4

A SUPRAFET GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Vom presupune cunoscute topologia uzual a pe Rm , not iunile de continuitate, homeomorsm, topologia indus a pe o submult ime a lui Rm , diferent iabilitate, diferent ial a, etc. Reamintim aici doar c ateva rezultate ce vor des utilizate n acest curs. Denit ia 4.0.1. Fie U si V deschise n Rm si e F : U V biject ie. 1 Spunem c a F este difeomorsm de clas a C (neted) dac a F si F sunt netede. Evident, orice difeomorsm este si heomeomorsm, iar dac a F este difeo 1 morsm si F este tot difeomorsm. Teorema 4.0.1 (Teorema de Inversare Local a). Fie W deschis a n Rm , F : W Rm o aplicat ie neted a si x0 W. Dac a DF (x0 ) : Rm Rm este izomorsm, atunci exist a U deschis a n W , x0 U, astfel nc at F (U ) este deschis a n Rm si F : U F (U ) este difeomorsm neted.
U

Corolarul 4.0.1. Fie F : U Rm neted a, U deschis a n Rm . Dac a DF (x) este izomorsm pentru orice x U, atunci F este aplicat ie deschis a, adic a m duce deschi si n deschi si. In particular, F (U ) este deschis a n R . Corolarul 4.0.2. Fie F : U Rm neted a, U si F (U ) deschise n Rm . Atunci F : U F (U ) este difeomorsm dac a si numai dac a F este injectiv a si DF (x) este izomorsm pentru orice x U. 81

82

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Teorema 4.0.2 (Teorema Funct iilor Implicite). Fie U deschis a n Rn Rm , F : U Rm neted a, F = (F 1 , . . . , F m ), si e (x0 , y 0 ) U . Dac a sunt ndeplinite condit iile 1) F (x0 , y 0 ) = 0; F 1 F 1 ( (x0 , y 0 ) x , y ) . . . 0 0 y 1 y m 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . = 0; F m F m (x0 , y 0 ) . . . (x0 , y 0 ) 1 y y m atunci exist a U deschis a n Rn , x0 U , exist a V deschis a n Rm , y 0 V , U V U, si exist a G : U V astfel nc at a) F (x, G(x)) = 0, pentru orice x U ; a F (x, y ) = 0, cu (x, y ) U V , atunci y = G(x); b) Dac c) G este neted a. ile a) si b) sunt echivalente cu Observat ia 4.0.1. Condit F 1 (0) (U V ) = Graf G. ie si x0 U, unde U este deschis a Denit ia 4.0.2. Fie f : U Rn o aplicat m n R . Spunem c a F este diferent iabil a n x0 dac a exist a o aplicat ie liniar a m n DF (x0 ) : R R astfel nc at F (x0 + u) F (x0 ) DF (x0 )(u) = 0. u u0 lim DF (x0 ) se nume ste diferent iala aplicat iei F n x0 . ie diferent iabil a n x0 U , unde Teorema 4.0.3. Fie F : U Rn o aplicat U este deschis a n Rm . Atunci avem (4.0.1) DF (x0 )(u) = d dt {F (x0 + tu)}, u Rm .
t=0

4.1. Suprafet e regulate n R3

83

Observat ia 4.0.2. Dac a not am (t) = x0 + tu, atunci (0) = x0 si (0) = u. Prin urmare, (4.0.1) se poate rescrie sub forma DF (x0 )( (0)) = (F ) (0). ie neted a, U deschis a n Rm . Teorema 4.0.4. Fie F : U Rn o aplicat Atunci F este diferent iabil a n orice punct din U .

4.1. Suprafet e regulate n R3

In continuare vom prezenta not iunea de suprafat a regulat a. Ea este foarte natural a deoarece topologia si structura diferent iabil a pe o astfel de suprafat a sunt induse de topologia si structura diferent iabil a a lui R3 . ste suprafat a regulat a n R3 o submult ime S R3 Denit ia 4.1.1. Se nume ce veric a condit ia: pentru orice p S, exist a V deschis a n R3 , p V , 3 2 exist a r : D R neted a, D deschis a n R , 0 D, astfel nc at a) r(0) = p; b) ru (u, v ) rv (u, v ) = 0, pentru orice (u, v ) D; c) r(D) = S V ; d) r : D r(D) este homeomorsm, unde pe r(D) consider am topologia 3 indus a de R . In cele ce urmeaz a vom spune, simplu, suprafat a n R3 . Perechea (D, r) ce apare n denit ia de mai sus se nume ste parametrizare sau reprezentare parametric a pentru suprafat a S si vom presupune c a D este conex a. Pentru aplicat ia r : D R3 , r(u, v ) = (x(u, v ), y (u, v ), z (u, v )), am folosit notat iile obi snuite ru (u, v ) = si r rv (u, v ) = (u, v ) = v r (u, v ) = u


x y z (u, v ), (u, v ), (u, v ) u u u

x y z (u, v ), (u, v ), (u, v ) . v v v

84

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Observat ia 4.1.1. Condit ia a) nu este esent ial a ea put andu-se realiza 2 printr-o translat ie a lui R . Condit ia c) ne spune c a r(D) este un deschis din S , unde pe S am considerat topologia indus a. Condit iile c) si d) ne asigur a c a S nu are autointersect ii; de fapt vom demonstra c a, mai mult, suprafat a este local gracul unei funct ii netede ( si deci S nu poate avea autointersect ii). De asemenea, c) si d) asigur a faptul c a anumite obiecte denite cu ajutorul unei parametriz ari nu depind de fapt de parametrizarea considerat a. Observat ia 4.1.2. Cum pe S consider am topologia indus a, incluziunea canonic a i : S R3 este o aplicat ie continu a. Vom presupune c a S este conex a. ia b) este echivalent a cu rang Dr(u, v ) = 2, penObservat ia 4.1.3. Condit tru orice (u, v ) D. Reamintim c a matricea diferent ialei Dr(u, v ) : R2 R3 n raport cu bazele canonice din R2 si R3 este matricea jacobian a a lui r, adic a x (u, v ) * * u * * y Dr(u, v ) = * (u, v ) * u * ( z (u, v ) u


x (u, v )+ v + + y + = (T ru (u, v ) T rv (u, v )). (u, v )+ + v + ) z (u, v ) v

Pentru matrice vom folosi aceea si notat ie ca si pentru diferent ial a. Condit ia b) asigur a existent a spat iului tangent la S ntr-un punct arbitrar. Urm atoarele dou a rezultate sunt imediate Propozit ia 4.1.1. Fie S o suprafat a si S o submult ime deschis a a lui S . Atunci S este tot o suprafat a . Propozit ia 4.1.2. Fie S o suprafat a si (D, r) o parametrizare pentru S . Dac a D este deschis a n D atunci (D , r ) este tot o parametrizare pentru
D

S.

