Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Facultatea de tiinte ale Educaiei, Psihologie i Asisten Social

MANAGEMENTUL CARIEREI PROFESIONALE

Student: Memete Radu

Arad !"

MANAGEMENTUL CARIEREI PROFESIONALE

#n $ilele noastre, organi$atiile acorda o tot mai mare atentie %lani&icarii si administrarii carierei' Acest lucru se datorea$a %artial &a%tului ca ra%iditatea schim(arii economice &ace ca actualele cariere sa &ie mai %utin clar de&inite si %revi$i(ile decat erau ele in trecut' )inamica %ro&esiunilor si im%licit a carierelor este marcata de schim(ari accelerate, %ersonalul muncitor &iind %us in situatia sa le &aca &ata cu o com%etenta si ra%iditate de ada%tare intr*un ritm accelerat' #n acest conte+t, reali$arile %e %lan teoretic si %ractic din domeniul %sihologiei ,oaca un rol central in intelegerea si administrarea carierelor' Acest ca%itol urmareste sa clari&ice unele conce%te legate de cariera %ro&esionala, sa ne a,ute sa inteleagem a(ordarile teoretice si %ractice din domeniul carierei %ro&esionale si sa a%licam unele conce%te cheie %ro%rii managementului carierei %ersonale %recum si carierelor altora' )e*a lungul tim%ului au &ost &ormulate mai multe de&initii ale carierei %ro&esionale' Un acord com%let inca nu e+ista' Putem considera o cariera %ro&esionala ca &iind o: succesiune de %o$itii, roluri, activitati si e+%eriente %ro&esionale cu care s*a con&runtat o %ersoana sau un anga,at dintr* o organi$atie sau de*a lungul istoriei sale %ro&esionale -Arnold, .oo%er / Ro(ertson, "0012' Aici tre(uie lamurite mai multe chestiuni: 3otiunea de succesiune inseamna mai mult decat o slu,(a' #n loc de a %rivi ca un ca$ i$olat %ostul de munca ocu%at de o %ersoana, suntem interesati mai mult de modul in care %ostul res%ectiv sau mai %recis %ro&esia este legata de trecutul si viitorul %ersoanei res%ective' E+%erientele cu care s*a con&runtat o %ersoana in cariera sa %oate &i %rivita atat din %unct de vedere su(iectiv cat si o(iectiv' )e e+em%lu, %erce%tia succesului %ro&esional a unei %ersoane in cariera sa, %oate &i atat de natura su(iectiva, cat si o(iectiva, daca aceasta evaluea$a succesul %rin statutul castigat sau %rin salariul o(tinut' 4 %ersoana %oate considera numirea in %ostul de director general ca %e un succes, in tim% ce alta, ca %e o de$amagire' Unii oameni %ot sa &ie mai %reocu%ati de cit de e&icient %ot im%aca slu,(a cu viata %ersonala, dacat de o avansare in %ost' .arierele nu se limitea$a doar la ocu%atii %ro&esionale si manageriale, nici la avansari %e cai 55conventionale55 in cariera si care au in vedere vechimea %e acelasi %ost sau in organi$atie' 6ermenul de anga,are inseamna ca activitati %recum %regatirea, educatia si munca voluntara, la &el si soma,ul, %ot &i considerate ca elemente constituiente ale carierei unei %ersoane' 4(tinerea unei slu,(e %resu%une acce%tarea im%licarii intr*o activitate de anga,are -o anga,are li(er consimtita2 si contracte %e termen scurt' )e la aceste %remise tre(uie sa %lece orice %ersoana care doreste sa o(tina o slu,(a'

