Curs 2 SEDAU Retele exterioare de canalizare

Dr. ing. Daniela TEODORESCU

Definitii ape uzate

Apa uzat menajer reprezint apa uzat rezultat din folosirea apei potabile n scopuri gospodreti, n cadrul unitilor cu caracter social, public, ale industriei locale, stropitul spaiilor circulabile i al spaiilor verzi Apa uzat urban reprezint amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu ap i de canalizare i apele uzate industriale, respectiv agrozootehnice preepurate sau nu, astfel nct caracteristicile lor fizice, chimice, biologice i bacteriologice s respecte valorile indicate n NTPA 002

Retele exterioare de canalizare

Retele de canalizare

Componenta retelelor exterioare de canalizare

Colectoare Camine de canalizare Guri de scurgere, rigole Eventual statii pompare Statii epurare Construcii de evacuare in emisar

Reeaua exterioar

Legtura dintre reeaua interioar i cea exterioar se face printr-un canal de racord i un cmin de vizitare, numit cmin de racord, ce servete pentru control i intervenii (1) Reeaua exterioar se compune din canale subterane i de suprafa, staii de pompare i din alte construcii auxiliare amplasate ntre punctele de colectare i staia de epurare sau gurile de vrsare n emisar.

Schema unui sistem de canalizare

Asigurarea curgerii apei n colectoare

a) Reea gravitaional n care se asigur curgerea apei cu nivel liber; b) Sistemul vacuum se folosete pentru transportul apelor menajere; apa curge sub o presiune negativ (p 0,4 0,6 at.), realizat sistematic; c) Reea cu funcionare sub presiune, n care apa curge sub presiune asigurat prin pompare.

Calitatea apelor colectate

a) Reea n procedeu unitar; toate apele de pe suprafaa aglomerrii sunt evacuate printr-o singur reea; b) Reea n procedeu divizor/ separativ n care apele avnd caracteristici apropiate sunt evacuate prin aceeai reea; n aglomerri pot fi dou reele (reea de canalizare ape uzate urbane/ rurale i reea de evacuare a apelor meteorice); c) Reea n procedeu mixt, unitar i separativ pe zone ale aglomerrii

Colectoare de canalizare

Colectoarele de canalizare pot avea diferite sectiuni

Q = A k R

2/3

1/ 2

Profil circular Profil ovoidal normal Profil ovoidal cu bancheta si cuneta

Debitul de calcul pentru colectoare de canalizare

Q = A v = A C RI = A k R 2 / 3 I 1/ 2

Q = debitul de calcul, mc/h A = aria sectiunii de curgere K = coef de rugozitate:

K = 83 pt canale din fonta, bazalt, gresie ceramica 74 = canale beton 90 = canale azbociment, PVC 59 = canale deschise captusite cu placi beton

Raza hidraulica, R = A/P

Colectoare exterioare de canalizare inchise

Q = A k R 2 / 3 I 1/ 2
Canale inchise:

Profil clopot semieliptic Profil clopot circular Profil clopot inaltat Profil circulat cu cuneta in ax Profil clopot circulat cu pereti verticali si cu cuneta Profil semicircular cu pereti verticali

Adncimi minime i maxime de pozare

(1) Adncimea minim deasupra extradosului bolii superioare a canalului, cea mai mare valoare dintre:

a) hmin= 0,80 m; b) hmin hnghe pentru evitarea solicitrii materialului tuburilor la ciclurile nghe -dezghe (conform STAS 6054-77); c) pentru solicitarea din trafic vor fi fcute calcule speciale;

(2) Adncimea maxim; pentru diametre cu DN400 mm adncimea maxim se va limita la 6,0 m (diferena de cot radier i cot teren); limitarea este impus de posibilitatea efecturii unor intervenii prin executarea de spturi.