4.1. Suprafet e regulate n R3

5

85

Propozit ia 4.1.3. Fie S R3 astfel nc at S = iI Si , unde Si este deschis a n S , pentru orice i I . Dac a Si este suprafat a, pentru orice i I , atunci S este suprafat a. Demonstrat ie. Submult imile Si ind deschise n S , avem Si = S Vi , unde Vi este deschis a n R3 pentru orice i I . Apoi, dac a (Di , ri ) este o parametrizare pentru Si , atunci ea este parametrizare si pentru S deoarece ri (Di ) = Si V = (S Vi ) V = S (Vi V ), iar Vi V este deschis a n R3 . Propozit ia 4.1.4. Fie r : D R3 o aplicat ie neted a, unde D este deschis a 2 n R . Dac a rang r(u, v ) = 2 pentru orice (u, v ) D si r : D r(D) este homeomorsm, unde pe r(D) am considerat topologia indus a, atunci a regulat a n R3 . S = r(D) este suprafat Demonstrat ie. Rezultatul este evident, (D, r) ind folosit a ca parametrizare a se obt ine lipind pentru toate punctele p S = r(D). Intuitiv, o suprafat suprafet e de tipul S = r(D) care sunt numite uneori suprafet e elementare (vezi propozit ia 4.1.3). Vom prezenta totu si demonstrat ia detaliat a a acestui rezultat. Fie p S , p = r(u, v ), xat arbitrar. Submult imea D ind deschis a 2 n R , exist a D deschis a n D, (u, v ) D . Deoarece r : D r(D) este ie deschis a si deci r(D ) homeomorsm, rezult a c a r : D r(D) este aplicat este deschis a n r(D). Cum pe r(D) am considerat topologia indus a, r(D ) = 3 V r(D), unde V este un deschis din R . Deci p V . Tot din faptul c ar: D r(D) este homeomorsm rezult a r : D r(D ) este homeomorsm,
D

unde pe r(D ) consider am topologia indus a (de S sau R3 ). Exemplul 4.1.1. Vom ar ata c a sfera de raz a 1, S2 = {(x, y, z ) R3 : x2 + y 2 + z 2 = 1} este suprafat a regulat a. Intr-adev ar, e r1 : B 2 (0; 1) R3 , r1 (u, v ) = ( 1 u2 v 2 , u, v ), unde B 2 (0; 1) = {(u, v ) R2 : u2 + v 2 < 1}. Aplicat ia r1 este injectiv a si r1 (B 2 (0; 1)) = {(x, y, z ) S2 : x > 0} = S2 {(x, y, z ) R3 : x > 0}

86

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

este un deschis din S2 . Cum r1 : B 2 (0; 1) R3 este neted a, rezult a r1 : 2 3 2 2 B (0; 1) R continu a si deci r1 : B (0; 1) r1 (B (0; 1)) este tot continu a, unde pe r1 (B 2 (0; 1)) am considerat topologia indus a. Pentru a demonstra c a 1 1 2 (0; 1)) B 2 (0; 1) este continu r : r ( B a , observ a m c a r este restrict ia 1 1 1 proiect iei PryOz : R3 R2 , PryOz (x, y, z ) = (y, z ), la r1 (B 2 (0; 1)). Cum 1 proiect ia este continu a rezult a c a si restrict ia ei r este continu a. Deci 1 2 2 r1 : B (0; 1) r1 (B (0; 1)) este homeomorsm. Condit ia b) din denit ia suprafet ei se veric a imediat deoarece
V

Dr1 (u, v ) =

u 1 u2 v 2 1 0

Z v 1 u2 v 2 0 1

si deci rangDr1 (u, v ) = 2, pentru orice (u, v ) B 2 (0; 1). Prin urmare (B 2 (0; 1), r1 ) este o parametrizare. Analog se demonstreaz a c a r2 : B 2 (0; 1) R3 , r2 (u, v ) = ( 1 u2 v 2 , u, v ) r3 : B 2 (0; 1) R3 , r3 (u, v ) = (u, 1 u2 v 2 , v ) 2 3 r4 : B (0; 1) R , r4 (u, v ) = (u, 1 u2 v 2 , v ) r5 : B 2 (0; 1) R3 , r5 (u, v ) = (u, v, 1 u2 v 2 ) 2 3 r6 : B (0; 1) R , r6 (u, v ) = (u, v, 1 u2 v 2 ) 5 2 2 sunt parametriz ari. Cum 6 a c a S2 este o suprafat a. i=1 r i (B (0; 1)) = S , rezult 2 2 Not a m c a r ( B (0; 1)) = Graf f , unde f : B (0; 1) R , f ( u, v ) = 5 1 u2 v 2 . Fie acum S o suprafat a si (D, r) o parametrizare a sa. Scriem S V : x = x(u, v ), y = y (u, v ), z = z (u, v ). Consider am (u0 , v0 ) D xat arbitrar. Cum rangDr(u0 , v0 ) = 2, putem presupune c a x x (u0 , v0 ) (u0 , v0 ) u v = 0. y y (u0 , v0 ) (u0 , v0 ) u v Aplic am Teorema de Inversare Local a pentru aplicat ia PrxOy r : D R2 D (u, v ) (x(u, v ), y (u, v )) R2 , R2 xOy,

4.1. Suprafet e regulate n R3

87

n punctul (u0 , v0 ) si obt inem inversa ei (de fapt inversa restrict iei) D (x, y ) (u(x, y ), v (x, y )) D, unde D este deschis a n R2 , (x(u0 , v0 ), y (u0 , v0 )) D, iar D deschis a n D, (u0 , v0 ) D . Prin urmare S V : z = z (u(x, y ), v (x, y )) = f (x, y ), sau S V = Graff, f : D R, unde V este deschis a n V , r(u0 , v0 ) V , si r(D ) = S V . Reprezentarea S V : z = f (x, y ) se nume ste reprezentarea explicit a a lui S . Reciproc, o reprezentare explicit a a lui S , S V : z = f (x, y ), determin a o reprezentare parametric a S V : x = u, y = v, z = f (u, v ). La fel ca n cazul parametriz arii sferei S2 se demonstreaz a c a, ntr-adev ar, (u, v ) r(u, v ) = (u, v, f (u, v )) este homeomorsm, r(D) = S V , si condit ia b) este de asemenea satisf acut a. Fie S V : z = f (x, y ) o reprezentare explicit a a lui S . Restr ang and eventual V , putem presupune c a proiect ia lui V pe xOy este inclus a ( si deschis a) n domeniul de denit ie a lui f . Denim h : V R, h(x, y, z ) = z f (x, y ). Observ am c a S V : h(x, y, z ) = 0 si Dh(x, y, z ) = ( f f (x, y ) (x, y ) 1) = 0, x y