Tendinte actuale in managementul carierei Schim(arile radicale la care asistam %e %iata muncii, au im%licatii ma,ore si asu%ra carierelor %ro&esionale' #ata cateva din %articularitatile %ietei muncii contem%orane si care in&luentea$a im%licit si managementul carierelor %ro&esionale: o incarcare mare a activitatii de munca, atit in ceea ce %riveste orele lucrate %e sa%tamina cat si solicitarea cotidiana a %osturilor de munca7 schim(ari organi$ationale, in s%ecial %rin eliminarea unor straturi manageriale, destrati&icarea si descentrali$area, rstructurari8dis%oni(ili$ari de anga,at7 com%etitie mai mare datorita glo(ali$arii, ceea ce inseamna ca organi$atiile din tarile de$voltate se im%lica tot mai mult in controlul costurilor si al utili$arii ma+ime a &ortei de munca -de%rinderi, idei etc'27 o activitate de munca (a$ata mai mult %e echi%a, unde indivi$ii cu s%eciali$ari di&erite sunt %usi sa lucre$e im%reuna la un anumit %roiect, avand sco%uri %recise si %entru o %erioada scurta de tim% -e+' de$voltarea unui nou %rodus27 mai multe contracte %e termen scurt, unde durata anga,arii unei %ersoane este s%eci&icata inca de la ince%ut' Reinoirea contractului la e+%irarea anga,amentului luat re%re$inta o e+ce%tie si nu o o(ligatie a organi$atiei7 schim(ari mai &recvente ale de%rinderilor de munca solicitate &ortei de munca, aceasta din cau$a unor cerinte in continua schim(are %retinse de %rogresul tehnologic7 mai multe slu,(e cu %rogram redus' Ma,oritatea slu,(elor cu %rogram redus sunt ocu%ate de &emei si multi muncitori sunt antrenati in activitati la doua sau trei com%anii7 &orta de munca este intr*o continua schim(are' Rata de natalitate relativ sca$uta si longevitatea in crestere, inseamna ca varsta medie a oamenilor care lucrea$a sau sunt dis%oni(ili ca &orta de munca, este intr*o crestere ra%ida in ma,oritate tarilor vestice' #migrantii si alti &actori de natura sociala, evidentia$a marea diversi&icare in ceea ce %riveste com%onenta etnica, valorile culturale si se+ul anga,atilor7 un numar crescut de autoanga,ari si anga,ari in organi$atiile mici' Se %oate s%une in mod cinic ca o organi$atie mica este una mai mare du%a dis%oni(ili$ari, dar in realitate ma,oritatea organi$atiilor mici nu au &ost niciodata mari' A%ro+imativ ,umatate din oamenii care lucrea$a in U'9' sunt &ie autoanga,ati sau lucrea$a in organi$atii cu mai %utin de ! de anga,ati7 munca la domiciliu' Progresul in tehnologia comunicatiilor si reducerile de cheltuieli de catre anga,atori inseamna ca mai multi oameni, in %re$ent in ,ur de :*; < din cei ce lucrea$a, &ie lucrea$a la domiciliu ori si*au &acut un sediu acasa7 o mai mare %resiune e+ercitata %e schemele ocu%ationale si %e cele de %ensie, datorita %o%ulatiei in varsta si o mai mare mo(ilitate intre ocu%atii si organi$atii' Contractul psi ologic .ontractul %sihologic este o notiune care se dovedeste a &i &oarte utila in e+%licarea reactiei oamenilor &ata de conte+tul inter%retativ al dinamicii carierelor' Printre %rimii care a a(ordat aceasta %ro(lema se numara Arg=ris -"0>!2' Ro(inson si Rousseau, -"00?2 de&inesc contractul %sihologic ca &iind: .onvingerea unui individ in ceea ce %riveste termenii si conditiile unei intelegeri de schim( reci%roc intre acea %ersoana si o terta %arte, o convingere ca un anumit ti% de %romisiune a &ost &acuta si ca termenii si conditiile contractului au &ost acce%tate de catre am(ele %arti'

