APA DE PIRAMIDA Despre apa de piramida am mai scris.

Revenim asupra acestui subiect la cererea tot mai insistenta a cititorilor, sperand totodata ca lumea stiintei va lua cu adevarat in serios unul dintre cele mai bizare fenomene energetice: efectul de piramida. Fara a pretinde intaietatea in domeniu, economistul Mircea Mugurel Serban a ajuns la cateva descoperiri spectaculoase, drept pentru care a fost invitat sa sustina o comunicare pe aceasta tema la "Institutul de sinteze planetare", cu sediul la eneva. Fara a ne imagina ca apa de piramida este un panaceu universal, e limpede ca ea reprezinta o sansa si un posibil medicament al viitorului. !pa inseamna viata. "#ar fi e$clus ca aici sa gasim misterul bolii si al dezec%ilibrului biologic. Miza e uriasa. !r fi pacat sa o pierdem, in indiferenta si amanare. # Domnule Mircea Mugurel Serban, sa recapitulam: ce efecte curative are apa de piramida& # 'fectul principal este cel de curatire. (#am simtit personal, eu avand un emfizem pulmonar, rezistent la tratamentul medicamentos obisnuit. '$asperat, am inceput tratamentul cu apa de piramida si, dupa numai cateva zile, am eliminat in timpul somnului o substanta maronie. )%iar daca pe moment m#am speriat, a doua zi m#am trezit complet refacut, fara febra, fara dureri. !m oferit apoi aceasta apa rudelor si efectul a fost acelasi. *o$inele se elimina rapid si insanatosirea este brusca. )el mai spectaculos caz l#am obtinut cu fata unor medici, fata aflata deja in metastaza. Dupa o cura de cateva zile, bolnava s#a ridicat din pat, a inceput sa manance, a castigat in greutate, desi verdictul medical era cumplit: doar cateva zile de viata. "u vreau sa dau sperante desarte bolnavilor de cancer. 'u nu vorbesc decat despre niste constatari personale. # De la ultima noastra discutie despre apa de piramida a trecut ceva timp. (a ce concluzie ati ajuns& Semnalele primite de la cititorii "Formulei !S", care au folosit metoda dvs., au adus elemente noi& # +unand cap la cap propriile observatii si marturiile mai multor persoane care au folosit apa de piramida, pot spune ca acest tratament este eficient in multe afectiuni, dar trebuie urmat pe o perioada mare de timp. Studiile arata ca apa de piramida sporeste imunitatea organismului, stopeaza evolutia multor boli ,inclusiv a celor grave-, mareste efectul medicamentatiei, dar # lucru important de stiut # nu o inlocuieste. +e scurt, in afectiunile grave recomand ca apa de piramida sa fie folosita tot timpul, fara pauza. # )e anume va nemultumeste& # !s vrea ca acest fenomen sa fie studiat serios, in institute de cercetare si laboratoare specializate. +osibilitatile mele sunt fatalmente reduse. De pilda, as vrea sa stiu ce se intampla in alte tipuri de piramida. !poi, e necesara o largire majora a cazuisticii. Fara indoiala, apa de piramida provoaca curatirea organismului si, in mod constant, tratamentul e insotit de eliminarea de to$ine, mucoase etc. ' necesar, insa, a stabili cu precizie eficienta apei in anumite boli, modul concret in care stimuleaza imunitatea etc. # )onteaza atat de mult forma piramidei& # Desigur. +iramidele pot fi # in opinia mea # de mai multe feluri: eterice, pamantoase si apoase. 'u cred in cea apoasa, care e superior vibrata. De fapt, piramida e o armonizare a apei cu energiile cosmice. !cest fenomen produce modificari notabile la nivelul microelementelor din apa. De pilda, creste cantitatea de fosfor si o$igen, bacteriile sunt distruse substantial etc. +ersonal, am constatat ca cea mai eficienta piramida este cea care respecta numarul de aur. !m primit multe scrisori legate, mai ales, de detaliile te%nice de realizare a piramidei. )elor interesati le pot spune ca o abatere de .#/ mm de la dimensiunile standard nu modifica principiile curative. In sc%imb, orientarea pe punctele cardinale e foarte importanta. # De fapt, ce este acest numar de aur& # ' o discutie destul de complicata pentru un nespecialist. In orice caz, se cunoaste de mult numarul de aur sau "proportia divina", numita astfel de calugarul (uca +accioli, prieten si colaborator al lui (eonardo da 0inci. In diferite moduri, acest numar ne introduce in comple$itatea fenomenelor ce au loc in mediul inconjurator, aspect sesizat de 1epler si de alti savanti. +ersonal, am constatat ca saltul electronilor pe orbitele atomice ale unor substante ,spre e$emplu, butadiena- respecta acest numar. Indubitabil, aceasta lume nu e intamplatoare si numarul de aur dovedeste ca e$ista creatie primordiala. '$ista Dumnezeu. +e buna dreptate, 'instein spunea: "Stiinta fara religie e sc%ioapa. Religia fara stiinta e oarba". # In ce consta, deci, secretul apei de piramida&

# In general vorbind, apa e prea putin studiata. !pa are un potential e$traordinar, inca nee$ploatat cum trebuie. !ctualmente, ma preocupa posibilitatea de a obtine energie din apa in sistem inc%is, fara electroliza sau alt procedeu agresiv. +rea putin, de asemenea, se cunosc influentele acumularilor de apa asupra biotopului. 'fectele se vad in recentele alunecari de pamant din Retezat, 2erculane si alte zone. "e#am obisnuit sa tratam cu usurinta aceasta problema. )u apa, insa, nu te joci. 'a intretine viata si tot ea poate sa o distruga. Daca vrem o apa vie, trebuie sa fim atenti la amanunte. Spre e$emplu, in perioada cu luna plina, daca nu respectam proportia de /34 din inaltimea piramidei, apa creste in aciditate. # )at de mult conteaza materialul din care e facuta piramida& # )onteaza in primul rand forma, orice corp#forma geometrica dezvoltand un anumit tip de energie ,campuri de sinteza-, de natura ,sursa- biologica si cosmica, cu efecte multiple si surprinzatoare. De pilda, fotografiat in infrarosu, vorte$ul format in interiorul unei piramide are configuratia acidului dezo$iribonucleic ,!D"-. )onteaza, de asemenea, si materialul. (emnul ecraneaza usor. !luminiul este energofag. !urul si argintul se apropie ca performanta de cupru, dar costurile sunt, evident, descurajatoare. # De ce nu va luptati mai mult pentru a obtine un brevet& # De unul singur e foarte greu. !m fost la 5SIM, pentru brevetare, dar am fost trimis politicos la 5ficiul pentru Drepturile de !utor. "u am nici laboratoare comple$e si nici bani pentru o munca de cercetare sustinuta. M#am gandit la o fundatie, dar am renuntat de teama suspiciunilor care pot sa apara. +refer, deci, sa spun si altora interesati despre concluziile la care am ajuns, incercand sa fac bine, fara nici un gand de recompensa materiala. Daca cineva, candva, o sa duca mai departe micile mele descoperiri, asta va fi o rasplata suficienta. 'lemente de constructie Se utilizeaza, ca material, sarma de cupru, intre .,6 si 7 mm grosime, de regula neizolata. In cazul in care dispunem numai de sarma izolata, pentru a evita pierderea de timp, putem indeparta izolatia doar in zonele de contact, la cele cinci varfuri ale piramidei. 'u personal confectionez piramidele manual, prin indoirea la capete a celor noua bucati de sarma. Mentionez ca cel de#al noualea segment, respectiv stalpul central, trebuie sa fie coborat din varful piramidei pana la nivelul sarmelor de la baza piramidei. )ei care dispun de cele necesare, precum si de pricepere si indemanare te%nica, pot confectiona piramide prin sudare, alamire etc., obtinand forme cat mai apropiate de perfectiune. )um am mai afirmat, utilizez un volum de apa care reprezinta a zecea parte din volumul piramidei. *otusi, mai adaug ca nu se produc efecte negative in conditiile unor abateri de 8 .9:, daca nu avem posibilitatea unor masuratori e$acte. )a proportii, de pilda, pentru circa .,469 litri de apa, am construit piramide avand laturile bazei de 79 cm si muc%iile de 4; cm fiecare< pentru doi litri, 76 cm, respectiv 7/,; cm< pentru /,=69 litri, 69 cm, respectiv 7>,= cm etc. (aturile bazei trebuie sa fie orientate, pe cat posibil, cat mai e$act pe punctele cardinale. +entru evitarea patrunderii prafului si altor impuritati, piramida poate fi acoperita cu o folie de celofan, respectiv o alta piramida ,%usa-, fara efecte negative. Mentionez ca am recurs la aceasta modalitate de protejare dupa cateva luni, cand obtinusem deja rezultate notabile. !pa se pune sub piramida, in jurul stalpului, in vase din sticla sau din lut ars, cu desc%idere larga ,e$.: borcane-. Inaltimea suprafetei apei trebuie sa fie cat mai sus posibil, in zona jumatatii superioare a inaltimii piramidei ,in jumatatea inferioara, in unele faze ale lunii, se constata cresterea aciditatii-. ?tilizarea apei !pa se tine sub piramida timp de /7 de ore, ca regula generala. "u am constatat efecte negative evidente daca, in unele imprejurari, am intarziat scoaterea vaselor de sub piramida. 'ste indicat ca acestea sa reprezinte insa e$ceptii, fara a se transforma in regula generala, pentru evitarea unei energizari e$agerate. !pa obtinuta in conditiile de mai sus poate fi pastrata in sticle cu dop o perioada mare, c%iar si la frigider in timpul verii, consumandu#se dupa necesitati. In familia mea nu se consuma altfel de apa pentru baut. In primele zile se beau cantitati mai mici, pentru obisnuirea organismului. !ceasta apa se poate utiliza concomitent cu alte tratamente, pe care le potenteaza.

