LUCRARE PRACTICA PENTRU EXAMENUL DE ATESTARE PROFESIONALA

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN IN AGRICULTURA

TEMA LUCRARII:

COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR LA SFECLA DE ZAHAR

PLANUL TEMEI
2

I Argument II Importanta culturii III Tehnologia de cultura la sfecla de zahar III.1Lucrarile solului III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor III.2 Fertilizarea III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar III.3 Rotatia si asolamentul III.3.1 lante care au boli si daunatori comuni III.! "amanta si semanatu III.# Lucrari de ingri$ire III.#.1%oli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar III.#.2 "ubstante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor III.#.3&asini'unelte'util$e folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar III.( Recoltarea si productii I) *oncluzii ) %ibliografie

I Argument

"fecla de zahar este planta care asigura in e+clusi,itate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga -uropa entru agricultura "fecla de zahar ' necesita lucrari speciale de pregatire a terenului' intretinerea culturilor si a,and un aparat radicular profund ' este necesara la intocmirea asolamentelor agricole . . rin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar 'cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu.se noi materii nutriti,e folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla . .-fectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei' se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament . ."fecla de zahar introdusa in asolament a,and o perioada de ,egetatie lunga' da posibilitatea gospodariilor agricole sa.si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura . ./e la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica' rezulta produsele secundare 0 frunzele cu cotletele' borhotul si melasa ' nutreturi foarte pretioase pentru animale . ."fecla de zahar se poate culti,a special si pentru animale' folosindu.se cu succes in hrana acestora . ./e la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de ,ar' ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase' acide si chiar ca ingrasamant. Industrie rin culti,area sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei zaharului. - 1aharul si melasa' ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei alimentare ca0 patiserie si bauturi alcoolice. entru hrana animalelor - "copul principal pentru care se culti,a sfecla este acela al fabricarii zaharului. - "fecla fiarta poate ser,i la fabricarea de siropuri si marmelade' iar prin uscare si macinare se poate folosi la prepararea de pra$ituri sau turta dulce. - /intre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la unitatea de suprafata. entru economia tarii - /in cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante ,enituri de catre stat prin e+portul de zahar' de borhot uscat si de melasa. - /e asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in prelucrarea sfeclei de zahar. /at fiind moti,ul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni' este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. ezinta incon,enientul ca necesita forta de munca ''iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta2 Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absol,enti care ,or lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.

II. IMPORTANTA CULTURII "fecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului' unde din 1334g radacini cu 156 zahar se pot obtine 13.11 litri alcool absolut. Frunzele si cotletele care reprezinta !3.!#6 din recolta totala a sfeclei de zahar' se utilizeaza ca fura$ ,erde' murat sau uscat' in alimentatia taurinelor a,and o ,aloare fura$era apropiata de cea a porumbului pentru masa ,erde. Importanta deosebita au si rezidurile industriale0 melasa' taiteii si namolul de la filtrele presei care rezulta in urma e+tragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat. &elasa ce rezulta sub forma unui lichid ,ascos de culoare brun' reprezentand !.#6 din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si a,and un continut de #36 zahar' 236 substante organice nezaharate' 136 saruri minerale si 236 apa' are largi utilizari in primul rtand pentru e+tragerea in continuare a zaharului' sau pentru fabricarea alcoolului etilic' a butanolului' a acetonei' a dro$diei alimentare' acidului citric sau in producerea industrtiala a fura$elor concentrate. Taiteii proaspeti' murati sau uscati' constituie un continut de 72'#6 *83*a si 2'1#6 &g 98:; din substanta uscata este un ,aloros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura. "fecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensi,itate economica a unitatilor culti,atoare.

III.1 LUCRARILE SOLULUI "fecla de zahar' formand ma$oritatea' productiei principale in sol' pentru realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana' are ne,oie de un sol bine maruntit si ni,elat la suprafata' afanat pe strat cat mai adanc' in scopul de a fa,oriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii. e solurile superficiale afanate cu te+tura mai argiloasa apare frec,ent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negati, atat asupra produtiei' cat si a ,alori ei tehnologice . In tara nostra utilitatea e+ecutariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea de 23.33cm' in functie de starea umiditati solului. /upa premergatoarele tarzii 9porumb ' floarea soarelui; aratura ,a fi precedata de o discuire energica facuta perpendicular pe directia randurilor' pentru a marunti cat mai bine resturile culturii de baza .Aratura in acest caz ,a fi e+ecutata la adancimea de 2#.33cm ' in agregat cu grapa stelata. -+ecutarea araturi de baza la peste 33cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de baza efectuate la 2#.33cm adancime ,ara sau toamna ,or fi ni,elate prin grapare. Lucrarile solului de prima,ara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinati, de sol pe adancimea de !.# cm. In functie de te+tura si tasarea solului pregatirea patului germinati, se e+ecuta astfel0 . e solurile alu,iale si cernoziomuri se ,a folosi combinatorul format din grapa cu colti rigizi' grapa elicoidala si ta,alugul inelar usor. . e solurile mai argiloase si tasate' combinatorul ,a fi alcatuit din ,ibrocultor' grapa elicoidala si ta,alug inelar. rin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma a stratului germinati, si o maruntire foarte buna a solului 9<3.<(6 bulgari sub 2'# cm;. Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei de zahar. Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11.12 cm adancime' fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma' determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

