Apa structurata Cercetatorii de la Biotehnos au scos deja pe piata Armon, un produs natural din extracte de plante, apa structurata

si rasini, cu rezultate deosebite confirmate deja in cele mai grave arsuri. Un alt produs, Alflutop, a carui eficienta a fos t confirmata de zeci de cititori ai revistei "Formula As" (extract din animale m arine), a devenit deja speranta celor bolnavi de osteoporoza si de reumatism deg enerativ cronic, fiind incomparabil mai eficient, mai lipsit de toxicitate si ma i ieftin decat orice alt produs importat din Occident. Lista medicamentelor si, mai ales, a produselor cosmetice (Salvaderm, Trofigel, Crisol etc.) ar fi si mai lunga, daca Bancorex si alte foruri guvernamentale nu ar fi blocat de patru ani o investitie realizata in proportie de 90%. Ceea ce ar fi putut fi prima fabric a moderna de medicamente din Romania, risca sa devina in scurt timp o paragina, un morman de fiare ruginite. Milioane de dolari stau blocati din ratiuni birocra tice, fara a produce nimic. Probabil ca cineva are interes ca Romania sa devina cel mai mare importator de medicamente din zona. Altcumva, in anul 2001, cand ta ra noastra se va alinia exigentelor europene de calitate, actualele fabrici de m edicamente din Romania se vor inchide. Pana la noi ordine, Biotehnos rezista cat poate, cu o minuscula statie-pilot si un entuziasm care cu greu poate alina rea litatea. Parca suntem blestemati sa ne punem de-a curmezisul valorilor pe care ( inca) le mai avem. Resemnata si obosita, cercetarea romaneasca pare a-si astepta sfarsitul. Nicicand nu au plecat peste hotare atatea minti stralucite, olimpici internationali, inventatori, fizicieni, ingineri, matematicieni de exceptie. Ni meni nu pare sa observe acest exod de inteligenta. Atat cat poate, Biotehnos si tinerii sai cercetatori, ca si alte institute de cercetare, incearca sa reziste. In privirea lor intrezaresti, insa, intreg adevarul. Intrezaresti ultimele luci ri de speranta. "Reproducem doua forme de apa: una care stimuleaza si alta care inhiba procesul biologic" - Domnule profesor Ion Manzatu, studiati de peste 25 de ani structura apei. La c e concluzie ati ajuns? - Cele mai renumite institute de cercetari din lume incearca sa raspunda la acea sta intrebare. Din pacate, suntem inca departe de adevar. Nici pana astazi nu am reusit sa intelegem pe deplin secretele apei. Nici pana astazi nu avem o teorie satisfacatoare a ei. Sunt foarte multe enigme legate de apa. De pilda, cele mai importante celule ale organismului viu (Adn si Arn) au ca liant o apa sub forma de gheata (apa de hidratare). Destramarea acestei ape duce automat la distruger ea codului genetic. Actualmente, pe plan mondial se cheltuiesc sume enorme pentr u cercetarea apei. Noi am inceput aceste studii acum 25 de ani, cu mult inaintea altor tari cu pretentii. Am pornit de la o intrebare simpla: in ce masura apa d in sistemul biologic mai pastreaza caracteristicile apei din natura? Astfel, am ajuns repede la concluzia - confirmata si de altii - ca apa din celula vie are a lte proprietati. Mai mult chiar, exista o evolutie a ei. Daca in organismul nounascutului apa este alcalina, pe masura ce organismul imbatraneste, apa devine t ot mai acida. O alta intrebare pe care ne-am pus-o a fost daca apa obisnuita poa te fi modificata. Raspunsul a fost afirmativ. Secretul celulei vii este dependen t de fenomenele electrice. Practic, tot ce intra in celula trece printr-un camp electric transmembranar, deosebit de mare. Tensiunea dintre interiorul si exteri orul membranei este (in echivalent) de ordinul zecilor de mii de volti pe centim etru. Trecand peste mai multe detalii tehnice, neinteresante pentru cititor, am realizat celule artificiale carora le-am aplicat campuri electrice, modulate dup a nevoie. Astfel, am ajuns sa reproducem doua forme de apa: una care stimuleaza si alta care inhiba procesul biologic. Este exact ceea ce creeaza zilnic celula vie. Dumnezeu a pus in celula un mecanism extrem de simplu si de eficace: motor si frana. Cand celula scade energetic, se produce apa stimulatoare sau - cum ii spunem noi - apa St. Cand energia este in exces, apare apa inhibitoare sau apa I