Ast&el, in conte+tul carierelor, contractul %sihologic re%re$inta intelegerile ne&ormale si nescrise dintre anga,ator si anga,ati' )in %unctul de vedere al anga,atilor, contractul %sihologic este intelegerea %e care ei cred ca o au cu anga,atorul in legatura cu ce contri(utie vor aduce ei anga,atorului %rin munca %restata si la ce %ot ei ast&el sa se aste%te in schim(ul serviciului o&erit ' Acest &a%t contea$a %entru un motiv &oarte sim%lu' #n ultima %arte a secolului @@ si in s%ecial de %e la mi,locul anilor "01!,tendintele mani&estate in s%atiul social si economic au schim(at imaginea carierelor si du%a %arerea multora, intr*un sens rau' #ntelegerea %e care multi anga,ati au cre$ut ca o au cu anga,atorul lor s*a dovedit a valora &oarte %utin' Asa cum Aerriot si Pem(erton -"00;2 a&irma in carte lor intitulata 3eB )eals, %atronii au %us in miscare o revolutie legata de relatiile de lucru cum nu s*a mai imaginat, deoarece au distrus vechiul contract %sihologic si nu au reusit sa negocie$e unul nou' .are a &ost vechiul contract %sihologic si ce a &ost incalcat vom a&la din relatarile lui Aerriot si Pem(erton -"0;;2 care au &acut o &oarte clara distinctie intre un contract relational si unul tran$actional' Primul se re&era la o relatie %e termen lung (a$ata %e incredere si res%ect reci%roc' Anga,atii o&ereau loialitate, com&ormitate &ata de cerinte, anga,ament &ata de sco%urile anga,atorilor si incredere ca anga,atorul nu va a(u$a de (una lor credinta' #n schim(, organi$atia se %resu%unea ca o&era siguranta locului de munca, %osi(ilitati de %romovare, %regatire si de$oltare cat si %utina &le+i(ilitate in legatura cu cererile &acute de anga,ati, daca acestia se a&lau intr*o situatie di&icila' )ar, com%etitia glo(ali$arii, noua tehnologie, reducerile de %ersonal si destrati&icarea etc' au dus la s&irsitul acestei stari' Multi anga,atori nu mai res%ecta %artea lor din intelegere, iar noua intelegere este mai degra(a im%usa dacat reali$ata in urma unui acord si este mai degra(a tran$actionala dacat relationala' #n loc ca %atronii sa se (a$e$e %e o relatie %e termen lung, ei %rivesc %rocesul anga,arii mai degra(a ca un schim( economic %e termen scurt' Anga,atul o&era mai multe ore de lucru, calitati mai variate, toleranta la schim(are si am(iguitate cat si (unavointa de a acce%ta o res%onsa(ilitate mai mare' #n schim(, anga,atorul o&era *7 unora, un salariu mare, recom%ense %entru %er&ormante si sim%lu *7 o slu,(a' )u%a Aerriot si Pem(erton -"00;2, multi anga,ati au ras%uns * du%a cum era si de aste%tat *7 negativ la aceste schim(ari' Acesta ar &i in s%ecial ca$ul managerilor, dintre care multi se identi&ica mai degra(a cu organi$atia decat cu %ro&esia' Simtul lor de identitate si com%etenta este %rin urmare amenintat cand organi$atia (ate in retragere, cand este vor(a des%re intelegere' Reactiile varia$a, ele includ ,igniri, de$amagire, &urie, com&ormism su%er&icial, &rica, an+ietate si %ro(a(il multe alte com%ortamente negative' 3oua orientare mani&estata in ce %riveste contractul %sihologic re$ulta din schim(ari directionate in s%ecial s%re scaderea costurilor in vederea unei com%etivitatii mai mari' Aerriot si Pem(erton -"00;2 descriu reactiile ti%ice &ata de violarea contractului %sihologic, ca reactii de sca%are, de %rotectie sau de ra$(unare sau alt&el s%us *7 sa %leci, sa stai si sa iti tii ca%ul la ada%ost sau sa stai si sa te ra$(uni' Frecventa a%arenta cu care contractele %sihologice sunt violate i*a determinat %e %sihologi sa incerce sa clari&ice ceea ce va &i numit C%rocesul violariiC ' Violarea contractului nu duce nea%arat la reducerea loialitatii si o(ligatiei %e care anga,atul o simte' )aca im%resia care ramane este ca violarea nu este nici din vina anga,atului, nici intentionata, atunci im%actul asu%ra loialitatii anga,atului este %osi(il sa &ie mic, mai ales daca e&ectele violarii sunt sterse ra%id' )ar