Constructii anexe pe reteaua de canalizare

Camine de vizitare se prevad la:

La canale nevizitabile (inaltimea profilului < 800mm)

in aliniament (distanta maxima de 60 m) In punctele de schimbare a dimensiunilor In punctele de schimbare a pantei In punctele de schimbare a directiei In punctele de intersectie a colectoarelor Alte conditii speciale

La toate categoriile de canale pentru control calitate ape

Camine de canalizare

Rame si capace de canalizare EN124 6 grupe in exteriorul cladirilor

Camin de canalizare de trecere

Guri de scurgere, camine de canalizare

Guri de scurgere

Guri de scurgere

10

Camine de intersectie

Cminele de intersectie (fig. 3.6.7) se execut cu rigola amenajat corespunztor. Se recomand racordarea a cel mult trei canale ntrun cmin de intersectie. Pentru canale cu diametre mai mari de 500 mm se prevd camere de intersectie.

Camin de canalizare Rupere de panta

11

Dimensionarea retelei exterioare de canalizare

SISTEME DE CANALIZARE

Sistem unitar Sistem separativ Sistem mixt

DEBITE DE CALCUL

Debitele de calcul pentru reteaua de canalizare a apelor uzate se determin prin nsumarea debitelor orare maxime pentru diferite categorii de ape uzate, care rezult n diferitele sectiuni de calcul.

Canalizarea meteorica

Debitul de calcul pentru ape meteorice se stabileste lundu-se n considerare numai debitul ploii de calcul, Qp, [l/s], care se calculeaz cu relatia:

Q p = m S i i I i
i =1

n care: m este un coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea de nmagazinare n timp a canalelor si de durata ta a ploii de calcul

12

Debitul maxim produs de ploaia de calcul

m este coeficientul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice n reeaua de canalizare ntre momentul nceperii ploii i momentul n care se realizeaz debitul maxim n seciunea de calcul; pot fi adoptate valorile urmatoare: m = 0.8 la timp de ploaie sub 40 min m = 0.9 la timp de ploaie peste 40 min, m = 1.0 n cazuri justificate. m se poate determina i n cursul unui proces de calibrare cu un model hidraulic. este coeficientul mediu de scurgere, adimensional. Dac se ine seama de neomogenitatea condiiilor de infiltraie pe bazin, coeficientul de scurgere se calculeaz ca o valoare medie ponderat

Intensitatea ploii de calcul

Precipitatiile

prin: Intensitate, care depinde de: Durata Frecventa

sunt caracterizate

13

Intensitatea ploii de calcul

DURATA PLOII timpul scurs de la inceperea pana la terminarea ploii, exprimat in minute; cu cat durata este mai mare, intensitatea este mai mica FRECVENTA unei ploi de intensitate i si durata t reprezinta nr ploilor de durata t a caror intensitate este egala sau depaseste, in cursul unui an, intensitatea I a ploii considerate; frecventa se determina in urma unui interval de 15-20 ani de observatii

Frecventa de calcul a ploii

14

Durata ploii de calcul

Durata ploii de calcul pentru prima seciune se obine cu relaia:

t1 = t cs +
Iar pentru seciunile urmatoare cu relaia::

L1 [min] va1 Li [min], va i

[8]

t i = t i1 +
in care:

[9]

L1 este lungimea tronsonului de la prima gur de scurgere la prima seciune de calcul, n metri; Li este lungimea tronsonului dintre seciunea de calcul i i seciunea precedent, n metri;
va
este viteza apreciat de curgere a apei n canal, n m/s; este timpul de concentrare superficial, n minute.

t cs

Durata ploii de calcul

Valoarea timpului de concentrare superficial, poate fi adoptat astfel: (1 3) min pentru zonele cu pante mai mari de 5 %; (3 5) min pentru zonele de deal, cu pante medii (1 5 %); (5 12) min pentru zonele de es, cu panta medie mai mic de 1%. Prin amenajri adecvate se urmreste creterea timpului de concentrare superficial n vederea reducerii debitului maxim. Durata minim a ploii de calcul nu poate fi mai mic dect valorile urmtoare: 5 min n zone de munte, cu pante mai mari de 5 %; 10 min n zone de deal, cu pante de (1 5) %; 15 min n zone de es, cu panta medie mai mic de1 %.

