Sunteți pe pagina 1din 13

apa in diferite ipostaze: 1 apa magnetica; 2 apa vie; 3 "apa cu aur"; 4 apa de flori; 5 apa dinamizata; 6 apa nenceputa;

7 apa distilata; 8 ag easma; ! purificarea apei de ro"inet #entru cei care nu au auzit de efectul de piramida $puterea piramidei% o sa descriu in continuare despre ce este vor"a& 'rice forma geometrica "idimensionala $2() care se desf*oar+ ntr,un plan% sau tridimensionala $3() care se desf+*oar+ n spaiu%) modifica c-mpurile e.istente in apropierea lor& ' pot face in sens pozitiv sau negativ& #iramida este una dintre formele geometrice) uor de construit *i cu efecte puternice& /nergiile care sunt implicate ntr, un astfel de proces sunt foarte mici in comparaie cu valorile cu care suntem o"inuii din viata de zi cu zi) procesele desf+*ur-ndu, se cu viteza mica si fiind foarte influenate de mediul ncon0ur+tor& 1stfel ca fenomenul poate da rezultate "une in anumite locaii) iar in altele sa nu funcioneze deloc& #oi s-i construieti o piramida singur: dar tre"uie sa fi sigur ca este construita la proporia si ung iul corect) care este 52)626 grade& 3ei gsi o mulime de e.perimente frumoase si interesante) mai ales sa urmreti cum cresc plantele in piramid+& 4-teva dintre efecte ar fi: m-ncarea 5inuta in piramida va sta proaspta pentru un timp de doua pana la trei ori mai mare dec-t m-ncarea neacoperita& 1romele artificiale din m-ncare *i vor pierde savoarea) dar aromele naturale se vor intensifica& 6avoarea m-ncrurilor se sc im"a; ele devin mai puin aspre si acide& 4-nd e.ecutam o citire spectrografica a unui articol tratat) vom o"serva o sc im"are in structura moleculara& #iramida va des idrata si mumifica lucrurile) dar nu va permite sa putrezeasc sau sa creasc mucegai& (e asemenea este o ncetinire sau o stopare completa a nmulirii microorganismelor& 7otografii 8irlian ale su"iecilor umani arata aura ca fiind mai strlucitoare dup o perioada de e.punere de 15 minute& 9eacia cu mediul piramidal: #ersoanele care locuiesc intr,o casa piramidala) muncind intr,o cldire su" forma de piramida) sau

care mediteaz sau doarme su" un sc elet de piramida) sau care dorm deasupra unor mici piramide aliniate in serie plasate su" pat) in ma0oritatea cazurilor se simt pozitiv) reacionnd imediat& 7iinele vii sunt atrase de piramide ca un magnet: (eclaraii din mai multe surse) demonstreaz ca animalele de casa de tot felul cresc puternice si sntoase su") sau in piramide cu laturile desc ise $neacoperite%& 6e o"serva ca pisicile si c-inii rspund acestui unic) mediu al energiei de forma in diferite feluri armonioase& 1linierea piramidei: #e scurt) o aliniere celesta $steaua #olara nordica% pentru una din laturile piramidei) este de preferat naintea celei a nordului magnetic determinata de citirea unei "usole) pentru ca corecia magnetica reala tre"uie 0ustificata) in acord cu locaia geografica implicata& 6im"oluri plasate pe laturile piramidei: (ecor-nd cu sim"oluri laturile piramidei) se produc o varietate de rezultate pozitive ale reaciilor pozitive& 4ercetarea piramidei: :ill 8erell este un cercettor al piramidei care face e.perimente cu piramide de 17 ani& /l a fcut multe e.perimente folosind crevetele de apa srata& 4revetele de apa srata de o"icei tr+iete 6 pana la 7 s+ptmni; dar su" piramide) :ill i,a 5inut in viata peste 1 an& /l a remarcat de asemenea ca dezvoltarea in piramida a crevetelui duce la creterea lui de 2 pana la 3 ori mai mari dec-t in mod normal& :ill a fcut de asemenea o mulime de e.perimente cu oameni& ;nul dintre lucrurile pe care el si asociaii lui le,au gsit este faptul ca indivizii ipersenzitivi devin linitii) iar oamenii apatici devin energici din nou& ' mulime de e.perimente au fost fcute cu indivizi care mediteaz& 6,a descoperit ca undele cre"rale t eta si alp a au crescut in amplitudine& 1ceste frecvente sunt de asemenea mai mari iar amplitudinea semnalului e de doua ori mai mare dec-t in cazurile normale& (r& 4arl :enedic<s $un cercettor suedez% a descoperit ca piramida produce o rezonanta sau o frecventa n+untrul ei& (oi oameni de *tiin5a germani) :orn si =ertes) de asemenea au descoperit ca aceasta frecventa este in domeniul microundelor& 4ercettorii spun ca lucruri plasate su" piramida stau "ncrcate" pentru perioade de timp diferite dup scoaterea lor de su" piramida& 1 fost gsit ca apa *i pstreaz "ncrcarea" sa mai mult dec-t orice altceva& #iramidele au fost e.perimentate de asemenea de doctori& :ill povestete de un doctor dintr,un spital canadian care a ncercat s+ foloseasc piramida in secia lor de arsuri& (up ce un pacient sta su" o piramida pentru c-teva minute) durerea ncepe s dispar& /i au descoperit de asemenea ca zonele cu arsuri se vindeca mult mai repede& ;na dintre cele mai interesante relatri despre puterea piramidei a fost citata de 6erge 8ing in cartea sa "#>ramid /nerg> ?and"oo<"& @n aceasta carte) 8ing vor"ete despre felurile in care oamenii *i pot a0uta c-inii) pisicile) pe*tii si pasrile& /l e.plica: ";nul dintre cercettorii mei a raportat recent ca a plasat o piramida deasupra coliviei unei pasri agitate& #asarea a z"urat imediat spre v-rful piramidei intr,o vizi"ila ncercare de a se apropia cat mai mult de piramida si a rmas linitita mai mult dec-t nainte"& 4ele mai o"inuite efecte pe care meditatorii le spun ca li se nt-mpla c-nd stau su" piramida sunt: un fel de stare de impondera"ilitate; o distorsiune a timpului cat si a vitezei si o ncetinire; o senzaie de furnicare a pielii) similara cu aceea a unui curent sla"; o