e+ista si loc %entru inter%retari %ersonale in acest %roces' )e e+em%lu, o %ersoana care are incredere in anga,atorul sau de la ince%ut, are mai %utine sanse sa o(serve violarea decat o %ersoana care nu are incredere in anga,ator' Teoria lui !olland Dohn Aolland -"01;2 a de$voltat de*a lungul multor ani, o teorie &oarte in&luenta cu %rivire la alegerea carierei' El a gindit %osi(ilitatea identi&icarii a sase ti%uri %ure de %ersonalitate vocationala' )e asemenea, a considerat ca %oate sa vada originile acestor ti%uri in teoria traditionala a %ersonalitatii' )e*a lungul anilor "0>!, el si*a de$voltat conce%tele si %osi(iliatile de masurare a lor' Prin munca ulterioara a cautat sa le valide$e si sa teste$e i%ote$ele %e care le*a &ormulat legat de alegerea carierei' Foarte %e scurt , cele sase ti%uri de %ersonalitate ale lui Aolland sunt : "' Tipul realist" e#teriori$at' Acestor %ersoane le %lace si sunt (uni la activitati care im%lica %utere &i$ica sau coordonare' 3u sunt insa %asionate de ideea de a &i socia(ili' ' Tipul in%estigati%' Este interesat de conce%te si logica' Persoanelor res%ective le %lace si tind sa &ie e&icienti %e %lanul gandirii a(stracte' Sunt deseori interesate de stiintele &i$ice' :' Tipul artistic' 6inde sa isi &oloseasca mai mult imaginatia' Persoanelor in cau$a le %lace sa isi e+%rime sentimentele si ideile' 3u le %lac regulile si regulamentele, dar le %lace mu$ica, teatrul si arta' ?' Tipul social& Este orientat %e com%ania altor oameni, in s%ecial %e relatii a&iliative, de a,utor, de %rietenie ' .ei in cau$a tind sa &ie (uni la su&let si sa le %ese de cei din ,ur' ;' Tipul intreprin$ator' Este %entru com%ania altor oameni, dar mai mult %entru a*i domina sau a*i convinge, decat %entru a*i a,uta' Ee %lace mai mult actiunea si nu gandirea' >' Tipul con%entional' Adora regulile si regulamentele, structura si ordinea' )e o(icei este &oarte organi$at, dar &ara %rea multa imaginatie' Aolland a %ro%us ca ti%urile de %ersonalitate sa &ie organi$ate intr*un he+agon in &iecare colt al acestuia &iind %o$itionat un ti% de %ersonalitate -Figura ?':2' 3ici un ti% de %ersonalitate nu se %otriveste insa unui singur individ, nu e+ista ti%uri %ure de %ersonalitate, dar (ineinteles ca &iecare %ersoana seamana mai mult cu un anumit ti% decat cu celelalte' Tipurile de personalitate %ocationale )e &a%t, Aolland sugerea$a ca oamenii sunt descrisi du%a trei ti%uri care se aseamana cel mai mult, in ordinea descrescatoare a similaritatii' )e e+em%lu, %entru o %ersoana #'S'E', ti%ul #nvestigativ este cel mai %otrivit %entru a o descrie, a%oi urmand ti%ul Social si cel #ntre%rin$ator' Aolland a&irma ca ocu%atiile %ot &i descrise du%a cele sase ti%uri' El a sustinut ca orice mediu isi e+ercita &orta %rin ti%urile de oameni e+istenti in interiorul sau' )eci, ocu%atiile %ot &i descrise relativ la oamenii din mediul res%ectiv' #n S'U'A', clasi&icarea lui Aolland legata de ocu%atii a &ost larg &olosita, cum ar &i, de e+em%lu, in )ictionarul de titluri ocu%ationale'