III.1.1 IMPORTANTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA COMBATERII BOLILOR SI DAUNATORILOR &i$loacele de combatere a bolilor si daunatorilor sfeclei de zahar le putem imparti in cinci categorii si anume0 a; &i$loace agrofitotehnice = din care fac parte0 .*rearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor' folosindu.se practica de ameliorare. Aplicare tuturor masurilor agrotehnice rationale concretizate in agrocomple+ul /a4uceae, >ostace,.?iliams. In primul rand' folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a plantelor ne dau posibilitatea sa e,itam inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol. -+ecutarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul daunatorilor si parazitilor si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dez,olte repede. Respectarea epocii optime de semanat' de asemenea' da posibilitatea semintelor sa incolteasca repede si la timp' plantele a,and timp sa se dez,olte mai repede' sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar mare. b; &i$loace mecanice de combatere.
(

rinderea si strangerea daunatorilor cu a$utorul capcanelor si santurilor' a curselor si a diferitelor dispoziti,e. c; &i$loace fizice = cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor patogeni care se transmit prin samanta. d; &i$loace biologice de combatere = se bazeaza pe folosirea animalelor si microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii' pitigoii' codobaturile' ciorile etc. distrug un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei. e; &i$loacele chimice de combatere *onstau in folosirea difertelor substante to+ice pentru distrugerea daunatorilor si parazitilor ,egetali. /upa efectul pe care il au asupra daunatorilor' insecticidele se impart in0 insecticide de ingestie' de contact si de respiratie. reparatele folosite contra parazitilor ,egetali poarta numele de fungicide. Acestea se prepara din substante minerale cat si organo.minerale sau organice. Atat insecticidele cat si fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.

III. FERTILIZAREA
5

"istemul radicular profund' folia$ul bogat si perioada de ,egetatie lunga' asigura sfeclei pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica' fiind in acelasi timp o planta foarte mare consumatoare de elemente nutriti,e din sol' in functie de conditiile pedoclimatice. La sfecla de zahar se disting trei perioade nutriti,e pri,ind necesarul elementelor nutriti,e accesibile plantei0 .La aparitia perechii a doua si a treia de frunze. .La inceputul ingrosarii radacinii 913.33 iulie;. .In perioada tubelizarii si acumularii intense a zaharului 9iulie.august;. Repartizand pe luni de ,egetatie ale sfeclei' absortia cantitatilor de N > se prezinta astfel0 .Azotul = are rol important mai ales in prima $umatate a perioadei de ,egetatie a sfeclei contribuind la cresterea masei si suprafetei foliare. .Fosforul = fa,orizeaza cresterea radacinilor' participa in procesele di,iziunii celulare' la imbunatatirea calitatii tehnologice si a continutului de zahar' accelerand cresterea si maturizarea sfeclei. In anul al doilea' fosforul fa,orizeaza formarea si maturizarea mai uniforma a semintelor. . otasiul = fa,orizeaza sinteza' migrarea si acumularea hidratilor de carbon' intensitatea fotosintezei' absortia apei si a substantelor minerale din sol' neutralizarea acizilor organici' numarului ramificatiilor absorbante ale radacinilor laterale. .*alciul = participa la formarea membranelor celulare si la neutralizarea unor acizi organici 9de e+emplu acidul o+alic;. /intre microelemente retine atentia borul' care in cazul sfeclei are un rol catalizator in migrarea si acumularea zaharului si in imprimarea rezistentei la unele boli. Aplicarea ingrasamintelor -+perientele e+ecutate in tara noastra si in strainatate atesta posibilitatea sporirii insemnate a productiei de radacini si zahar a sfeclei pe toate tipurile de sol prin fertilizare. @unoiul de gra$d = prin mineralizarea sa treptata contribuie atat la imbunatatirea insusirilor biofizice si chimice ale solului cat si la satisfacerea continua cu elemente nutriti,e a sfeclei ceea ce asigura sporirea semnificati,a a productiei de zahar la hectar. Ingrasamintele chimice' asa cum demonstreaza rezultatele numeroaselor e+periente e+ecutate in diferite localitati si conditii pedoclimatice din tara noastra pe o perioada lunga de ani' asigura la sfecla pentru zahar sporuri de productie cel putin egale cu cele obtinute prin fertilizarea cu gunoi de gra$d. Fertilizarea in conditii de irigare. In conditii de irigare' sfecla de zahar ,alorifica mai mult decat eficient ingrasamintele administrate ceea ce se concretizeaza prin realizarea unor sporuri de productie superioare celor obtinute in conditiile culturii neirigate.

III .1 FERTILIZAREA INTEGRALA CU AZOT SI BOLILE SFECLEI DE ZAHAR

<

entru stabilirea dozelor optime de ingrasaminte azotate trebuie ce trebuie aplicate sfeclei la unitatea de suprafata' in conditii naturale' pentru a obtine productii cat mai mari si de buna calitate s.au facut numeroase e+periente in camp. e baza rezultatelor obtinute se recomanda pentru sfecla de zahar dozele de (!.7( 4gAha azot' iar in cazul cand se administreaza si balegarul de gra$d se recomanda 32.(! 4gAha azot. roductia de sfecla sporeste abia la doza de !< 4g azot la hectar' iar procentul de zahar scade cu 3'2 si 3'(6 la dozele de 32 si !< 4g azot la hectar' scazminte in general mari comparati, cu sporul de productie. In ceea ce pri,este efectul ingrasamintelor azotate asupra continutului de zahar' literatura de specialitate citeaza urmatoarele rezultate medii de la sapte campuri e+perimentale e+ecutate pe diferite tipuri de soluri0 Ingrasamant 9azotat;0 4gAha corespunde la 4gAha "8!9N:!;2 1aharul scade cu B &elasa sporeste cuB *antitatea de zahar ce se pierde !3 233 96; 3'33 3'13 3'1( <3 !33 96; 3'23 3'22 3'!2 123 (33 96; 3'!! 3'!2 3'<(

rocentul de zahar scade foarte putin la dozele de !3 si <3 4g de azot la hectar' cantitatea de melasa creste de la 3'136 la 3'!26' iar zaharul ce se pierde atinge 3'<(6. ri,itor la efectul ingrasamintelor asupra calitatii tehnologice a sfeclei' intr.o e+perienta e+ecutata pe un sol lutos cu diferite doze de ingrasaminte azotate' s.au obtinut urmatoarele rezultate0 Insusiri studiate 1ahar 6 B *oeficient de puritate 6 Azot total 6 Neingrasat 17'23 <7'<3 3'1! /ozele de ingrasamant azotat 133 233 333 17'3# 17'!# 17'3# 73'33 73'33 73'23 3'13 3'1! 3'1! 4gAha !33 17'33 73'33 3'1#