SORIN PREDA 'fectul de piramida a fost descoperit in urma cu 7.999 de ani de catre egipteni si incasi, care si#au ingropat mortii in asemenea zidiri, pe baza constatarii ca procesul descompunerii este mult incetinit inauntrul acestora. ?lterior, s#a observat ca efectul de piramida are si alte influente favorabile: incarca materia cu energii pozitive, stimuleaza cimpurile bioenergetice, accelereaza procesul regenerarii celulare, incetineste inmultirea microbilor. !sa au aparut piramide pentru dezvoltarea intensiva a culturilor vegetale, prelungirea duratei de conservare a unor alimente si producerea apei de piramida, "apa vie" cum i se mai spune. *inind apa un timp in interiorul unei asemenea constructii, este incarcata cu un surplus de energie si, intr#o oarecare masura, dezinfectata. !stfel, apa devine un fel de remediu terapeutic, ajutind in ameliorarea si c%iar vindecarea unor afectiuni. Realizarea piramidei este relativ simpla. Se formeaza din sirma de cupru sau aluminiu, cu grosimea de /#7 mm, un sc%elet piramidal cu laturile bazei si muc%iile egale, dimensionate in asa fel incit volumul piramidei sa fie de .9 ori mai mare decit cel al apei pe care dorim sa o energizam. (ungimile muc%iilor si laturilor bazei piramidei in raport de cantitatea de apa ce se doreste energizata sint urmatoarele: 46 cm pentru un litru, 79 cm la / l, 76 cm la 4 l, 69 cm la 7 l, 66 cm la 6 l, =9 cm la = l si se poate continua cu calculele in acest fel, adaugind cite 6 cm pentru fiecare litru. Mentionez ca, potrivit cercetarilor pe care le#am efectuat impreuna cu regretatul prof. dr. in stiinte medicale Ion +lesca, nu este nevoie de un "stilp" vertical central care sa porneasca din virful piramidei spre baza, asa cum sustin unii autori. !pa supusa transformarii trebuie pusa in recipiente de sticla, ceramica sau lut ars, largi la gura. !cestea vor fi alese in asa fel incit distanta de la fundul vasului la suprafata apei sa depaseasca jumatate din inaltimea piramidei. 0om folosi apa curata de fintina sau de la robinet. In cazul celei din urma, trebuie sa stea /7 de ore intr#un vas pentru eliminarea clorului si c%iar decantarea impuritatilor. 0aloarea terapeutica sporeste daca intrebuintam pentru energizare apa purificata, apa argiloasa, fiarta, plata sau apa distilata. Sa nu uitam ca, prin acest procedeu, nu sint neutralizati poluantii c%imici, ci, intr#o oarecare masura, doar unele microorganisme. Inaintea punerii vasului in piramida, laturile acesteia se orienteaza pe directiile punctelor cardinale. !pa se tine sub piramida circa /7 de ore. 0asul poate fi acoperit cu %irtie. "u vom folosi capace de metal, deoarece deturneaza energia captata prin intermediul piramidei. !pa energizata se pastreaza in sticle inc%ise cu dop. 0alabilitatea este de doua saptamini la temperatura camerei si de o luna, la frigider. )onsumata in locul apei potabile, apa de piramida stimuleaza eliminarea to$inelor, activeaza si ec%ilibreaza metabolismul, fortifica sistemul imunitar, dinamizeaza circulatia sanguina si incetineste procesele o$idative din organism. 'ste indicata pentru afectiuni renale, %epatice, pancreatice si pulmonare, boli cardiace sau cerebrovasculare, infectii, imbatrinire precoce. +entru tratament se poate intrebuinta ca atare dar este mai bine sa o folosim la prepararea unor remedii, precum emulsia de argila sau ceaiul medicinal, la pregatirea alimentelor de regim, deoarece le potenteaza forta terapeutica. *erapeut Fanica 0oinea 'ne APA VIE Multe din boli isi au cauza in calitatea mizerabila a apei Fara indoiala ca apa, banala apa, ramane cea mai misterioasa substanta de pe pamant. )apatand proprietati curative ine$plicabile atunci cand este e$pusa la radiatiile solare, cand este purificata si imbogatita prin filtrele naturale ale solului ori atunci cand este pusa in diferite campuri de radiatii, ea este un fel de panaceu. Din pacate, daca bem apa de la robinet dintr#o zona urbana aglomerata, ne vine greu sa

intelegem toate aceste "povesti" despre puterea vindecatoare a apei. Daca insa vom face o cura, de macar o saptamana, cu apa proaspata adusa de la izvor sau cu apa de piramida, vom capata o cu totul alta perceptie asupra proprietatilor tamaduitoare ale apei. !pa pura, naturala, netratata c%imic si nepoluata, bauta in cantitati suficiente, este o garantie a sanatatii. 'a ne spala organismul de to$ine, ne stimuleaza digestia si ne regleaza apetitul, protejeaza aparatul e$cretor si ne fereste de tulburarile endocrine. "u ne putem imagina cat de multe din bolile de care sufera omul modern se datoreaza calitatii mizerabile a apei. Macar in vacante, cautati sa consumati pe cat posibil apa de izvor, nu mai vec%e de 6 zile ,in conditiile in care a fost tinuta la racoare-, in cantitati care nu trebuie sa fie mai mici de un litru pe zi. !ceasta apa folositi#o si pentru a obtine maceratele din plante medicinale ori diferite sucuri naturale. Renuntati la sucurile si bauturile c%imizate, la apele tonice cu feluriti aditivi sintetici. @eti apa vie si veti trai fara boli. ,5 solutie de purificare a apei e decantarea ei cu ajutorul sucului de lamaie sau a unui obiect de argint pus in sticla.prof. dr. Marioara odeanu, directoarea unui important institut bioecologic bucurestean. +asionata din adolescenta de tainele piramidelor, ea a ajuns la concluzia ca forma piramidala trebuia sa cuprinda in ea asa#numitul numar de aur, cunoscut din antic%itate, iar intreaga constructie sa aiba orientata o latura pe directia polilor magnetici planetari. Realizand aceste caracteristici prin observatia personala, inca din tinerete, Marioara odeanu a construit o piramida miniaturala, gasind ca in interiorul ei se petreceau o serie de fenomene care pot fi e$plicate si fundamentate stiintific. )onsacrandu#se cu un entuziasm e$traordinar elucidarii ciudateniilor respective, doamna odeanu a demonstrat, in cele din urma ca forma piramidei concentreaza o energie necunoscuta. *otul a pornit de la observarea personala si intamplatoare a faptului ca, depozitand sub patul sau cateva mac%ete de piramide liliputane, somnul sau i#a devenit deodata puternic si odi%nitor. '$perimentat pe alte persoane, efectul s#a dovedit similar. Mai tarziu, asezand asemenea piramide pe stupii unui apicultor, a constatat ca productia de miere a crescut enorm, albinele au devenit mai robuste si s#au inmultit mai rapid. (a un moment dat, plasarea de piramide facute din carton, in diferite locuri, a capatat o maniera de incercare a fortei piramidale pentru cercetatoarea Marioara odeanu. 'a a observat cu surprindere ca alimente alterabile erau pastrate in stare perfecta, mai bine decat intr#un frigider, sub o piramida de sticla, iar ca o planta bolnava, pe cale de a se usca, a devenit viguroasa. !poi i#a venit ideea de a pune o piramida deasupra rezervorului de benzina a automobilului personal si, surpriza. )arburantul a devenit brusc mai activ, motorul mai puternic si consumul a scazut. De aici a tras concluzia ca e$ista un efect pe care l#a numit "de piramida", iar de ma$ima intensitate a acestuia, intr#un mod cu totul parado$al, se intampla ceva cu "timpul" sau altfel spus, forma piramidala modifica proprietatile fizice ale obiectelor, actionand asupra continuumului spatio#temporal. Marioara odeanu a intuit ca tocmai formele obiectelor induc proprietati diverse. !stfel a tras inca o concluzie, cea a e$istentei unui camp pe care l#a apreciat ca fiind cel cosmic, aceasta datorandu#se unui raport determinat care caracterizeaza piramida si anume cel al laturii patratului de baza cu inaltimea constructiei. !cest raport este, de altfel, celebru, avand o constanta universala, anume .,=.;, fiind considerata de e$egetii actuali ca o e$presie estetica. !nticii stiau insa mai multe despre raportul respectiv, al proportiilor armonice, pe care il considerau de esenta divina si stiau ca trupul omului este proportionat dupa el. Iar pentru a pune omul in relatie cu campul fundamental cosmic, caracterizat de acest raport de origine divina, isi proiectau constructiile indiferent daca erau locuinte, temple sau agore, folosindu# se de el in mod curent. Undametru

APA DE VIATA LUNGA - Pare bizar, dar cel mai la indemana medicament este apa. Atat folosita extern, cat si bauta, ea este un adevarat elixir Odinioara, in vremea cand nu e$istau atatea medicamente, cand vracii si babele mestere in ale tamaduirii erau singurii AdoctoriB ai satelor de la noi, apa era la mare pret ca medicament. (uata de la fantana la revarsatul zorilor sau in ceasul tainic al miezului de noapte, culeasa de pe petalele florilor ori adusa de la crucea izvoarelor, ea capata proprietati magice. Si cate traditii in legatura cu apa nu erau& In ulcioare se puneau bani de argint ca sa o curete, toartele galetilor erau impodobite cu diverse flori in timpul sarbatorilor de primavara si vara, ca sa aduca noroc si belsug. !poi animalele, tovarasele necuvantatoare ale omului, erau adapate numai la anumite ceasuri ale zilei, iar in apa erau puse simbolic fel de fel de flori care ii confereau virtuti tamaduitoare si alungau bolile sau deoc%iul. (a mare pret era apa sfintita, mai ales cea adusa de la manastirile unde erau du%ovnici indelung postitori si cu %ar dumnezeiesc. In orice casa de roman, ag%easma era primul si ultimul medicament la care se apela cand toate celelalte se dovedeau a fi neputincioase. 5 traditie de vindecare de mii de ani se bazeaza pe aceasta forta a apei, de a fi ve%iculul unei tainice puteri vindecatoare si purificatoare in acelasi timp. O scurta privire asupra apei prin prisma stiintei A trecut de mult vremea cand... 2/5 era considerata o simpla combinatie a doua elemente c%imice si atat. !stazi, apa este socotita... una din cele mai interesante substante de pe pamant. In anii C=9, un ilustru savant a luat +remiul "obel demonstrand ca apa din celulele corpului uman isi poate modifica structura, ceea ce modifica raspunsul celulelor la stimuli, le bloc%eaza activitatea etc. +usa in diferite conditii, apa capata proprietati e$ceptionale, devenind un energizant si un remediu neasteptat de puternic. )ercetarile asupra modificarilor structurale pe care apa le poate suferi, care, la randul lor, determina si modificarea proprietatilor sale, au capatat o asemenea importanta, incat au devenit informatii strategice pe care marile puteri le pastreaza cu grija ,iar noi le ignoram # ca in cazul apei structurate-. Despre tipurile de apa care e$ista se pot scrie tomuri intregi, si aceasta in ciuda faptului ca, din punctul de vedere al compozitiei c%imice, de la un tip la altul nu e$ista nici o diferenta. Dar in acest articol nu ne propunem dificila sarcina de a dezlega aceste mistere ale stiintei, ci incercam doar sa va redam unul din cele mai puternice remedii pe care natura ni l#a lasat: apa. +oate nu v#ati gandit niciodata la aceasta, dar la indemana noastra sunt mai mult de zece

