Istoricul Comunitatilor Europene

Crearea celor trei Comunitati Europene

Tratatul de la Paris - crearea C.E.C.A.

Esecul proiectelor globale (prea ambitioase pentru a reusi) de constructie a unei Europe unite, l-au condus pe Jean Monnet la imaginarea unei metode noi de integrare care va fi la originea crearii C.E.C.A.si apoi C.E.E. si Euratom pe o baza geografica foarte restrnsa din moment ce viza doar 6 state1. C.E.C.A. a servit pentru nceput rezolvarii unei probleme de prima importanta: necesitatea de a permite reintegrarea Germaniei n Europa si reconstruirea capacitatii sale economice. Se admitea astfel disparitia barierelor si a controlului ce limitau aceasta reconstructie (precum Autoritatea internationala a Rhur-ului, creata n aprilie 1949, care controla activitatea siderurgica si carboniera n aceasta regiune). Aceasta reintegrare era dorita de S.U.A. care estimau ca era indispensabila pentru a compensa extinderea considerabila a sferei de influenta a U.R.S.S.n Europa. Era, de asemenea dorita de Germania nsasi, fiind relevant n acest sens ca Robert Schuman a pronuntat celebra sa declaratie n ajunul unei reuniuni a "celor trei" la Londra - n cursul careia trebuia sa fie examinata problema Germaniei - dupa ce s-a asigurat de acordul cancelarului Adenauer. Era, astfel, reluata o sugestie formulata de Churchill n discursul sau de la Zrich din 19 septembrie 1946 n care chema la crearea "Statelor unite ale Europei" si estima ca trebuie creata de urgenta o apropiere ntre Franta si Germania. Winston Churchill, cu toate acestea si luase precautia de a preciza ca Marea Britanie nu are vocatia de a deveni un membru activ al acestor State Unite ale Europei. Filozofia care a tins la crearea C.E.C.A. este perfect rezumata prin celebra declaratie Schuman din 9 mai 1950 de la "Salonul Orologiului" din Quai dOrsai", redactata de Jean Monet si de colaboratorii sai: " Europa nu se va face dintr-o data si nici printr-o constructie de ansamblu: ea se va face prin realizari concrete, crend la nceput o solidaritate de fapt. Unirea natiunilor europene cere ca opozitia seculara dintre Franta si Germania sa fie eliminata. Actiunile ntreprinse trebuie sa fie rodul colaborarii dintre seful statului francez si seful statului german.2" Trebuie subliniat rolul lui Jean Monnet datorita caruia s-au facut primele demersuri n scopul realizarii unei noi unitati europene, la vremea respectiva acesta ndeplinind functia de sef al Organizatiei Nationale a Planificarii din Franta3. Fraza cheie a declaratiei a constat n propunerea guvernului francez de a plasa ansamblul productei de carbune si otel sub o nalta autoritate comuna, ntr-o organizatie deschisa participarii celorlalte tari ale Europei.Solidaritatea productiei care va fi astfel legata va conduce la ideea ca orice razboi ntre Franta si Germania devine de neimaginat, dar si material imposibil. Crearea acestei unitati puternice de productie, deschisa tuturor tarilor care vor dori sa participe, terminnd prin a furniza tuturor tarilor pe care le va

aduna, elementele fundamentale ale productiei industriale n aceleasi conditii, va pune bazele reale ale unificarii economice. Prin punerea n comun a productiilor de baza si instaurarea unei nalte Autoritati ale carei decizii vor lega Franta, Germania si tarile care vor adera, aceasta propunere realiza primele temeiuri concrete ale unei "federatii europene", indispensabila prezervarii pacii. Aceasta declaratie defineste caracterul foarte specializat al C.E.C.A. si demonstreaza ca statele membre vor delega organului principal al noii organizatii (nalta Autoritate) o capacitate autonoma de decizie si gestiune. Declaratia Schuman pune n evidenta, de asemenea, noua metoda retinuta pentru favorizarea constructiei unei Europe unite: se renunta la proiectele globale si se favorizeaza realizarile concrete care creaza solidaritati de fapt. C.E.C.A. este prezentata ca prima etapa a federatiei europene. Astfel, de la nceput, parintii fondatori ai Europei aveau ca ambitie sa faca sa prevaleze o conceptie federala a Europei. Propunerea lui Robert Schuman a fost ntmpinata favorabil de americani. Britanicii au fost mai rezervati si au decis pe 2 iunie sa nu participe. Pe 3 iunie 6 tari (Franta, Republica Federala Germania, Italia si Benelux) au declarat ca aderau la obiectivele declaratiei Schuman. Conferinta interguvernamentala de redactare a tratatului s-a desfasurat de pe 20 iunie 1950 pna pe 18 aprilie 1951, data la care a fost semnata la Paris. Dupa ratificare a intrat n vigoare la 25 iulie 1951. Luxemburg a fost fixat dupa ndelungi negocieri sediul provizoriu al C.E.C.A. C.E.C.A. are o structura institutionala inedita: - un organ independent, nalta Autoritate - Jean Monnet a fost primul presedinte - dotata cu principalele puteri de decizie; a intrat n functiune pe 18 august 1952 - un organ interguvernamental, Consiliul special al ministrilor - o adunare comuna al carei prim presedinte a fost Paul Henri Spaak - o curte de justitie Deciziile naltei Autoritati se impun tuturor si sunt direct aplicabile pe teritoriul statelor membre. Comunitatea este finantata printr-o "prelevare" varsata direct de ntreprinderi. Tratatul prevede realizarea unei piete comune a produselor n limitele impuse. De asemenea, obliga ntreprinderile sa respecte regulile concurentei. C.E.C.A. a suferit foarte repede din cauza caracterului sau foarte specializat si declinului puterii economice a carbunelui si otelului n profitul petrolului. n plus, tratatul C.E.C.A. a fost semnat pentru o durata de 50 ani. C.E.C.A. va disparea, deci n 20014. C.E.C.A a reprezentat o forma noua de structura interstatala si a jucat un rol important din punct de vedere economic - pentru dezvoltarea siderurgiilor si a comertului intracomunitar - politic pentru ca marcheaza debutul reconcilierii franco-germane si al constructiei comunitare si n acelasi timp un rol social ntruct conditiile de munca s-au ameliorat. Dar ea trebuie considerata de asemenea ca fiind "laboratorul" n snul caruia au fost experimentate anumite principii si mecanisme ale uniunii.