88

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

pentru orice (x, y, z ) V. Reprezentarea S V : h(x, y, z ) = 0 se nume ste reprezentare implicit a a lui S . Reciproc, e S V : h(x, y, z ) = 0 o reprezentare implicit a a lui S , unde Dh(x, y, z ) = 0, pentru orice (x, y, z ) V. Din Teorema Funct iilor Implicite se obt ine imediat reprezentarea explicit a adic a, restr ang and eventual V , S V : z = f (x, y ), sau S V : y = f (x, z ), sau S V : x = f (y, z ), dup a f f f cum z = 0, sau y = 0, sau, respectiv, x = 0. Not am c a, de fapt, este sucient ca Dh(x, y, z ) = 0 pentru orice punct (x, y, z ) S V . Cele de mai sus dau o justicare part ial a a urm atoarei Teoreme de caracterizare a suprafet elor Teorema 4.1.1. Fie S o submult ime a lui R3 . Urm atoarele armat ii sunt echivalente a 1) S este suprafat 2) pentru orice p S, exist a V deschis a n R3 , p V, exist af :DR 2 neted a, unde D este deschis a n R xOy , astfel nc at S V = {(x, y, f (x, y )) : (x, y ) D} = Graf f, sau S V = {(x, f (x, z ), z ) : (x, z ) D}, unde D este deschis a n R2 xOz, sau S V = {(f (y, z ), y, z ) : (y, z ) D}, unde D este deschis a n R2 yOz. 3) pentru orice p S, exist a V deschis a n R3 , p V , exist ah:V R neted a astfel nc at Dh(x, y, z ) = 0, pentru orice (x, y, z ) V, h(p) = 0 si S V = h1 (0).

4.1. Suprafet e regulate n R3

89

3 (0) = 4) pentru orice p S, exist a V deschis a n R3 , p V, exist a C 3 (0) {(x, y, z ) R3 : |x| < , |y | < , |z | < } si exist a F : V C 3 2 difeomorsm astfel nc at F (p) = 0 si F (S V ) = C (0) (R {0}) 2 (0). C

Demonstrat ie. Am discutat echivalent a dintre 1) si 2), si dintre 2) si 3). Vom demonstra acum c a 1) implic a 4). Fie p0 S xat arbitrar si (D, r) o parametrizare pentru S , r : D R3 neted a, r(D) = S V , p0 r(D), r(u, v ) = (x(u, v ), y (u, v ), z (u, v )). Fie si, cum rang Dr(u0 , v0 ) = 2, f ar aa (u0 , v0 ) D astfel nc at r(u0 , v0 ) = p0 restr ange generalitatea putem presupune c a x (u0 , v0 ) u y (u0 , v0 ) u x (u0 , v0 ) v = 0. y (u0 , v0 ) v

Restr ang and eventual D si V (a sa cum am f acut la trecerea de la reprezentarea parametric a la cea explicit a) putem presupune c a aplicat ia D (u, v ) (x(u, v ), y (u, v )) R2 este injectiv a. Denim G : D R R3 prin G(u, v, t) = (x(u, v ), y (u, v ), z (u, v ) + t). Aplicat ia G este neted a, injectiv a si G(u, v, 0) = r(u, v ), pentru orice (u, v ) D. Identic and D {0} cu D putem spune c a G = r. Avem
D

x (u0 , v0 ) u y det DG(u0 , v0 , 0) = (u0 , v0 ) u z (u0 , v0 ) u

x (u0 , v0 ) 0 v y 0. ( u0 , v 0 ) 0 = v z ( u0 , v 0 ) 1 v

Din Teorema de Inversare Local a, exist a U deschis a n R3 , (u0 , v0 , 0) U , 3 exist a V deschis a n R , G(u0 , v0 , 0) = r(u0 , v0 ) V , astfel nc at G : U
U

90

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

V este difeomorsm. Putem presupune c a V V si c a U este interiorul unui cub centrat n (u0 , v0 , 0) cu muchiile paralele cu axele de coordonate ( si sucient de mici). Not am D = U D; D este deschis a n D si (u0 , v0 ) D . Vom demonstra acum c a G(D ) = r(D ) = S V . Incluziunea G(D ) S V este evident a. Fie acum p S V . Cum p V , exist a unic (u, v, t) U astfel nc at G(u, v, t) = p. Cum p S V S V , exist a unic (u , v ) D astfel nc at r(u , v ) = p, sau G(u , v , 0) = p = G(u, v, t). Cum G este injectiv a rezult a c a u = u, v = v si t = 0, adic a (u, v ) D . Este clar c a difeomorsmul F c autat este F = (G )1 . Difeomorsmul
U

F se nume ste, sugestiv, difeomorsm de ndreptare.

2 (0) {0}, Vom demonstra c a 4) implic a 3). Din F (S V ) = C F = (F 1 , F 2 , F 3 ), rezult a S V = (F 3 )1 (0). Mai r am ane de ar atat c a 3 rangDF (x, y, z ) = 1, pentru orice (x, y, z ) V . Dar detDF (x, y, z ) = 0, deci a treia linie a matricei DF (x, y, z ) nu poate nul a, adic a DF 3 (x, y, z ) = 0, pentru orice (x, y, z ) V.

3 (0) este un difeomorsm de Observat ia 4.1.4. Dac a F : V C ndreptare, 2 1 2 (0) 3 atunci r : C (0) R , r = F i, este parametrizare, unde i : C 2 C (0) {0} este incluziunea canonic a. 1 Intr-adev ar, r = (F )|C 2 (0){0} i este homeomorsm pe imagine ca ind compunerea a dou a homeomorsme, iar pentru a ar ata c a r este imersie not am
& &

F :

u = F 1 (x, y, z ) v = F 2 (x, y, z ) t = F 3 (x, y, z )

si F 1 = G :

x = G1 (u, v, t) y = G2 (u, v, t) z = G3 (u, v, t)

4.1. Suprafet e regulate n R3

91

Avem r(u, v ) = G(u, v, 0) si se observ a c a G1 (u, v, 0) * * u * 2 * G Dr(u, v ) = * (u, v, 0) * u * ( G3 (u, v, 0) u



G1 (u, v, 0)+ v + + + G2 (u, v, 0)+ + v + ) 3 G (u, v, 0) v

care reprezint a primele dou a coloane din DG(u, v, 0). Cum DG(u, v, 0) este izomorsm rezult a c a ele sunt liniar independente, adic a rang Dr(u, v ) = 2. In continuare vom prezenta un rezultat important din punct de vedere practic prin care vom aa mai u sor dac a o anumit a submult ime din R3 este o suprafat a regulat a. Teorema 4.1.2. Fie h : V R neted a, V deschis a n R3 , si e a h(V ) valoare regulat a, adic a rang Dh(x, y, z ) = 1, pentru orice (x, y, z ) h1 (a). Atunci h1 (a) este o suprafat a. Demonstrat ie. Demonstrat ia poate dedus a foarte u sor din Teorema 4.1.1, ea reprezent and, n esent a, trecerea de la reprezentarea implicit a la cea explicit a. Aceast a trecere s-a f acut imediat folosind Teorema Funct iilor Implicite. Vom prezenta n continuare o demonstrat ie care evit a folosirea Teoremei Funct iilor Implicite si folose ste numai Teorema de Inversare Local a. Not am c a demonstrat ia Teoremei Funct iilor Implicite se bazeaz a pe Teorema de Inversare Local a. Fie p0 h1 (a) xat arbtrar, p0 = (x0 , y0 , z0 ). Cum a este valoare regulat a a lui h, putem presupune f ar a a restr ange generalitatea c a h z (x0 , y0 , z0 ) = 0. Denim aplicat ia F : V R3 , F (x, y, z ) = (x, y, h(x, y, z )).

