele( g%ionoaiele( cioc5nitoarele( pi4igoii( sticle4ii( 2iespile( mu9tele etc.1 decimeaz5 lac%nidele 6n toate stadiile de existen45. Pe l7ng5 ace9ti aprigi du9mani( insectele produc5toare de man5 au 9i prietenii lorA urnicile de p5dure ) care le prote3eaz5 9i le stimuleaz5 secre4ia de man5. Pro2ine din aceea9i surs5 cu cea extra loral5( mana iind un produs o$4inut indirect( prin intermediul unor insecte din categoria a idelor( psEllidelor( coccidelor( citadidelor 9i lac%nidelor( care se %r5nesc cu sucurile plantelor 9i elimin5 apoi za%arurile de care nu mai au ne2oie. *l$inele culeg5toare adun5 aceste produse 6ns5 pierd oarte mult5 energie la un asemenea cules 9i sunt mai uzate dec7t cele care culeg nectar de lori. Pe l7ng5 aptul c5 mierea de man5 nu este recomandat5 pentru iernare deoarece pro2oac5 intoxica4ii gra2e( degenerescen45 9i necroz5( sunt cazuri c7nd( c%iar pe timpul 2erii poate pro2oca multe nea3unsuri. *tunci c7nd mana con4ine za%aruri neasimila$ile 9i mai ales 6n anii seceto9i( c7nd al$inele sunt lipsite de p5stur5( al$inele se pot intoxica datorit5 consumului sporit de miere de man5. Excep4ie ace mierea de man5 de coni ere( care con4ine procente ridicate de za%aruri digesti$ile( al$inele de munte iind o$i9nuite s5 consume o ast el de %ran5 c%iar 9i iarna.
""

Mierea de man5 con4ine in%i$in5( su$stan45 cu o puternic5 ac4iune $actericid5( iar procentul redus de glucoz5 9i $og54ia 6n dextrine 9i su$stan4e minerale o 4in ani de zile 6n stare lic%id5. ,otu9i( uneori( mierea de man5 este at7t de 27scoas5( 6nc7t nici nu mai poate i extras5 din celule dec7t prin topirea agurilor 6n cuptor( deasupra unor gr5tare( ori prin 6nmuiere cu ap5 cald5 9i intercalarea 6ntre ace9ti aguri a unor aguri goi gata cl5di4i. *l$inele iau din celule aceast5 miere diluat5 9i o 6ntind 6n agurii goi( dup5 care ace9tia se scot 9i se extrag.

Mierea de molid $i &rad

Mierea de molid are culoare 2erde 6nc%is iar cea de $rad ) gal$en5 aurie. *m$ele con4in 2&(6!8 melezitoz5 /datorit5 urmelor de r59in5 con4inute1. Este mult c5utat5 de $olna2ii de pl5m7ni 9i con4ine un puternic $actericid( in%i$ina( produs al unei enzime. Enzima produc5toare a in%i$inei este o glucozooxidaz5 care 6n prezen4a aerului produce din ructoz5 %idrogen) %iperoxid. In%i$ina este cunoscut5 6n medicin5 pentru e ectul ei sterilizator. C7nd timpul este c5lduros mierea de $rad se extrage cu u9urin45. Pe timpul iernii aceast5 miere cristalizeaz5 6n aguri 9i de aceea nu tre$uie l5sat5 peste iarn5 /las5 9i multe reziduuri1.

Mierea ca aliment $i medicament

'e peste sase milenii de istorie scrisa( mierea si)a pastrat renumele de medicament si aliment. Mierea se numeste un lic%id dulce( cules din lori sau din alte parti ale plantelor( preparat si depozitat de al$ine in aguri. *ceasta poate cristaliza( capatand in acest caz o consistenta solida din care poate i readusa la cea lic%ida prin incalzire omogena la temperatura de 3&) 4#+ C. 'in punct de 2edere c%imic( mierea este un anumit amestec de su$stante organice deose$it de complexe( in care s)au identi icat peste 7# de componente( din care ) glucoza( ructoza( za%aroza pana la B#8( restul iind reprezentate prin proteine( acizi organici( saruri minerale( oligoelemente( 2itamine( %ormoni( enzime( anti$iotice s.a. 'upa pro2enienta( mierea poate i din nectarul lorilor sau de mana. Sorturile de miere mono lorala de nectar

