UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea : Finane An e !

"# i# : $%&& ' $%&$

M("i)a"ia pre*i#l#i N(+el pen"r# ec(n(*ie $%&&

,r(-. c((r (na"(r: Dan ,(pe!c# S"# en": Vin"ila S(nia

/$%&&/

M("i)a"ia pre*i#l#i N(+el pen"r# ec(n(*ie $%&&

Premiul Nobel pentru economie, acordat de catre Academia de Stiinte a Suediei, a fost acordat anul acesta americanilor Thomas Sargent si Christopher Sims, pentru progresele importante reusite n cercetarea efectelor politicilor economice si fiscale ale guvernelor asupra economiei reale. Ei au fost recompensat pentru cercetarile efectuate n mod special ntr-un domeniu numit macroeconomie empirica, domeniu n cadrul caruia sunt strnse si analizate cu metode comple e date empirice pentru a stabili relatii de tip cauza- efect ntre modificarile de politica economica si efectele n mediul economic real. Cei doi laureati au cercetat n mod independent din anii !" relatia de cauzalitate care ar putea e ista ntre masuri precum cresterea temporara a ratei dobnzii bancare si soma# sau rata inflatiei. Ei au ncercat sa descopere relatii complicate precum cele dintre asteptarile mediului de afaceri si ale populatiei si politica guvernamentala n domeniu fiscal si monetar. $na dintre ideile de baza evaluate se refera la reactiile anticipative ale companiilor si persoanelor, care fac de multe ori ca o masura de politica fiscala sa nu-si atinga obiectivele propuse. Cercetarile lor sunt importante att pentru ca au dus la realizare de modele predictive n ceea ce priveste economia, ct si pentru ca au depasit bariera normativa% care a functionat de multa vreme n domeniul macroeconomic. stiinta economica n sine are o componenta normativa preponderenta, aratnd de multe ori cum ar trebui sa se petreaca lucrurile si nu neaparat cum se petrec ele. n domeniul microeconomic, cercetari precum ale lui &ahneman si Tvers'( au aratat ca pe lnga modelarea normativa n economie este nevoie de cercetari descriptive, care sa arate nu cum ar trebui sa se petreaca lucrurile, ci mai ales cum se petrec ele. Cei doi au pus bazele economiei comportamentaliste si bazele abordarii e perimentale n economie, readuc nd n discutia lumii economice factorii subiectivi, psihologici, si cerinta de a verifica, de a falsifica teoriile normative prin cercetari empirice. Aceasta schimbare de paradigma nu contrazice bazele fundamentale ale teoriei economice normativ- rationale, nsa le completeaza si le arata limitele importante, mai ales la nivel individual si de grup mic, folosind modele matematice sofisticate. Pentru teoria lansata astfel de ei, &ahneman a primit Nobelul n anul )"") *din pacate dupa moartea lui Tvers'(+. ,ata ca, n )"--, n plina criza economica mondiala, Nobelul recompenseaza munca unor cercetatori care completeaza modelele normative de macroeconomie cu date, modele si interpretari descriptive. .esigur,acum dupa ce le vedem facute de altii, aceste cercetari arata simple% pentru a ghida decizia politica, fiind nevoie de multe date descriptive pentru a avea interventii care sa nu duca la dezastre. $n e emplu n acest sens l poate reprezenta interventia guvernului american n economie n timpul crizei, dupa un model cel putin aparent neo'e(nesian/ cererea publica masiva compenseaza scaderea abrupta a cererii private.

Cercetarile de macroeconomie empirica arata ca efectul normativ asteptat de catre stat atunci cnd instituie masuri de spri#in pentru economie nu este un efect obligatoriu, pentru ca asteptarile mediului de afaceri si populatie pot afecta semnificativ efectele. n cazul actualei crize, asteptarea generala ca statul va nceta spi#inul pentru ca se vor termina resursele publice, face ca efectele masurilor de a#utor sa fie mult mai mici dec t modelul normativ predica. n acest fel, cercetarile celor doi arata ca la fel ca n teoria lui &ahneman si Tvers'(, macrosistemul economic este influentat puternic de factorii subiectivi, de asteptarile si predictiile mediului de afaceri si populatiei. Pentru marirea cheltuielilor publice n domeniul constructiilor de locuinte, ca sa luam un alt e emplu, ne-am astepta dupa modelul pur normativ ca efectul sa fie semnificativ, pentru ca o astfel de cerere crescuta determina cerere n multe domenii *materiale de constructii, energie, transporturi, mobila, electrocanice, etc.+ si duce la cresterea cererii de forta de munca. ,nsa efectul este puternic moderat de asteptarile companiilor din domeniu si ale potentialilor beneficiari ai unor astfel de locuinte, preturile de referinta, de e emplu, fiind foarte sensibile la anuntarea unor astfel de masuri sau chiar la asteptarea ca ele vor fi sau nu anuntate. Pentru criza actuala, cei doi economisti au dat asa cum era de asteptat un raspuns decent/ nu e ista solutii miracol, iar pentru $niunea Europenaa este esential sa realizeze unitatea fiscala si de gestiune economica, prin masuri de transfer a unor atributii de suveranitate n domeniul monetar si bugetar catre nivelul unional. 0odelarea normativa a efectelor unei interventii de politica publica este un fapt obisnuit n tarile dezvoltate, dar nu este o practica curenta n restul lumii si mai ales n tarile emergente. Corectarea modelelor normative prin cercetari descriptive este destul de putin dezvoltata n toata lumea, dar este de asteptat ca va avea o e tindere mult mai rapida dupa acordarea acestui Premiul Nobel pentru economie. 1uni, -" octombrie )"--. Pentru al 23-lea an consecutiv, Academia 4egala de Stiinte a Suediei anunta numele ce completeaza lista laureatilor Premiului Nobel pentru Stiinte Economice. ,n anul )"-- au fost desemnati doi c stigatorii, profesorii americani Thomas 5. Sargent si Cristopher A. Sims. Thomas 5. Sargent este n prezent profesor de macroeconomie la Ne6 7or' $niversit(. Are 89 de ani, a obtinut diploma de licenta n anul -:82 la $niversit( of California ;er'le( si doctoratul la <arvard n martie -:89. Christopher Sims are aceeasi v rsta si este profesor la Princeton din -:::. El este licentiat n matematica *<arvard, -:83+ si doctor n economie din -:89, titlu obtinut de asemenea la <arvard. .rumurile celor doi s-au intersectat si n anii -:!" cnd Sargent si Sims au facut parte dintr-un grup de tineri macroeconomisti e trem de puternici ai $niversitatii 0inesota. Alaturi de ei era si Ed6ard Prescott, laureatul Premiului Nobel n economie din )""2 sau Neil =allace, probabil cel mai bun specialist pe teorie monetara n prezent. .esi Sargent si Sims au cercetat independent unul de celalalt, contributiile lor sunt complementare. n comunicatul ce anunta alegerea celor doi ca laureati ai Premiului Nobel n Stiinte Economice pentru )"-- se afirma ca au fost alesi pentru cercetarile lor empirice privind relatia cauza efect n macroeconomie.