tipuri de apa: de la banala apa de robinet ,care, din pacate, ne imbolnaveste lent, dar sigur-, pana la apa de piramida, apa magnetizata sau apa dinamizata manual ,intr#un mod similar remediilor %omeopatice-. Fiecare tip de apa ,cu e$ceptia celei de la robinet- are virtutile sale, modul sau de utilizare, putand fi considerata un adevarat medicament. In continuare, va propunem sa patrundem in acest univers al apei, vazuta ca eli$ir de sanatate. APA DE IZVO Este apa cea mai sanatoasa, cu care organismul nostru este programat din timpuri imemorabile Asa se inteleagaB. Spre deosebire de alte tipuri de apa, care trebuie luate cu masura, ca orice medicament, apa de izvor poate fi AadministrataB tot timpul. )onditiile pe care ea trebuie sa le indeplineasca sunt simple: # sa provina din surse nepoluate # o problema spinoasa la noi, unde muntii si padurile au devenit, din cauza turismului necivilizat si salbatic, adevarate pubele de gunoi< # sa nu fie mai vec%e de 6 zile ,ma$imum >, daca este tinuta in frigider in recipiente bine inc%ise- # pentru ca, pe de#o parte, isi pierde calitatile vindecatoare, iar pe de alta parte, poate deveni mediu de cultura pentru microbi< # colectarea sa se faca in conditii igienice ,nu in recipiente insuficient clatite, in care au fost bauturi care au fermentat s.a.m.d.-. )ele mai bune izvoare sunt considerate cele din zona de munte, cu mari suprafete de padure, unde nu e$ista trasee turistice. Din vremurile de demult, se stie ca cea mai buna este apa colectata prin jg%eabul de paltin de macar doi stanjeni lungime. )el mai bun vas pentru pastrarea apei este cel din lut ars, care trebuie tinut mereu acoperit si la loc racoros. Doza zilnica de apa # 5 problema de ma$imum interes este aceea a cantitatii de apa pe care un om trebuie sa o consume pe zi # subiect asupra caruia nici medicina moderna, nici cea traditionala nu cad de acord. +ana la urma, doza de apa bauta zilnic va fi %otarata in functie de conditiile concrete e$istente. Informativ, media pentru o fiinta adulta este de .,6 litri pe zi. +e timp de iarna, se va consuma o cantitate ceva mai mica, in sc%imb, in timpul verii, cantitatea necesara poate ajunge la dublu sau c%iar triplu. De asemenea, persoanele care fac eforturi fizice mari, care transpira abundent ori au accese de febra vor consuma cantitati sporite de apa. )ateva efecte terapeutice # )onsumul de apa de izvor are un efect foarte bun asupra digestiei, elimina constipatiile si iritatiile colonului, reduce incidenta bolilor reno#urinare, a alergiilor, precum si a bolilor de uzura ,guta, reumatism, afectiuni vasculare-. +ractic, tot organismul beneficiaza de consumul acestei ape, care este un AcombustibilB perfect pentru a ne mentine sanatatea si forma ma$ima. O poveste convin!atoare Cea mai inspirata pledoarie pentru apa de izvor am auzit#o in urma cu apro$imativ un an, bineinteles, mergand sa iau apa de la un izvor. (a locul cu pricina, am intalnit o persoana cu totul deosebita. Dialogand cu ea, am aflat ca este o fiinta foarte credincioasa, care se roaga mult si tine macar ./ posturi negre pe an, fiecare a cate sapte zile. (ucrul interesant era ca, din primele zile de post negru, organismul nu mai suporta apa de robinet. Imediat ce era bauta apa tratata si trecuta prin tot sistemul de conducte, apareau durerile de cap, aciditatea gastrica, constipatia # totul pe fondul unei vlaguiri rapide. +ersoana care mi#a povestit acestea a fost surprinsa sa constate, prin a sasea zi de post negru, ca administrarea unei portii bune de apa de izvor facea sa dispara ca prin farmec toate simptomele, luandu#le locul o stare de bine general. In sc%imb, toate problemele de sanatate apareau imediat ce bea din nou apa de robinet. +ractic, ea se A%raneaB in timpul postului cu aer si apa de izvor, care ii dadea o vigoare cu totul deosebita, ii ajuta digestia si facea foarte usoara iesirea din postul negru ,moment care este foarte delicat pentru organism-. !vand contact cu multi oameni care tin posturi negre indelungate in scopuri terapeutice ,ele fiind miraculoase in tratamentul cancerului, al bolilor grave de piele-, am transmis si altora ceea ce am aflat de la AsfantaB de la izvor. *oti, dar absolut toti cei care au incercat apa de izvor au declarat ca aceasta le usureaza mult postul si le elimina sau le reduce substantial simptomele

neplacute cu care se confruntau atunci cand posteau, band apa de la robinet. APA "I#E A$A %A &O'AZOA(A Este un tip de apa destul de controversat in ultimul timp. Daca acum .9#.6 ani era aproape unanim considerata un eli$ir de sanatate, acum multi s#au lepadat de ea ,in favoarea apei plate-. De ce& +entru ca este acuzata de producerea aciditatii gastrice, de perturbarea anumitor procese digestive si c%iar nervoase. 5are c%iar asa sa fie& Si da, si nu, pentru ca, desi toate apele carbogazoase au drept caracteristica comuna acele mici bule intepatoare de bio$id de carbon, ele pot fi, de fapt, foarte mult diferite intre ele. Simplul sifon ,care este tot o apa carbogazoasa-, facut cu apa obisnuita din mediul urban, este, intr#adevar, indoielnic ca efect pentru sanatate. !poi urmeaza apa carbogazoasa, facuta din apa de izvor, la care s#a adaugat bio$id de carbon alimentar, un gaz cu o inalta puritate # e drept, dar obtinut tot pe cale industriala si dozat artificial, asa incat aceasta apa, pe de#o parte, invioreaza sistemul nervos si digestia, iar pe de alta parte, este adesea prea puternica pentru organism, producand perturbari. In fine, adevarata apa minerala carbogazoasa este cea imbogatita cu bio$id de carbon in adancurile pamantului si iesita la suprafata sub forma izvoarelor. "umai cine nu a gustat o apa minerala direct de la izvor nu#si poate imagina ce virtuti terapeutice are. )%iar si gustul apei minerale proaspete difera de cel al apei ambalate la sticla, intr#un asemenea grad, incat cea de#a doua pare ca o %rana fara sare si piper, prin comparatie cu prima. !sadar, aprecierea valorii apei minerale carbogazoase se face dupa provenienta si modul sau de obtinere ,in nici un caz in functie de etic%eta sau dupa reclama facuta-. Indicatii terapeutice 5 data lamurite aceste diferente intre apele carbogazoase, va putem pune la dispozitie cateva informatii despre efectele lor terapeutice, referindu#ne, evident, la apele naturale. Iata, asadar, cateva indicatii: # indigestii, digestie lenta # apa minerala carbogazoasa creste cantitatea de secretii salivare si gastrice, creste aciditatea sucului gastric si a bilei< # astenie, stari de somnolenta sau apatie # bulele care dau acel gust intepator, destul de neplacut pentru unii, au darul de a inviora sistemul nervos, aceste ape fiind o veritabila cafea, insa nenociva< # constipatii atone, colite si enterocolite, afectiuni biliare< # boli renale si urinare # apa carbogazoasa mareste diureza, stimuleaza capacitatea de aparare locala ,apa de la anumite izvoare dizolva c%iar si calculii-, insa se administreaza numai cu acordul medicului specialist urolog< # bulimie, obezitate # anestezia facuta papilelor gustative de catre bio$idul de carbon din apa este un leac e$traordinar pentru mancaciosii necontrolati, diminuandu#le, pur si simplu, sensibilitatea gustativa si, cu aceasta, pofta de mancare. Important. Structura c%imica a gazului din apele minerale naturale este un unicat, fiind, practic, imposibil de reprodus industrial sau in laborator ,din acest motiv, apele obtinute industrial nu sunt de folos-. !laturi de bio$idul de carbon natural, ele mai contin si cantitati infinitezimale de gaze sulfuroase, %eliu s.a. +rezenta acestora e$plica efectele uneori miraculoase ale acestor ape in vindecarea unei multitudini de boli. Muntii nostri au unele din cele mai valoroase tipuri de apa minerala din 'uropa si din lume, cu un potential terapeutic urias, dar, din pacate, deocamdata nepus in valoare. In spatiul revistei nu va putem spune detaliat despre virtutile fiecarui tip de apa. !ceasta, deoarece despre apele minerale din fiecare statiune de la noi se poate scrie cate un roman, ba c%iar carti intregi. +entru a afla mai multe despre posibilitatile e$traordinare de vindecare cu ajutorul apelor din diferite statiuni, adresati#va medicului specializat in tratamente balneoclimaterice. APA P$A)A Este tot o apa minerala, dar nu este atat de bogata in bio$id de carbon si, in consecinta, nu are gustul caracteristic intepator al apelor minerale carbogazoase. Deosebirea dintre apa simpla de izvor si apele plate care se gasesc in comert este ca acestea din urma sunt foarte bogate in

oligoelemente, mai ales calciu si magneziu, dar si in alte substante, compozitia apei de la fiecare izvor fiind un unicat. '$ista in jur de zece tipuri de ape plate, diferentiate in functie de substantele care predomina: alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, sulfurate, iodurate etc. Majoritatea lor, in ciuda faptului ca au proprietati terapeutice remarcabile, au un gust nu tocmai placut, uneori c%iar greu de suportat. De aceea, este comercializata doar o mica categorie din apele plate e$istente # asa#numitele ape de masa, numite asa pentru ca sunt un stimulent bland si eficient al digestiei. !ceste ape, in marea lor majoritate, au o serie de proprietati terapeutice care le fac foarte eficiente in tratamentul anumitor afectiuni: boli cronice ale stomacului, salivatie insuficienta, indigestie, tulburari de asimilatie a calciului la orice varsta, osteoporoza ,aceste ape avand un rol plastic-, pietre la rinic%i ,dizolva si elimina pietrele mici si nisipul-, boli cronice respiratorii ,bronsita, astm-. ILIE TUDOR *In numarul viitor+ apa de piramida, apa ma!netizata, apa dinamizata si apa sfintita, -APA %. A. - si alte traditii romanesti Din timpuri imemoriale, apa # cu strafulgerarile ei translucide # e$ercitand o enigmatica atractie, a fost considerata un mijloc de vindecare de prim ordin. In toate culturile lumii se considera odinioara ca apa este un ve%icul perfect pentru a aduce misterioasele forte vindecatoare ale naturii in fiinta umana. In medicina populara romaneasca, de e$emplu, se considera ca apa poate "imprumuta" puterile binefacatoare ale rasaritului de soare, ale (unii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvantului rostit sau scris. Mergand pe urmele traditiei medicale din diferite zone, descoperi leacuri ale caror frumusete, simplitate si... mister te incanta. In !puseni, apa capta puterea vindecatoare a aurului, daca era pregatita astfel: o radacina de morcov se scobea ca un pa%ar, apoi se puneau in ea apa de fantana si un ban sau un inel de aur ,importanta se pare ca era forma circulara-, se lasa cateva ore, apoi se bea< era un remediu de e$ceptie contra bolilor de ficat. In mai toate zonele tarii, roua de pe flori, care "vedea" lumina rasaritului de soare, era folosita contra bolilor de piele si a deoc%iului. !poi, cele mai puternice eli$iruri de dragoste se faceau in @ucovina, din apa adusa la ceas de noapte dintr#o fantana in care se oglindea luna. Dr. farmacist 2oria @ucur ,presedintele )olegiului Farmacistilor pe tara- povesteste ca, pe 0alea Frumoasei, cel mai mare tamaduitor cu plante folosea in leacurile sale apa tinuta intr# un vas de lut ars, pe fundul caruia era scris numele lui Dumnezeu in toate limbile pamantului. Impregnarea apei cu puterea cuvantului rostit al faimoaselor descantece a fost probabil practica de medicina magica cel mai des utilizata la noi in tara. !ceasta scurta trecere in revista a unor traditii stravec%i arunca o lumina cu totul diferita asupra proprietatilor acestui element al naturii, cu care suntem atat de obisnuiti: apa. 5are toate aceste practici sa fie o simpla superstitie& APA DE /$O I ?na dintre cartile de medicina naturista cele mai practice si mai bine documentate stiintific, editate in ultimii ani, este "?n g%id complet de prim ajutor naturist", de MarD MaEell, aparuta si#n Romania la 'ditura )olosseum, sub ingrijirea dr. farm. 5vidiu @ojor. Intre alte remedii forte recomandate in aceasta lucrare in cazuri e$treme ,cum ar fi socurile posttraumatice, lesinul, crizele de epilepsie-, la loc de cinste se afla remediile doctorului @ac%. Dar ce sunt de fapt aceste Remedii @ac%, al caror nume este tot mai popular in 5ccident& 'le nu sunt altceva decat apa de izvor, in care s#a scufundat vreme de cateva ore ,nu prea multe- o cantitate mica de ierburi si flori. Sunt niste remedii cat se poate de... nestiintifice care, daca n#ar e$ista %omeopatia, ar putea fi luate drept inselatorie, dar care au vindecat deja mii de oameni. *ara de origine a acestor remedii este Marea @ritanie. De altfel, in aceasta tara, apa este la mare pretF ?n scotian a avut ideea sa lase apa in apropierea florilor vreme de cateva ore, ca sa se impregneze cu radiatia lor subtila, si apoi sa o administreze ca medicament. Sarlatanie curata # s#a spus. (ucru curios insa, apa respectiva, ambalata in flacoane pe a caror etic%eta scria conform normelor de protectie a consumatorului: ".99: apa, fara adaos de ierburi sau alte substante", a vindecat cateva mii de oameni. )reatorul acestui remediu s#a e$plicat: Si o bucata de fier, si un magnet au din punct de vedere c%imic aceeasi compozitie, dar intre ele e$ista o diferenta majora, pe care o poate constata oricine. De ce n#ar fi si cu apa la fel& 0om lua lamurirea domnului McInnes ca idee forta pentru a e$plica tainica putere tamaduitoare a remediilor care vor urma.