nclzire a temperaturii pieli; un efect de amorire a sistemului nervos; o "adormire" mai ad-nca in starea transcedental+; si in final) vise foarte detaliate in culori foarte vi& 7recventa efectului de piramida: #iramida pune lucrurile napoi pe drumul pe care ar tre"ui sa fie) ea face lucrurile mai perfecte& ;na dintre frecvente care este comuna cu toate elementele este unda purttoare& ;ng iul vector al energiei formate de frecventa undei purttoare este 52)626 grade& 1ceasta piramida este in acelai timp si transmi5+tor si receptor& (in acest motiv noi putem construi o piramid din orice material) si ea va funciona& /lementele din materialul folosit pentru piramida ncep sa oscileze& #lasarea de o"iecte in piramida: 7recventa creste potenialul elementelor) altfel spus le "ncrca"& 4-nd apa este ncrcata) in realitate molecula de o.igen este ncrcata) ntruc-t molecula de o.igen este elementul din apa care formeaz cristalul octaedron& 3ectorii o.igenului se realiniaz singuri c-nd se afla su" piramida& 7olosirea piramidelor amplifica cristalele) ier"urile si uleiurile volatile etc& este foarte simplu) pune articolul nuntrul piramidei pentru cel puin 2,24 ore& /senele de flori sunt foarte mult amplificate& 'amenii de *tiin5a au confirmat aceasta; ei au o"servat o sc im"are in structura moleculara a apei) dar nu *tiu din ce motiv& 1pa pierde din mirosul de clor si are un gust mai "un& #lantele cresc de doua ori mai repede su" piramida) in perioada timpurie a creterii lor) dec-t plantele care nu sunt su" piramida& #lantele tinere tratate arata mai sntoase si au mai puine pagu"e produse de insecte& 6,a gsit ca piramida fcuta din cupru are cele mai "une efecte si intensifica efectele asupra materialelor organice& #iramida de asemenea are efecte si asupra lucrurilor anorganice& 6e cunoate "ine ca lamele de ras sunt pstrate mai mult timp ascuite daca se a*eaz su" piramida dup fiecare folosire& '"iecte metalice masive) precum structura de rezistenta din fier,"eton a "locurilor) pot influenta negativ reuita unui e.periment& =a fel si mese si dulapuri metalice) linii electrice de fora sau nalta tensiune) motoare electrice) televizoare) monitoare de calculator) cuptoare cu microunde etc&) aflate in apropierea piramidei) in care desfuram un e.periment) pot duce la eec total sau parial& #rerea mea este ca aceste o"iecte nu influeneaz piramida in mod direct& (e ce A #ai sa va argumentez& @n primul r-nd piramida tre"uie sa fie amplasata cu laturile perpendiculare pe direciile nord) sud) est) vest; nordul ales este cel magnetic si nu cel geografic& (e aici reiese ca piramida depinde foarte mult de c-mpul magnetic terestru& #ro"a"il c-mpul magnetic este concentrat la 1B3 din nlime de la "aza produc-nd fenomenele "inecunoscute& ' aliniere defectuoas a piramidei) c iar si cu c-teva grade) duce la reducerea efectului& @n acelai mod) piramida tre"uie aezat pe un plan cat mai orizontal; o inclinare de doar c-teva grade eroare) poate reduce considera"il efectul& Ceoelectricitatea #m-ntului este verticala) deci perpendiculara pe suprafaa terestra& Dnseamn ca efectul de piramida poate fi un fenomen comple. compus din c-mpul magnetic si geoelectricitatea #+m-ntului& 4orpurile metalice cat si sursele poluante electromagnetic pertur"a c-mpul electric si magnetic& Eai multe persoane au ncercat sa,mi e.plice ca acest efect