"2

cele mai o$isnuite suntA de salcam( de salcie( de tri oi sau lucerna( de tei( zmeura s.a. Sorturile de miere de mana se o$tin adesea de la ar$oretele de ste3ar sau coni ere /molid1. 'in punct de 2edere comercial si indici organoleptici mierea se imparte in doua categoriiA miere de calitate superioara /salcam( tei s.a.1 si in erioara /%risca( rapita s.a.1. Mierea este un aliment cu propriet54i medicamentoase recunoscute( put7nd i consumat5 de $5tr7ni( copii( sporti2i( oameni care lucreaz5 noaptea( ie ca laxati2( ie ca aliment energizant( 6n cazurile de surmena3( o$oseal5( neurastenie( $oli de inim5 etc. Cei care su er5 de insomnii( dac5 iau seara la culcare 2 linguri de miere 6ntr)un pa%ar de ceai cald de tei( dorm un somn lini9tit( tul$ur5rile somnului dator7ndu)se 6n mare parte digestiei grele( unor procese de in ec4ii latente sau acti2e ce se ac 6n intestine sau 6n organism( pro2oc7nd o stare de nelini9te care tur$ur5 somnul. Cn $olile de icat( mierea este recomandat5 6ntruc7t m5re9te propor4ia de glicogen( orti ic7nd organismul 6mpotri2a in ec4iilor. Este recomandat5 c%iar 9i 6n dia$etul incipient( 6ns5 6n cantit54i oarte mici( 6nlocuind za%5rul olosit 6n alimenta4ia curent5. Cn otr52irile cu ciuperci mierea este salutar5( prin 6ng%i4irea unei mari cantit54i de ap5 saturat5 cu miere( 6nlocuind glucoza din organism distrus5 de otra2a con4inut5 de ciuperc5. Cn clinici mierea este 6nlocuit5 cu glucoza pur5( care se d5 6n acela9i scop. Cn amestec cu untura de pe9te mierea poate i olosit5 6n tratarea r5nilor. Mierea poli lora o$tinuta din nectarul lorilor din anete( ma3oritatea plante medicinale( are o 2aloare terapeutica superioara. Cele 7# de su$stante $iologic acti2e continute de miere ii con era o pluralitate de e ecte care o ac sa ai$a un larg e2antai de actiuni terapeutice glo$ale din care enumeram urmatoareleA tro ice /intaritoare1( orti iante( tonice( cicatrizante( conser2ante( protecti2e antigerminati2e( nutriti2e( %omeostatice /opresc %emoragia1( regeneratoare. 0a aceste actiuni se adauga cele speciale ale plantei medicinale din care pro2ine sau cele speci ice ale unor su$stante identi icate /2itamine( enzime( anti$iotice s.a.1. Mierea este recomandata in tratamentul di eritelor a ectiuni( din care cele mai rec2ente suntA rani( arsuri( degeraturi( $oli interne /stomac( inima( icat( $ila1( a ectiuni ale cailor respiratorii /rinite( guturai( sinuzite( aringite( $ronsite1( $oli endocrine( ginecologice( anemii( a ectiuni psi%iatrice sau neurologice. Mierea nu este recomandata in o$ezitate si dia$et.

"3

Compo"itia c+imica
Compozitia c%imica a mierii este in unctie de compozitia nectaruluiFnectarurilor din care ea pro2ine si de anumiti actori externi. Compozitia mierii este mult mai complexa decat cele prezentate in ta$elul de mai 3os. 0iteratura de specialitate mentioneaza $ogatia in minerale /G( ?a( Ca( Mg( -e( Cu( Mn( Cl( P( S( Si1( in acizi /acetic( $utiric( citric( ormic( gluconic( lactic( malic( oxalic( succinic etc.1( in enzEme /diastaza( in2ertaza( glucozidaza( peroxidaza etc.1( in 2itamine /."( .6( C( acid pantotenic( pro2itamina *( acid nicotinic( piridoxina1.