APA DE PI A"IDA Despre efectul de piramida s#au scris nenumarate carti # unele intr#un stil stiintific riguros, altele intr#o maniera mai fantezista #, insa valabilitatea fenomenului nu poate fi contestata. Despre ce este vorba& Majoritatea proceselor naturale care se desfasoara in organismele vii se intensifica si se armonizeaza atunci cand acestea sunt introduse in campul de forta al unei piramide construite, pastrand proportiile celebrului monument al faraonului 1eops din 'gipt. )el mai puternic efect se obtine atunci cand organismele sunt plasate intr#un loc situat la o treime de la baza piramidei si la doua treimi de varful ei. S#a constatat ca nu numai organismele vii, ci c%iar si materia neinsufletita capata proprietati deosebite atunci cand sunt introduse in piramida. !pa tinuta in piramida ,plasata la o treime de baza- devine, din punct de vedere microbiologic, mai pura, se pastreaza mai mult timp si, mai ales, atunci cand este administrata organismelor vii, are efecte stimulative asupra proceselor de crestere si efecte curative pentru o lista foarte lunga de afectiuni. Daca ar fi sa judecam dupa aceasta lista, apa de piramida ar fi un panaceu, or, in realitate, nu este c%iar asa. De fapt, aceasta apa se pare ca nu actioneaza asupra unei boli anume, ci c%iar asupra organismului pe ansamblu, stimulandu#l sa se apere singur. +ersoanele la care "prinde" cel mai bine tratamentul cu apa de piramida s#au dovedit a fi cele care se confrunta cu blocarea proceselor de eliminare a to$inelor si care prezinta o receptivitate foarte mare la factorii perturbatori din mediul e$terior ,cum ar fi poluarea aerului si a alimentelor, poluarea sonora, diferitele circumstante care genereaza stres psi%ic-. Mai ales acestor persoane le este recomandata aceasta apa, in cazul unor afectiuni cum ar fi: astenia, constipatia, bolile de piele, tulburarile de asimilatie, apetitul dereglat, afectiunile digestive ,colite, enterite, anaciditate-. Dintre bolile mai grave, in care administrarea apei de piramida are efecte de e$ceptie, mentionam: cancerul, scleroza in placi, bolile virale recidivante, marea majoritate a afectiunilor autoimune. %um se obtine si cum se pastreaza apa de piramida +entru a obtine apa de piramida ne trebuie, fireste, in primul rand o... piramida, si nu facuta oricum, ci respectand riguros proportiile celei din 'gipt. Intrucat nu ne propunem in acest articol sa tinem un mic curs de geometrie, va sugeram fie sa va construiti singuri o piramida de sarma, dupa metoda d#lui ing. Mugurel Mircea Serban, publicata in revista F. !S, fie sa va cumparati una gata facuta de la magazinele naturiste din @ucuresti, *imisoara, Sibiu. )el mai bun material pentru constructia acestor piramide miniaturale este, se pare, cuprul. 'fectul este cu atat mai puternic, cu cat piramida este mai mare. )ea mai mare piramida construita la noi in tara este cea de la +itesti, a d#nei biolog Marioara odeanu, in care au fost purificate ape reziduale. 0asul in care este pusa apa este cel mai bine sa fie facut din portelan sau sticla. (ocul in care se plaseaza vasul trebuie sa fie situat, asa cum spuneam, la o treime de baza piramidei. Durata de energizare a apei este de minimum ./ ore ,dupa unii autori # /7 de ore-. !pa folosita va fi, de preferinta, de izvor sau plata. In ultima instanta, poate fi folosita si apa de robinet, dar efectul va fi mai slab. *impul de pastrare a apei de piramida trebuie sa nu depaseasca /7 de ore. !pa de piramida nu se fierbe, nu se mai prepara in nici un alt mod. In cazul in care se fac preparate din plante si vrem ca ele sa beneficieze si de efectul de piramida, acestea vor fi puse sub piramida doar dupa inc%eierea tuturor proceselor de prelucrare. %ura cu apa de piramida In general, nu este recomandat sa bem la nesfarsit apa de piramida. )a orice remediu, si aceasta apa nu inseamna doar materie, ci si informatie. !sa cum, dupa ce citim ceva, ne este necesara o perioada de odi%na mentala pentru asimilare si prelucrare, la fel si organismului "%ranit" cu acest tip de apa trebuie sa#i dam ragazuri sa "digere" informatia primita ,acest lucru este valabil si pentru apa magnetizata, dinamizata etc.-. Durata curei cu apa de piramida va fi mai mare de .7 zile si nu va depasi 4 luni consecutiv ,cu doua saptamani pauza-. +e parcursul curei va fi bauta, in loc de apa obisnuita, doar apa de piramida, e$cluzandu#se in acelasi timp din alimentatie, pe cat se poate, %rana to$ica, care ar putea perturba asimilarea energiei specifice acestei ape ,alimentele cu aditivi sintetici, carnea, margarina, za%arul-.

'fecte adverse la aceasta cura nu se cunosc. APA "A'#E)IZA)A )u mult inainte de a se fi descoperit magnetul in 'uropa, in '$tremul 5rient, in India si in )%ina mai ales, efectele terapeutice ale acestuia au fost intens studiate. !ceasta terapie stravec%e a ajuns pana in zilele noastre, fiind folosita cu mult succes in tratarea bolilor, desi, din punct de vedere stiintific, nimeni nu poate raspunde cu e$actitate la intrebarea: )um poate influenta un magnet organismul uman& Marturisesc ca, din cauza acestei intrebari, multa vreme am fost si eu foarte sceptic privitor la terapia cu magneti si mai ales la aceea cu apa magnetizata. !ceasta, pana cand am trait o e$perienta care m#a fortat sa recunosc evidenta. O poveste convin!atoare )u ceva ani in urma, autorul acestui articol a fost solicitat sa ajute la desc%iderea unui magazin naturist. !sa am ajuns vreme de o luna sa vand si sa vorbesc oamenilor, de dupa tejg%ea, despre virtutile ierburilor de leac si despre valoarea terapeutica a tot felul de dispozitive. !ceasta indeletnicire a fost o adevarata placere, umbrita la un moment dat de aparitia pe rafturile unde erau plantele medicinale a unor cupe cu motive c%inezesti. !ceste misterioase cupe, se spunea, magnetizeaza apa. +e prospectul redactat cu o anumita stangacie in limba engleza, eram asigurat ca undeva in )%ina e$ista un institut, numit 2arbin, care se ocupa cu studiul stiintific al magnetismului si ca apa magnetizata in aceasta cupa era un eli$ir perfect etc. Fara entuziasm, am tradus prospectul in romaneste si am asteptat ceva timp sa ceara cineva o astfel de "cupa# minune". (a un moment dat, doi oameni in varsta au vrut sa cumpere cupa cu magneti. )u o rezerva serioasa, am vandut#o pe prima, fiind curios sa vad ce o sa se intample. !m crezut la un moment dat ca nu#i voi mai vedea pe cei doi batrani, cand, intr#o zi, au aparut radiosi sa mai cumpere cateva cupe pentru magnetizat apa. Intrigat, i#am intrebat cum a fost cu apa magnetizata. Raspunsurile m#au uimit si fericit deopotriva: domnul scapase de o dispepsie care il c%inuia de ani de zile, doamnei i se normalizase tensiunea, care era oscilanta, amandoi aveau un tranzit intestinal accelerat si se simteau mult mai usori. !cum, voiau sa mai cumpere cateva cupe pentru rude si vecini... )upele au avut un asemenea succes, ca la un moment dat ajunsesem sa fiu putin inciudat ca dragelor mele plante li se aduceau mai putine elogii decat acelor cupe cu magneti, care facusera pe plan local o adevarata valva... Afectiuni tratate cu succes cu apa ma!netizata Daca apa de piramida are darul de a revigora fiinta, de a o ajuta sa controleze influentele e$terioare, apa magnetizata are un rol de armonizare generala foarte interesant. 'fectele cele mai bune s#au observat la curele cu apa magnetizata, in tratarea afectiunilor care apar si se agraveaza pe fondul unor probleme emotionale: # %ipertensiune, aritmie cardiaca # ulcer gastric, colita de fermentatie # dispepsie si constipatie, tulburari de tranzit intestinal cronicizate # diabet # are un rol adjuvant in stabilizarea glicemiei, a carei valoare, este stiut, variaza foarte mult in functie de starea emotionala # nevralgii diverse, migrene. !pa magnetizata mai este folosita cu rezultate bune in tratarea tulburarilor de asimilatie ,inclusiv in insuficienta de calciu si de magneziu, in anemia feripriva-. %ura cu apa ma!netizata Se face foarte simplu: vreme de doua saptamani se bea doar apa tinuta vreme de ;#./ ore in cupa cu magneti. Dupa cele doua saptamani de cura, se fac .#/ saptamani de pauza, dupa care cura se poate relua. )upele pentru magnetizarea apei le gasiti in magazinele c%inezesti. )onstructia lor este simpla, in peretii lor fiind introdusi doi magneti care creeaza un camp magnetic vertical ,asa incat, daca introducem in cupa magnetica o moneda metalica, ea se va ridica pe cant-. )ontraindicatii la cura cu apa magnetizata nu se cunosc. APA DI#A"IZA)A

