Unitatea europeana este un concept utilizat extrem de frecvent n prezent n mass-media, mediul universitar, politic romnesc si european.

Ideea de unitate europeana nu este nsa ceva nou, o creatie a noii gndiri europene, ci are radacini adnci la nivelul istoriei continentului. La nceputuri ea a fost abordata din dorinta gasirii unei solutii pentru evitarea conflictelor dintre statele europene si prin consecinta pentru o viata mai buna a populatiei. Platon a fost primul gnditor care a sustinut ideea pacii prin organizarea de confederatii. n acea vreme, confederatia cetatilor grecesti dispunea de institutii religioase si politice comune, forumul de solutionare a diferendelor dintre cetati constituindu-l onsiliul amfictionilor. n epoca romana, datorita pornirilor razboinice, de cucerire, a fost parasita ideea de arbitra!, romanii neconcepnd ideea solutionarii n alt mod dect prin razboi a confilictelor dintre ei si popoarele considerate "barbare#. "Pax romana# $ aspiratia %omei $ avea n vedere unificarea ntregii &urope, dar sub dominatia romana. 'paritia unor fisuri din ce n ce mai accentuate duce la nlocuirea acestei unificari la nivel politic cu cea la nivel spiritual ( unitatea lumii crestine ( bazata pe ideea universalismului crestin. )umerosi adepti ai crestinismului au subliniat unitatea crestina divina si pamnteana. *otusi, marea sc+isma din ,-./ va determina si ruperea acestei unitati, va accentua rivalitatile politice, 0iserica crestina neputnd sa devina o adevarata putere temporara. %ealizata pentru o scurta perioada sub Imperiul carolingian, unitatea politica a unei mari parti a &uropei se va destrama odata cu Pacea de la 1erdun din 2/3 - care a avut ca rezultat mpartirea Imperiului 4ranc astfel5 partea orientala lui Ludovic, partea centrala lui Lot+ar iar partea de vest lui 4rancisc cel Plesuv. n plan teoretic, apar numeroase proiecte de organizare a pacii. Pierre 6ubois a scris 76e recuperatione *errae 8anctae9 n care cerea o reforma a 0isericii, un nvatamnt laic si propunea organizarea unei federatii europene cu un organism central, un conciliu format din oameni ntelepti, priceputi, credinciosi si bogati pentru a fi feriti de corupere . n ,/:/, regele 0oemiei elaboreaza un proiect de uniune a statelor europene, n scopul stavilirii pericolului otoman si l propune contemporanului sau Ludovic al ;I-lea. <arele poet italian 6ante 'lig+erii, n "6e monar+ia#, lucrare din anul ,3-3, preconiza o solutie de tip federalist a &uropei, o pace universala prin subordonarea monar+ilor europeni unui conducator suprem, unei unice si legitime autoritati.

&meric ruce, contemporan cu Ludovic al ;III-lea, publica, n ,:=3, ")ouveau >n?e#, lucrare n care preconizeaza organizarea pacii internationale prin arbitra!, o adunare permanenta ar avea n acest scop sediul la 1enetia si ar permite deopotriva mentinerea pacii si dezvoltarea sc+imburilor economice.

La nceputul secolului al ;1III-lea, 'batele de 8aint-Pierre si leaga numele de faimosul "Proiectul pentru a face pacea permanenta n &uropa# @,A,3B, n care sc+iteaza imaginea unui 8enat european care ar avea competente legislative si !udiciare . 1oltaire concepea unitatea continentului ca fiind realizabila de catre 4rederic al II-lea, regele Prusiei. C. C. %ousseau vedea o "republica europeana# numai daca monar+ii si vor abandona natura lor "lacoma si belicoasa# iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vor deveni mai ntelepte .

Ideea de spirit european a existat, de asemenea, din timpuri mai vec+i. n secolul al ;I;lea, aceasta este mentionata de 6oamna de 8taDel atunci cnd scrie5 "6e acum, e necesar sa avem spiritul european#. ontele de 8aint-8imon a expus n "6espre reorganizarea societatii europene sau despre necesitatea si mi!loacele de a reuni popoarele &uropei ntr-un singur corp politic, pastrnd fiecaruia independenta sa nationala# utilitatea pe care ar avea-o instituirea unui "parlament european#.

Perioada de convulsii care a urmat %evolutiei franceze a dus la aparitia mai multor proiecte de integrare europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele a!ungnd la niste realizari efemere. n legatura cu cele din urma se poate cita situatia Imperiului napolonean. 'stfel, n momentul sau maxim, )apoleon I era mparat al 4rantei, n granitele fostei Ealii romane avnd alipite si Flanda, 0elgia, Piemont, Provinciile Ilirice, parti din regatul Prusiei, rege al Italiei, protector al onfederatiei &lvetiene si al onfederatiei %+inului, al <arelui 6ucat al 1arsoviei, pe tronul %egatului 8paniol se afla unul din fratii sai, aceeasi situatie fiind si n cazul Gestfaliei, iar n %eagatul )eapolelui se afla pe tron unul din maresalii sai, caz asemanator si cu %egatul 8uediei. Iata cum vedea )apoleon situatia &uropei daca nu ar fi intervenit dezastrul din campania din %usia5 "Pacea de la <oscova desavrsea si nc+eia expeditiile mele razboinice. Pentru marea cauza era sfrsitul +azardului si nceputul securitatii. Un orizont nou, lucrari noi, urmau sa se desfasoare, pentru bunastarea si prosperitatea tuturor. 8istemul european era ntemeiatH trebuia doar sa fie organizat. 8atisfacut n privinta acestor mari probleme, linistit din toate partile, as fi avut si eu un congres si o sfnta alianta. 8unt idei care mi-au fost furate. n aceasta reuniune a tuturor suveranilor, am fi tratat n familie despre interesele noastre si am fi avut o alta greutate n fata popoarelor.#. &l ar fi pus n aplicare si urmatoarele la nivelul ntregului continent european5 un cod european, o curte de casatie europeana care sa ndrepte greselile pentru toti, aceeasi moneda sub nfatisari diferite, aceleasi greutati, aceleasi legi.