#%ote$a &undamentala a lui Aolland este ca oamenii vor &i multumiti si vor avea succes avand servicii congruente, care se %otrivesc cu %ersonalitatea lor' Ast&el, teoria lui Aolland re&lecta o traditie (ine sta(ilita in %sihologia muncii, %otrivirea %ersoanei cu locul sau de munca, %resu%unand ca atit individul cat si meseria aleasa sunt sta(ili in tim%' .ercetarile asu%ra su(iectulu de &ata au &ost reva$ute de S%oFane -"01;2 si 6ran(erg si cola(oratorii sai -"00:2' Ast&el au &ost e+trase mai multe conclu$ii: ti%urile vocationale de %ersonalitate ale lui Aolland sunt o re&lectare (una a dimensiunilor de (a$a ale %ersonalitatii identi&icate in %sihologia generala, du%a cum si tre(uiau sa &ie' Potrivirea nu este insa %er&ecta -6oFar si SBanson , "00; 2' )easemenea, aran,amentele he+agonale, desi nu sunt o re%re$entare %er&ecta a similaritatilor relative ale ti%urilor, sunt in orice ca$ o re%re$entare (una -6race= si Rounds, "00: 27 e+ista cateva dove$i ca congruenta este corelata cu satis&actia si succesul, dar aceasta este sur%rin$ator de sla(a' .hiar si cand corelatia %oate &i o(servata, nu %utem &i siguri ca aceasta congruenta duce la satis&actie si succes7 &olosirea celor trei ti%uri in sta(ilirea %ersonalitatii unei %ersoane %oate sa nu &ie nea%arat necesara ' Pot sa &ie de a,uns unul sau doua ti%uri de %ersonalitate care sa caracteri$e$e %ersoana res%ectiva7 unele cercetari au e+aminat congruenta dintre o %ersoana si alegerea carierei %e care o urmea$a, mai degra(a decat %ersoana si cariera sa actuala sau mediul aducational' 4 alegere nu este un mediu si deci nu este o (a$a %entru a evalua congruenta7 multe cercetari s*au (a$at in intregime %e masuratori creion*hirtie decat %e cele de com%ortament' Ast&el, oamenii adeseori com%letea$a un chestionar legat de evidentierea unor dimensiuni de %ersonalitate, altul re&eritor la %re&erintele ocu%ationale sau cele educationale si des%re satis&actiile lor' Re$ultate com%ortamentale %recum a(sentele de la slu,(a, rata %romovarii si %er&ormanta o(tinuta ar tre(ui masurate mai des ele &iind necesar sa &ie luate in calcul' A(ordarea lui Aolland %entru evaluarea %ersonalitatii este %utin neo(isnuita' El a de$voltat chestionarul Auto*.autarea )irectionata -A.)2, -Aolland, "01;2, care solicita ras%unsuri in legatura cu activitatile %re&erate, reactiile la denumirile unor ocu%atii, calitati, com%etente si chiar visarea cu ochii deschisi' 4amneii %ot sa*si sta(ileasca scorul %ersonal, si codul %ro%riu de trei litere, ca a%oi sa consulte dictionarul de ocu%atii si sa veri&ice ce ocu%atie s*ar %otrivi cu structura lor de %ersonalitate' Mai e+ista si un dictionar al activitatilor %lacute, %entru cei ce cauta ocu%atii %lacute in tim%ul li(er' #ndivi$ii sunt incura,ati sa incerce di&erite %ermutari ale codurilor lor de trei litere, in s%ecial daca %rimele lor scoruri sunt relativ similare ca am%litudine' 6oate acestea %ar a &i neo(isnuite din mai multe %rivinte' #n %rimul rand este rar ca atat intre(ari re&eritoare la calitati cat si interese, sa &ie regasite intr*un singur instrument de orientare vocationala' #n al doilea rind A.)*ul este trans%arent in mod deli(erat *7 oamenii %ot vedea %rin e&orturile lor %ro%rii s%re ce as%ira -Aolland si Ra=man, "01> 2' #n al treilea rand este rar ca %sihologii sa ii lase %e oameni sa*si evalue$e si sa*si inter%rete$e %ro%riile date' Aolland crede ca ma,oritate oamenilor au nevoie doar de asigurarea ca ideile lor %rivitoare la alegerea carierei sunt