de piramida este un pseudo fenomen) deoarece ei credeau ca e.perimentele le efectuasem su" o piramida cu laturile acoperite si astfel in interiorul ei se forma un microclimat diferit de cel din e.terior& 7alsa aceasta e.plicaie a lor& Foate e.perimentele le,am efectuat su" piramide formate doar din muc ii prin care aerul din e.terior piramidei comunica li"er cu cel din interior& 4limatul este acelai) nc-t pro"a din piramida si cea din e.terior sunt supuse acelorai temperaturi) umidit+5i etc& (eci piramida funcioneaz ca o antena capt-nd si amplific-nd aceste c-mpuri terestre) foarte sla"e& Gu numai ea produce acest fenomen) ci si orice o"iect tridimensional si "idimensional& 6i un desen pe o -rtie poate produce un efect "enefic sau malefic in 0urul lui& 4-nd m refer la cuv-ntul ""enefic" sau la cuv-ntul "malefic" nu m g-ndesc la o e.plicaie mistico,religioasa; de e.emplu apa poate fi energizat) dar energizat prost poate avea efecte nocive asupra organismelor vii& 9evenind la desenele de pe -rtii) e.plicaia mea ar fi: nite linii trasate sa zicem cu un creion negru pe o -rtie al"a) nu vor fi dec-t nite linii conductoare de grafit) pe -rtia izolatoare) aflata in c-mpurile comple.e din mediul in care se afla& =iniile pot fi in scurt) pot rezona etc& funcionnd ca un circuit electric si modific-nd sau amplific-nd c-mpul) din apropierea sa) in care se afla& 6i omul deine nite microc-mpuri la nivelul pielii) e.puse cu efectul 8irlian& ' fotografie 8irlian pune in evidenta aura care in 0urul unor organe afectate de "oala este diferita& 1cest c-mp cred ca poate interaciona cu corpurile din 0ur& 1stfel ca unele o"iecte ne pot modifica aura in mod negativ produc-nd tul"urri mai mici sau mai mari in funcie de gradul de pertur"are& E opresc aici) momentan) cu sperana ca nu v,am plictisit si atept cu mare nerbdare prerile si e.perimentele voastre& 6uccesH III4;E 61,F@ 4'G6F9;@/6F@ 6@GC;9 ' #@91E@(1A 916#;G6;= 6;G1 41E 161: "7'19F/ #9/4@6 H" ' modalitate simpla de a construii o piramida) f+r raportor sau alte instrumente profesioniste ale desenului te nic)este de a nmulii pentru linia de "aza nr 1)57275 cu nlimea pe care dorim sa o ai" piramida& #entru laturile triung iului se nmulete aceeai nlime cu 1)4!45&1cesti factori fac ca ung iul piramidei sa fie de 53 grade& 6e traseaz pe un carton mai tare si se msoar cu mare aten5ie& #entru a va verifica singuri c-nd aproape terminai piramida de construit) msurai ntotdeauna diagonalele ptratului ) adic "aza piramidei& Fre"uie sa fie egale c iar foarte e.acte& (e aceste lucruri depind in mare msura tot ceea ce se nt-mpla intr,o piramida& :% PIRAMIDE CONICE #entru piramide conice) trea"a este si mai simplaH(esenai un cerc pe un carton si trasai-i diametrul& =a capetele liniei notai cu pct& "1" si ":" si decupai cercul pe aceasta diagonala&

1i o"inut doua semicercuri& Dndoi5i un semicerc astfel nc-t pct"1" sa cada pe pct ":"&1cum lipii cu "anda adeziva canturile) f+r sa le suprapunei. 3ei vadea ca func5ioneaz si acest tip de piramida& FAZA1: Documentarea. Fotul a nceput c-nd am citit o serie de cri despre aa ceva, si care mi-au captat n mod deosebit atenia. Deoarece aici au fost cteva persoana care au solicitat o bibliografie despre acest fenomen) iat ceea ce tiu c a fost publicat pe seama acestui fenomen: 1% /nergia 6ecret a piramidei - Ma !ot" i #reg $ielsen % &d. 'aeculum @&'& 3estala % 1!!! 2% #iramida lui 8eops , @poteze , #aul @oan $ /d& 1ll % 1!!8 3% 4um s folosii energia piramidei - (amon )lana i ). )alos )ons % *ldo )ress + ,--4% /fectul de piramid - )aul .ie/ens % &d. 'aeculum 0.1. 2estala + 1!!8 1lte dou cri demne de citit ns care nu se refer strict la piramide sunt: 5% "=umi galactice" scris de Doru Davidovici 6% :ioenergia (arul (ivinitii - (adu 0lie Mnecu FAZA2: Con truirea piramidei. (up ce am citit aceste cri am nceput s realizez propriu-zis e perimente cu piramide de diferite mrimi, n total am realizat apro imativ 3 piramide cea mai mare avnd o nlime de ,- cm iar cea mai mic de ,4 cm. Dimensiunile cartoanelor din care le-am realizat, m-au limitat la aceste mrimi ale piramidelor. *veam mai multe metode de construire a lor. 5n primul rnd precizia n construirea piramidelor practic nu prea are cum s depeasc valoarea de 2&1 mm) iar precizia medie este de 2&2 mm& Gu spun c nu se poate mai bine, dar n cazul meu at-t a fost posi"il& (ou formule e celente pentru cei ce vor s construiasc o piramid sunt: :J?I1)57275 =J?I1)4!45 unde :J:aza piramidei) =Jlatura piramidei) ?Jnlimea piramidei. ' modalitate $preferat pentru piramide de dimensiuni mici+ de a construi o piramid este de a trasa pe carton un cerc cu raza egal cu lungimea laturii pentru ca dup aceea s se uneasc pe circumferina cercului cele 6 baze ale piramidei, apoi se decupeaz urmrind conturul, dup care se ndoaie feele piramidei, iar dou dintre fee se