. De fapt, toata viata este cladita pe acest principiu. - Ce rezultate practice a generat aceasta descoperire? - Rezultatele sunt incalculabile. Practic, apa structurata a revolutionat indust ria de medicamente si de cosmetice. Explicatia e simpla - spre deosebire de apa distilata (moarta energetic), apa structurata este cel mai bun transportor intra celular. In lume, cele mai renumite firme de medicamente au incercat doua metode : lipozomii si nanosferele. Nici unul din acesti doi transportori nu a dus decat la rezultate minime. De altfel, trebuie sa spun ca intreaga industrie cosmetica actuala este o enorma pacaleala, cata vreme produsele actioneaza doar asupra ef ectelor, nereusind sa patrunda in celula, acolo unde se produce adevarata regene rare. Metoda noastra, care foloseste apa structurata, este net superioara si nu intamplator, marele concern Est e Lauder ne-a cumparat licenta de fabricare dupa c e, in prealabil, cautase o apa cu asemenea proprietati in Japonia sau in America Latina. Noi, buturuga cea mica, am rasturnat carul cel mare. Faptul ca produsel e noastre au primit, recent, alte 6 medalii de aur si argint la Salonul de Inven tica de la Geneva, arata ca suntem pe drumul cel bun. Apa activa, structurata, este intr-adevar formidabila. Folosita de pilda in agri cultura, grabeste germinarea semintelor, aduce spor de greutate animalelor si ma reste considerabil imunitatea la cele mai diferite boli. Peste toate, prin apa s tructurata se deschide o noua cale, revolutionara, de prevenire a batranetii si de vindecare a unor maladii grele, cum este cancerul, cata vreme poate controla inmultirea celulelor. - Ati incercat sa mergeti cu cercetarea mai departe, sa faceti teste in clinicil e de oncologie? - Suntem prea mici pentru un razboi atat de mare. Fara sprijin nu putem face nim ic. Dimpotriva, lumea stiintifica si medicala ne trateaza inca prin indiferenta si zambete. - Totusi, din scrisorile primite la redactie am inteles ca oamenii isi fabrica s inguri aceasta "apa vie". - Am auzit si eu, asa cum am auzit ca tratamentul ar fi dat rezultate spectaculo ase in unele cancere, afectiuni renale, reumatice etc. E de precizat ca cei in c auza folosesc o instalatie primitiva, usor de realizat. E vorba de doi electrozi , o sursa de curent continuu, un saculet pentru colectarea apei acide (la plus) si un vas obligatoriu de plastic (la minus) pentru apa energizata in acest fel. Desi are anumite calitati, nu e o apa structurata cu adevarat. Se obtine usor, i n sapte minute de fierbere, dar are o multime de inconveniente: puritatea apei l asa de dorit. Din electrozi ies ioni nedoriti, apa se destabilizeaza repede, in cateva ore. - De ce nu o comercializati dvs.? De ce nu va faceti mai multa publicitate? - In primul rand, nu ne hazardam sa comercializam apa structurata ca atare, pent ru simplul motiv ca poate fi usor contrafacuta, iar noi nu avem forta de a urmar i reteaua de distributie. In al doilea rand, pe noi nu ne intereseaza publicitat ea. Preferam sa lucram cu colegii americani, sa fim recunoscuti de forurile mond iale - cum e Salonul de Inventica de la Geneva si cele mai importante reviste de specialitate din lume - si sa ne aparam inventiile cu brevete solide. In Sua, i n Asia, in America Latina, in tara, desfacem destule produse (cum ar fi Armon pentru arsuri, Alflutop - pentru osteoporoza sau reumatism degenerativ), dar va spun sincer ca ma simt foarte mahnit. Prea am fost atacat din toate partile. In 8 2, am fost pus la zid cu "meditatia transcedentala", in 81, brevetul a fost furat de la Osim de catre rusi. Dupa 89, Bancorex, d-l Temesan si urmasii sai mi-au bl ocat o linie industriala de productie de medicamente, realizata in proportie de

90%. Acum, dosarul zace la Avab, asa cum zac si ruginesc utilaje ultramoderne in valoare de 10 milioane de dolari. Peste toate aceste oprelisti, cel mai dureros pentru mine, care am refuzat in mai multe randuri oferta mai multor universitat i americane, este dispretul lumii stiintifice romanesti fata de acest domeniu si indiferenta criminala a tuturor guvernelor de pana acum fata de cercetare. Am o bosit sa mai lupt, sa atrag atentia, sa dau interviuri. Daca acum incalc legaman tul de tacere, este pentru ca am o prea mare admiratie pentru ziarul dvs., "Form ula As" fiind cea mai serioasa si mai europeana revista din Romania. "Avem o politica iresponsabila si antinationala in domeniul cercetarii. Toti oli mpicii internationali se