'ste un remediu inspirat dintr#unul din principiile %omeopatiei. In aceasta ramura a medicinii, se considera ca valoarea terapeutica a unei substante creste foarte mult atunci cand ea este "dinamizata", adica atunci cand este agitata mecanic ,pe romaneste # vanturata-. ?na din cele mai bune confirmari ale valabilitatii acestui principiu am avut#o intr#unul din numerele revistei noastre de acum doi ani. 5 mama ne relata atunci cum si#a vindecat copilul de tulburari digestive si inapetenta. (eacul ei era incredibil de simplu: lua un vas cu capac, il umplea cu apa, dupa care il agita de apro$imativ .99 de ori. Imediat ii da copilului sa bea. Rezultatul: copilului i#au disparut imediat tulburarile de digestie si de apetit. In %omeopatie, se stie insa ca foarte mult conteaza cine face aceasta dinamizare a apei. )ele mai bune si mai cautate remedii %omeopatice se spune ca se fac la anumite manastiri izolate ,multe din ele situate in !lpii elvetieni-, unde traiesc oameni de o mare puritate, care, efectiv, incarca in timpul dinamizarii aceste remedii cu o energie binefacatoare. +rivind din aceasta perspectiva, putem spune ca formula apei dinamizate este: apa agitata mecanic G credinta si iubirea celui care realizeaza aceasta operatie. )u o asemenea formula, ne dam seama ca aceasta apa are si niste indicatii pe masura. )ele mai receptive la tratament sunt bolile produse pe fondul lipsei de vitalitate si al "golurilor" afectiv#emotionale: # anore$ia, incapacitatea de a asimila, digestia lenesa< # apatia, astenia psi%ica, depresiile< # tulburarile digestive aparute pe fondul tensiunilor psi%ice< # lipsa de minerale< # crizele de astm si de sufocare care apar pe fond de stres sau fara un motiv aparent< # cosmarurile, somnul agitat ,mai ales la copii-< # toate afectiunile grave in care pacientul se confrunta temporar cu slabirea vointei de a trai ,simptom aparut frecvent in anumite faze ale cancerului, mai ales, dar nu numai-. Modul de obtinere a apei este descris mai sus. 'ste bine ca administrarea ei sa se faca regulat, cam la aceleasi ore din zi, cu jumatate de ora inainte de masa. !gitarea apei trebuie facuta cu putin inainte de a fi consumata, iar aceasta operatie va fi facuta cu mult entuziasm si participare afectiva, pentru a "incarca" intr#un mod corespunzator remediul. )urele cu apa dinamizata pot avea durate cuprinse intre o saptamana si trei luni, incontinuu. +auza dintre cure este de .#/ saptamani. APA DE VIATA LUNGA (3) In toata lumea, din timpuri imemoriale, apa a fost considerata sacra. (a noi in tara, in aproape toate zonele, e$ista credinta ca cine nu pretuieste cum se cuvine apa nu Il respecta pe Dumnezeu. In nordul Moldovei, de e$emplu, se spunea ca cine scuipa in apa Il scuipa in oc%i pe Dumnezeu, iar !cesta il va pedepsi prin boala si suferinta. Secarea izvoarelor si seceta erau puse intotdeauna in legatura cu scaderea credintei oamenilor in Dumnezeu, care, din ceruri, le lua acest dar. In alte zone, se spunea ca frica si necredinta oamenilor c%eama seceta, iar dragostea si bunatatea lor c%eama ploile la timpul potrivit. Multe din vec%ile credinte si mituri dacice despre apa au fost adaptate la traditia crestina, pastrandu#se pana in ziua de astazi. !pa neinceputa si ag%easma au fost vreme de secole elemente nelipsite in aproape orice ritual, mai mult sau mai putin magic, de insanatosire, de c%emare a norocului in dragoste sau de depasire a H%otarelor sortiiB. Desi apa sfintita si apa neinceputa par elemente ale unor timpuri care au apus, ele sunt si astazi intens folosite atat de tarani, cat si de oraseni, asupriti de nevoile si asprimile vietii. Daca la alte tipuri de apa, cum ar fi cea de piramida sau dinamizata, se mai pot aduce e$plicatii cat de cat compatibile cu stiinta actuala, pentru efectele lor, cele pe care le vom prezenta in continuare tin e$clusiv de o stiinta magica, transmisa din generatie in generatie. Singurul argument pentru valabilitatea lor este proba timpului, pe care ele au trecut#o, din plin. A!0easma 'ste eli$irul magic cel mai larg folosit in toata lumea crestina. (a romani, folosirea ag%easmei a fost adaptata la o multime de ritualuri precrestine, de la cele mai simple, la unele foarte comple$e. !nalizandu#mi cunostintele proprii, verificate in practica, despre eficienta ag%easmei, am ramas surprins de... vastitatea efectelor ei. In zona "eamtului, unde am copilarit si unde credinta face parte poate mai mult ca in alte zone din viata oamenilor, ag%easma este mai

folosita decat traditionala aspirina sau decat orice alt leac. +rimele amintiri le am, de la o varsta foarte frageda, despre Hbunicul cel batranB, care era un preot vestit prin partea locului, la care veneau oameni din toate satele din jur pentru a lua ag%easma. 0eneau smeriti, pasind desculti prin iarba matasoasa din gradina din spatele casei si luau la plecare cu ei, ca pe ceva foarte pretios, apa adusa de bunicul meu de la fantana, care se transformase insa, dupa rugaciune si binecuvantare, in ceva sfant. !poi, am avut ocazia sa constat eficienta apei sfintite in cele mai variate imprejurari ale vietii. )el mai mult m#a impresionat puterea ag%easmei intr#o imprejurare critica, atunci cand o persoana aflata intr#o criza paro$istica, de furie, cu manifestari violente, a fost stropita din abundenta cu acest eli$ir. M#am asteptat ca acest gest, care mi s#a parut necugetat, mai ales ca a fost facut de fiinte foarte slabe din punct de vedere fizic, sa inrautateasca lucrurile, dar, ca prin farmec, furiosul s#a inmuiat pur si simplu, totul Hstingandu#seB aproape instantaneu. !veam sa constat mai tarziu ca puterea ag%easmei depinde foarte mult de credinta celui care o foloseste, in mainile celor cu o credinta profunda, fie ei preoti sau laici, ea transformandu#se intr#o HarmaB redutabila. In medicina traditionala romaneasca, ag%easma este un remediu de prim ordin pentru alungarea du%urilor rele, de orice natura, de unde si o lista, practic, nesfarsita cu utilizarile ei terapeutice. )ea mai pretuita ag%easma este cea facuta in locurile in care slujesc preotii cu %ar, mai ales la manastiri si in si%astrii. +uterea cea mai mare o are cea facuta in doua ocazii ale anului: de @oboteaza si de Izvorul *amaduirii ,vineri, dupa +aste-. !g%easma cu putere mare se cunoaste dupa faptul ca nu ing%eata, oricat ar fi de frig, si dupa faptul ca are o mireasma foarte fina, pe care numai oamenii curati o percep. Data fiind sfintenia acestui remediu, lista sa de utilizari, mai mult sau mai putin medicale, ar putea alcatui un mic tratat. Din acest motiv, vom da in continuare doar cateva traditii despre folosirea ag%easmei, specifice mai multor zone ale tarii: # contra epilepsiei ,numita popular duca#se pe pustii- # in !puseni si "asaud, se stropea bolnavul gata sa intre in criza cu ag%easma sau era frecat cu ea pe frunte, gat si pe piept. # pentru a se feri de deoc%i ,afectiune manifestata prin dureri de cap, apatie ori e$acerbarea emotivitatii, indigestie etc.- # in zilele de sarbatoare, fetele se priveau in oglinda numai dupa ce o stergeau de /9 de ori cu ag%easma. # copiii deoc%eati sunt unsi pe tot corpul cu ag%easma lasata sa picure pe o icoana a Maicii Domnului pictata pe sticla # credinta din Rasinari. # contra frigurilor ,in judetul orj- # li se da copiilor sa bea ag%easma. !ceeasi prescriptie este valabila si pentru guturai si gripa. # contra bolilor de oc%i si a oboselii oc%ilor # suferindul se spala pe fata cu ag%easma sau cu apa in care si#a clatit un du%ovnic cu %ar mainile, dupa savarsirea sfintei liturg%ii. # pentru a scapa de insomnii ori de cosmaruri, oamenii posteau sapte vineri la rand, in fiecare vineri facand curat si lasand aerul si soarele sa intre in camera de dormit. In fiecare vineri c%emau un preot cu %ar sa stropeasca cu ag%easma in toate ung%erele camerei. # betia Hse trateazaB cu post negru si rugaciuni de ajutor ale rudelor celui... posedat. !poi se stropeste zilnic perna cu ag%easma, se sterge cana din care bea apa cu ag%easma ori se stropeste cu ag%easma toata camera in care doarme. # crizele paro$istice de furie, inclusiv cu manifestari isterice, se potolesc prin stropirea cu ag%easma din abundenta. )el care face aceasta operatie trebuie insa sa aiba foarte multa credinta in Dumnezeu si sa pastreze in minte si in inima mereu numele lui Dumnezeu, pana la trecerea momentului critic. # paralizia ,poceala- se trateaza tot prin stropire sau ungere cu ag%easma, de doua ori pe zi # la rasaritul si la asfintitul soarelui. +entru ca tratamentul Hsa prindaB, trebuie facut sapte sau noua saptamani la rand, iar bolnavul trebuie sa posteasca si sa se roage. # cu apa sfintita, picurata pe crestetul capului, este prevenita si se trateaza insolatia ,leac utilizat de cei care aveau mult de lucru la camp-, precum si durerile de cap. +ractic, orice boala ori tulburare produsa de Hdu%urile cele releB ,in termeni moderni # orice afectiune psi%ica sau psi%osomatica- poate fi tratata cu ag%easma. Insa folosirea ag%easmei are si ea rosturile ei. +entru a fi eficienta, trebuie ca cel care o foloseste sa aiba multa credinta in Dumnezeu si sa fie curat la suflet. Daca ag%easma Hnu prindeB, atunci cel suferind trebuie sa posteasca si sa se roage la Dumnezeu, deoarece cugetul lui este prea umbrit de pacate si nu se