/atele ne arata ca la doze crescande de azot' procentul de zahar creste cu 3'2# la ,arianta cu 233 4g de azot la hectar' apoi scade' dar ramane superior ,ariantei neingrasate. *oeficientul de puritate creste de asemenea si se mentine aproape acelasi la toate ,ariantele ingrasate. *ontinutul de azot total practic este acelasi ca la ,arianta neingrasata. *oncluzii pri,itoare la folosirea si efectul ingrasamintelor azotate. . entru tipurile de soluri din tara noastra se recomanda pentru sfecla de zahar 33.!# 4g N la ha. ./intre ingrasamintele azotate' cele mai importante sunt0 azotatul de sodiu cu 1#'#. 1(6 NC azotatul de calciu cu 1!'#6 N D 2<6 o+id de calciuC azotatul de amoniu cu 33.3#6 azotC nitrat de amoniu cu sulfat de amoniu = cu 256 N din care 2A3 azot amoniacal si 1A3 azot nitricC ureea cu !(6 azotC cianamina de calciu cu 1#.1<.2#6 N D ##.(36 o+id de calciu. Folosirea acestor ingrasaminte se face dupa cum urmeaza0 EAzotatul de sodiu = fiind un ingrasamant solubil si azotatul pe care il contine fiind in forma asimilabila pentru planta' se foloseste $umatate cu una doua zile inainte de semanat si cealalta $umatate in doua sau trei reprize in timpul ,egetatiei sau se foloseste in cantitate de 13 4g azot la semanat si restul in timpul ,egetatiei. /eoarece sodiul din azotatul de sodiu are efect nefa,orabil in special asupra solurilor grele' fa,orizand formarea scoartei' se
7

recomanda sa se dea cel putin in doua reprize' mai ales ca sodiul influenteaza fa,orabil procesul de fotosinteza. EAzotatul de calciu = se recomanda pe solurile grele' acide mai mult in timpul ,egetatiei' in doua reprize. e solurile usoare unde e+ista pericolul de spalare se recomanda sa se dea in mai multe reprize. EFreea = este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in azot'dar se foloseste rar' fiind prea scump. "e da inainte semanatului sau in timpul ,egetatiei. E*ianamida de calciu = se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se pierde azotul. Nu se ,a incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de azot. Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se faca numai dupa ce s.a studiat reactia solului respecti,.

III.! ROTATIA SI ASOLAMENTUL

13

"fecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul de,reme' astfel incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo.minerale. In aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. *ele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna' in special graul de toamna' deoarece acesta' eliberand terenul de,reme permite o buna pregatire a terenului in ,ara si in toamna. *artoful si inul constituie de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci. *ele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna' leguminoasele anuale si cartoful in zona fa,orabila acestuia. Nu se recomanda culti,area sfeclei de zahar dupa porumb' floarea soarelui' canepa' o,az' plante din familia crucifere 9rapita' mustar; si nici *henopodiaceae deoarece e+ista pericolul raspandirii unor daunatori comuni. Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul' iarba de sudan si nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa' cat si suprafete ocupate cu culturi succesi,e' sfecla de zahar nu trebuie culti,ata nici dupa ea insasi din cauza infestarii terenului cu di,ersi daunatori' printre care foarte periculosi sunt nematozii' gargarita sfeclei' ratisoara. "fecla poate re,eni pe acelasi teren dupa patru ani' daca solul nu a fost infestat cu nematoizi' sau dupa sase ani dupa infestari puternice. Asolamentele speciale folosite rotatiei de !.# ani sunt0 .pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de ! ani cu urmatoarele relatii0 "fecla de zahar' porumb' leguminoase anuale' cereale de toamna sau0 "fecla de zahar' porumb' floarea soarealui' cereale de toamna. .pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele relatii0 "fecla de zahar' orzoaica cu trifoi' cartof ori un asolament de # ani cu urmatoarele relatii0 "fecla de zahar' orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa' trifoi' cartofi' grau de toamna. TA%-L- *F A"8LA&-NTAsolament pe 3 ani AnulAsola 1 2 3 Asolament pe ! ani AnulAsola 1 2 3 ! Asolament pe # ani AnulAsola 1 1 sfecla 2 mazare
11

1 sfecla in porumb

2 in porumb sfecla

3 porumb sfecla in

1 sfecla fasole porumb sfecla

2 lucerna lucerna lucerna lucerna

3 fasole porumb sfecla fasole

! porumb sfecla fasole porumb

3 in

! fasole

# porumb

2 3 ! #

mazare in fasole porumb

In fasole porumb mazare

fasole porumb sfecla in

porumb sfecla in fasole

sfecla mazare sfecla porumb

Asolament pe ( ani AnulAsola 1 2 3 ! # 1 lucerna mazare in fasole porumb 2 mazare in fasole porumb lucerna 3 in fasole porumb lucerna mazare ! fasole porumb lucerna mazare in # porumb lucerna mazare in fasole

