Statul medieval si institutiile sale

Formatiunile politice romanesti de la inceputul feudalismului si statele vecine

Societatea romaneasca medievala in perioada de inceput era organizata in obsti satesti. Obstile satesti reprezinta o forma de comunitate in cadrul carora pamantul arabil era impartit anual membrilor familiilor, iar pasunile, padurile si iazurile folosite in comun. Obstea reprezinta o forma de comunitate a societatii romanesti si acest lucru reiese si din cuvinte vechi care se refera la organizarea obstii. Si anume sat care vine de la Fossatum din latina si inseamna asezare, intarita cu sant, mos - omul bun si batran care vine din traca. In fruntea obstii se afla cneazul de origine slava si judele de origine latina care conduceau obstea cu ajutorul oamenilor buni si batrani si dupa obiceiul pamantului. In documentele transilvanene apar acesti cneji care se aflau in fruntea unor cnezate asezate intro vale sau depresiune, cnezatul din vale. In cadrul obstii are loc o stratificare sociala. Sunt acesti cneji sau juzi (oameni mai instariti) si de asemenea in documente cum este Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 apar acesti !ajore "erra# care inseamna mai marii pamantului. "reptat, mai multe obsti se vor uni si vor forma cnezate si voievodate care aveau in frunte cneji sau voievozi, voievod insemnand comandantul armatei.
Object 3 1 2

Formatiunile statale din secolele IX si XI

$eografia armeana pomeneste despre tara %alah. &nonimus vorbeste despre e'istenta in "ransilvania a trei formatiuni statale( - formatiunea lui !enumorut din )risana cu centrul la %iharea* !enumorut s-a luptat cu ungurii si spune ca el nu asculta decat de %izant, dar este infrant* - formatiunea lui $elu +,ididas blochus# - duce roman#* pe Somes cu centrul la .abaca* - formatiunea lui $lad asezat in %anat cu centrul la )uvin. /entru secolul 0I legenda sfantului $errard ne aminteste despre formatiunea &htum care cuprindea vechea formatiune a lui $lad, dar era mai intinsa. Si despre o formatiune condusa de $1la, o tara intinsa si prospera in centrul "ransilvaniei. /entru .obrogea este mentionat 2upan .imitrie (345). Ana omnena, fiica lui &le'i )omnenul, imparat bizantin ne vorbeste de formatiunile lui "atos, Setslav si Szata.

!elatiile romanesti cu alte popoare

!aghiarii in secolul 0I au facut primele incursiuni in "ransilvania. In aceste conditii au avut loc conflicte precum este cazul lui !enumorut care se opune maghiarilor si in acelasi timp sau incheiat aliante de familie cum este cazul aceluiasi !enumorut care-si casatoreste fata cu 6oltan, fiul conducatorului maghiar. !aghiarii vor cuceri "ransilvania intre secolele 0I-0III si vor e'ercita presiuni asupra zonei e'tracarpatice( !oldova si "ara 7omaneasca. /ecenegii si uzii vin in tarile romane in anul 8999. )umanii vin dupa secolul 0I si infiinteaza un stat in )ampia !unteniei.

!ongolii (tatarii) vin pe teritoriul patriei noastre in 8:48 (!area Invazie). ;enirea acestor migratori a creat un echilibru in zona si a impiedicat e'pansiunea <ngariei, =ievului, si a Imperiului %izantin. Imperiul %izantin in secolul 0 stapaneste stanga .unarii, iar pe teritoriul .obrogei formeaza "hena /aristrion. In aceste conditii se constata cresterea influentei bizantine mai ales din punct de vedere religios.

Formatiunile prestatale din secolele XII si XIII

.iploma cavalerilor ioaniti din 8:4> aminteste urmatoarele formatiuni prestatale( 8. "ara Severinului* :. #oievodatul lui $itovoi asezat pe 2iu care contine si "ara ?ategului* 5. #oievodatul lui Seneslau pe &rges si !uscel care contine si "ara Fagarasului* 4. nezatele lui Ioan si Farcas. /entru !oldova amintim de formatiunile mentionate de .imitrie )antemir, "ara ;rancei, )ampulungului, "igheci. !ai e'istau si "ara %rodnicilor, %erladnicilor, )odrii Orheiului, )odrii )osminului, )ampul lui .ragos si "ara Sipemitului. "ari( !aramures, &mlas, Fagaras, ?ateg, @apus, ;rancea, )ampulung. .in tara !aramuresului va avea loc descalecatul lui .ragos, in !oldova. .in tara Fagarasului va avea loc descalecatul lui Aegru-;oda in "ara 7omaneasca.