Not am cu (u, v, t) coordonatele unui punct din R3 unde F ia valori si scriem F : u = x, v = y, t = h(x, y, z ).

92

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Avem det DF (p0 ) = 1 0 h (p0 ) x 0 1 h (p0 ) y 0 0 h (p0 ) z = 0.

Din Teorema de Inversare Local a, rezult a c a exist a W deschis a n R3 , p0 W , W V, si exist a U deschis a n R3 , F (p0 ) = (x0 , y0 , a) U , astfel nc at F : W U este difeomorsm. Putem presupune c a U este interiorul
W

cubului centrat n F (p0 ), cu muchiile paralele cu axele de coordonate si sucient de mici. Aplicat ia F 1 : U W este neted a si F 1 (u, v, t) = (u, v, g (u, v, t)), unde g : U R este neted a. Deoarece g este neted a, si A : D R denit aplicat ia g a prin
A(u, v ) = g (u, v, a) (u, v ) g

este neted a, unde D este proiect ia pe uO v a lui U . Vom demonstra acum c a h1 (a) W = F 1 (D {a}), unde D {a} reprezint a intersect ia lui U cu planul t = a. Intr-adev ar, e 1 1 p h (a) W. Cum p h (a) rezult a c a h(p) = a si deci F (p) U {t = a} = D {a}, adic a p F 1 (D {a}). 1 Fie p F (D {a}). Rezult apW si p = F 1 (u, v, a), unde (u, v ) D. Deci F (p) = (x, y, h(p)) = (u, v, a), adic a p h1 (a). Prin urmare p W h1 (a). Deci
A(u, v )) : (u, v ) D } = Graf g A. h1 (a) W = F 1 (D {a}) = {(u, v, g

Cum p0 h1 (a) a fost xat arbitrar, din Teorema 4.1.1 rezult a c a h1 (a) este o suprafat a regulat a. Observat ia 4.1.5. Din relat ia h1 (a) W = F 1 (D {a}) rezult a c a 1 F (h (a) W ) = D {a} si deci F este difeomorsm de ndreptare.
W W

4.1. Suprafet e regulate n R3

93

Observat ia 4.1.6. Dac a h : V R este neted a, unde V este deschis a n 3 R , atunci rang Dh este maxim, adic a 1, pe o submult ime deschis a a lui V . Exemplul 4.1.2. S a se arate c a sfera unitate S2 este o suprafat a. Intr-adev ar, putem scrie S2 sub forma S2 = h1 (0), unde h : R3 R, h(x, y, z ) = x2 + y 2 + z 2 1, si se vede u sor c a 0 este valoare regulat a pentru h. De fapt rang h = 1 pe R3 \{0}. Presupunem acum c a S este o suprafat a regulat a n R3 si vrem s a stim care sunt condit iile minime ce trebuiesc satisf acute de o aplicat ie r : D R3 astfel nc at (D, r) s a e o parametrizare pentru S . Propozit ia 4.1.5. Fie S o suprafat a regulat a si r : D R3 o aplicat ie 2 neted a si injectiv a, unde D este deschis a n R . Presupunem c a ru rv = 0 a n S si n orice punct din D si r(D) S . Atunci r(D) este deschis r : D r(D) este homeomorsm, adic a (D, r) este parametrizare. Demonstrat ie. Este clar c a aplicat ia r : D r(D) este bijectiv a si continu a, a de topologia lui R3 (sau a lui unde pe r(D) am considerat topologia indus S ). Fie p0 r(D) xat arbitrar si vom demonstra c a exist a W deschis a n 1 S astfel nc at p0 W r(D), si r : r(D) D este continu a n p0 . Cum S este suprafat a regulat a, exist a W un deschis din S ce cont ine p0 astfel nc at W este gracul unei funct ii de variabile (x, y ), (y, z ) sau (x, z ). Presupune W : z = f (x, y ), unde f : D1 R este o funct ie neted a iar D1 a prin este deschis a n R2 xOy . S tim c a aplicat ia r1 : D1 R3 denit r1 (x, y ) = (x, y, f (x, y ))
1 este o parametrizare pentru S , r1 (D1 ) = W si r 1 = PrxOy W

Deoarece W este deschis a n S , r(D) W este deschis a n r(D) si prin 1 urmare D = r (r(D) W ) este deschis a n D. Not am W = r(D) W ; W este deschis a n r(D) dar nu stim dac a W este deschis a n W . De asemenea, = r 1 (W ) care nu not am D1 s tim dac a este deschis a n D1 . Denim acum 1
h : D D1 , 1 h = (r 1 ) W

= PrxOy r

Aplicat ia h este bijectiv a, ind compunerea a dou a aplicat ii bijective, si este neted a ca aplicat ie de la D n D1 , ind compunerea a dou a aplicat ii

94

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

netede, r|D ind privit a ca aplicat ie de la D n R3 . Avem si r

D

= r1

D1

h = r1 h,

unde h din r1 h este g andit ca aplicat ie de la D n D1 . Cum rangDr = 2 n orice punct din D , rezult a c a rangDh = 2 n orice punct din D . Prin este deschis a n D1 urmare h : D D1 este aplicat ie deschis a, h(D ) = D1 si h : D D1 este difeomorsm. este deschis ) este deschis a n D1 rezult a c a W = r1 (D1 a n W Cum D1 si deci W este deschis a n S . Din (r deducem c a (r
D D

)1 = h1 (r1

D1

1 )1 = h1 (r 1 )