III. !.1 PLANTE CARE AU BOLI SI DAUNATORI COMUNI

12

lante care au in comun boli si daunatori comuni cu cei ai sfeclei de zahar sunt0 )ita de ,ie = mana Tomatele = mana *astra,eti = mana orumbul = furarioza epeni ,erzi' pepeni galbeni = furarioza *artoful = furarioza Tutun = caderea plantutelor *eapa = mana Tomatele = fainarea )ita.de.,ie = fainarea &arul = fainarea Ardeiul = fainarea Agrisul = fainarea *apsunul = fainarea *ereale = fainarea Afide Tutunul omi fructiferi *artof %uha )arza @argarita orumb "alcie 8rez aduchele *artof Tutun *astra,eti )inete uricele ar )iermi &ar orumb run floarea soarelui grau sorg grau mar tutun floarea soarelui

legume cereale

mar prun piersic legume

ardei ,arza tomate

III." SAMANTA SI SEMANATUL

13

"amanta' ''mama elita2 pentru semanat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii fi+ate prin stasul semintei de sfecla de zahar0 puritate 7<6' corpuri straine 26 9din care ma+imum 23 de seminte din alte plante si ma+imum 13 seminte de buruieni la 1 4g samanta;' germinatia <36 si umiditatea 136. "emanatul se face in epoca I' urgenta a II.a si anume in momentul in care temperatura este de !.# grade *elsius. "emanatul se face fie cu masina combinata pentru ingropatul ingrasamintelor minerale fie cu orice masina de cereale' modificata. /istanta intre randuri este de 33.!3 cm chiar si mai mult daca ,rem sa mecanizam lucrarile de intretinere ale culturii. Adancimea de semanat sa nu fie mai mare de 3 cm in solurile grele si de ! cm in solurile usoare. *antitatea de samanta la hectar este de 1(.23 4g. *and semanatul se face la distanta de peste !3 cm intre randuri' se seamana 1( 4g la hectar' iar la distante mai mici de !3 cm se seamana 23 4gAha. "amanta necesara insamantarii se primeste de la institutiile care produc samanta ''mama elita2' in saci plombati' care nu se deschid decat in momenmtul semanatului. entru ca semanatul sa se faca in conditii bune si fara gresuri' se ,a supra,eghea in permanenta daca tuburile masinii de semanat arunca samanta normal si daca nu s.au infundat cu pamant. *ele mai bune masini de semanat sunt cele combinate' adica masinile ce ingroapa in acelasi timp cu samanta si ingrasamintele minerale' precum si cele care au fi+ate in urma tuburilor de semanat ta,aluguri de presat pamantul numai pe randurile semanate. /aca masina de semanat nu are ta,alugi' se leaga de ea o grapa lantata sau grapa de maracini.. entru a grabi rasaritul' se poate folosi un ta,alug inelar' crestat sau stelat' dupa care urmeaza o grapa usoara de fier.

III.# LUCRARI DE INGRI$IRE

1!

In momentul semanatului' se recomanda ca in samanta de sfecla sa se adauge samanta de canepa' orz etc care rasarind mai de,reme ca samanta de sfecla' marcheaza randurile' in care se poate aplica de timpuriu ''prasila oarba2. rasila oarba se face la adancimea de 2.3 cm manual sau cel mai bine mecanic daca distanta dintre randuri este mai mare. In dreapta si stanga randurilor se lasa neprasit un spatiu neprasit un spatiu de !.# cm' cu scopul de a nu deplasa plantele de la locul lor si de a impiedica patrunderea uscaciunii la radacina plantelor. In schimb se pli,esc buruienile aparute pe randuri. In momentul cand sfecla a inceput sa.si formeze a doua pereche de frunze ade,arate' se face buchetatul si raritul ca si la sfecla culti,ata pentru fabrica de zahar. Raritul se face la distanta de 13.1# cm planta de planta' lasandu.se plantele mai bine dez,oltate si cdare au cotiledoanele indreptate spre spatiul dintre randuri. In acest moment se e+ecuta si completarea gaurilor prin transplantare. /upa rarit' se da imediat o prasila manuala sau mecanica si se ,a face ,erificarea raritului' astfel ca la cuib sa ramana o singura planta. In multe tari raritul semincerilor nu se recomanda' cu scopul de a obtine un numar cat mai mare de seminceri la unitatea de suprafata si pentru a planta in anul urmator o suprafata cat mai mare. rin acest sistem de cultura se pot planta pana la 1# ha cu seminceri de pe un hectar semanat cu ''mama elita2. La fiecare prasil adancime de afanare a terenului se mareste treptat astfel ca ultima prasila sa a$unga la circa 5.< cm. In regiunile cu ploi abundente' adancimea prasilei se poate face pana la 13.12 cm. rasilele se e+ecuta mai adanc intre randuri si mai superficial in apropierea randurilor' pentru a nu taia radacina semincerilor. *atre timpul de acoperire a inter,alelor dintre randuri se poate prasi mai adanc.

III.#.1 BOLI SI DAUNATORI PREZENTI IN CULTURA SFECLEI DE ZAHAR

1#

%& B'()(e r%*%+)n)). ' utregaiul coltilor si plantutelor de sfecla2 = aceasta boala se manifesta pe coltii sfeclei inainte de rasarit cat si pe radacina acesteia pana cand apar primele trei.patru frunze. lantele bolna,e sunt atacate de microorganisme si anume0 homa betal si Frn4el' Gthium de %arGanum' AphanomGces be,is de %G' &aniliopsis Aderholdi Ruhl' %acillus )ulgaris' &igula etc. Aceste microorganisme traiesc in pamant. -le nu pot pro,oca boala fara o slabire prealabila a plantelor' datorita factorilor amintiti mai sus. *iuperca hom betal ataca si partile aeriene ale plantelor din care cauza boala poate fi transmisa prin samanta. E utregaiul uscat al ,arfului radacinii 9gonoza bacilara sau bacterioza sfeclei ; E utregaiul inimii sfeclei = in caz de seceta' sfecla incepe sa fie atacata de microorganisme' in special de &icosphorela tabifica' rill etc. E utrezirea ,ioleta a radacinii sfeclei de zahar 9Rizoctonioza;. ERaia radacinii sfeclei. E*ancerul radacinii sfeclei. ETuberculoza radacinii sfeclei. E utregaiul de siloz al sfeclei. ,& B'()(e -run.e('r *e /-e+(%. E&ozaicul frunzelor. E utreziciunea 9inegrirea; frunzelor sfeclei. E*ercosporioza 9patarea frunzelor;. E&ana frunzei de sfecla. ERugina sfeclei. +& D%un%t'r)) r%*%+)n)). E*arabusul de mai E)iermele sarma 9Agriotos lineatus;. ENemotozii' ,iermele sarma sau Filo+era sfeclei 9:eterodera "chachtii;. E*oropisnita E&iriapodul 9"ullus gutullatus;. *& D%un%t'r)) %n)m%() %) -run.e(''r /) +'(etu(u) /-e+(e). E%uha semanaturilor 9Agratis -u+oa;. E&olia sfeclei E"oarecii de camp E uricii de pamant sau de frunze E@andacul testos E@andacul negru al sfeclei E&usca sfeclei E losnita frunzei sfeclei 9 iesma gradrata;. E@argarita porumbului sau ratisoara E@argarita sfeclei E aduchii de frunze.