lipesc mpreun cu band adeziv. 1 doua modalitate $pentru piramide de dimensiuni mai mari% este de a realiza separat cele 4 fee ale piramidei. apoi lipindu,le cu "and adeziv. 7eele piramidei se pot realiza fie cu metoda de mai sus) desen-nd un cerc cu razaJ= iar apoi se traseaz baza din a crei capete pornesc spre centrul cercului cele 8 laturi ale triung"iului %feei+9 sau se tie c ung"iul fcut de laturile triung"iului %feei+ cu baza este de :,,8: 9 sau pe un carton se deseneaz un dreptung"i cu lungimea de 8,:;< i limea egal cu nlimea triung iului isoscel care pornete din vrful acestuia. *poi se deseneaz ca un zig zag cele 6 triung"iuri. 1ceste metode pur i simplu au fost mai la ndem-na mea) nefiind cele mai eficiente sau precise) ns ndea0uns de simple& FAZA!: Alinierea piramidei. (up ce am terminat de construit piramida, urmtoarea mare provocare a reprezentat-o alinierea piramidei pe a a MA"NE#IC G,6& 3 rog s observai faptul c a a magnetic dup prerea mea este cea care ar trebui s fie luat n considerare. Deoarece piramida trebuie sa intre n =contact= cu o serie de energii, iar magnetismul planetei este una dintre aceste energii %pe lng forele telurice care sunt specifice fiecrui loc de pe glob+. 0ar cum eu locuiesc intr-un bloc de 3 eta>e %i sunt sigur c nu sunt singurul :++ +, stabilirea polului nord magnetic este aproape imposibil, pentru ca structura metalic a blocului, aparatele electronice, instalaia electric a blocului sunt impedimente de necontestat i de neevitat. De aceea cred c de fapt aa cum am observat mai trziu, piramida i "pierde" i ea simul orientrii i nu are efectele ateptate. )ot spune c aproape -3? din e perimentele pe care le-am fcut n apartamentul meu au fost un eec. (e multe ori auto u$e tia poate fi destul de puternic n anumite cazuri, iar reuita e perimentului pare a fi de netgduit %pn survine o analiz amnunit a faptelor+ - cel puin eu aa am pit de cteva ori. @ele 8? care au mai rmas pot spune c sunt acelea care m-au fcut s continui s e perimentez. Modalitate de a afla nordul Ma$netic /ram ns n dificultate de a afla nordul magnetic realAAA *u survenit o serie de idei care de care mai nstrunice, ns nu lipsite de complicaie. M-am folosit de o a la captul creia atrna ceva greu %astfel nct aa s stea perfect vertical+, o busol i un ceas i am fost ntr-un parc din apropiere, unde influenele magnetice altele dect cele terestre erau minime. *ici am aezat busola pe pmnt i am notat care este ung"iul format de umbra aei %umbra trebuie s treac prin centrul busolei+ cu nordul magnetic. Bi n acelai timp am notat ora. *poi a doua zi la aceeai or am repetat e perimentul ns singurul