cele (une si ca A.) le aduce aceasta a%ro(are mult mai re%ede si mai ie&tin deca consilierii %e %ro(leme de cariera' #n general, %e %iata e+ista multe instrumente care %retind ca detectea$a interesele ocu%ationale *7 unele de ti% creion*hartie iar altele com%uteri$ate' )oar %utine insa au o (a$a teoretica si em%irica asa %uternica ca cea a lui Aolland ' Unul care are aceasta (a$a si este larg utili$at, este #nventarul de #nterese Strong *7 .am%(ell -Aansen / .am%(ell, "01:2' #n&ormatiile %reluate din acest inventar au contri(uit la clasi&icarea ocu%atiilor du%a conditiile &ormulate de Aolland' .hiar daca cercetarile in legatura cu congruenta nu au sustinut intotdeauna i%ote$ele lui Aolland, modul sau de a(ordare este &oarte valoros deoarece o&era o structura %entru intelegerea si evaluarea oamenilor si ocu%atiilor' .hiar si asa, unii au sugerat ca structuri alternative sunt demne de luat in seama' Prediger si VonsiFle -"00 2 sustinau ca he+agonul lui Aolland nu %ermite %lasarea unei %ersoane sau ocu%atii intr*un s%tiu (i sau tridimensional' #n locul he+agonului ei au %ro%us doua dimensiuni si anume re&eritoare la date -in&ormatii *7idei si lucrur *7oameni' Ast&el, orice %ersoana ar %utea sa &ie descrisa in &unctie de %o$itia ocu%ata &ata de oricare din aceste dimensiuni, relatia %utand &i re%re$entata %e he+agonul lui Aolland' E+ista numeroase discutii cu %rivire la modelele %re$entate' Ast&el, Aolland si Gott&rendson -"00 2 s*au %lans ca sistemul lui Prediger %oate sa %roduca descrieri ciudate sau nein&ormative ale indivi$ilor si ocu%atiilor' )aBis -"00 2 a criticat he+agonul lui Aolland datorita %resu%unerii e+istentei numai a sase gru%uri, desi o%t sau $ece %ot &i de asemenea %lau$i(ile' Pe de alta %arte, )aBis a&irma ca modul de a(ordare al lui Prediger este (a$at %rea mult %e interesele %ro&esionale, &a%t o%us calitatilor si valorilor' )e$(aterea %e aceasta tema %ro(a(il va mai continua, dar he+agonul, lui Aolland sigur va ramane &oarte im%ortant in %ractica si teoria managementului carierei %ro&esionale' 'imensiunile carierei dupa Prediger si (asic)le *+,,-. si relatia lor cu tipurile de personalitate !olland Luarea deci$iilor in cariera 4 serie de teorii ca aceea a lui Aolland, descriu continutul deci$iilor actuale si ideale, dar nu si %rocesul de luare a deci$iilor' E+ista cativa &actori relevanti %entru ca o %ersoana sa ia deci$ii e&iciente in cariera' Constiinta de sine #n %rimul rand o %ersoana are nevoie de o evaluare corecta a %ro%riilor calitati si li%suri, valori, lucruri ce*i %lac si ce nu*i %lac' E+ista numeroase tehnici si e+ercitii in acest sco%, unele regasindu*se in carti %u(licate -e+ ' Ao%son si Scall=, "00"7 Hall, "00>2 si altele gasite in serviciile de consiliere in cariera din institutii a(ilitate in acest sco%' Ma,oritatea sunt conce%ute %entru a*i a,uta %e oameni sa*si e+amine$e in mod sisitematic e+%erientele in mediul de lucru si in a&ara lui, %entru a a,unge la cea mai corecta si cea mai com%leta autoevaluare %e care o %ermit e+%erientele lor anterioare' #m%ortanta e+aminarii emotiilor, cat si a gandurilor, a e+%erientelor negative cat si a celor %o$itive este deo(icei su(liniata in acest conte+t' 4 autoevaluare atenta

este im%ortanta deoarece cercetarile au aratat ca acestea deseori nu sunt in concordanta cu evaluarile reali$ate cu a,utorul testelor o(iective sau reali$ate de alti oameni -Farh / )o((ins, "0102' Ma(e si Iest -"01 2 au a,uns la conclu$ia ca daca oamenii s*au con&runtat cu e+%erienta unei autoevaluarii, in momentul in care se vor com%ara cu altii autoevaluarea lor va avea mai multe sanse sa &ie corecta sau cel %utin %lau$i(ila' Cunoasterea lumii pro/esiunilor )in nou e+ista multe carti care indruma oamenii cum sa se in&orme$e des%re di&erite %ro&esiuni -Ao%son / Scall=, "00"7 Holles, "00:2' Pe langa studirea in&ormatiilor %u(licate, metodele includ discutia cu o %ersoana din cadrul ocu%atiei de interes si eventual urmarirea din um(ra a unei ast&el de %ersoane o anumita %erioada de tim%, %entru a avea cunostinta in ce anume consta ocu%atia res%ectiva' Se %une accentul %e evitarea stereoti%urilor dintr*o meserie si %e asigurarea ca se acorda atentie nu numai %o$itiei care ar &i %osi(il sa &ie ocu%ata in &inal, ci si %asilor care tre(uie urmati %entru a a,unge acolo' Autocunoastere si cunoastere ocupationala )eseori este su%rin$ator de di&icil %entru oameni sa relatione$e ceea ce stiu des%re meseria %racticata cu ceea ce stiu des%re sine -Jost / .or(ishle=, "01K2' Acesta este ca$ul in s%ecial cand o %ersoana incearca sa aleaga intre ocu%atii destul de similare' Un avanta, al masuratorilor vocationale mai (ine de$voltate este ca descriu si oamenii si ocu%atiile in acelasi lim(a,, chiar si atunci e+istand mai multe ocu%atii %entru care o %ersoana %are sa &ie mai %otrivita' Alegerea dintre acestea este %artea di&icila de cele mai multe ori' .alculatorul %oate a,uta %rintr*o maniera de lucru interactiva si destul de antrenanta oamenii sa*7si organi$e$e cunostintele des%re sine si lumea muncii, sugerand in acelasi tim% %osi(ilele cai de e+%lorare -DacFson, "00:2' Stiluri de luare a deci$iilor Re&eritor la luarea deci$ilor in cariera, Philli%s si cola(oratorii sai au identi&icat trei stiluri de a(ordare a acestei idei: stilul rational, unde avanta,ele si de$avanta,ele diverselor o%tiuni sunt luate in considerare in mod logic si sistematic7 stilul intuitiv, unde di&eritele o%tiuni si deci$ia sunt luate intuitiv si stilul de%endent, in care %ersoana neaga res%onsa(ilitatea de a lua deci$ii si astea%ta ca alte %ersoane sau circumstante sa dicte$e ce ar tre(ui sa &aca' 3u in mod sur%rin$ator, se %are ca stilul de%endent se (ucura cel mai %utin de succes' .elelalte doua stiluri se %are ca au a%roa%e acelasi succes cand sunt &olosite la un numar mare de indivi$i'