METODE DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR

1(

re,enirea atacului daunatorilor se poate face in culturile ,egetale sau in depozite. In culturile ,egetale' pre,enirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena culturala si masuri de carantina. rin carantina se intelege totalitatea masurilor care se iau pentru preintampinarea patrunderii unor daunatori periculosi pe teritoriul tarii. *ombaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode0 Agrotehnica &ecanica *himica %iologica Integrata 9lupta integrata;. E*ombaterea prin metoda agrotehnica se face prin0 folosirea asolamentului' lucrarile solului' semanat plantat. E*ombaterea prin metoda mecanica E*ombaterea prin metoda chimica. "ubstante de combatere0 Nematocide = in combaterea ,iermilor de pamant Insecticide = combaterea insectelor Acaricide = combaterea acarienilor *or,icide = combaterea ciorilor Rodenticide = combaterea soarecilor' sobolanilor entru a a$unge la daunatori' aplicarea lor se face in mai multe moduri0 Tratarea semintelor inainte de semanat. Tratarea solului in care se ,a face cultura Tratarea culturii prin stropire sau prafuire se face cu masini de stropit sau prafuit terestre sau montate pe a,ion sau elicopter. Asezarea de momeli to+ice la galeriile rozatoarelor

III.#.

SUBSTANTE FITOFARMACEUTICE FOLOSITE

15

LA COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR I..FUNGICIDE 1) FFN@FRAN 8: #3? = combate mana sfeclei = !'3 4gAha 2) T:I8)IT = combate fainarea sfeclei de zahar = #'3 4gAha 3) %R-"TANI/ #3 = combate cercosporioza sfeclei = 3'# l p.c.Aha in !33l apa 9se aplica s straturi la un inter,al de 21 de zile;. 4) /IT:AN- 5#?( = combate putregaiul uscat al sfeclei = <'3 4gAtona de samanta' combate fuzerioze = <4gAt de samanta. 5) /IT:AN- &.!# = combate putregaiul uscat al sfeclei = <'3 4gAt de samanta' combate fuzerioze = <'34gAt de samanta. 6) TIRA/IN 53 )" 9tiram 536; = hspora b$olrlingii = combate putregaiul uscat al sfeclei de zahar = <'34gAt de samanta. Gtium spp = caderea plantelor = <'34gAt de samanta = combate fuzerioza = <'34gAt de samanta. 7) )8N/81-R 9mancozeb <36;= combate putregaiul uscat al sfeclei = <'34gAt de samanta' combate furarioza = <'34gAt de samanta. 8) )8N/81-R 5# /@ 9mancozeb 5#6; . = combate putregaiul uscat al sfeclei = <'34gAt de samanta' combate furarioza = <'34gAt de samanta. 9) %A)I"TIN /F 9cobabedazin #36; = impiedica cercosporioza = 3'34gAha 10) %A)I"TIN #3? 9corbedazin #36; = combate cercosporioza sfeclei de zahar = 3'#4gAha 11) %A)I"TIN FL 9corberazim #33 gAl; = combate cercosporioza sfeclei = 3'3 lAha 12) %-NLAT- #3 ? 9benomil #36; = combate cercosporioza sfeclei = 3'3 4gAha 13) /-R8"AL #3 "* 9corbedazin #36; . combate cercosporioza sfeclei = 3'3 lAha 14) /-R8"AL #3 ? 9corbedazin #36; . combate cercosporioza sfeclei = 3'3 4gAha 15) >8LFF@8 2# "* 9corbedazin 2#6; . combate cercosporioza sfeclei = 3'(.3'7 lAha 16) R-)I*FR (35 "L = 9(35gAl propanocorb din clorhidrat de propanocorb; = 23lD('34g TIRA/INAt de samanta. 17) T8 "IN 53 F 9tiofanat metil 536; . combate cercosporioza sfeclei = 3'34gAha 18) T8 "IN &53? 9tiofanat metil 536; . combate cercosporioza sfeclei = 3'34gAha 19) T8 "IN & FL) 9tiofanat metil !36; . combate cercosporioza sfeclei = 3'#.1lgAha 20) %RA)8 #33 "* . combate cercosporioza sfeclei = 1.2lAha 21) &H*8@FAR/ #33 "* . combate cercosporioza sfeclei = !lAha 22) AR8N IL3#3 -" = combate mana la sfecla de zahar = !lAt de samanta 23) %AH*8R 333-* = combate fainarea sfeclei = 2lAha 24) I& A*T 12# "- = combate cercosporioza sfeclei = 3'#lAha' combate fainarea sfeclei 3'#lAha 92 trat; 25) FN*: !3-* . combate cercosporioza sfeclei = 3'2lAha 26) "*8R- 2#3 -* . combate cercosporioza sfeclei = 3'3lAha' combate fainarea sfeclei = 2 trat in 333l apaAha 27) TILT 2#3*-R) . combate fainarea sfeclei = 3'3lAha 28) "F&I <12# ? . combate cercosporioza sfeclei = 3'#4gAha 29) TILT 2#3-* . combate fainarea sfeclei = 3'3lAha 30)TA*:I@AR-N 53? = impiedica caderea plantutelor = (4gAt de samanta 31) AL-RT = combate cercosporioza sfeclei = 3'#lAha' combate fainarea sfeclei = 3'#lAha 32) ALT8 *8&%I !23 . combate cercosporioza sfeclei = 3'#lAha 33)%R-"TAN (3? . combate cercosporioza sfeclei = 3'#4gAha
1<