Statul asanestilor
.atorita cresterii fiscalitatii bizantine izbucneste rascoala condusa de vlahii /etru si &san in 88BC. &cestia infiinteaza un stat intre .unare si %alcani. In vremea lui Ionita cel Frumos 883>-8:9>, pentru ca bizantinii n-au vrut sa-l recunoasca drept tar, incheie o intelegere cu papa Inocentiu al III-lea in > noiembrie 8:94. In urma acestei intelegeri este ales ca primat ;asile, iar a doua zi Ionita devine rege. Inocentiu al III-lea trimite o scrisoare unde-i spune lui Ionita cel Frumos( +/oporul tau isi trage originile din sangele romanilor#. In vremea lui Ioan &san al II-lea (8:8B-8:48) revine la religia ortodo'a si creste ponderea elementului bulgaresc.

"ransilvania de la voievodat la principat

ucerirea "ransilvaniei de catre un%uri& Dvolutia cnezatelor si voievodatelor din "ransilvania catre un stat unic este intrerupta de cucerirea "ransilvaniei de catre maghiari. &ceasta cucerire incepe cu primele incursiuni din secolul I0 dar adevarata cucerire are loc intre secolele 0I-0III In aceasta perioada se remarca luptele cu $1la, cand acesta refuza sa treaca la catolicism si este luat in captivitate de regele Stefan si luptele lui &htum, cand acesta intra in conflict cu regele maghiar pentru vamuirea "arii pe !ures. &htum moare in lupta. /rocesul de cucerire a "ransilvaniei ia sfarsit in anul 8::: cand ungurii apar in documente ca fiind prezenti in )arpatii 7asariteni. Individualitatea "ransilvaniei& .esi cucerita, "ransilvania isi va mentine de-a lungul timpului trasaturile individuale.

- ungurii au incercat sa introduca in "ransilvania institutia principatului, dar s-au lovit de rezistenta romanilor, asa ca in cele din urma se mentine institutia voievodatului specific romanesc. &stfel in 8885 documentele il mentioneaza pe !ercurius /rinceps pentru ca in 88>E sa apara in documente @eustachiu ;oievod. - individualitatea "ransilvaniei mai reiese si din legaturile specifice pe care aceasta o are cu celelalte doua tari romanesti. &stfel domnii celorlalte tari romanesti au posesiuni in "ransilvania. @a acestea se mai adauga si legaturile comerciale dintre cele trei tari romanesti. - rezistenta romanilor fata de regalitatea maghiara se mai remarca prin mentinerea unor zone cu populatie majoritara romaneasca in care se aplica obiceiul pamantului (e'emplu( "ara %arsei, Fagaras, ?ateg, !aramures). - individualitatea "ransilvaniei mai reiese si din tendintele de autonomie a unor voievozi. &stfel in secolul 0III-0I; 7oland %orshsi @adislau =an incearca o conducere autonoma. .e asemenea, mai tarziu, aceleasi tendinte le vor avea si voievozii @acFi si )sachi. 'r%anizarea voievodatului "ransilvania& In fruntea "ransilvaniei se afla un voievod, comandant militar, ajutat de un voievod. /e masura ce maghiarii cuceresc "ransilvania ei organizeaza comitate. (e'emple( %ihor, )rasma, .abaca, )luj, Satu !are) Sasii se organizeaza in scaune ca si secuii, iar apoi mai multe scaune vor forma o universitatea romaneasca. "eritoriile cu specific romanesc sunt organizate in districte. (e'emple( Fagaras, !aramures, ?ateg etc.) ()cluderea romanilor de la conducerea "ransilvaniei& - @udovic de &njou in 85EC-85EE conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la catolicism* - in timpul rascoalei de la %obalna din 854> se constituie <nio "rium Aationum (unirea celor trei natiuni maghiare, sasii si secuii) prin care romanii sunt e'clusi de la conducerea tarii)* - e'cluderea romanilor care acum sunt considerati tolerti este mentionata dupa infrangerea rascoalei lui $heorghe .oja in 8C84 din "ripartitul lui Gerbaczi. onstituirea principatului "ransilvania& .upa infrangerea ungurilor la !ohacs in 8C:E <ngaria intra sub stapanire turceasca iar "ransilvania devine principat autonom sub suzeranitate turceasca. .intre principi se remarca in 8C>8 Stefan %ator1, urmeaza Sigismund %ator1 care face parte din @iga Sfanta impreuna cu !ihai ;iteazu, apoi urmeaza $abriel %ethlem (8E85 H 8E:3) si apoi $heorghe 7acFozi I (8E59 H 8E4B) si $heorghe 7acFozi al II-lea (8E4B H 8EC>). !omanii in cronicile ma%*iare& - &non1mus, in $esta ?ungarolum (secolul 0II) vorbeste despre $lad, $elu si !enumorut* - Simon de =eza (8:B: H 8:39) in care arata ca vlahii din /anonia raman acolo de bunavoie cand vin hunii* - )ronica pictata de la ;iena ne vorbeste despre @upta de la /osada* - Ioan de "arnave vorbeste despre trecerea lui %ogdan din !aramures in !oldova* - I. "huract1 vorbeste despre !atei )orvin si Iancu de ?unedoara care apara Duropa crestina de catre turci.