Economia este n mod constant afectata de evenimente ce nu pot fi anticipate. Pretul petrolului poate creste pe neasteptate, o banca centrala poate stabili o rata a dob nzii la care nu se asteptau bancile comerciale si agentii economici, consumul privat poate sa scada brusc. Asemenea evenimente neasteptate sunt cunoscute sub denumirea de socuri. Economia este de asemenea afectata de modificari pe termen lung generate de masurile de politica economica precum schimbari ale politicii monetare, masuri de combatere a inflatiei mai accentuate, reguli bugetare mai restrictive. $na dintre cele mai importante misiuni ale cercetarii macroeconomice este de a ntelege cum socurile si schimbarile sistematice de politica economica afecteaza variabilele macroeconomice pe termen scurt si pe termen lung. Sargent si Sims au avut contributii semnificative n aceasta directie. Sargent a contribuit la ntelegerea efectelor schimbarilor sistematice de politica economica n timp ce Sims s-a focalizat pe studierea modului n care >ocurile se propagan economie. ntrebaile caora au ncercat sale rapundacei doi laureat sunt n mod evident corelate. Cum am putea prezenta sintetic cercetarile celor doi? 1ucrarile lor sunt destinate specialistilor, dar putem face o ncercare. $na dintre cele mai importante contributii a fost dezvoltarea unui limba# si a unui set de instrumente ce sustin ntelegerea modelelor macroeconomice isi permit n acelasi timp corelarea acestora cu datele statistice. n anumite privinte, aceasta directie de cercetare a constat n utilizarea unor instrumente matematice si aplicarea lor n economie, aceasta schimbare a perspectivei avand un impact important. @ alta contributie ma#ora a fost corelarea modelelor dinamice cu serii de date cu scopul identificarii relatiilor de cauzalitate, una dintre problemele fundamentale ale economiei. .aca, sa spunem, o banca centrala creste rata dobnzii si rata de crestere economica se diminueaza n acea tara, putem afirma ca e ista o relatie de cauzalitate? Sau economia si-ar fi ncetinit oricum ritmul de crestere? Aceasta este o problema e trem de dificila pentru ca n economie nu e ista posibilitatea unor e perimente. n unele din lucrarile lor, cei doi au reusit sa aplice suficiente instrumente economice si econometrice pentru a demostra relatii de cauzalitate ntre diferite variabile macroeconomice. Este vorba de o contributie tehnica la dezvoltarea macroeconomiei, dar ea face parte din setul de instrumente utilizat azi de cercetatori, specialisti ai bancilor centrale sau ai ministerelor de finante din lumea ntreaga. .upa cum afirmam mai sus, o modalitate de a studia ceea ce se petrece n economie ar fi aceea de a pune la cale e perimente controlate. n practica nsa nu e posibil ca diferite masuri de politica economica sa fie aplicate la nt mplare unor tari diferite pentru a putea studia efectele acestora. Cercetarea macroeconomica este prin urmare obligata sa utilizeze date istorice. Conform Comitetului stiintific al Academiei 4egale de stiinte a Suediei, printre contributiile importante ale laureatilor din acest an putem considera faptul ca acestia au demonstrat ca relatiile cauzale n macroeconomie pot fi cu adevarat analizate cu a#utorul datelor istorice, chiar n cazul n care relatiile dintre variabile au un dublu sens. Pe lnga valurile de felicitari si laude care au urmat

firesc anuntului legat de cstigarea prestigiosului premiu, putem sesiza n presa internationala dar si n cea nationala o oarecare retinere n ceea ce priveste alegerea celor doi economisti .in -:8: au fost acordate 23 de Premii Nobel pentru economie, a#ung ndu-se la un numar de 89 de laureati. Printre cele mai sonore nume pot fi amintite 5an Tibergen *-:8:+, Paul Samuelson *-:!"+, Ariederich von <a(e' *-:!2+, 0ilton Ariedman *-:!8+, 4obert Solo6 *-:9!+, 5oseph Stiglitz *)""-+, Paul &rugman *)""9+, etc. Pe lnga aceasta istorie, prin care uneori se ncearca o oarecare diminuare a semnificaBiei premiului pentru economie, n acest an am regasit pe comunicatele agentiilor de presa afirmaBii de tipul/ unul dintre laureatii Premiului Nobel de anul acesta spune ca nu poate da o solutie C un raspuns simplu la criza

din Europa.