34) RIA" 333-* . combate cercosporioza sfeclei = 3'3lAha' combate fainarea sfeclei de zahar . 3'3lAha 35) -NN"F* " . combate cercosporioza sfeclei = 5lAha 9in 333 l de apa;' combate fainarea sfeclei de zahar = 5lAha in 333l de apa 36) TAN@8 . combate cercosporioza sfeclei = 3'5#lAha 37) TAN@8 "F -R . combate cercosporioza sfeclei = 1 lAha trat' combate fainarea sfeclei de zahar = 1lAha trat. 38)TIRA&-T (3 T" = combate rioctonioza sfeclei de zahar = # 4gAt de samanta' combate fuzorioza = #4gAt de samanta 39) >A"F&IN 2? . combate cercosporioza sfeclei = 24gAha 40) >A"F&IN 2L . combate cercosporioza sfeclei = 24gAha 41) )ALI/A*IN 3" = combate putregaiul uscat al sfeclei = 3 lAt de samanta' combate caderea plantutelor = 3 lAt de samanta' combate rictonioza = 3 lAt de samanta. II..INSECTICIDE 1& *AR%-T8I 35*- = pentru combaterea afidelor = 3'< lAha & /FR"%AN !<3-* = combate gargarita sfeclei = 1'# lAha' combate gargarita frunzelor de porumb = 1'# lAha' combate buha ,erzei = 1.# lAha' combate buha goma = 1'# lAha. !& L-%A)*I/ #3-* = combate gargarita sfeclei = 1 lAha' combate ratisoara plantelor = 1 lAha' combate gandacul pamantiu = 1 lAha. "& IL8T !<3 -* = combate gargarita = 1'# lAha #& FLTRA*I/ 23 -* . 1'# lAha' combate buha ,erzei = 1.# lAha' combate buha goma = 1'# lAha.' combate paduchele negru al sfeclei = 1'# lAha. 0& A18/RIN !33 ?"* = combate daunatorii la rasarire = 1'2 lAha' combate gargarita sfeclei = 1'2 lAha' combate buha ,erzei = 3'# lAha 1& *8FNT-R "@ = combate gargarita sfeclei = 23 4gAha 2& "IN8RAT8I 13@ = combate gargarita sfeclei 2'3 4gAha 9pentru densitati sub !.# e+Amp; 3& "IN8RAT8I 3# *- = combate buha ,erzei 2.2'# lAha.' combate afidele = 3'<lAha 14& "IN8RAT8I "@ = combate gargarita sfeclei = 33 4gAha' combate gargarit frunzelor de porumb = 33 4gAha 11& *AR%8TAN 3# "T = folosit pentru combaterea gargaritei = 2< lAt' combate puricele sfeclei = 2< lAt' combate ,iermii sarma la sfecla = 2< lAt 1 & *AR%8FFRAN 3#3 = combate gargarita sfeclei = 2# lAt de samanta' combate puricele de pamant al sfeclei = 2< lAt de samanta' combate ,iermii sarma ai sfeclei = 2< lAt de samanta. 1!& /IAFFRAN 7# "T = combate gargarita sfeclei = 13g s.a. 4g de samanta 1"& FFRA/AN 3# "T = combate gargarita sfeclei = 2< lAt de samanta 1#& FFRA/AN 13 @ = combate gargarita sfeclei = 13.1# 4gAha 10& R8&-T !33 *" = combate gargarita sfeclei = !3 lAt de samanta' combate ,iermii sarma ai sfeclei de zahar = 2#mlA4g de samanta. 11& *:IN&II #-* = combate afidul negru al sfeclei = 3'3 lAha 12& /-*I" 2'# *- = combate gargarita sfeclei = 3'# lAha 13& /-*I" 2'# -* = combate gargarita sfeclei = 3'5 lAha 4& /-*I" 2# FL8? = combate gargarita sfeclei = 3'# lAha 1& FA"TA* 13 *- R) = combate puricele sfeclei = 2 tratamente = 3'1 lAh & "F&I*I/IN 23 -* = combate gargarita sfeclei = 3'2# lAha
17

!& TAL"TAR 13 -* = combate buha gema la sfecla = 3'1 lAha "& *8"&8" #33 F" = combate gargarita sfeclei = 5'# lAt de samanta.