poate bucura de sfintenia remediului. !poi, dobandirea unei ape sfintite cu mare %ar de vindecare nu e un lucru c%iar usor. In lumea satului romanesc e$ista multe povestiri despre oameni suferinzi care s#au rugat la Maica Domnului pana ce, dintr#o icoana, ea a varsat o lacrima, aceasta fiind cea mai de pret ag%easma, cu puteri tamaduitoare nemasurate. !ceasta este HretetaB tuturor miracolelor in tratamentul cu ag%easma: apa, credinta si dragoste nesfarsita de Dumnezeu... restul venind de la sine. Apa neinceputa Sub numele de apa neinceputa se ascund o multime de alte Hape magiceB. Faimoasa apa neinceputa poate fi obtinuta in cateva zeci de feluri, unele presupunand ritualuri foarte simple, altele e$trem de comple$e. Se spune ca orice leac din ierburi cu puteri tamaduitoare isi inzeceste puterea daca este facut cu apa neinceputa. !pa neinceputa cu care se fac aceste remedii se obtine, de obicei, destul de simplu. Iata in continuare doar trei metode din zecile de procedee cunoscute: # Inainte de rasaritul soarelui, te duci la o fantana de unde nu a mai luat nimeni apa si iei apa intr#o galeata clatita inainte de trei ori cu ag%easma. (a fantana trebuie sa te duci descult si sa treci cu picioarele prin iarba uda de roua. !pa obtinuta astfel se foloseste pentru bolile de piele, pentru incuiere ,constipatie- si pentru toate bolile sangelui. # (a rasarit, te duci la trei fantani din sat si iei de la fiecare apa pe care o pui in aceeasi galeata. (a intors, nu trebuie sa vii pe urmele pe care ai calcat la dus, ci sa vii pe un alt drum. )u oricine te intalnesti pe drum, nu trebuie sa sc%imbi nici o vorba, ci sa te rogi mereu in gand. !ceasta apa se foloseste pentru boli grele, pentru deoc%i si tulburari ale mintii. # +entru eli$irurile de dragoste, trebuie luata apa, cand se apropie de luna plina ,dar nu cand e luna plina, ca atunci umbla zburatorii, ielele si altele-, de la o fantana, imediat dupa miezul noptii. Dupa apa trebuie sa se duca o fecioara ori un om curat. ,!ici, ritualurile sunt mult mai comple$e # ele fiind mai eficiente, daca cel care se duce este ... dezbracat, daca poarta in san un fir de busuioc ori daca ia apa din fantana de la casa preotului sau de la o casa unde se afla fete de maritat ori baieti de insurat etc.-. !pa neinceputa se foloseste in aceeasi zi in care a fost luata si, in general, nu se pastreaza dupa apusul soarelui. !pa care ramane dupa utilizare nu se pastreaza, ci se arunca la parii gardului. +entru bolile cele mai grele, trebuie ca cel care ia apa sa ajuneze in ziua respectiva sau cu o zi inainte si musai sa se duca la fantana pe nemancate. *oate procedeele de obtinere a apei neincepute se bazeaza pe un transfer al puterii naturii ,a rasaritului de soare sau a zorilor, a lunii etc.- si al credintei celui care aduce apa ,manifestata prin post, tacere, prin respectarea unor restrictii-, asupra apei. !tunci cand se fac ritualuri mai puternice, apa neinceputa nu mai este pusa in alte remedii, ci devine ea insasi un leac: # contra tuturor pierderilor de lic%ide din organism prin %emoragie ,inclusiv cea produsa de menstruatie-, diaree ori transpiratie e$cesiva, se bea apa Hde intalnituraB. !ceasta se ia de la un loc unde se intalnesc trei izvoare, dimineata # inainte de rasarit si seara # dupa apus. Si la drumul de dus si la cel de intors, se pastreaza o tacere deplina si nu se priveste indarat, iar ulcica sau sticla trebuie tinute bine astupate si nu trebuie dat nimanui sa bea din ele pe drum. # contra artritei, poliartritei reumatoide, spondilozei se fac scaldatori cu apa obtinuta astfel: la izvor sau la parau merge o femeie cu o cofa sau cu o oala noua in mana dreapta. !colo, ea spune *atal "ostru si dupa aceea arunca simbolic in apa o bucata de paine facuta cu mana ei si o bucata de sare. !poi ia in oala apa care a trecut peste painea si sarea aruncate in apa. !ceasta operatie se repeta de trei sau noua ori, dupa care apa este dusa degraba pentru scaldatoare. # pentru bolile necunoscute, carora nu le poate veni nimeni de capat, se fac spalaturi cu apa luata de pe roata morii. Daca se banuieste ca la originea bolii este deoc%iul ori vreo vraja, atunci se bea apa de la fantana casei preotului, in care s#au stins I carbuni din lemn de tei. '$ista multe alte metode de obtinere a apei neincepute, care presupun fel si fel de canoane de rugaciune ori de batere a mataniilor pe malul apei, la ceasul diminetii ori al apusului. !poi, cu diferite feluri de carbuni stinsi in apa ,de jugastru, de fag, de stejar- si cu descantece se vindeca o sumedenie de alte boli. Insa, aceste ritualuri sunt foarte comple$e si presupun o buna cunoastere a fortelor naturii, cunoastere dobandita in trecut de mesterii vindecatori, dupa decenii de practica,

de apropiere cu multa atentie si dragoste de misterele ierburilor, padurilor ori ale apelor. )eea ce are cu adevarat valoare practica si este demn de retinut din toate aceste procedee stravec%i este faptul ca "atura are inca foarte multe de oferit celor care cauta leacuri pentru suferintele si nevoile lor. 0a lasam sa puneti, pe cat posibil, in practica aceste indicatii... terapeutice, in masura in care simtiti aceste remedii apropiate de sufletul si cugetul dvs. )ert este ca folosirea, vreme de secole, a acestor mijloace a dat nu o data rezultate surprinzator de bune. ILIE TUDOR APA VIE Multe din boli isi au cauza in calitatea mizerabila a apei Fara indoiala ca apa, banala apa, ramane cea mai misterioasa substanta de pe pamant. )apatand proprietati curative ine$plicabile atunci cand este e$pusa la radiatiile solare, cand este purificata si imbogatita prin filtrele naturale ale solului ori atunci cand este pusa in diferite campuri de radiatii, ea este un fel de panaceu. Din pacate, daca bem apa de la robinet dintr#o zona urbana aglomerata, ne vine greu sa intelegem toate aceste "povesti" despre puterea vindecatoare a apei. Daca insa vom face o cura, de macar o saptamana, cu apa proaspata adusa de la izvor sau cu apa de piramida, vom capata o cu totul alta perceptie asupra proprietatilor tamaduitoare ale apei. !pa pura, naturala, netratata c%imic si nepoluata, bauta in cantitati suficiente, este o garantie a sanatatii. 'a ne spala organismul de to$ine, ne stimuleaza digestia si ne regleaza apetitul, protejeaza aparatul e$cretor si ne fereste de tulburarile endocrine. "u ne putem imagina cat de multe din bolile de care sufera omul modern se datoreaza calitatii mizerabile a apei. Macar in vacante, cautati sa consumati pe cat posibil apa de izvor, nu mai vec%e de 6 zile ,in conditiile in care a fost tinuta la racoare-, in cantitati care nu trebuie sa fie mai mici de un litru pe zi. !ceasta apa folositi#o si pentru a obtine maceratele din plante medicinale ori diferite sucuri naturale. Renuntati la sucurile si bauturile c%imizate, la apele tonice cu feluriti aditivi sintetici. @eti apa vie si veti trai fara boli. ,5 solutie de purificare a apei e decantarea ei cu ajutorul sucului de lamaie sau a unui obiect de argint pus in sticla.Minunile d nei MARIOARA GODEANU !T"ate #tru$turile %ii #i ne%ii #unt patrun#e de #piritul lui Dumne&eu' Plante $are le#ina de (ri$a C"pa$i $are tipa $and m"r Nu$ul $are tran#mite arii de "pera Piramida $are puri(i$a apa Doamna Marioara odeanu este un distins biolog. 'minent cercetator si profesor, are studii si realizari de valoare internationala, recunoscute si premiate de mari foruri stiintifice ale lumii: un dulap plin cu titluri, diplome si medalii. )u toate astea, prin natura descoperirilor sale, doamna odeanu pare mai degraba o mare maestra a alc%imiei, o magiciana care a izbutit sa fabrice in retorte minuni: o piramida construita dupa proportia piramidei lui 1eops, in care apa se purifica de la sine si vegetatia creste mai repede ca in e$terior, un film ,rasplatit cu multe premii internationale- in care a demonstrat ca natura poseda un sistem perfectionat de transmitere si receptare de informatii ,plantele vorbesc intre ele, au sentimente si trairi afective, rad de bucurie si plang de durere, asemenea oamenilor-. Dar cea mai mare descoperire a doamnei odeanu este realitatea de dincolo de granitele stiintei, o realitate pe care tot mai multi savanti ai mileniului o recunosc: prezenta )reatorului ?nic in toate formele de manifestare ale materiei din ?nivers. Alarma in lumea plantel"r Nu tra)eti in (l"ri D"amna Mari"ara G"deanu* $ei $are %a $un"#$ #pun $a (a$eti mira$"le+ De pilda, $a %a puneti mainile dea#upra un"r pietre #i ele in$ep #a emita " ener)ie %i&i-ila pe e$ranul $"mputerului+++

# "u e nici un miracol. +ietrele sunt si ele structuri vii. Sunt supuse acelorasi legalitati ca si organismele vii si pot acumula informatie. Reteaua cristalina este vie. )ristalul este viu, el poate acumula si transmite informatie. +rin gandire si concentrare poate fi influentata incarcatura energetica a structurii cristaline pe care o au pietrele. Dar dial")ul d%#+ $u plantele $um a in$eput. Ce % a (a$ut #a $redeti $a plantele #unt (iinte %ii. # +ovestea a inceput in .I>6, la o sesiune de e$perimente care priveau testele de to$icitate efectuate asupra plantelor. !tunci am observat cu surprindere ca plantele#martor, care se aflau la o oarecare distanta de plantele supuse e$perimentului, mureau in numar mai mare decat cele care erau otravite efectiv. (a inceput, am crezut ca studentii si laborantii nu sunt atenti cand folosesc substantele. Dar imediat dupa aceea mi#am dat seama ca planta#martor, cea care asista la Ae$ecutiaB suratei ei, primea un semnal de la Acondamnata la moarteB si suferea la fel de mult ca si ea, ba poate c%iar mai mult. !tunci mi#am spus: acesta este obiectivul biologiei viitorului, transmiterea informatiei intre structurile vii, respectiv # comunicarea intre plante. !m reluat imediat e$perimentele in conditii speciale ,sa nu fie nici un factor care sa perturbe desfasurarea lor- si, mergand din aproape in aproape, am ajuns pana la folosirea metodei de captare a imaginii in infrarosu. )oncluzia a fost clara: plantele comunica intre ele printr#un sistem energo#informational, adica isi transmit una alteia informatiile prin emisie si captare de energie. Ce $"ntin a$e#te me#a/e in $a&ul e0perimentel"r d%#+. # +lanta care urmeaza sa fie agresata ,sa i se aplice substanta to$ica ucigasa- da un semnal inainte sa inceapa agresiunea impotriva ei. +e imaginea in infrarosu apare un %alou care se intensifica inainte de momentul inceperii agresiunii. Dar foarte important este faptul ca si plantei# martor, aflata la distanta sau separata prin polistiren, i se intampla acelasi lucru, ca si cum si ea ar fi agresata. 2aloul, aura energetica respectiva, aparea in zonele peripro$imale ,dincolo de marginea frunzei-. @ineinteles, s#au facut e$perimente la diferite temperaturi, in camere special climatizate, ca sa nu se modifice parametrii, si am constatat ca, intr#adevar, aceste plante isi transmit intre ele mesaje. @a si mai mult, literatura de specialitate afirma ca atunci cand un daunator intra intr#o padure ,taietori de lemne, de pilda-, padurea este deja informata de aparitia sa. In conditiile te%nologiilor moderne, aceste afirmatii sunt lesne de dovedit, prin conectarea senzorilor la un computer. Strigatele padurii se vad pe ecran. Ati reali&at d"ua (ilme $are au (a$ut in$"n/urul lumii* int"r$andu #e a$a#a in$ar$ate de premii, !Din$"l" de ta$erea plantel"r' #i !Sen#i-ilitatea plantel"r'+ Cum ati i&-utit #a le du$eti la -un #(ar#it* a%and in %edere $a le ati reali&at la in$eputul de$eniului tre$ut. V a tre-uit mult $ura/+++ # Intr#adevar, primul a fost realizat in C;., iar al doilea a fost aprobat in august C;/, c%iar dupa scandalul cu Miscarea *ranscendentala. 'u nu faceam parte din grupul transcendentalilor, dar am lucrat cu profesorul Manzatu, cu profesorul Milcu, am lucrat cu foarte multi dintre cei care au intrat in aceasta poveste ciudata. )%iar si noi ne#am mirat cand ).).#ul ne#a aprobat filmul. )redeam ca vom fi facuti praf cu el cu tot. ASensibilitatea plantelorB era mai mult decat o bomba, mult mai mult decat avusesem noi curajul sa spunem pana atunci. )%iar ni s#a dat voie sa#l trimitem in @razilia, la un festival de film stiintific, de unde s#a intors cu Marele +remiu. In privinta primului film ,ADincolo de tacerea plantelorB-, *eleviziunea Romana l#a vandut cam in .6 tari. +e post, a intrat insa foarte greu, fiind difuzat pe fragmente, la *eleenciclopedia. Si pentru ca numele autorilor era scris foarte mic, lumea a zis: A)e film american grozav au dat despre planteFB. +e noi ne#a umflat si rasul, dar si plansul, pentru ca filmul era al nostru. Un $alau dema#$at Cum ati lu$rat* e(e$ti%* la reali&area a$e#t"r (ilme. # (ucram in ec%ipa, in dupa#amiezile si noptile de dupa program, dar eram toti tineri si entuziasti, iar faptul ca faceam totul pe ascuns marea miza. Filmam si e$perimentam in acelasi timp in laboratorul de fonoaudiologie ,se faceau teste cu copiii care aveau deficiente auditive, pentru a li se face proteze foarte moderne la vremea aceea-, cu ajutorul unei ec%ipe de la Studioul A!le$andru Sa%iaB, cu regizorul Mircea +opescu, pentru care am deosebita stima si consideratie.

