Strunjirea este procedul de prelucrare la care ndepartarea din semifabricat se realizeaz pe strung, cu ajutorul unei scule numita cuit,

semifabricatul executnd de obicei micarea principal, de rotaie, iar cuitul efectund micarea de avans. Datorit multitudinii pieselor cu forma de rotaie, necesare a se realiza n construcia de masini, ca i datorit multiplelor posibilitai de prelucrare prin strunjire, strungurile sunt cele mai rspndite maini-unelte pentru achierea metalelor. Strungurile se pot clasifica dup mai multe criterii: Dup poziia axei de rotaie a micarii principale, strungurile pot fi orizontale sau verticale (carusel). Dup gradul de automatizare si productivitate, strungurile sunt de mai multe feluri: normale, revolver, semiautomate sau automate. Strunguri normale se numesc acelea la care fiecare suprafaa a piesei de prelucrat se realizeaz ca urmare a unor comenzi si mnuiri individuale pentru fiecare trecer in parte, efectuate de strungar. Aceste strunguri se utilizeaz la producia de unicate si de serie mic. La strungurile revolver se pot realiza piese scurte, in serie mic si mijlocie, cu ajutorul unor scule prinse intr-un in cap revolver i reglate iniial cu ajutorul unor opritoare, la cota dorit. Deplasarea sculelor in vederea apropierii lor de piesa de prelucrat i in micarea de avans se face de obicei prin mnuiri individuale, executate de strungar. Strungurile semiautomate se caracterizeaza prin faptul ca toate fazele de lucru, cu excepia alimentrii cu semifabricate i a desprinderii pieselor finite, sunt realizate ntr-un ciclu automat. La strungurile automate, se realizeaz in mod automat i aceste faze. Strungurile semiautomate i cele automate se utilizeaz in producia de serie mare si de masa . Dupa destinaie si construnie, strungurile se pot clasifica n urmatoarele categorii: strunguri universale, specializate i speciale. Strungurile universale sunt cele normale , deoarece pot executa o gama foarte mare de tipuri si dimensiuni de suprafee si piese. Strungurile sunt acelea ce pot prelucra o gama mai restrns de piese, de exemplu piese scurte, realizate ditr-o singur prindere a semifabricatului sub forma de bara (cazul strungurilor revolver, semiautomate si a celor automate cu destinaie larg). Din aceiai categorie fac parte strungurile carusel, destinate a prelucra piese grele i cu diametre mari, strungurile frontale, care prelucreaza piese scurte i cu diametre mari, realiznd micarea principal n jurul unui ax orizontal, ca i cele de copiat i cele cu comanda programat numeric, magnetic etc. Strungurile speciale sunt acelea destinate prelucrrii unui singur tip de suprafee. n aceast categorie se pot grupa strungurile de detalonat, strungurile pentru decojit laminate, pentru strunjit roi de locomotiv, pentru filetat etc.

Tarozi
Tarozi sunt scule aschietoareutilizate la filetarea interioara. Conditiile constructive ale tarozilor sunt prevazute in standardede stas. Parteac aschietoare (activa) a tarodului, numita si con de atac, este de forma tronconica, pentru a usura introducerea acestuia in gaura de filetat.

Partea de calibrat serveste la ghidarea tarodului in timpul filetarii si calibrarea gaurii filetate, iar capul patrat la fixarea tarodului in timpul filetarii manuale in dispozitivul portscula. Canalele au rolul de a evacua aschiile metalice precum si de a forma muchiile aschietoare. In functie de modul de actionare, tarozii pot fi: de mana si de masina . Tarozi de mana utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si folositi in seturi de cate doua bucati, pentru executrea filetului metric fin si a filetuluipentru tevi sau in seturi de cate trei bucati, pentru executarea filetului metric normal si a filetului in inch (tarod de degrosare, mediu si de finisare).

In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin intermediul unei manivele cu gaura patrata sau manivela reglabila. Tarozi de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea conului de atac. Astfel la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai lung, iar la filetarea gaurilor infundate conul de atac are aproximativ doi pasi. Fixarea tarozilor pe arborele principal al masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau durect in universal in cazul strungurilor.

Filiere
Filiere sunt scule aschietoare formate dintr-un inel intreg sau spintecat prevazut cu un filet interior cu elemente taietoare. In functie de forma lor, Filierele pot fi: rotunde, patrate si hexagonale, precum si cuburi dde filetat montate in dispozitive de actionare numite clupe. Filierele dintr-o bucata sunt rigide, executa un filet curat, insa se uzeaza repede. Filetele spintecate permit modificarea diametrului cu 0,1-0,25 mm, ele putand fi utilizate la mai multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de aschiere. Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fixeaza in portfiliere.

Maini de gurit
Mainile de gurit sunt mainile-unelte pe care se execut operaiile tehnologice de gurire, lrgire, alezare, lamare, filetare i gurire fin. Aceste maini constituie circa 20% din parcul total de maini unelte achietoare, deci o grup numeroas, asemenea strungurilor, mainilor de frezat sau de rectificat i pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere i anume: dup poziia arborilor principali avem: maini de gurit verticale; maini de gurit orizontale;