stabilesc in Sua. Toti oamenii de valoare pleaca in Occ ident" - Parca e un blestem sa ne ignoram propriile valori. - Ignorand cercetarea, ne amanetam, de fapt, viitorul. La ora actuala, cercetare a romaneasca e la pamant. Daca in urma cu cativa ani la Osim se inregistrau 5000 -6000 de inventii, acum numarul lor a scazut sub 1000. Avem o politica iresponsa bila si antinationala in acest domeniu. Urmarea e ca aproape toti oamenii de val oare pleaca in Occident. Ing. Petre Buleci, inventatorul unui procedeu revolutio nar de sudare la rece a arborilor cotiti, a disparut, in timp ce inventiile sale exceptionale zac la Osim, cu praful pe ele. La fel s-a intamplat cu ing. Gheorg he Lucaci de la Timisoara, autorul unor noi tehnici de recuperare a petrolului. Ce s-a ales de grupul medicilor format prin 76- 80? Unde sunt noile produse medicam entoase propuse de acesti medici? In afara unor articole laudative din presa, cu ce a fost ajutat marele inventator ing. Iustin Capra, cel care a inventat in 56 aparatul individual de zbor, aparat furat de catre americani? Noi nu suntem in s tare sa ne batem pentru o mostenire exceptionala: tehnica de foraj la mare adanc ime creata de catre ing. Bazganu, care i-a invatat pe americani in 1930 sa forez e la peste 6000 de metri adancime. Bazganu a lasat statului roman drepturile sal e de autor si, daca am castiga procesul, statul roman ar fi acum ultrabogat, nem aiavand nevoie de nici o transa Fmi. E vorba de multe miliarde de dolari. - Nu cumva dramatizati situatia? Din cate se vede, in Romania apar mereu tineri de valoare. - Apar, intr-adevar, dar pleaca imediat ce se afirma. E foarte grav ce se intamp la. Toti olimpicii internationali se stabilesc in Sua. Nicaieri nu vad vreo reac tie. Clasa noastra politica se poarta cu totala indiferenta fata de valorile nat ionale. E tot mai limpede ca, daca Romania va pierde cercetarea, va ramane fara coloana vertebrala, fara statul major care este inteligenta creativa. Pentru ast a ne vor blestema urmasii. Nici eu nu stiu ce se mai poate face. La firma noastr a, 80% din cercetatori o reprezinta cei tineri. In doi ani am pierdut deja 30 di n ei. Pur si simplu nu am ce sa le ofer: toate calculatoarele noastre sunt invec hite, de trei ani nu am mai achizitionat nici un utilaj nou, investitiile ne sun t blocate, iar salariile sunt de mizerie. De curand, am fost intr-un laborator d e cercetari din Kenya. Am ramas mut de invidie. In Romania nu gasesti ceva asema nator. Cum poti sa faci cercetare cu aparate vechi de 10-20 de ani? Cum poti sa faci ceasuri elvetiene cu unelte de fierar? Cu adevarat, in cercetare mai lucrea za la noi aproximativ 10.000 de specialisti din peste 200.000 cati erau acum 10 ani. Sa le asiguram conditii decente, inclusiv un salariu pe masura, si apoi sa le cerem performanta. Din pacate, cata vreme industria romaneasca e la pamant, n ici cercetarea nu poate sa arate mai bine, nu poate fi competitiva sau performan ta. - Totusi, ceva trebuie facut. - Chiar daca ne plangem, nu abandonam lupta. Cu micile noastre resurse continuam cercetarile si deja pot sa va spun, in premiera absoluta, ca in ziua eclipsei a m facut niste experimente unice, studiind interactiunea dintre mediul lichid, ca

mpul electric si campul gravitational. Astfel, am pus in evidenta cum in timpul eclipsei greutatea unui corp scade si creste la loc. Suntem bucurosi pentru ca s untem in pragul unei mari descoperiri. Omul, pe masura ce imbatraneste, acumulea za o serie de ioni de deuteriu. Nimeni insa nu a studiat atent interactiunea ape i structurate cu biologicul, neglijand un alt tip de apa (o apa cu magnetism spe cial) care, impreuna cu deuteriul, conduce la imbatranire rapida. Nu ne interese aza zambetele superioare ale unor academicieni, incercarile de jignire venite di n partea oamenilor politici (e drept, putini la numar), care ne acuza ca vrem ba ni pentru a studia apa de ploaie. Noi ne vedem in continuare de munca. Nu avem f onduri prea mari, dar avem idei si inteligenta. Daca am ramas in tara, refuzand oferte incomparabil mai tentante, asta e pentru simplul fapt ca e nevoie de noi aici mai mult decat oriunde. E usor sa-ti afisezi sentimentele patriotice. Mai g reu e sa o arati in fapte, chiar daca - din cand in cand - te apuca furia si leh amitea, cazand trecator in disperare.