lucru care l-am avut de fcut a fost s trasez pe ceva fi umbra aei. 0ar cu a>utorul umbrei desenate pe foaia, sau obiectul respectiv, am mai trasat o linie care s formeze cu umbra un ung"i egal cu cel notat n parc. 0ar aceast nou linie este nordul magnetic real al )mntului. )oate prea e trem de miglos i dificil, dar odat =adus= aceast linie n cas, se poate calcula nordul magnetic real, n orice punct din cas. Gu vreau s fie un roman tot acest mail, aa c trec la efectele pe care am ncercat s le evideniez& 7r s fiu nepoliticos am observat c cineva a ncercat s bea ap de piramid. &u unul am ncercat s fac acest lucru ns, =g"inionul= meu a fost c era var, iar dup ce a stat n piramid apa avea un gust mai ru dect orice, era pur i simplu =clocit= cum se mai spune. *m ncercat s pun miere n piramid %se spune c ar trebui s se ntreasc e.trem de "ine% ns acest lucru nu s-a ntmplat pentru c era 2*(C :++ iar mierea nu se ntrete dect dac condiiile atmosferice permit acest lucru %adic temperaturi sczute, logic :++ +. .a capitolul dulciuri %napolitane, sucuri+ am observat ntradev+r nite sc"imbri semnificative, ns numai la nivel de gust %care mi se pare unul dintre cel mai subiective simuri ale omului+, deci fr prea mare relevan. *m realizat i cteva e perimente cu lama de ras, ns eu la vrsta aceea nu prea necesitam brbierit prea des :++. **a c+ am renun5at repede la acest e.periment& 1cum ca o remarc comic: *m renunat la e perimente i din lips de timp i din cauza prinilor care credeau c copilul lor se ocup cu practici magice necurate. lol :++ ;n alt lucru interesant ar fi faptul) un pendul construit simplu cu o a i o bil micu metalic la unul din capete se comport e trem de interesant n >urul unei piramide. )rima mea senzaie, B0 $DM*0 %aproape c toi membri familiei mele, mi-au confirmat+, a fost aceea c piramida respinge bila metalic de la captul pendulului pe care l ineam n mn i pe care am ncercat s-l apropii de v-rful piramidei& 4e este straniu este faptul c bila parc pur i simplu nu vrea s stea deasupra vrfului piramidei, ba c"iar se anga>eaz ntr-o micare de rotaie ca i cum deasupra piramidei ar fi un con de energie care l respinge. %se spune ca energia piramidei formeaz un con deasupra vrfului ei+. 1r fi foarte multe de spus) dar timpul i cred c i nervii dumneavoastr nu prea sunt de acord. :++ . De altfel pasiunea mea pentru acest subiect m-a fcut s l tratez ntr-un spaiu aa de larg. 1cum revenind la tiin, i la e plicaii logice. )rerea mea despre piramid, mai bine zis despre 71(M&.& #&1M&!(0@& n general, este aceea c ntradevr ele ascund o energie pozitiv sau negativ care are o anumit intensitate sau =orientare=. )iramida pare a fi forma cu cea

mai mare concentraie de energie =cosmic= i anume la nlimea de ,EF;G fa de baz i 8EF fa de vrf. 1are piramidele din &gipt i nu numai sunt c"iar aa o ntmplareHH &u unul nu cred, nimic pe acest pmnt nu pare s fie ntmpltorA @u toate c e perimentele mele de pn acum s-au dovedit nite semi-eecuri, eu cred n continuare n puterea piramidei. (ac orice corp produce gravitaie prin simplul fapt c are o mas, atunci orice corp care are o form, poate avea la r-ndul lui o energie specific formei respective. 2reau s fac o analogie scurt, ntre gravitaie i =energia piramidei=, oamenii de tiin recunosc e istena gravitaiei fr a cunoate ns prea bine particula numit graviton, oare de ce nu se poate recunoate i e istena acestei energii creia i simim efectele, la fel ca gravitaia, i cunoatem proveniena, la fel ca n cazul gravitaiei, ns nu am vzut care este aceea particul a energiei, respectiv a gravitaiei. 'dat ce vei citi acele cri de care am pomenit, vei descoperi c e ist energia piramidei este msurabil, ca i gravitaia, ns aceast msurare se realizeaz prin intermediul unor =intermediari= care prezint anumite efecte, la fel ca i n cazul gravitaiei. 1cest su"iect este mult prea larg) aa c m voi opri aici, ns nu nainte de a promite c voi urmri cu interes evoluia discuiilor de pe acest forum, i de a promite c voi reveni i cu alte mail-uri. #e cur-nd i mult sntate cci este mai bun dec-t toateHHH :%%

E "ucur ca a folosit cuiva ceea ce am scris eu despre piramida) si sper sa avei mai mult succes in e.perimentele cu piramida dec-t mine& (espre faptul ca piramida poate fi realizate doar din muc ii) pot sa spun ca ntradevr aceasta metoda de a construi piramida doar din muc ii este una considerata la fel de normala ca si o piramida cu fete laterale realizate din diverse materiale& (eci nu pot dec-t sa te ncura0ez in ceea ce vrei sa faci& /u unul nu am realizat aa ceva pana acum pentru ca mi,a cam lipsit materia prima :%& 6i un avanta0 pe care cred ca un asemenea tip de piramida l,ar putea avea) este faptul ca condiiile atmosferice din 0urul si interiorul piramidei sunt aceleai ca si cele din camera in care se afla piramida& (eci acest mediu identic a0uta la eliminarea unor factori care puteau sa reprezinte adevratul motiv pentru efectele unor e.perimente si nu piramida in sine& #e de alta parte se *tie ca cuprul este un "un de curent electric) iar in principal are proprieti ce l recomand in e.perimentele cu piramida& @n rest ce pot sa spun) "afta multa si sper sa aud vesti "une& (aca mai pot sa te a0ut cu ceva) cu cea mai mare plcere& #iramida se orienteaz astfel: =aturile ptratului care reprezint "aza piramidei tre"uie sa fie paralele cu cele 4