15

Intensitatea ploii de calcul

STAS 9470 73 defineste 19 zone pluviometrice

Diagrame de determinare a intensitatii ploii de calcul definite pentru zonele 1 - 19

16

Coeficientul mediu de scurgere

este coeficientul mediu de scurgere, adimensional. Dac se ine seama de neomogenitatea condiiilor de infiltraie pe bazin, coeficientul de scurgere se calculeaz ca o valoare medie ponderat
= i Si Si

Si este o suprafa omogen a bazinului de canalizare; [ha]

i este coeficientul de scurgere aferent suprafetei S i , adimensional.

Coeficientul mediu de scurgere

17

Dimensionarea colectoarelor in sistem unitar

Exista 2 etape de calcul: DIMENSIONARE la debit maxim Qtot = Q men+Qind+Qpl VERIFICARE la debit minim Qtot = Q men+Qind+Qpl (in absenta ploii, se verifica daca se asigura vitezele minime de autocuratire) Qtot = Q men+Qind

Dimensionarea colectoarelor in sistem divizor

etape de calcul: DIMENSIONARE la debit maxim specific retelei respective

Qc = Q men+Qind pentru canalizare menajera + industriala Qc = Qpl pentru canalizarea meteorica

18

Dimensionarea colectoarelor de canalizare

Diametrele conductelor se determin din: conditii constructive; conditii hidraulice. Conditiile constructive constau n alegerea preliminar a diametrului incipient al retelei, care se recomand s fie: de minimum 250 mm. De asemenea conditiile constructive impun ca diametrul unui tronson oarecare al retelei de canalizare, s fie mai mare sau cel putin egal cu diametrul tronsonului precedent. Conditiile hidraulice constau n verificarea relatiilor:

si

u u max

(grad de umplere)

v min v v max

(viteze de curgere)

Elemente de calcul

Conducta orizontal colectoare se monteaz cu o anumit pant de curgere i:

i = tg =

H L

Grad de umplere

u=

h d

19

Viteza apei in colectoare

Intre panta i si viteza v de curgere a apei prin conducta orizontal colectoare exist relatia (Chzy):

v = C Ri [m/s] n care: - C este coeficientul de rezistent hidraulic (Chzy);

C= 70 R k+ R
sau

C=

1 16 R k

- R - raza hidraulic, definit ca raportul ntre aria A [m2] a sectiunii transversale a curentului de ap si perimetrul udat, p [m], al seciunii conductei:

R=

A p

[m]

Etape de dimensionare
1. 2.

Stabilirea diametrului colectorului din conditia constructiva Stabilirea pantei de montare a colectorului

20

Etape de dimensionare
3.
Stabilirea debitului si vitezei la sectiune plina
In functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar si pant, se determin debitul qsp si viteza vsp, la curgerea cu sectiunea plin;

Etape de dimensionare

se calculeaz raportul x si din nomograma se determin gradul de umplere efectiv u, si se compar cu gradul de umplere maxim admis;

x=

q q sp

dac gradul de umplere u efectiv este mai mare dect gradul de umplere maxim admis, se alege un diametru mai mare cu o dimensiune dect cel ales initial din conditia constructiv, se recalculeaz x si se verific din nou conditia pentru gradul de umplere; Se noteaz cu z raportul ntre viteza medie, v, si viteza la curgerea cu seciune plin a conductei, vsp:

z=

v v sp

Din nomograma, n functie de raportul x rezult valoarea raportului z si se calculeaz viteza real de evacuare a apei prin conducta orizontal de canalizare:

v = zv sp
se verific conditia hidraulica pentru viteze Vmin<Vr<Vmax

21

Nomograma de dimensionare
z

Diagrama de umplere partiala

22

Schema de calcul

Tabel de calcul

23

Profil longitudinal

Profil longitudinal

24