)1 este homeomorsm, ind compunerea a dou a heomeoD

morsme. Dar (r

)1 = (r1 )

a n p0 . si deci r1 este continu

4.2. Schimbarea parametriz arii pe o suprafat a

Fie S R3 o suprafat a si (D1 , r1 ) o parametrizare a sa. Vom considera ntotdeauna D1 conex a. Fie : D1 D2 un difeomorsm, unde D2 este un domeniu din R2 , adic a D2 este deschis a si conex a. Avem detD(u1 , v1 ) > 0, pentru orice (u1 , v1 ) D1 , sau detD(u1 , v1 ) < 0, pentru orice (u1 , v1 ) D1 . Not am = 1 si vom demonstra c a r2 = r1 : D2 R3 este tot o parametrizare pentru S . Condit ia topologic a este evident a deoarece compunerea a dou a homeomorsme este tot un homeomorsm. Pentru a ar ata c a rangDr2 (u2 , v2 ) = 2, pentru orice (u2 , v2 ) D2 , not am


u 1 = u1 ( u2 , v 2 ) v1 = v1 (u2 , v2 )

and obt inem si scriem r2 (u2 , v2 ) = r1 (u1 (u2 , v2 ), v1 (u2 , v2 )). Deriv r2,u2 (u2 , v2 ) = r1,u1 (u1 , v1 ) u1 v1 (u2 , v2 ) + r1,v1 (u1 , v1 ) (u2 , v2 ), u2 u2

4.2. Schimbarea parametriz arii pe o suprafat a

95

r2,v2 (u2 , v2 ) = r1,u1 (u1 , v1 ) si se veric a u sor c a

u1 v1 (u2 , v2 ) + r1,v1 (u1 , v1 ) ( u2 , v 2 ) v2 v2

r2,u2 (u2 , v2 ) r2,v2 (u2 , v2 ) = detD (u2 , v2 )r1,u1 (u1 , v1 ) r1,v1 (u1 , v1 ). Cum detD (u2 , v2 ) = 0 si r1,u1 (u1 , v1 ) r1,v1 (u1 , v1 ) = 0, rezult a c a r2,u2 (u2 , v2 ) r2,v2 (u2 , v2 ) = 0. Vom demonstra acum reciproca acestui rezultat. Teorema 4.2.1. Fie S R3 o suprafat a si (D1 , r1 ), (D2 , r2 ) dou a parametriz ari 1 a n R3 . Atunci r r : astfel nc at r1 (D1 ) = r2 (D2 ) = S V , V deschis 1 2 D1 D2 este un difeomorsm, unde r1 si r2 sunt privite ca aplicat ii cu valori pe imagine. tim c a r1 : D1 r1 (D1 ) si r2 : D2 r2 (D2 ) sunt homeoDemonstrat ie. S morsme, unde pe r1 (D1 ) = r2 (D2 ) am considerat topologia indus a. Prin 1 urmare r r : D D este tot un homeomorsm. 1 1 2 2 1 Pentru a demonstra c a r a nu mai putem folosi acela si 2 r 1 este neted rat ionament deoarece not iunea de aplicat ie neted a este cunoscut a p an a n prezent numai pentru aplicat ii de tipul F : Rm Rn sau F : U V, unde U si V sunt deschise n Rm , respectiv Rn , pentru m si n arbitrari. In cazul 3 nostru r1 (D1 ) = r2 (D2 ) nu este un deschis din R . 1 Fie (u1 , v 1 ) D1 xat arbitrar si not am (u2 , v 2 ) = (r 2 r 1 )(u1 , v 1 ). Cum rangDr2 (u2 , v 2 ) = 2, putem presupune c a x (u2 , v 2 ) u2 y (u2 , v 2 ) u2 x ( u2 , v 2 ) v2 = 0 y (u2 , v 2 ) u2

deschis unde r2 (u2 , v2 ) = (x(u2 , v2 ), y (u2 , v2 ), z (u2 , v2 )). Consider am D2 a n 2 D2 , (u2 , v 2 ) D2 , astfel nc at PrxOy r2 : D2 R este injectiv a. Not am ) = S V , r2 (D2 R R3 , G : D2

unde r2 (u2 , v 2 ) V si V este deschis a n V . Denim

D2

G(u2 , v2 , t2 ) = (x(u2 , v2 ), y (u2 , v2 ), z (u2 , v2 ) + t2 ).

96

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Se veric a u sor c a G este neted a, injectiv a, si G(u2 , v2 , 0) = r2 (u2 , v2 ), {0}, G pentru orice (u2 , v2 ) D2 . Sau, identic and D2 cu D2 . = r2 Mai mult, detDG(u2 , v 2 , 0) = 0 si atunci, din Teorema de Inversare Local a, rezult a c a exist a > 0, exist a D2 deschis a n D2 , (u2 , v 2 ) D2 , astfel (, )) = V este deschis a n R3 , r2 (u2 , v 2 ) V , si G : nc at G(D2 a V este deschis a D2 (, ) V este difeomorsm. Putem presupune c atrat centrat n (u2 , v 2 ) si cu laturile paralele n V si D2 este interiorul unui p cu axele de coordonate. Avem
G(D2 {0}) = r2 (D2 ) = S V , sau G(D2 ) = S V . D2 D2

Not am F = (G

(,) D2

)1 si, evident, = (r2

1 )1 = r 2

Pru2 O2 v2 F

) r 2 (D2

D2

) r 2 (D2

deschis Deoarece r1 : D1 r1 (D1 ) = S V este continu a, exist a D1 a n D1 , (u1 , v 1 ) D1 , astfel nc at r1 (D1 ) S V = r2 (D2 ). Deci 1 (r 2 r1 )
D1

1 = r 2

) r 2 (D2

r1

D1

= Pru2 O2 v2 F r1

D1

unde ultimul r1

D1

cu valori este privit ca aplicat ie de la D1 n V . Cum 1 sunt netede rezult a c a (r 2 r1 )

D1

Pru2 O2 v2 , F si r 1

reamintim c a D1 a fost xat arbitrar si deci concluzion am c a 1 r r : D D este neted a . 1 1 2 2 1 Analog se demonstreaz a c a r a. 1 r 2 : D2 D1 este neted

D1 ( u1 , v 1 )

este neted a. Ne

Vom ncheia aceast a sect iune cu urm atorul rezultat Teorema 4.2.2. Fie r : D R3 o aplicat ie neted a astfel nc at rang Dr(u, v ) = 2, pentru orice (u, v ) D. Atunci oricare ar (u, v ) D, exist a D deschis a 3 n D, (u, v ) D , astfel nc at r(D ) este o suprafat a regulat a a lui R .

4.3. Spat iul tangent la o suprafat a ntr-un punct al ei

97

Demonstrat ie. Vom folosi din nou aceea si construct ie si Teorema de Inver sare Local a. Not am r(u, v ) = (x(u, v ), y (u, v ), z (u, v )) si cum rangDr(u, v ) = 2, putem presupune c a x (u, v ) u y (u, v ) u x (u, v ) v = 0. y (u, v ) v

Denim funct ia neted a G : D R R3 , G(u, v, t) = (x(u, v ), y (u, v ), z (u, v ) + t). Deoarece detDG(u, v, 0) = 0, exist a U si V deschise n R3 , U D R, (u, v, 0) U, G(u, v, 0) = r(u, v ) V, astfel nc at G : U V este difeoU

morsm si deci homeomorsm. Putem presupune c a U = D (, ), unde D este deschis a n D si (u, v ) D. Avem G
D

=r

si G(D ) = r(D ).