Compozitia mierii din diverse tari ,ari Homania .ulgaria Husia * rica de Sud *ngola Canada >ruguaE *pa "6(& 2"(3 "B(3 "6(2 "B(3 "7(& "7(3 ,otal za%aruri 0e2uloza @a%aroza Cenusa reducatoare 7&(6 3!(4 3(" #("7 7"(7 ) "(6 #(2& ) 34(B "(43 #(2# ) 3&(& #(&4 #(33 ) 36(4 #(!6 ) ) 3!(! "(2 ) 67(3 ) 4(B #("& *cizi li$eri ) #(6! ) ) #(&3 ) #(&3

"4

CONC,U-II
Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degea$a se spune ca pe ,aramul -agaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de a ectiuni. .ineinteles ca nu orice miere e $una( atat la gust cat si ca proprietati terapeutice. In primul rand mierea tre$uie sa ie naturala( adica produsa de al$ine ara inter2entia arti iciala a apicultorului. >nii crescatori de al$ine dau acestora un el de sirop de za%ar care e prelucrat intr)o miere de proasta calitate. ,re$uie ca al$inele sa isi ia singure nectarul din lori si apoi sa trans orme za%aroza din nectar in glucoza si ructoza. I miere naturala nu ar tre$ui sa ai$a mai mult de 2#8 apa( iindca al$inele JcapacescJ celulele agurilor si pun mierea la pastrat doar dupa ce apa s)a e2aporat in aceasta proportie. >n alt criteriu al recunoasterii mierii naturale este Jza%arisireaJ. Procesul de za%arisire sau cristalizare este cat se poate de iresc si nu reprezinta o deteriorare a mierii. Mai mult( mierea alsi icata nu se za%ariseste. Este doar o c%estiune de gusturi alegerea intre mierea luida si cea cristalizataA unele natiuni nordice pre era c%iar sa consume numai miere cristalizata iindca li se pare mai gustoasa si este sigur naturala. Pe de alta parte( mierea za%arisita poate i JdezlegataJ( adica adusa din nou la starea luida prin ier$erea $orcanului intr)o cratita cu apa. 'ar( din pacate( mierea ast el de)cristalizata isi pierde unele din proprietati. Exista mai multe eluri de miere. 'epinde din ce el de lori isi iau al$inele nectarul /ele culeg si nectar si polen dar mierea rezulta doar din prelucrarea nectarului1. Cea mai cunoscuta miere e cea de salcam( care este o$tinuta pe la s arsitul lui aprilie sau inceputul lui mai. *ceasta miere are culoarea al$icioasa si aroma speci ica. *poi 2ine mierea de tei( prin iunie( dar si aici totul depinde de 2reme( de temperatura de a ara. Iunie)iulie este perioada in care se o$tine mierea de loarea soarelui( care are 2irtuti terapeutice oarte mari( iind $una pentru cardiaci. Mierea poli lora se ace 2ara din aneata si unii spun ca e cea mai $una la gust. *ltii spun ca cea mai aromata e mierea de izma pe care o o$tin numai cei care merg cu stupii in 'elta 'unarii. Mie cel mai mult imi place mierea
"&

de otetar( o miere care miroase a tranda iri= dar aceasta miere se o$tine oarte greu si in cantitati oarte mici. Mai exista Jmierea de manaJ pro2enita de la ar$ori ca $radul( molidul( ste3arul( agul. *ceasta este singura miere de culoare inc%isa( un $run oarte intunecat. Irice miere este $una( cu conditia sa ie naturala. Si nici o miere nu poate i 3udecata doar dupa aspect iindca gustul este cel care di erentiaza pana la urma o miere de alta.

.I.,IOGR/*IE:

". 'iaconescu Ion( KMerceologie alimentaraL( editura E icient( .ucuresti "BB! 2. MMM 3. MMM 4. MMM NNN.mierea)cea)$una.ro NNN.mierea)de)al$ine.ro
NNN.google.ro

"6