Cariera si a0ordarea stadiala in de$%oltarea carierei

Multi oameni de stiinta au incercat sa reli$e$e o harta a de$voltarii umane la varsta adulta -Perlmutter Aall, "00 2' Ei au identi&icat deseori &a$e de de$voltare legate de varsta, &iecare cu %ro%riile gri,i si indatoriri %entru individ' )e e+em%lu, EriFson -"0>12, lucrand initial dintr*o %ers%ectiva %sihoanalitica, a identi&icat %atru stadii ale vietii adulte, &iecare cu %ro%riile s%eci&icatii ce tre(uie re$olvate in mod satis&acator inainte ca %ersoana sa treaca la o urmatoare &a$a: "' Adolescenta *7 indatorirea de (a$a este castigarea unui sens al identitatii' Pericolele sunt &ie de a ramane nesigur in legatura cu conce%tul de sine, sau la %olul o%us, de a*si de$volta o identitate rigida si in&le+i(ila'Varstele ce re%re$inta aceasta &a$a sunt intre "; si ? de ani' ' Prima tinerete * aici datoria de %reocu%area ma,ora este de a mani&esta o anumita intimitate si de avea o legatura cu o alta %ersoana, o organi$atie sau o cau$a' Pericolele sunt %e de o %arte de a ramane singur si i$olat in ca$ul nereusitei si, %e de alta, %arte de a*ti %ierde %ro%ria individualitate din cau$a ca se a%are o de%endenta %rea mare %e de o alta %ersoana sau de alti oameni' Varstele ce re%re$inta acesta &a$a sunt cu%rinse intre ; si :? de ani' :' Varsta adulta *7 %rinci%ala %reocu%are in cadrul acestei &a$e este de a reali$a ceva de valoare care sa re$iste, de %re&erat si du%a decesul %ersoanei in cau$a' Pericolul %rinci%al aici este de a nu reali$a nimic care sa dure$e' Varstele ce re%re$inta aceasta &a$a sunt intre :; si >? de ani' ?' Varsta maturitatii *7 ideea de (a$a aici este sa te simti satis&acut cu viata %e care o ai, cu alegerile si actiunile tale' Pericolul %rinci%al este de a avea %rea multe regrete in legatura cu lucruri %entru care este %rea tar$iu sa &ie schim(ate' Varstele ce re%re$inta aceasta &a$a sunt de la >; de ani in sus' )onald Su%er -"0;K2 a identi&icat %atru &a$e ale de(utului in cariera dar, care sunt oarecum similare, dar nu identice cu stadiile vietii %ro%use de EriFson: "' E+%lorarea atat a sinelui cit si a lumii %ro&esiunilor %entru a clari&ica conce%tul de sine si %entru a identi&ica ocu%atiile ce i se %otrivesc' Varstele cand intalnim aceasta cautare sunt intre "; si ? de ani' ' Fi+area asu%ra unei cariere, %oate du%a unul sau doua ince%uturi nereusite, %ersoana reali$and e&orturi in a*si dovedi valoarea carierei alese' Varstele la care au loc acestea sunt intre ; si ?? de ani '