Cum G : U V este homeomorsm rezult a c a si restrict ia sa la D , adic a G : D G(D ) este homeomorsm, unde pe D si G(D ) consider am
D

topologiile induse. Dar aceasta nu nseamn a altceva dec at c ar

: D

r(D ) este homeomorsm. Prin urmare S = r(D ) este o suprafat a dat a de o singur a parametrizare (D , r ).
D

4.3. Spat iul tangent la o suprafat a ntr-un punct al ei

Denit ia 4.3.1. Fie S o suprafat a regulat a n R3 si p0 S un punct xat arbitrar. Se nume ste vector tangent la S n p0 un vector de forma w = (0), unde : (, ) R3 este o funct ie vectorial a neted a astfel nc at (, ) S si (0) = p0 .

98

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Dac a (t) = (x(t), y (t), z (t)), atunci w = (0) = (x (0), y (0), z (0)). Mult imea vectorilor tangent i la S n p0 se noteaz a cu Tp0 (S ) si se nume ste spat iul tangent la S n p0 . Deci Tp0 (S ) = {w = (0) : : (, ) R3 , (, ) S si (0) = p0 }. Spat iul tangent la S n p0 este o submult ime a lui R3 , iar construct ia sa depinde doar de S si nu de parametriz arile (D, r) ale lui S cu p0 r(D). iu Rezultatul de mai jos ne va spune c a mult imea Tp0 (S ) este un subspat 3 vectorial 2-dimensional a lui R . Teorema 4.3.1. Fie S o suprafat a, p0 S, si (D, r) o parametrizare astfel nc at p0 = r(u, v ), (u, v ) D. Atunci Tp0 (S ) = Dr(u, v )(R2 ). Demonstrat ie. Vom demonstra egalitatea de mai sus prin dubl a incluziune. Fie w Tp0 (S ), w = (0), unde : (, ) R3 , (, ) S si (0) = 1 p0 = r(u, v ). Consider am = r : (, ) D, unde si r sunt privite ca aplicat ii cu valori pe imagine. Evident, este continu a. Folosind a c a, local, = PrxOy difeomorsmul de ndreptare F asociat lui r rezult F ( privit a acum ca aplicat ie cu valori n R3 ) si deci este neted a. Rescriem = r si obt inem w = (0) = D(0)(1) = Dr(u, v )(D (0)(1)) = Dr(u, v )( (0)), si deci w Dr(u, v )(R2 ). Pentru incluziunea invers a, consider am w = Dr(u, v )(v ), unde v R2 . Denim (t) = (u, v ) + tv, t (, ). Aplicat ia este neted a, (0) = (u, v ) si pentru sucient de mic (t) D, pentru orice |t| < . Denim apoi = r : (, ) R3 . Avem (, ) S, (0) = p0 si (0) = D(0)(1) = Dr(u, v )(D (0)(1)) = Dr(u, v )(v ) = w.

4.3. Spat iul tangent la o suprafat a ntr-un punct al ei

99

Dac a w1 = Dr(u, v )(v 1 ) si w2 = Dr(u, v )(v 2 ), atunci w1 + w2 = Dr(u, v )(v 1 + v 2 ), iar dac a w = Dr(u, v )(v ), atunci aw = Dr(u, v )(av ), unde a R. Cum Dr(u, v ) : R2 R3 este injectiv a, Dr(u, v )(e1 ) = ru (u, v ) si a baza natural a Dr(u, v )(e2 ) = rv (u, v ) formeaz a o baz a n Tp0 (S ) numit n Tp0 (S ) asociat a parametriz arii (D, r), unde {e1 , e2 } este baza canonic a 2 din R . Fie w = (0) Tp0 (S ), unde = r , (t) = (u(t), v (t)). Avem (0) = u (0)e1 + v (0)e2 si w = (0) = Dr(u, v )( (0)) = ru (u, v )u (0) + rv (u, v )v (0), deci u (0) si v (0) sunt coordonatele lui w = (0) n baza natural a {ru (u, v ), rv (u, v )}. Observ am c a vectorul tangent w = (0) nu este unic determinat de , sau de . Putem avea dou a curbe pe suprafat a 1 si 2 astfel nc at 1 (0) = 2 (0) = p0 , 1 (t) = 2 (t), pentru orice t (, )\{0} si, totu si 1 (0) = 2 (0). Dac si 2 sunt dou a curbe netede (parametrizarea (D, r) a 1 este xat a), 1 (0) = 2 (0) = (u, v ), atunci w1 = w2 dac a si numai dac a u1 (0) = u2 (0) si v1 (0) = v2 (0). Incheiem aceast a sect iune cu urm atorul rezultat. Propozit ia 4.3.1. Fie S R3 o suprafat a si (D1 , r1 ), (D2 , r2 ) dou a para metriz ari astfel nc at r1 (D1 ) = r2 (D2 ). Consider am w = (0) Tp0 (S ), p0 r1 (D1 ) = r2 (D2 ), unde : (, ) R3 este neted a, (, ) S si 1 1 (0) = p0 . Dac a not am 1 = r s i = r , atunci 2 1 2
1 2 (0) = D (r 2 r 1 )(u1 , v 1 )( 1 (0)).

100

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Demonstrat ie. Scriem 2 sub forma

1 1 1 1 2 = r 2 = r 2 r 1 r 1 = (r 2 r 1 ) 1

si deriv and obt inem, pentru t = 0, relat ia dorit a.

1 1 Observat ia 4.3.1. Putem scrie r2 = (r1 r si deci, 1 ) r 2 = r 1 (r 1 r 2 ) matricea de trecere de la baza natural a {r1,u1 (u1 , v 1 ), r1,v1 (u1 , v 1 )} la baza 1 natural a {r2,u2 (u2 , v 2 ), r2,v2 (u2 , v 2 )} este dat a de D(r 1 r 2 )(u2 , v 2 ) care este matricea jacobian a a schimb arii de coordonate de la (D2 , r2 ) la (D1 , r1 ). Din propozit ia anterioar a rezult a c a matricea schimb arii coordonatelor unui vector tangent w n raport cu cele dou a baze naturale este matricea jacobian a a schimb arii de coordonate.

4.4. Aplicat ii netede ntre suprafet e

Denit ia 4.4.1. Fie S1 si S2 dou a suprafet e regulate n R3 si F : S1 S2 o aplicat ie continu a, unde pe S1 si S2 am considerat topologiile induse din R3 . Aplicat ia F se nume ste diferent iabil a n punctul p0 S1 dac a exist a (D 1 , r 1 ) parametrizare pentru S1 , p0 r(D1 ), si exist a (D2 , r2 ) parametrizare pentru S2 , F (p0 ) r2 (D2 ), astfel nc at F (r1 (D1 )) r2 (D2 ) si
1 F = r 2 F r 1 : D1 D2 1 este diferent iabil a n (u1 , v 1 ) = r 1 (p0 ).