23

III.#.! UTILA$E FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR *lasificarea masinilor pentru combaterea bolilor si daunatorilor este urmatoarea0 .masini pentru stropit .masini pentru prafuit .masini combinate 9pentru stropit si prafuit; Tipuri de masini pentru stropit si prafuit si combinate cu tractiune animala .masina pentru stropit &")A = este destinata pentru stropit in ,iile cu distanta intre randuri cuprinsa intre 1 si 1'#m .masina pentru prafuit & ).A = este destinata pentru prafuit in ,iile cu distanta intre randuri cuprinsa intre 1 si 1'#m. oate fi folosita si in cultura de camp' in acest caz se echipeaza cu lanci orizontale. &asina este tractata de un cal' deser,ita de un om si actionata de la rotile de transport. .masina pentru stropit si prafuit &" .A este destinata pentru stropit si prafuit culturile de camp' legume si ,ii. &asina pooate e+ecuta si prafuirea umeda sau tratamente mi+te. -ste tractata de doi cai' deser,ita de un om si actionata de la rotile pentru transport. Masini pentru stropit si prafuit purtate de tractor. .masina pentru stropit si prafuit &" . este destinata pentru e+ecutarea lucrarilor de stropit in li,ada si in culturile de camp' poate e+ecuta si prafuitul umed cu tratamente mi+te. .masina pentru stropit si prafuit &" *.333 este destinata pentru stropit si prafuit umed in ,ii si in li,ezi precum si in culturile de camp. &asina este purtata si actionata de tractorul F. (#3. Masini pentru stropit tractate de tractor .masina de stropit ".333 este destinata pentru stropitul in li,ada. &asina este tractata si actionata de tractorul F.(#3 si reprezinta o ,arianta imbunatatita a masinii ".3#3 folosita in tara noastra Masini si instalatii folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar Tipuri de masini pentru erbicidat = -- ' &-T 1233 si &-T 2#33 &asina pentru administrat erbicide purtata -- .(33 este destinata pentru efectuarea tratamentelor cu erbicide' pe benzi sau pe toata suprafata' in culturi de camp prasitoare' legume si cartofi. -chipamentul se monteaza pe tractorul L.!!# sau F.(#3. entru tratamente pe toata suprafata cu erbicide de care se administreaza odata cu pregatirea solului pentru semanat si trebuie incorporate in sol. -chipamentul lucreaza in agregat cu grapa cu discuri @/.32 sau cu combinatoare pentru sfecla. artile componente = echipamentul -- .(33 consta din doua rezer,oare pompa' cap de distributie' 2 agitatoare' sorb cu furtun de alimentare' sase suporti cu capete de pul,erizare pentru tratament in benzi' o rampa de stropit pentru erbicide care se incorporeaza in sol si o rampa de stropit pentru erbicide ce se administreaza in timpul ,egetatiei. Rezer,oarele pentru lichid se monteaza fiecare pe suporti separati care se prind pe sasiul tractorului' lateral fata de motor. Instalatia hidraulica adica0 rampa' capul de distributie' filtrul' agitatoarele' sorbul si capetele de pul,erizare sunt identice cu cele de la
21

masina &-TI.1233. "uportii capetelor de pul,erizare pentru tratament in benzi se monteaza cate unul pentru fiecare sectie a culti,atorului in locul ultimului organ acti,. *apetele de pul,erizare au duze :8R/I.! (<3.2#- si se pot monta cate unul sau cate 2 pe fiecare suport si sunt orizontale. Rampa de stropit cu suportii pentru capetele de pul,erizare pentru erbicide care se administreaza odata cu pregatirea solului pentru semanat care se monteaza in fata grapei cu discuri sau a culti,atorului este pre,azuta cu duze pentru tratament total :8R/I.!.123.2 sau Tee$et.1133!. Filtrul si e$ectorul se monteaza pe un suport separat care se prinde de tractor sub rezer,orul din dreapta. &asina &-T.1233 este destinata pentru administrat erbicide pe toata suprafata in culturile de cereale paioase. &asina este tractata si actionata de tractor' putand lucra in agregat cu tractoarele L.!!# si F.!!#. &asina &-T.1233 are o constructie simpla caracteristica masinilor pentru administrat erbicide. -a este formata din rezer,or' pompa' dispoziti, de pul,erizare' corp de distributie' e$ector pentru alimentare' filtru si agitator. Toate acestea se monteaza pe un cadru spri$init pe doua roti cu pneuri pre,azut in partea din fata cu un picior rabatabil. Rezer,orul este e+ecutat din poiliester armat cu tesatura din fibra de sticla' are forma cilindrica si se fi+eaza pe cadrul masinii cu 2 coliere. ompa este de tipul cu role si se cupleaza direct pe a+ul prizei de putere al tractorului. Rampa de stropit este formata din # tronsoane montate articulat intre ele. Tronsonul central este fi+ si se monteaza pe un suport montat pe cadrul masinii care permite reglarea inaltimii de lucru. Tronsoanele e+terne se pot roti in plan ,ertical fata de cele intermiediare si impreuna cu acestea se pliaza fata de tronsonul central pentru realizarea pozitiei de transport. e rampa de stropit se monteaza 2! de capete de pul,erizare de tip :8R/I.! 113.2! sau Tee$et.1133!. *orpul de distributie este amplasat in partea din fata a masinii. Agitatorul de lichid functioneaza hidraulic si este format dintr.un corp cu ! e$ectoare. -ste amplasat in interiorul rezer,orului. Fiecare roata a masinii are a+a sa. In ,ederea alimentarii cu lichid este necesar ca in prealabil sa se toarne in rezer,or o cantitate de circa 23 l solutie' sa se racordeze furtunul cu sorbul la e$ector. In aceasta situatie pompa trage lichid din rezer,or prin furtun' supapa' filtrul si furtunul refulandu.l prin furtun in capacul e$ector' unde creeaza depresiune si pro,oaca absortia lichidului din bazinul de preparare prin sorb si furtunul de alimentare. Lichidul a$uns in e$ector este impins de ,ana sub presiune prin furtun in rezer,or. entru a trece la procesul tehnologic se inchide accesul lichidului spre e$ector' se detaseaza furtunul de alimentare si sorbul de la masina si se monteaza in loc un capac iar apoi se deschid supapele de acces a lichidului sub presiune la capetele de pul,erizare. ompa aspira lichidul din rezer,or si il refuleaza in corpul de distributie.