!m lucrat cu un aparat vec%i, din timpul razboiului, dar daca ar mai fi fost inca o camera de luat vederi, care sa inregistreze intamplarile din laborator, cred ca ar fi iesit inca un film e$traordinar ,cu substrat stiintific, bineinteles-. De e$emplu, la un moment dat a trebuit sa sc%imbam operatorul, pentru ca ii cam placea sa bea si din cauza asta se modifica semnalul plantelor. !poi, muscatul unei rosii ,rosia e si ea un organism viu- a dat un semnal fantastic. Inainte de inceperea filmarilor, ne#am testat toti, ca sa vedem la care din noi plantele dau alarma cea mai mare. 'i bine, semnalul cel mai mare ,aura care aparea pe ecran- aparea la mine, pentru ca eu eram programata sa tai plantele, sa le stresez, sa le provoc suferinta si dureri. Detectasera din tot grupul cine urma sa fie AtortionarulB si lucrul acesta se vede pe film. Dar apogeul acestor relatii ciudate s#a petrecut intr# una din zile, cand ne#am dat seama ca ceva nu este in regula, fiindca semnalele plantelor erau disperate, si pana sa ne dam seama, deasupra mea a e$plodat un bec de iod. !m realizat atunci ca anticipasera accidentul ,receptionasera inainte semnalul defectiunii te%nice # incalzirea becului-. !m avut noroc ca nu mi#a luat parul foc. Dupa cateva zile, am descoperit c%iar cioburi de sticla in pielea capului, dar am fost asa de incantati de faptul ca plantele sesizasera intamplarea, incat nu ne#am mai controlat sa vedem daca am patit ceva. "u stiu daca mai e$ista filmul nostru, originalul se pare ca a fost forfecat pentru nu stiu ce festivitate de partid. Nu mai lip#e#$ de$at %"r-ele* pentru $a plantele #a (ie "ameni+++ # Sa stiti ca am realizat si sistemul acustic. ?nul dintre cei mai buni electronisti pe care i#a avut Romania ,a fost silit sa emigreze in )anada- a realizat un aparat de transformare a semnalelor din domeniul ultra#acustic, in domeniul obisnuit de frecventa. !poi, am introdus metoda grafica de inregistrare pe potentiometre si cea de captare in infrarosu. )and am inceput sa descifram, sa traducem semnalele respective, ne#am trezit ca aveam semnale diverse, mergand c%iar pana la cele psi%ice, de natura sentimentala, deci psi%oempatie. 5 modificare energetica tradusa acustic arata cum plantele tipa, plang, canta, se bucura, ba si mai mult, reactia lor la diferiti stimuli: agresiune, auditii muzicale, stari de emotie, patologie umana ,semnalele respective au fost date in film-. +e de alta parte, pot sa va spun ca e$perimentand pe ficus sau pe opuntia ,limba#soacrei-, plantele pe care le vedeti aici, in laborator, prindeam postul de radio cel mai apropiat. Dar una dintre e$perientele cele mai interesante a fost facuta la +eris, unde 'lena )ernei, cunoscuta interpreta de opera, avea un nuc imens, foarte batran. +unand senzorii pe frunzele lui, am prins emisiunea de muzica a lui Iosif Sava, vocea lui foarte clara. Deci, nucul nu numai ca primea informatia si o retransmitea, dar avea si capacitatea de a selecta frecventa pe care primea semnalul. !tunci ne#am amintit ceea ce ne povesteau bunicii nostri: ca in timpul razboiului, taranii ascultau radioul cu galene, lipind firele de un cartof. Deci cartoful, fiind un organism viu, era sursa de obtinere a informatiei. *oate e$perimentele acestea ne#au determinat la un moment dat sa introducem un program de cercetare, dar n#am reusit, deoarece se facea apel la metode care intersectau domenii interzise la vremea aceea. 1l"rile mel"mane De$i* plantele mai mari (un$ti"nea&a $a #i ni#te antene. Prime#$ #i tran#mit #emnale. # Da. Si pasul urmator a fost sa vedem daca nu cumva si propriile noastre organisme interactioneaza cu plantele, sa vedem daca nu cumva aceste fenomene sunt valabile pentru toate structurile vii.JSi atunci, am continuat e$perimentele incepute cu doamna 'lena )ernei, privind influenta empatica a gandului asupra plantelor. Mai intai, ea canta ariile ei preferate din )armen sau *rubadurul, si asta le impresiona foarte tare pe plante ,acul cromografului inregistra un semnal al plantelor emis la auzul vocii ei-. Dupa aceea, dadeam foaia inapoi si pornea inca o data acul cromografului, in vreme ce d#na )ernei canta aceleasi arii de opera, dar doar in gand. 'i bine, semnalele obtinute erau similare. +lantele citeau gandurileF Imi amintesc ca la realizarea filmului ASensibilitatea plantelorB s#a petrecut o alta intamplare ciudata. (a cantecul Mariei *anase, )ine iubeste si lasa ,interzis de regia muzicala, fiind considerat mistic-, plantele reactionau cu o sensibilitate acuta, mai ales la incantatia A)ine iubeste si lasa3 Dumnezeu sa#i dea pedeapsaB< aproape ca simteai durerea in reactia lor. Dupa demonstratiile cu 'lena )ernei, am cunoscut#o si pe abriela )egolea, si ea cantareata de opera ,a facut e$perimente e$traordinare privind sunetul-. Incet, incet, in jurul nostru s#au strans foarte multi specialisti si au inceput sa apara fundamentari ale celor descoperite de noi. In .I;>, am luat premiul revistei AFlacaraB pentru Aatestarea fenomenului de comunicare la planteB, desi la acea data ni se interzisese, deja,

cercetarea in acest domeniu. In C;., comunicarea plantelor era un subiect periculos c%iar si de gandit, pentru ca se implica ideea informatiei pe care o furnizeaza in general materia, pana la nivelul transmiterii de la distanta a informatiei # e vorba, deci, despre %ipnoza, telepatie, biostructura. Sigur ca lucrurile acestea e$istau in literatura de specialitate din lume, dar accesul la ea a fost foarte dificil pentru noi. Interesant a fost sa constatam, atunci cand am putut folosi si noi acele surse de informatie, ca desi noi modificasem conditiile de e$perimentare in comparatie cu occidentalii, ajunsesem mai aproape de metodologia care sa evidentieze asemenea fenomene. Un #in)ur tipar in t"t Uni%er#ul, #piritul di%in Glumind putin* $redeti $a ar tre-ui #a mer)em la $"n$ert $u )2i%e$iul de (l"ri mel"mane #u- -rat. # "ici c%iar asa, dar daca am alege pentru auditiile noastre de#acasa o muzica lipsita de agresivitate, clasica in special, acest lucru le#ar prinde foarte bine, si plantelor noastre din apartament. Imaginati#va ca vedeti in infrarosu cum AinfloresteB aura, ca vedeti fluidul acela stralucitor care apare in jurul ei cand planta se bucura de muzica pe care i#o oferiti, ba c%iar si de semnalul dat prin gand. De fapt, ar trebui sa incepem prin a fi buni cu toate fiintele din jurul nostru, c%iar daca nu vorbesc acelasi limbaj cu noi. Ce ati #imtit dupa primele e0perimente* $and ati de#$"perit $a #i lumea plantel"r e#te %ie* $a %"r-e#te #i #imte la (el $a #i n"i. # !m inteles ca traim intr#o lume unde nu suntem singuri si unde nu putem face orice. ! fost o imensa bucurie, dar si inceputul unui sentiment al responsabilitatii, pentru ca descoperi ca poti influenta e$trem de mult ceea ce este in jurul tau si invers, actiunea tuturor fiintelor vii din aceasta lume poate avea influenta asupra vietii tale. +entru mine, a fost si confirmarea ideii de unitate in diversitate a lumii vii, a descoperirii prezentei in toate a spiritului, a energiei care anima orice structura vie sau c%iar nevie ,aparent doarF- din lumea care ne inconjoara, confirmarea identitatii modelelor la nivel micro si macro#cosmic. Mi #e pare mie #au %"r-iti de#pre Dumne&eu. # In privinta aceasta, e$ista o disputa foarte aprinsa... "oi, toti, am fost crescuti in ideea de evolutionism si consideram ca ?niversul porneste de la simplu la comple$, dupa care, probabil, e$ista un colaps si reincepe un alt ciclu. Sunt o multime de teorii in acest sens. !s vrea sa spun, totusi, ca elementele sistemului evolutionist merg din punct de vedere logic pana la nivelul de maimuta. Dar de la maimuta la om, acest %iatus care apare, aceasta ruptura de veriga, lipsa de dovezi, ne face sa ne intrebam cum a aparut, totusi, omul, in forma lui cu ratiune& +ornind de aici, lovindu#ne tot timpul de intrebari si raspunsuri, s#a pus problema e$istentei campului fundamental, a faptului ca toate structurile vii si nevii au un model informational, adica sunt patrunse de spiritul lui Dumnezeu. Dumnezeu e in toate. 'u sunt convinsa de e$istenta sa. ' mai putin relevant pentru dvs. daca va spun asta. Important este ca, intr#adevar, e$ista acel cineva care iti programeaza de la inceput viata. De aici apare ideea de determinism, de aici apare ideea ca intamplarile nu sunt simple intamplari. Piramida de la Pite#ti !E -ine $a "mul #a traia#$a a$"l" unde a -aut prima apa' O alta reali&are !mira$ul"a#a' $are %a apartine e#te #i piramida de la Pite#ti* $"n#truita in ep"$a Ceau#e#$u+ Cum ati i&-utit #a "-tineti a$"rdul aut"ritatil"r $"muni#te* in le)atura $u " idee atat de n"ua #i de !-i&ara'. # "u#mi e$plic nici acum, dupa atatia ani. Stiu numai ca ministrul Florescu Mi%ai, care era la )onsiliul "ational de Stiinta si *e%nologie, a vazut modelul facut de mine in miniatura ,pe care il foloseam pentru studiul efectului de piramida- si m#a intrebat daca nu cumva am proiectul si pentru o piramida mai mare. M# am mirat si eu cand am zis: ASigur ca daB si, desi nu ma pricepeam la constructii, piramida a aparut. !m fost ajutata de doi ingineri ar%itecti, care au realizat planurile la scara .:.9 fata de piramida lui 1eops, respectand toti parametrii piramidei din 'gipt. )u toate ca ulterior ni s#au pus multe piedici, am fost mirata sa constat ca am fost sprijinita in acea perioada de o serie de