In denit ia de mai sus, r1 si r2 sunt privite ca aplicat ii cu valori pe imagine. Cum F este continu a, condit ia F (r1 (D1 )) r2 (D2 ) este u sor de ndeplinit. Propozit ia 4.4.1. Denit ia anterioar a are caracter geometric, adic a nu depinde de parametriz arile folosite.
A1 ) A2 ) parametriz Demonstrat ie. Intr-adev ar, e (D1 , r si (D2 , r ari pentru S1 , A1 (D1 ), F (p0 ) r A2 (D2 ) A1 (D1 )) r A2 (D2 ). Avem respectiv S2 , cu p0 r si F (r

1 1 A2 F r A1 = (r A2 r 2 ) (r A1 ). r 2 F r 1 ) (r 1 r

4.4. Aplicat ii netede ntre suprafet e

1

101

1 A2 r 2 A1 sunt netede, ele sunt diferent Deoarece r si r iabile n punctele 1 r corespunz atoare, iar compunerea de aplicat ii diferent iabile ntre deschi si din 1 A spat ii euclidiene este aplicat ie diferent iabil a ( n punctul r (p0 )).

1 Aplicat ia F = r ste reprezentarea lui F n 2 F r 1 : D1 D2 se nume parametriz arile (D1 , r1 ) si (D2 , r2 ), si scriem


F :

u2 = f 1 (u1 , v1 ) v2 = f 2 (u1 , v1 ).

Denit ia 4.4.2. O aplicat ie continu a F : S1 S2 se nume ste diferent iabil a dac a ea este diferent iabil a n orice punct al lui S1 . Denit ia 4.4.3. Fie F : S1 S2 o aplicat ie continu a. F se nume ste neted a dac a pentru orice p0 S1 , exist a (D1 , r1 ) parametrizare pentru S1 , p0 r1 (D1 ), exist a (D2 , r2 ) parametrizare pentru S2 , F (p0 ) r2 (D2 ), astfel 1 si F = r a. nc at F (r1 (D1 )) r2 (D2 ) 2 F r 1 : D1 D2 este neted Se demonstreaz a u sor c a denit ia de mai sus are caracter geometric. Orice aplicat ie F : S1 S2 neted a este diferentiabil a, iar n continuare vom considera numai aplicat ii netede. Urm atoarele rezultate se demonstreaz a u sor
deschis Propozit ia 4.4.2. Fie F : S1 S2 neted a si S1 a n S1 . Atunci restrict ia F = F : S1 S2 este aplicat ie neted a ntre dou a suprafet e. S1 deschis a si S2 a n S2 . PrePropozit ia 4.4.3. Fie F : S1 S2 neted supunem c a F (S1 ) S2 . Atunci F : S1 S2 , F (p) = F (p), p S1 , este neted a.

ie. Presupunem c a S1 = Propozit ia 4.4.4. Fie F : S1 S2 o aplicat a n S1 , pentru orice I . Dac a F : I S1 , unde S1 este deschis
S1

S este neted S1 a, I, atunci F : S1 S2 este neted a. 2

102

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Propozit ia 4.4.5. Fie F : S1 S2 o aplicat ie neted a si : (, ) R3 o funct ie vectorial a neted a astfel nc at (, ) S1 . Atunci i2 F : (, ) R3 este funct ie vectorial a neted a, unde i2 : S2 R3 este incluziunea canonic a si este privit a ca aplicat ie cu valori pe imagine. Demonstrat ie. Observ am c a i2 F este continu a ind compunere de aplicat ii continue. Folosind apoi parametriz ari pentru S1 si S2 si notat iile obi snuite, local putem scrie i2 F = r2 F care este neted a ind compunere de aplicat ii netede ntre deschi si din spat ii euclidiene (r2 este privit a ca aplicat ie cu valori n R3 ). Fie F : S1 S2 o aplicat ie neted a si p0 S1 . Vrem s a denim diferent iala aplicat iei F , notat a DF (p0 ), ca aplicat ie ntre spat iile tangente DF (p0 ) : Tp0 (S1 ) TF (p0 ) (S2 ). Pentru aceasta, e w = (0) Tp0 (S1 ), unde 1 : (, ) R3 este neted a, 1 (, ) S1 si 1 (0) = p0 . Funct ia vectorial a 2 = i2 F 1 : (, ) R3 si denim n mod natural este neted a, 2 (, ) S2 , 2 (0) = F (p0 ), DF (p0 )(w) = 2 (0). Trebuie acum s a demonstr am c a denit ia are caracter geometric, deoarece funct ia 1 care intervine n denit ia lui DF (p0 )(w) nu determin a unic vec A A torul w. Altfel spus, dac a 1 = 1 a demonsi 1 (0) = 2 (0) = w, vrem s A (0). Pentru aceasta vom folosi parametriz a rile si scriem str am c a (0) = 2 2 1 (t) = (r1 1 )(t) si 2 (t) = (r2 2 )(t), unde


1 :

u1 = u1 (t) v1 = v1 (t)

si 2 :

u2 = u2 (t) v2 = v2 (t)

Privind 2 ca aplicat ie cu valori pe imagine avem

1 2 (t) = (r 2 2 )(t) = (F 1 )(t)

= (f 1 (u1 (t), v1 (t)), f 2 (u1 (t), v1 (t))).

4.4. Aplicat ii netede ntre suprafet e

103

Deriv and obt inem

R

2 (0)

f 1 f 1 (u1 , v 1 )u1 (0) + (u1 , v 1 )v1 (0), u1 v1 f 2 f 2 (u1 , v 1 )u1 (0) + (u1 , v 1 )v1 (0) . u1 v1