III.0 RECOLTAREA SI PRODUCTII

22

"fecla de zahar se recolteaza la maturitate tehnologica atunci cand radacinile au greutatea ma+ima' cel mai ridicat continut in zahar si insusirile tehnologice superioare. In camp' stadiul de maturitate al sfeclei se poate cunoaste dupa aspectul frunzelor e+terioare care se ingalbenesc' se usuca' iar unele cad ramanand ,erzi numai frunzele centrale. /eterminarea maturitatii numai pe baza obser,atiei in camp nu este totdeauna precisa' deoarece' de multe ori ingalbenirea si cadere frunzelor se poate datora secetei sau unor boli sau daunatori. Recoltarea sfeclei nu trebuie intarziata' intrucat au loc pierderi de zahar prin respiratia radacinilor si prin formarea de noi frunze' apoi trebuie a,ut in ,edere ca recoltarea sfeclei sa nu coincida cu perioadele de ploi si de ingheturi. e de alta parte nu este bine sa se recolteze prea de,reme' deoarece radacinile ,or a,ea o greutate mai mica' un continut mai mic de zahar' iar procesul de fabricatie se ,a desfasura in conditii necorespunzatoare. In conditiile din tara noastra' epoca optima de recoltare a sfeclei de zahar incepe in prima $umatate a lunii septembrie in zonele din sud' si la inceputul lunii octonbrie in nord. Recoltarea trebuie incheiata in toate zonele de cultura cel tarziu pana la data de #.13 noiembrie. Recoltarea sfeclei pentru zahar este o lucrare dificila si necesita operatiile de scoatere a radacinilor din pamant si de decoletare. /ecoletarea consta in inlaturarea coletului si frunzelor si se e+ecuta printr.o taietura orizontala' facuta imediat sub insertia frunzelor cele mai de $os. Frunzele si coletele care rezulta de la decoletare 9si care reprezinta <3.736 din productia de radacini;' sunt recuperate si folosite in hrana animalelor ca nutret ,erde' uscat sau insilozat. Recoltarea sfeclei se ,a face semimecanizat sau mecanizat' direct sau di,izat si manual. Recoltarea mecanizata impune ca radacinile sa fie drepte iar inter,alul dintre plante pe rand sa fie de 1<.23 cm. Recoltarea mecanizata se pote face di,izat 9in doua faze; si este cea mai folosita in productie sau direct 9intr.o singura trecere;. entru recoltarea mecanizata in doua faze se folosesc masini care e+ecuta separat decoletarea si recoltareaC mai sunt utilizate0 masina de recoltat >".( care lucreaza pe sase randuri si masina de recoltat %&.(. rodusele recoltate 9radacinile si frunzele; sunt stranse in mi$loace de transport care se deplaseaza paralel cu masinile de recoltat. Recoltarea manuala consta in scoaterea sfeclelor cu furci speciale' strangerea lor in gramezi mici si decoletarea lor ulterioara cu a$utorul unor cutite speciale. Iainte de recoltare' sfecla se curata de pamant' indepartand in acelasi timp ,arful pana la 1cm grosime si radacinile laterale. Recoltarea manuala este grea si necesita un mare ,olum de munca. In ,ederea maririi randamentului lucrarea ,a fi organizata pe trei echipe0 .o echipa sa asigure dislocarea sfeclei .a doua echipa adunarea sfeclei in gramezi .a treia echipa decoletarea. Recoltarea semimecanizata se e+ecuta cu sislocatorul /" .! care face numai operatia de dislocare a radacinilor' scoaterea din sol si decoletarea facandu.se manual.

5I.

CONCLUZII
23

"uprafetele culti,ate cu sfecla de zahar au scazut mult dupa 17<7' dar in momentul actual si in ,iitor' cultura sfeclei de zahar ,a trebui sa fie in atentia *entrelor de *onsultanta de la sate si comunele din fiecare $udet al tarii pentru reorientarea structurii culturilor. Astazi se poate folosi samanta mono.germa de sfecla care usureaza mult lucrarea de rarit din cultura sfeclei de zahar. Trebuie retinut ca sfecla de zahar lasa terenul afanat si fara buruieni dar necesita si un pat germinati, afanat' umed pentru o rasarire uniforma si plantute fragede. *ele mai bune premergatoare sunt orzul' inul' cartoful si secara. Nu suporta monocultura din cauza atacului cu nematozi' ratisoara' gargarita' molia sfeclei. Nu se recomanda culti,area dupa porumb si floarea soarelui din cauza daunatorilor. -ste o mare consumatoare de azot' pentru ca are ne,oie de masa foliara bogata dar in e+ces azotul de,ine daunator. )alorifica foarte bine gunoiul de gra$d aplicat direct culturii de sfecla de zahar. In conditii de irigare ,alorifica si mai bine ingrasamintele atat cele chimice cat si pe cele organice. refera aratura adanca de toamna urmata de pregatirea patului germinati, in prima,ara. "amanta monogerma de sfecla indiferent ca este monogerma genetic sau mecanic trebuie semanata mai la suprafata cu 1 cm. Reusita folosirii erbicidelor depinde de amestecarea erbicidelor cu pamantul mai ales la cele ,olatile.

5. BIBLIOGRAFIE
2!

1; Fitotehnie = -ditiura /idactica si edagogica = %ucuresti 1757 2; Fitotehnia II = &inisterul Agriculturii si "il,iculturii = -ditura Agrosil,ica de stat 3; *ode+ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania = %ucuresti 17<< !; &asini si instalatii agricole' intretinerea si repararea lor. &asini pentru scolile profesionale de mecanici agricoli #; Tehnologia productiei agricole = -ditura didactica si pedagogica %ucuresti 1<5! (; *ultura plantelor horticole = -ditura @imnasium 5; -stologie = &anual pentru @rupurile scolare = %ucuresti 17<2 <; &ecanizarea agriculturii = -ditura *eres %ucuresti 17<7 7; Agropedologie = "pecializare agricol si agromontare = -ditura @imnazium = &anual aprobat de &inisterul -ducatiei si *ercetarii

2#