:' Pastrarea %ro&esiei %entru care s*a o%tat' Acest lucru %oate &i o cerinta considera(ila, in s%ecial in &ata schim(arilor tehnologice si a com%etitiei riguroase din %artea %ersonalului muncitor tanar' Varstele la care se mani&esta acesta tendinta sunt intre ?; si >? de ani' ?' )etasarea, caracteri$ata %rin scaderea im%licarii in munca, tendinta &iind aceea de a &i mai degra(a un o(servator dacat un %artici%ant' Varsta la care se declansea$a acest &a%t este de la >; de ani inainte' #n mod clar e+ista unele %ararlele intre EriFson si Su%er' Amandoi au %erce%ut s&irsitul adolescentei si varsta de ! de ani ca o %erioada de e+%lorare si de clari&icare a conce%tului de sine, a identitatii' Amandoi au %erce%ut anii ce urmea$a ca o %erioada cand oamenii se im%otmolesc si devin indis%ensa(ili' )ar, e+ista si di&erente' Su%er a va$ut %erioada de im%otmolire ca orientata s%re reali$are, in tim% ce EriFson s*a gandit mai mult la im%licare' Parerea lui Su%er legata de varsta mi,locie se (a$ea$a esential %e %astrare, in tim% ce EriFson a su(liniat lu%ta creativa' Unele cercetari au e+aminat daca %reocu%arile oamenilor in legatura cu cariera, chiar se %otrivesc stadiilor lui Su%er -Veiga, "01:7 #sa(ella, "0112' Re$ultatele sugerea$a unele distinctii intre stadii, dar nu &oarte clare' Aall -"01>2 a aratat ca este di&icil sa identi&ici in ce stadiu a carierei se a&la o %ersoana, mai ales daca, de e+em%lu, aceasta isi ince%e cariera relativ tar$iu in viata' )e asemenea, schim(area ra%ida a carierelor &ace mult mai di&icila relatia stadiilor cu varstele' )e &a%t, Su%er -"01!, "00!2 si*a dat seama de acest lucru si a de$voltat un cadru mult mai &le+i(il %entru a reali$a o harta a carierei si a vietii unei %ersoane' El a identi&icat sase roluri %e care oamenii si le asuma in societatiile vestice: gos%odina, muncitor, cetatean, &ara ocu%atie, elev si co%il' #m%ortanta &iecarui rol in viata unei %ersoane %oate oscila in im%ortanta in tim%' )e asemenea, oricind, o %ersoana se %oate a&la in di&erite stadii, avand in acelasi tim% di&erite roluri' .u alte cuvinte, stadiile carierei au devenit acum %rioritati, gri,i %e care un individ le %oate avea in orice moment al vietii sale de adult' Aceste anali$e %sihologice nu creea$a ele insele o teorie, dar ii a,uta %e oameni sa isi ia in considerare vietile in mod sistematic -Su%er, "00!2' Unele instrumente de autoevaluare %recum ar &i #nventarul de Adult .areer .oncerns #nventor= -Su%er, s'a', "01;2 sau Salience #nventor= -Su%er / 3evill, "01; 2 au &ost %roduse %entru a evalua acest %roces ' 6ran$itia varstei mi,loci -?!*?; ani2 identi&icata de Eevinson, a &ost deseori considerata ca cel mai im%ortant as%ect al activitatii sale' El a sustinut ca stilul de viata este reevaluat la aceasta varsta, deseori cu destula insistenta si emotie, intratat incat unii oameni se re&era ca la o Ccri$a a varstei mi,lociC' 4amenii isi dau seama ca viata lor este %ro(a(il %e ,umatate terminata si ast&el se concentrea$a la cat de (ine ar %utea sa &oloseasca restul acesteia' #n ochii co%iilor lor ei sunt acum sim(oluri ale autoritatii, demodati mai dagra(a decat tinerii intre%rin$atori' Semnele &i$ice de im(atranire devin acum de necon&undat' Ele sunt de,a indicii clare cu %rivire la am(itiile din cariera, din tinerete, ca acestea au &ost reali$ate sau nu' Acesti &actori %ot sa duca la schim(ari su(stantiale in viata individului: de e+m%lu, o schim(are a carierei sau a sotiei' Alternativ, din

anga,ament &ata de stilul de viata curent, este %osi(ila o rea&irmare, alaturi de un e&ort su%limentar %entru aceasta'