puncte cardinale& $(eci G; diagonala ptratului este cea care tre"uie sa fie paralela cu punctele cardinale% Dntradevr nordul magnetic se sc im"a in mod constant $"a c iar se *tie ca e.ista un ciclu de sc im"are a polilor magnetici%) insa se poate afla destul de uor care este ung iul de deviaie a nordului magnetic fata de cel geografic& /u unul *tiam ca nordul magnetic se afla la 127)2 <m de cel geografic& (eci printr,un calcul simplu *tiind distanta de la :ucureti la #olul nord geografic) rezulta o deviaie de apro.imativ 5)7 grade& 6i am sa,ti spun ceva cred eu destul de interesant pentru ca am o"servat ca nu prea consideri importanta deviaia aceasta care e.ista intre cele doua& 6unt cazuri in care marinari aflai in largul oceanului s,au orientat cu a0utorul "usolei si au realizat o arta a regiunilor e.plorate) iar dup c-5iva ani acele ari au fost folosite de c-tre ali marinari $pro"a"il ca vroiau sa gseasc o comoara) ceva&&& :% %& @ar cei din urma nu au reuit sa gseasc locurile respective trasate pe arta mai vec e pentru ca intre timp nordul magnetic nu mai corespundea cu cel de acum c-teva sute de ani& (eci uneori conteaz si cea mai mica deviaie& :% Ktiam ca nordul magnetic se deplaseaz cu apro.imativ 32 de metri pe zi sau ceva de genul asta& @n legtura cu modul de construire a piramidelor uita,te pe forum la celelalte mesa0e) si vei gsi o grmada de indicaii si o mulime de te nici de construire a unei piramide& 6alutH :% 1m citit pro"lema cu nordul magnetic si 5in sa precizez ca e 7'19F/ importanta orientarea 4'9/4F1 a piramidei) deoarece o deplasare de c iar 1 grad de la a.a corecta) scade mult din performantele piramidei) pentru simplu fapt ca pla0a dintre randament 122L si 2 este de numai 45 grd H (e aceea orientarea piramidei este recomandat sa se fac dup direcia 6telei #olare& (e asemenea) c-mpurile magnetice) electrice) structurile metalice $fierul,"eton din pereii "locurilor% scad foarte mult randamentul unei piramide&

@n sf-rit , primul mesa0 de c-nd m,am nscris &&&& :% Gu *tiu cum e cu pir& conice) eu mi,am fcut una din carton) dar nu am avut suficienta rbdare sa o testez in multe condiii&&& cred ca una condiiile necesare pt a avea succes cu priamidele este ra"darea&&&

PIRAMIDA
, te.t redactat in 1!!7,

Cradul redus de reproducti"ilitate a unor e.perimentari efectuate in interiorul unor modele ce reproduc la scara piramida lui 8eops) du"lat de diversitatea deose"ita a influentelor acestei forme asupra evolutiei unor sisteme vii sau nevii) a polarizat atentia

oamenilor de stiinta in 0urul intre"arii: e%i ta au nu efectul de piramida & 4u toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata e.perienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea e.perimentala) comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm la aceasta intre"are& 9ezultatele o"tinute de diferiti e.perimentatori ramin de multe ori evenimente singulare) neputand fi reproduse in alte la"oratoare sau nici c iar de cei ce le,au o"tinut pentru prima data& 6i cu toate acestea) rezultatele e.perimentale inregistrate sunt o marturie a prezentei unui fenomen fizic) palpa"il) care iese din limitele unor simple a"ateri) fluctuatii sau erori e.perimentale si care este declansat de conditii inca putin intelese& #ornind de la realitatea e.istentei comple.ului marilor piramide de la Cize ) ce contine si piramida lui 8eops) si tinand seama de numeroasele informatii M1N ce raz"at inca din 1ntic itate privind rolul initiatic) esoteric al acestor constructii) se naste firesc o intre"are de "aza: Oare modul in care gandim azi un experiment este adecvat studiului privind "efectul de piramida"? Oare o regandire principial diferita a modului de a efectua experimentele in piramida nu ar conduce la rezultate mai reproductibile si deci abordabile intr-un demers stiintific? Se poate vorbi de o energie captata sau generata de aceasta forma geometrica regulata? Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", gravitoni, "cotoni" sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele observate, sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai degraba sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor "in care, prin metode paranormale ce ar putea constitui in sine o alta tema, ni se releva ca: "datele stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru progresul stiintei, caci trebuie sa fii deja foarte versat pentru a le intelege" 1cest pasa0 sugereaza ca rezolvarea enigmei legate de #iramida este conditionata de rezolvarea in preala"il a altor "sarade" si mistere ale ;niversului& @n acest sens) piramida ar putea fi considerata pentru moment un fel de 'o(iect didactic' prin al carui studiu cercetatorul ar putea sa filtreze) dupa criterii de ma.ima universalitate) o parte din informatiile pe care le detine&

' prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce formeaza comple.ul de la Cize ) asupra proportiilor si dimensiunilor megalitice utilizate $dimensiuni ce impun respect si azi cu toate progresele te nologice remarca"ile facute intre timp si cu care ne tot laudam% sugereaza e.istenta unor legi de constructie riguroase) nespecifice unui comple. ar itectural o"isnuit) si cu atat mai mult al unuia cu caracter funerar& 6i pentru a putea intelege cate ceva din semnificatiile acestor constructii ar tre"ui sa putem patrunde starea de spirit a acelei vremi) sa intelegem modul in care gandeau si ce cautau a implini in viata cei de acum citeva mii de ani& 6i poate cel mai usor pentru noi ar fi sa reconsideram gandirea pitagoreica) caci este aproape de sufletul nostru romanesc prin insasi legatura su"tila dintre #itagora si Oamol.e&

E enta , poate fi considerat primul cuvant otarator si caracteristic al filozofiei grecesti& /l semnifica sursa si principiul fenomenelor si fiintelor& 4onform definitiei date de 1ristotel) esenta este principiul a"solut din care "deriva toate) el ramanand intact"& 1tri"uirea rolului de esenta diferitelor fenomene sau fiinte a generat concepte filozofice diferite& 6pecific scolii pitagoreene este atri"uirea rolului de esenta nu materiei) ci Gumarului) care nu are continut) nu este materie ci doar ordine) este principiu sintetic fara a fi legat de simturi) este FORMA. Gumarul este un fel special prin care se e.prima forma& @n lucrarea sa "7ilosofia sociala a vec ilor greci") 4onstantin Fsatsos arata ca) in sensul filosofiei grecesti) forma este ceea ce "alcatuieste, ordoneaza, armonizeaza, leaga, defineste, este lege !ar legea nu este altceva decit ordine logica, necesara si universala, este "ogos #aca forma este principiul fiintelor, atunci legea, logosul constituie acest principiu $oate ca numarul nu este decat o prima conceptie timida si oarecum limitata a logosului" @n "F eologumena 1rit meticae") Gicomac e.pliciteaza aceasta conceptie: "%aosul primitiv, lipsit de ordine si de forma si de tot ceea ce se diferentiaza dupa categoriile de calitate, cantitate etc ,a fost organizat si oranduit dupa &umar"& (eci principii matematice clare) rapoarte si proportii guverneaza atat lumea anorganicului) cat si a organicului si c iar a socialului sau a creatiei umane& "'cest templu este ca si cerul in toate aranjamentele lui" spune o inscriptie de pe un fragment al templului lui 9amses @@) aflat astazi in muzeul din 4airo) e.plicitand practic ideea de mai sus& #oate ca in acest spirit ar tre"ui a"ordata analiza comple.ului de la Cize ) si cautate legaturile profunde cu 6tone enge si 6armisegetusa& 6tructura geometrica riguros orientata a acestor constructii poate fi considerata rezultatul imprimat vietii sociale de catre tendinta spre o ordine geometrica) universala) astronomica) specifica influentelor culturii grecesti si egiptene) ordine dominata de Gumarul de 1ur& (in cele de mai sus poate sa transpara ideea ca inaintasii nostri ar fi putut a0unge la constientizarea unor legi profunde ale universului doar prin contemplarea naturii& 1u dezvoltat "ascultarea" naturii si nu "interogarea" cu aparate au.iliare specifice te nicii de azi& 1r aparea astfel o alta idee e.trem de interesanta si importanta: o(iectul de tudiu are o mare influenta a upra celui ce il anali)ea)a sau il concepe si) din acest motiv) o reintegrare a omului modern in Gatura ar putea fi conditionata de intelegerea si utilizarea notiunii de 7orma& @n acest conte.t) ideea de 7orma naturala poate deveni un concept , sinteza) ce isi are originea in ideile de frumos si de armonie din 1ntic itate) in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei) in conceptele: eficient i economic din ultima perioada) in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor comple.e departe de ec ili"ru) de ordine i or$ani)are in *ao ) in ideile de simetrie) omotetie) similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile fractale si structurile geometrice "azate pe numerele de aur etc& 9ealizarea prin procese te nologice a acestor forme ar putea conduce la ceea ce noi intelegem prin te*nolo$ie naturala. (ar) sa revenim la #iramida& 1m putea emite o ipoteza: #iramida este o forma geometrica speciala) un o"iect artificial care) prin utilizarea anumitor proportii speciale) a unor materiale si te nici de constructie adecvate si printr,o amplasare "ine aleasa) capata

proprietati deose"ite) un fel de "rezonanta" su"tila cu ;niversul& @n acest sens poate fi privita ca fiind un prototip al ortote*nolo$iei $ in sensul definit in 'rtofizica de Ei ai (raganescu%&