dup construcie i domeniul de utilizare: maini de gurit radiale; maini de gurit multiaxe; maini de gurit n coordonate; maini de gurit i alezat orizontale. Micarea principal de achiere este de rotaie i este executat de scul. Micarea de avans se execut axial. Scula este montat n arborele principal al mainii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; n afar c transmite momentul necesar guririi, alezrii, filetrii etc, transmite i fora necesar prelucrrii. Solicitrile sculei pot fi i radiale, n cazul unor ascuiri incorecte, deci construcia arborelui principal trebuie astfel conceput nct s poat prelua i aceste solicitri. De menion at este c solicitrile radiale sunt numai ntmpltoare deci maina nu poate fi folosit la operaiile la care fora are i component radial. Mrimea caracteristic a mainilor de gurit este diametrul maxim al gurii care se poate prelucra n plin cu un burghiu elicoidal ntr-un semifabricat din oel cu rezistena la rupere r 70 [daN/mm2]. Alte mrimi caracteristice mainilor de gurit sunt: lungimea maxim a cursei arborelui principal; distana dintre arborele principal i ghidajele montant sau coloan; dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului. Mainile de gurit verticale sunt livrate ntr-un numr mare de variante cinematice i constructive. Aceste maini apar din punct de vedere constructiv n dou variante i anume: maini de gurit cu coloan; maini de gurit cu montant. Mainile de gurit cu montant sunt asemntoare cu cele cu coloan, cu deosebirea c n locul coloanei exist un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pn la diametrul de 70 mm.

Descrierea mainii de gurit cu coloan tip G25

n figura 1.1 este prezentat vederea general a mainii de gurit G25 existent n laboratorul de prelucrri mecanice. Maina de gurit G25 este destinat prelucrrilor de gurire, adncire, lrgire, alezare i filetare. n acest scop ea este dotat cu o cinematic corespunztoare a vitezelor de achiere, a avansurilor i cu dispozitivele necesare. Maina poate fi utilizat att pentru prelucrri cu avans mecanic ct i cu avans manual. Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurat prin realizarea unei mese deplasabile pe vertical precum i prin posibilitatea deplasrii verticale, pe cale manual a cutiei de viteze pe coloan. n general maina este destinat prelucrrilor de serie, n care scop este prevzut cu o automatizare a decuplrii avansului la adncimi de gurit dinainte stabilite. Maina este prevzut cu o instalaie de rcire proprie, un sistem de ungere, iar echipamentul electric permite racordarea mainii la reelele 380/220 *V+ i 50 Hz. Cutia de viteze formeaz prin asamblare cu cutia de avansuri i motorul electric (1) un singur corp care constituie capul de gurit (2). ntreaga gam de roi dinate i roi baladoare asigur 12 trepte de turaii cu raia 1,41 dup formula structural: 22 x21x34. Motorul electric este cuplat direct cu axul de intrare n cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic. Mersul nainte i napoi se realizeaz direct cu axul de intrare n cutia de viteze prin intermediul unui inversor de faz prevzut n acest scop. Transmiterea turaiilor se face pri n intermediul roilor dinate tratate termic i rectificate, iar roile baladoare gliseaz pe axe canelate. Schimbarea turaiilor se face cu ajutorul manetei (3).

Axele din cutia de viteze sunt prevzute cu rulmeni cu excepia axului roii intermediare care este prevzut cu lagr de alunecare. Ungerea cutiei de viteze este realizat cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este acionat de mecanismul de avansuri. n figura 1.1, s-au fcut urmtoarele notaii: 1 electromotor; 2 cap de gurit; 3 manet pentru schimbarea turaiilor; 4 tabela cu regimuri de achiere; 5 manet pentru avans manual sau mecanic; 6 arbore principal; 7 suportul mesei; 8 coloan; 9 plac de baz; 10 montant; 11 buton pornire; 12 buton oprire; 13 buton pornire sens invers; 14 deplasare cap de gurit; 15 blocare cap de gurit; 16 vizor nivel ulei; 17 priz pomp; 18 blocare suport mas; 19 deplasare suport mas; 20 indicator de adncime; 21 schimbtor avansuri; 22 cuplaj limitator adncime; 23 comutator principal; 24 comutator lumin; 25 comutator pomp; 26 pomp; 27 inversor la filetare; 28 limitatoare.

Fig. 1.1 - Vederea general a mainii de gurit G25

Arborele principal (6) este rezemat att radial ct i axial pe rulmeni cu bile. De pinola arborelui principal este fixat o tij cu un cursor care indic pe o rigl gradat fixat pe faa carcasei ppuii, adncimea de gurit sau de filetat. Acest cursor decupleaz automat micarea de avans. Greutatea axului principal este echilibrat de un resort spiral. Ungerea rulmenilor axului principal se face cu unsoare consistent de tip Rul 100 a STAS 1608-82. n tabel sunt prezentate caracteristicile tehnice ale mainii de guri t tip G25. Adncimea de gurire: Diametrul de gurire convenional: Cursa maxim a axului principal: Conul axului principal: Distana dintre burghiu i coloan: Distana maxim ntre axul principal i placa de baz: Distana maxim ntre axul principal i mas: Suprafaa mesei: Numrul de canale T de pe mas: Profilul canalelor T: Suprafaa plcii de baz: Numrul de canale T de pe placa de baz: Profilul canalelor T de pe placa de baz: Capul axului principal: Gama de turaii (12 trepte de turaii): Gama de avansuri (9 trepte de avans): 25 [mm] 224 [mm] 280 [mm] Morse 4 315 [mm] 1120 [mm] 720 [mm] 425x530 3 12 STAS 1385-82 560x560 2 18 STAS 1385-82 STAS 1659-82 53, 60, 80, 112, 160, 224, 315, 450, 680, 900 1250, 1800 [rot/min] 0,10; 0,13; 0,19; 0,27; 0,32; 0,53; 0,75; 1,06; 1,5 [mm/rot]