personalitati din domeniul politic, oameni foarte pasionati in intimitatea lor de asemenea domenii de cunoastere. )ert este ca piramida a fost terminata cu bine in .I;6. Mai dificil a fost atunci cand 'lena )eausescu s#a oferit sa o viziteze, dar toata lumea m#a ajutat ca piramida sa nu fie vizitata. )uplul prezidential a trecut numai pe deasupra, cu elicopterul, dar de sus se vedea ca o instalatie obisnuita. 5ficial, ea a fost construita ca statie#pilot de urmarire a actiunii unor organisme ,alge, bacterii- asupra apelor uzate, pentru purificarea lor. S#au facut si multe studii privind fenomenele de cristalizare, de polimerizare a rasinilor, studii de germinare rapida, de accelerare a proceselor de crestere. Dar adevarata noastra batalie cu instalatia de la +itesti a fost pentru a demonstra efectul de forma ,al piramidei- asupra apei. In piramida, apa se energizeaza si ajunge sa fie o apa primara, cum sunt apele plate, necontaminate. +e masura ce se adauga in molecula de apa cate o particula # ca e de metal, ca e de nemetal sau saruri # i se sc%imba informatia initiala si incepe o deformare a ei, care duce la o deformare a actiunii sale. !pa este, si ea, purtatoare de informatie. !ceasta este de altfel una din temele noastre de cercetare, si c%iar am mers la brevetare cu cateva proiecte. Cine a%ea a$$e# in piramida de la Pite#ti #i in $e $"nditii #e lu$ra a$"l". # Intrarea era permisa numai sub semnatura ministrului si a mea. De ce& +entru a nu vulgariza sau pentru a nu aduce informatii eronate in mediatizarea acestui proiect. In toata aceasta activitate, un mare ajutor am primit din partea colectivului de acolo, fara de care n#as fi putut reusi. Din cauza fenomenelor speciale care se petrec in interiorul piramidei ,metoda de scanare pe un computer, realizata de doi colegi ingineri, arata ca dincolo de imaginea fotografica a piramidei se mai vad si alte imagini, care se datoreaza e$istentei unui alt tip de informatii-, timpul ma$im de lucru acolo este de doua ore pe zi. Care a ("#t e$"ul in #trainatate al reali&arii a$e#tei $"n#tru$tii. # *oata lumea a fost frapata si se intreba cum am reusit noi s#o construim. ! fost o surpriza pentru 0est faptul ca noi am reusit sa ridicam la +itesti o replica a piramidei lui 1eops, la scara .:.9 si, drept urmare, la eneva, in .II/, am luat medalia de argint< tot in acelasi an, la @udapesta, ni s#a dat medalia de aur pentru activitatea in ecologie, iar in CI4 am luat Marele +remiu la Salonul International de Inventica de la "Krnberg, ermania, unde iarasi a fost o surpriza pentru cele =7 de tari prezente acolo, ca grupul acela de romani a luat Marele +remiu. Dar, intre timp, noi realizasem inca o instalatie similara, cu ajutorul unitatii militare auto#moto 9//.9 din @ucuresti, asa ca si aceasta realizare a fost rasplatita prin Marele +remiu de la "Krnberg si prin cele doua medalii de aur primite. ! urmat @ru$elles, unde am luat Medalia de aur la Salonul de Inventica si +remiul special al 5rganizatiei Mondiale pentru +roprietatea Intelectuala, prilej cu care juriul a tinut sa precizeze ca tarile din 0est au gresit netinand cont pana acum de potentialul uman al Romaniei. Cu atatea #u$$e#e internati"nale* $um #e (a$e $a n ati rama# pe#te 2"tare* in atatea $alat"rii pe $are le ati (a$ut. Ce % a tinut ai$i. # In primul rand, pana in C;I n#am avut voie sa ies din tara, decat in tarile foste socialiste. Functiona, probabil, un sistem de garantie. !m pierdut, astfel, doua burse, una oferita de Suedia, in programul international de energie, si o bursa in ermania. In octombrie .I;I, am fost pentru prima data in )%ina, lucru care pentru mine a fost e$traordinar, vreau sa va spun ca pentru cercetarea c%ineza am un deosebit respect. Dupa aceea, in CI9, am fost invitata in recia si asa a inceput, intr#un fel, iesirea mea in lume, dar ideea de a ramane in alta tara nu m#a tentat niciodata. +oate e si varsta< dar nu stiam cum sa AtropaiB sa ajung mai repede acasa. Si nici sotul meu, care a avut o bursa 2umboldt de un an de zile in ermania si care are o educatie si o mentalitate in stil nemtesc ,Stoica odeanu, cercetator principal I, director la Institutul de 'cologie !plicata @ucuresti-, nu si#a dorit aceasta aventura. Si eu, si el, suntem mai putin aventurieri in viata si mai mult in stiinta, aici, da, suntem c%iar foarte aventurieri. Si pe urma, stiti cum spunea )oanda: A' bine ca omul sa traiasca acolo de unde a baut prima apaFB ,e vorba de memoria apei, un alt subiect care m#a pasionat si despre care am putea purta o discutie separata-. Dimpotriva, la e$pozitiile si saloanele de inventica la care am fost, am simtit c%iar o nuanta de nationalism care nu imi e caracteristica, in sensul ca simteam nevoia sa demonstrez ce facem noi aici si ca nu#mi e

rusine ca sunt romanca. "ivelul potentialului creator in Romania este destul de ridicat, si eu sunt foarte multumita de studentii pe care ii am. Se ridica o generatie in care am foarte mare incredere. Sunt sigura ca nivelul cercetarii romanesti va fi sustinut de acesti tineri. Sigur ca nu sunt toti geniali, dar cei buni sunt in numar suficient de mare, ca eu sa fiu optimista. CORINA PAVEL .n proiect de exceptie, pentru curatarea apelor romanesti C"n(+ dr+ MARIOARA GODEANU *Institutul de Ecolo!ie Aplicata - &ucuresti, 1Dupa un an de la aplicarea proiectului nostru, pe un lac poluat, unde nu mai traia nici o nisiparita, au aparut zeci de rate si lisite2 Cercetator de e$ceptie in domeniul biologiei, d#na Marioara odeanu le este cunoscuta cititorilor nostri, printr#un interviu care a starnit un enorm interes la data aparitiei sale, fiind legat de o tema aparte: HSensibilitatea si capacitatea de comunicare a plantelorB. )ititoarele revistei o stimeaza si o iubesc si pentru minunatele creme H)5M! B, produse la Institutul de 'cologie !plicata din @ucuresti. +rezenta domniei sale in paginile revistei se datoreaza de data aceasta unei teme ceva mai HdramaticeB si e$trem de urgente: poluarea apelor romanesti. +entru cine nu stie inca, conf. dr. Marioara odeanu este membra a unui grup de cercetare de care s#au speriat conducatorii de partid la inceputul deceniului al noualea. !uzind ei ca plantele comunica intre ele si pot primi c%iar HcomenziB sau HsugestiiB de la distanta, s#au gandit ca nu#i lucru curat, un leandru sau un crin devenind # mai stii& # o arma folosita de Hdusmanii socialismuluiB. !sa ca au interzis cercetarile incepand cu anul de gratie .I;/. +utin prea tarziu, daca ne gandim ca fusese televizat deja filmul realizat de acest grup de cercetare, intitulat HDincolo de linistea plantelorB, film care a creat un curent ecologist e$traordinar: parintii ajunsesera sa#si certe copiii daca rupeau o floare din parc, iar numarul balcoanelor incarcate cu g%ivece de flori a crescut vertiginos. ! fost, in felul ei, o solidarizare de masa impotriva dictaturii. )um tot raul are si un miez de bine, doamna odeanu si#a dedicat timpul si talentul unui alt subiect legat de ecologia aplicata: rolul plantelor in procesele de epurare a apelor. Subiect de arzatoare actualitate in zilele noastre, cand tot mai multe rauri si lacuri au fost otravite de iresponsabilitatea unor firme si a unor persoane lipsite de o educatie ecologica elementara. )erorism de stat asupra Deltei Dunarii !vand din belsug, in cuprinsul geografic al tarii lor, si rauri, si munti, si campii manoase, si fluviu, si delta, si mare, si paduri # romanii nu au acordat niciodata o prea mare atentie mediului inconjurator. !sa s#a ajuns la ideea aberanta de a se transforma @alta Mare a @railei in HgranarB, iar canalele Deltei # in HporumbarB, producand cel mai mare dezec%ilibru ecologic din 'uropa ultimilor doua mii de ani. Doamna Marioara odeanu ne infatiseaza o imagine de cosmar, caruia i#am fost contemporani fara a putea interveni in nici un fel. H5amenii nu stiu ce s#a intamplat in Delta DunariiB, spune doamna odeanu. H!colo a fost un fel de terorism de stat. )and doctorul (udovic Rudescu a spus ca Delta ar trebui sa functioneze ca un plaman al intregii tari, a fost dat la o parte de oamenii veniti sa respecte LM de sus. !cestia au realizat incinte indiguite dupa interese obscure, si nu dupa te%nologia urmaririi procesului natural. 'i nu au inteles ca Delta nu e un pamant, ci un biotop in vesnica formare si transformare. +rintre cele dintai daune, a fost afectarea serioasa a celor patru drumuri de pasaj ale pasarilor spre si dinspre tarile calde. In loc de a fi protejate, zonele de rezervatie au fost atacate, necazul fiind prelungit pana in zilele noastre, cand parti din rezervatii au devenit, printr#o noua coruptie, zone rezidentiale pentru toti parvenitii tranzitiei. )ea mai grava actiune distructiva a fost desecarea Insulei Mari a @railei, care reprezenta puiernita Deltei. !ici isi depuneau icrele crapul, stiuca, salaul, somnul si bibanul # pesti cu care ne mandream in 'uropa. +e langa aceasta, s#a mai facut una: s#a importat crapul c%inezesc # o catastrofa instalata intai in zona e$perimentala de la Mila /7. In scurt timp, acest peste de cea mai

proasta calitate, un fel de LM # asa cum e$istau inlocuitori de cafea, de salam sau de branza #, a scapat de sub control si s#a incrucisat cu pestii nostri, dand nastere unor %ibrizi care au dedeterminat modificarea faunei piscicole auto%tone, pierzandu#se astfel un potential economic si ecologic fantastic. !lt aspect: s#au construit iazuri piscicole, rupand armonia naturii. +entru a le proteja de pasari, adica de pelicani si de lebede, s#a facut pasul urmator: s#a decis distrugerea acestora, declansand o campanie de vanatoare fara precedent, e$act in perioadele interzise, de inmultire. !ceiasi pelicani au cazut victime paznicilor tarlalelor de porumb, care#i impuscau fara mila, pentru a nu strica lanurile acelea aparute prin ruperea ec%ilibrelor naturii. In fine, in zilele noastre, pe langa distrugerile despre care presa a scris adeseori, e$ista si sperante de revenire la normal, atat cat se mai poate< un neobosit cercetator, ogu Mircea, sustinut de olandezi, studiaza posibilitatea revenirii la pasajele traditionale ale pasarilor calatoare si testeaza Delta ca pe o sursa e$traordinara de flora spontana, care constituie baza cercetarii pentru epurarea apelor prin plante, adica pentru transformarea Deltei intr#un filtru verde. In aceste cercetari este implicat si Institutul nostru, laboratorul pe care#l conduc.B