Putem scrie relat ia de mai sus sub forma

W R

u 2 (0) (0) v2

f 1 (u1 , v 1 ) u1 f 2 (u1 , v 1 ) u1

f 1 (u1 , v 1 ) v1 f 2 (u1 , v 1 ) v1

[ R

u 1 (0) (0) . v1

Prin urmare, ste n mod unic 2 (0) care dene 2 (0) depinde numai de aplicat ia F si de 1 (0) care dene ste n mod unic (0) = w. Deci DF (p0 )(w) 1 este bine denit a. Mai mult, ultima relat ie arat a c a DF (p0 ) este o aplicat ie liniar a de la Tp0 (S1 ) la TF (p0 ) (S2 ) a c arei matrice n raport cu bazele natsi {r2,u2 (u2 , v 2 ), r2,v2 (u2 , v 2 )} din Tp0 (S1 ), urale {r1,u1 (u1 , v 1 ), r1,v1 (u1 , v 1 )} respectiv TF (p0 ) (S2 ), este
W

f 1 (u1 , v 1 ) u1 f 2 (u1 , v 1 ) u1

f 1 (u1 , v 1 ) v1 f 2 (u1 , v 1 ) v1

adic a matricea jacobian a a lui F n (u1 , v 1 ). Acest lucru corespunde a stept arilor noastre. (0) = 0, c Se veric a u sor, pentru u si v1 a 1 (0) = 1 DF (p0 )(r1,u1 (u1 , v 1 )) = r2,u2 (u2 , v 2 ) si, analog, DF (p0 )(r1,v1 (u1 , v 1 )) = r2,u2 (u2 , v 2 )
2 f 1 f (u1 , v 1 ) + r2,v2 (u2 , v 2 ) (u1 , v 1 ). v1 v1 2 f 1 f (u1 , v 1 ) + r2,v2 (u2 , v 2 ) (u1 , v 1 ) u1 u1

104

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

Mai mult, folosind regula lant ului pentru termenul din dreapta al egalit a tii obt inem DF (p0 )(r1,u1 (u1 , v 1 )) = (r2 F )u1 (u1 , v 1 ) = (i2 F r1 )u1 (u1 , v 1 ), deoarece r2 F = i2 F r1 , si analog DF (p0 )(r1,v1 (u1 , v 1 )) = (r2 F )v1 (u1 , v 1 ) = (i2 F r1 )v1 (u1 , v 1 ). Not am c a, deoarece r1,u1 (u1 , v 1 ) = Dr1 (u1 , v 1 )(1, 0) si (i2 F r1 )u1 (u1 , v 1 ) = D(i2 F r1 )(u1 , v 1 )(1, 0), relat ia DF (p0 )(r1,u1 (u1 , v 1 )) = (i2 F r1 )u1 (u1 , v 1 ), corespunde intuit iei noastre. Vom ncheia aceast a sect iune prezent and not iunea de aplicat ie neted a pentru nc a dou a situat ii. Denit ia 4.4.4. a) Fie F : D1 S2 o aplicat ie continu a, unde D1 este un deschis din Rm iar S2 este o suprafat a. Aplicat ia F se nume ste neted a dac a pentru orice u D1 , exist a (D2 , r2 ) parametrizare a lui S2 , F (u) r2 (D2 ), 1 deschis , astfel ) r (D ) exist a D1 a n D1 , u D1 nc at F (D1 2 2 si r 2 F : D este neted D1 a. 2 b) Fie F : S1 Rn o aplicat ie continu a. Aplicat ia F se nume ste neted a dac a pentru orice p0 S1 , exist a (D1 , r1 ) parametrizare a lui S1 , p0 r1 (D1 ), astfel nc at F r1 : D1 Rn este neted a. Se demonstreaz a u sor Propozit ia 4.4.6. Fie S o suprafat a si (D, r) o parametrizare a sa. Atunci 1 r : D r(D) si r : r(D) D sunt aplicat ii netede. Mai mult, incluziunea canonic a i : S R3 este neted a. Consider am acum F : D1 S2 o aplicat ie neted a, unde D1 este deschis a m m n R si u D1 . Atunci denim DF (u) : R T (S2 ) prin
F (u)

DF (u)(ei ) = (i2 F )ui (u),

i = 1, m.

Dac a F : S1 Rn este o aplicat ie neted a si p0 S1 , atunci denim n DF (p0 ) : Tp0 (S1 ) R prin DF (p0 )(r1,u1 (u1 , v 1 )) = (F r1 )u1 (u1 , v 1 )

4.4. Aplicat ii netede ntre suprafet e

105

si

DF (p0 )(r1,v1 (u1 , v 1 )) = (F r1 )v1 (u1 , v 1 ). Propozit ia 4.4.7. Fie F : S1 R3 o aplicat ie neted a. Presupunem c a 3 F (S1 ) S2 , unde S1 si S2 sunt suprafet e regulate n R . Atunci F : S1 S2 , F (p) = F (p), pentru orice p S1 , este tot o aplicat ie neted a. Demonstrat ie. S a observ am mai nt ai c a F este continu a. Fie apoi p0 S1 xat arbitrar si (D1 , r1 ) parametrizare pentru S1 , p0 r1 (D1 ). Consider am F2 un difeomorsm de ndreptare pentru F (p0 ) si (D2 , r2 ) parametrizarea 1 2 (0). Restr obt inut a din F2 restrict ionat a la C ang and eventual D1 , putem 1 presupune c a F (D1 ) r2 (D2 ). Evident, r2 F r1 = Pru2 O2 v2 F2 F r1 , 1 a, rezult a c a si r2 F r1 este neted a. Not am c a si cum F r1 este neted F2 F r1 este dat a de ecuat iie
&

u2 = f 1 (u1 , v1 ) v2 = f 2 (u1 , v1 ) t2 = 0

iar Pru2 O2 v2 F2 F r2 este dat a de ecuat iile



u2 = f 2 (u1 , v1 ) v2 = f 2 (u1 , v1 )

Propozit ia 4.4.8. Fie F : S1 S2 o aplicat ie neted a. Atunci F = i2 F : S1 R3 este neted a. Demonstrat ie. Evident, F este aplicat ie continu a ind compunere de aplicat ii ari pentru S1 , recontinue. Fie apoi p0 S1 si (D1 , r1 ), (D2 , r2 ) parametriz spectiv S2 , astfel nc at p0 r1 (D1 ), F (p0 ) r2 (D2 ), F (r1 (D1 )) r2 (D2 ) si 1 F = r F r : D D neted a . Avem 1 1 2 2
1 F r1 = i2 F r1 = r2 r 2 F r1 = r2 F ,

si deci F r1 este neted a.

106

A SUPRAFET Capitolul 4. GEOMETRIA DIFERENT IALA ELOR

In aceea si manier a se demonstreaz a si Propozit ia 4.4.9. Fie F : R3 S2 neted a. Consider am S1 o suprafat a regulat a n R3 si F restrict ia lui F la S1 , adic a F = F . Atunci F : S1
S1

S2 este neted a. ie neted a si : (, ) R3 Propozit ia 4.4.10. Fie F : S1 S2 o aplicat o funct ie vectorial a neted a astfel nc at (, ) S1 . Atunci F : (, ) S2 este neted a. La fel ca n cazul compunerii aplicat iilor dintre deschi si din spat iile euclidiene, avem Propozit ia 4.4.11. Fie F : S1 S2 si G : S2 S3 dou a aplicat ii netede ntre suprafet e. Atunci G F : S1 S3 este neted a si D(G F )(p0 ) = DG(F (p0 )) DF (p0 ). Tot ceea ce am f acut n acest capitol poate generalizat n manier a direct a la aplicat ii ntre subvariet a ti regulate de orice dimensiune.