@ntre minte si materie se pot identifica interactiuni de un tip nou) mediate de


7ormaH 1ceasta este doar o ipoteza& Gu avem voie sa trecem mai departe construind un "munte de teorii" pana cand aceasta ipoteza nu se pro"eaza a fi adevarata& 'ricum inainte de a sugera o serie de e.periente interesante si utile sa mai recapitulam cate ceva din ceea ce se cunoaste su" numele de efect de piramida& Earetia si in acelasi timp simplitatea comple.ului de la Cize au atras atentia si nedumerirea specialistilor din toate generatiile& 6ute de e.peditii s,au perindat prin fata 6fin.ului incercand sa inteleaga scopul acestei risipe aparente de energie& Eii de pagini au fost umplute de parerile celor ce au meditat la poalele imensului edificiu de 144 m inaltime al piramidei lui 8eops& (ar nici una din aceste pareri nu a fost atat de socanta prin implicatii ca cea facuta de francezul 1ntoine :ovis) care) prin 1!52) afirma ca in interiorul piramidei are loc un proces de mumificare naturala& 1firmatia se "aza pe o o"servatie facuta la fata locului referitoare la mumificarea micilor vietuitoare care,si gasisera moartea in interiorul piramidei& (eci in loc de sc elete) asa cum ar fi fost normal) cercetatorul a colectat vietuitoare "ine conservate prin des idratare& 9evenit in 7ranta) :ovis are nastrusnica idee sa,si construiasca o piramida din carton) care respecta proportia celei egiptene ) sa o orienteze pe directia G6 si) in pozitia ec ivalenta camerei regelui) apro.imativ la 1B3 din inaltime) sa plaseze cadavrul unei pisici& 6pre mirarea lui) cadavrul s,a des idratat) mumificandu,se& 1sa a inceput studiul inedit) si azi controversat) al /fectului de piramida& 9and pe rand) cercetatori din numeroase tari au prezentat rezultate ale unor e.periente in care piramida) sau mai general forma geometrica a unui spatiu) poate influenta desfasurarea unor fenomene fizice& (r"al si #avlita din 4e oslavacia) /ric Ec=u an din 4anada) 'ttmar 6te le din Cermania) Ceorge =& :randes din ;61) la noi in tara (r& Earioara Codeanu si un colectiv interdisciplinar) sunt doar cateva nume ale celor ce si,au dedicat o mare parte din activitatea de cercetare acestui domeniu de studiu& #rimul "revet de inventie) deci prima aplicatie "legiferata" a efectului de piramida) ii apartine incepand cu 1!5! lui 8arel (r"al& :revetul prezinta un "dispozitiv" de ascutit lamele de ras) respectiv o piramida in interiorul careia) pe un suport adecvat se asaza lama de ras& 4ercetarile e.perimentale efectuate inainte de acordarea "revetului de inventie au aratat ca lama isi mareste de cateva ori durata de utilizare) daca in loc sa fie tinuta in aparatul de ras sau in am"ala0ul original este pastrata intr,un volum delimitat de o piramida orientata& @n unele cazuri s,a constatat) prin masuratori pe microscop) o "refacere" a taisului unor lame uzate) un fel de ascutire a lamei prin reasezarea structurii cristaline& (in acel moment $1!5!% si pana azi) in punctul considerat activ din interiorul unei piramide orientate s,au plasat cele mai neasteptate o"iecte) in speranta ca evolutia acestora ar putea deconspira ceva din mecanismul implicat& 6ingurul lucru cert o"tinut este ca evolutia in timp a ma0oritatii reactiilor c imice testate) a proceselor de cristalizare sau polimerizare) de im"atranire sau precipitare) este afectata de forma spatiului in care se desfasoara reactia& #otul e petrece ca i cand Forma+ i in pecial piramida+ ar ,uca+ in anumite

conditii rolul unui catali)ator au al unui in*i(itor. Calitatea reactiei au a proce ului nu e modifica: o reactie de polimeri)are ramane o reactie de polimeri)are- In c*im( .ite)a de de fa urare a proce ului poate uferi .ariatii uficient de mari pentru a e%clude erorile e%perimentale. Deci ce.a e intampla cu '#impul' in acel /patiu+ .rand parca a confirme o (utada de acum 1000 de ani care pune ca: #otul e teme de #imp+ doar #impul e teme de Piramida;n e.emplu personal , mi,am fcut o piramida din electrozi de sudura) am orientat,o G,6 si am pus un mar in ea) in toamna& 1poi am uitat,o pe dulap asa cum era &&&& $norocul meu% (upa vreo luna 0umatate am descoperit,o& Earul era e.trem de parfumat) se simtea parfumul lui de la distanta , era acoperit cu un ulei responsa"il pentru mirosul lui& @n rest in stare "una&&& 6tau si ma gandesc) oare sfintii ale caror oase miros atat de "ine $parfumat% nu au trecut printr,o e.perimentare a unei energii de tip piramdal interioare AH :%