'lt "proiect pentru pace eterna# este cel al lui Iant din ,2A., a carui influenta asupra presedintelui GoodroJ Gilson va fi considerabila. Preconiznd stabilirea unei "8ocietati a )atiunilor# pe baza unui "8tat de 6rept# international, Iant sc+iteaza o veritabila teorie pacifista si internationalista. &l ncearca, pentru prima data, studierea stiintifica a cauzelor razboiului, propunnd cerinta conformitatii constitutionale a statelor membre, el leaga pentru prima oara democratia si internationalismul.

Imediat dupa primul razboi mondial problema organizarii &uropei n calitate de continent, de regiune a lumii, ncepe sa fie limpede perceputa. n acest context apar doua conceptii privind constructia &uropei5 - o simpla cooperare care sa mena!eze suveranitatile statale existenteH - o depasire a suveranitatilor printr-un proces de unificare, de "integrare# a &uropei. ' doua conceptie, n mod desc+is federalista, este sustinuta mai ales de autori care nu sunt dect simple persoane private.

8pre sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial pare ca pentru &uropa se desc+ide epoca realizarilor efective. n &uropa ocupata, numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat n favoarea unei viitoare unitati europene5 n 4ranta, miscarea "Lupta#, n Italia, grupul numit "Partidul de actiune#. Proiectul de declaratie a rezistentelor europene elaborat la Eeneva, n ,K//, constata5 "n intervalul unei singure generatii, &uropa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care, nti de toate, au avut ca origine existenta a treizeci de state suverane pe acest continent. &ste important sa remediem aceasta anar+ie prin crearea unei Uniuni federale ntre popoarele europene#.

' urmat pe . mai ,K/K crearea onsiliului &uropei, avnd ca membrii fondatori zece state5 0elgia,6anemarca, 4ranta, Irlanda, Italia, Luxembourg, <area 0ritanie, Flanda, )orvegia si 8uedia. Un an mai tarziu,in K mai ,K.-, salonul Frologiului din Luai dMFrsa> ministrul afacerilor externe francez %obert 8c+uman facea publica oferta 4rantei catre %epublica 4ederala Eermania de a pune n comun productia de carbune si otel. *ratatele sau finalizat pe ,2 aprilie ,K., cand a fost semnat *ratatul instituind omunitatea &uropeana a arbunelui si Ftelului ' urmat semnarea de la %oma pe =. martie ,K.A *ratatele ce instituie omunitatea &conomica &uropeana si omunitatea &uropeana a &nergiei 'tomice intrate n vigoare pe , ianuarie ,K.2 La , iunie ,K:2, cu optsprezece luni nainte de termenul prevazut n tratat @, ianuarie ,KA-B uniunea vamala a fost realizata,expresie a dorintei umanime pune in practica ideile de unitate prin crearea instrumentelor necesare.'nterior tratatul de la 0ruxelles din 2 aprilie ,K:., instituia un onsiliu unic si o omisie unica a omunitatilor europene .*ratatul a intrat n vigoare la , ianuarie ,K:A Uniunea nu a intrunit de la inceputul acordul tuturor 8tatelor &uropene In anul ,KKK in Iunie - %omania adopta Planul )ational de 'derare la Uniunea &uropeanaH Iar noiembrie omisia &uropeana publica cel de-al doilea %aport de *ara privind progresele %omaniei in procesul de aderare la Uniunea &uropeanaH

'poi in decembrie - la NelsinOi, tari candidate, printre care si %omaniaH

onsiliul &uropean decide inceperea negocierilor cu sase

Pe 3- iunie =--/ - la finalul Presedintiei Irlandeze a U&, =. din 3- de capitole de negociere au fost inc+ise. In ,A decembrie - la onsiliul &uropean de la 0ruxelles, %omnia a primit confirmarea politicP a nc+eierii negocierilor de aderare la Uniunea &uropeanP. %omniei i se recomandP sP continue reformele si sP implementeze anga!amentele referitoare la acQuis-ul comunitar, n special n domeniile5 Custitie si afaceri interne, oncurentP si <ediu. Uniunea &uropeanP va continua monitorizarea pregPtirilor de aderare si considerP cP %omnia va fi capabilP sP-si asume obligatiile de membru de la , ianuarie =--A. 6e asemenea, onsiliul &uropean recomandP semnarea *ratatului de aderare comun pentru %omnia si 0ulgaria n aprilie =--., dupP primirea avizului Parlamentului &uropean, si aderarea efectivP la , ianuarie =--A. In anul =--. pe ,3 aprilie, Parlamentul &uropean a dat unda verde aderarii %omaniei si 0ulgariei la Uniunea &uropeana. u /KA voturi pentru, K3 impotriva si A, de abtineri, a fost adoptata rezolutia referitoare la aderarea %omaniei la Uniunea &uropeana in =--A. Pe =. aprilie, in cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la 'batia de )eumunster din Luxemburg, presedintele %omaniei, *raian 0asescu, a semnat *ratatul de 'derare la Uniunea &uropeana ca si primul ministru al 0ulgariei, 8imeon de 8axa oburg, alaturi de reprezentantii celor =. de state member.