Intemeierea statelor medievale

onditiile intemeierii&

Intemeierea statelor medievale este stimulata de factori interni (dezvoltarea sociala, economica, politica) si factori e)terni (decaderea puterii tatarilor si luptele interne din <ngaria. Se remarca contributia romanilor din "ransilvania care intrand in conflict cu regalitatea maghiara trec muntii peste )arpati si contribuie la intemeierea celor doua state medievale. Organizarea in voievodate cu structuri asemanatoare reflecta unitatea civilizatiei de pe intreg teritoriul romanesc. Intemeierea "arii !omanesti& @a sud de )arpati e'ista o dezvoltare economica sociala si politica. &stfel .iploma cavalerilor ioaniti din 8:4> ne arata e'istenta %anatului de Severin a cnezatelor lui Ioan si Farcas, a voievodatelor lui @itovoi si Seneslau. D'istau de asemenea fanete, pasuni si se pescuia in .unare. D'ista o stratificare sociala, astfel, se vorbeste despre mai marii pamantului. /rima incercare de intemeiere a "arii 7omanesti porneste din dreapta Oltului cand @itovoi sau altul cu acelasi nume in 8:>:-8:>C, refuza sa plateasca tribut regalitatii maghiare iar in 8:>> se ajunge la razboi si @itovoi moare in lupta, iar fratele sau, %arbat, este luat prizonier si se rascumpara cu o mare suma de bani . /otrivit cronicilor secolului 0;II bazate pe traditii orale in 8:38 a avut loc .escalecatul lui Aegru-;oda din Fagaras, care a intemeiat un stat in regiunea )ampulung si care mai apoi s-a e'tins catre ;est in Oltenia si spre est avand capitala la )urtea de &rges. /rin descoperiri arheologice se arata ca atat la )ampulung cat si la &rges, erau asezari infloritoare. .esavarsirea unificarii statului s-a realizat in timpul lui %asarab I (I H 85C:). In 85:4 %asarab recunoaste suzeranitatea maghiara in schimbul recunoasterii unitatii statului. %asarab apare in documente ca a luptat pentru eliberarea sudului !oldovei de sub tatari. Dste mentionat in documente ca voievod si domn. In 8559 intra in conflict cu )arol 7obert de &njou pentru %anatul de Severin si iese victorios in lupta de la /osada (3 H 8: noiembrie 8559). &ceasta victorie insemnand independenta. Aicolae &le'andru (85C:-85E4) isi ia numele de +singur stapanitor# si pune bazele mitropoliei ortodo'e. ;ladislau ;laicu (85E4 H 85>>), bate moneda , acorda privilegii comerciale brasovenilor si in 85EB recunoaste suzeranitatea maghiara primind %anatul de Severin si Fagarasul. Intemeierea +oldovei& Si aici se cunoaste o dezvoltare economica sociala si politica astfel in 8:>> sunt mentionati romanii in conflict cu rusii. .ocumentele germane mentioneaza o tara numita Glacheland, iar in secolul 0I; se vorbeste despre %aia ca cetate a !oldovei. /rivind dezvoltarea economica remarcam rolul drumului comercial care venea de la !area %altica, trecea prin !oldova la .unare. .in punct de vedere social in 85:: documentele vorbesc despre puternicii locurilor. In 85C:-85C5 are loc descalecatul lui .ragos care trece muntii din !aramures cu o armata maghiara si infiinteaza la %aia o marca (un mic stat cu rol de aparare impotriva e'pansiunii tatarilor). In 85E5-85E4 %ogdan tot din !aramures care-i inlatura pe urmasii lui .ragos si sunt respinse armatele maghiare ce incearca sa redobandeasca stapanirea. Se obtine astfel independenta iar statul se dezvolta si devine o domnie (Ioan de "arnave spune acest lucru). <rmeaza @atscu care se apropie de papalitate si apoi /etru !usat (85>C-8538), care pune bazele mitropoliei, bate moneda si incheie cu polonezii un tratat. <rmeaza 7oman !usat (8538-8534) care-si ia numele de mare si singur stapanitor de la munti pana la tarmul marii. Intemeierea Dobro%ei&

"ara )arvunei la sud de !angalia, era stapanita de %alFa (854E-85C4). &cesta se amesteca in luptele interne din imperiul %izantin. <rmeaza .obrotici care devine despot si stapaneste toata .obrogea. Ivanca ce moare intr-o lupta cu turcii in 85BB-85B3 ii lasa tara lui !ircea cel %atran.

'r%anizarea statelor romanesti ,secolele XI# - X#.

In fruntea lor se afla un domn si mai era voievod (comandant militar). .omnul avea atributii juridice, fiscale, batea monede. Dl conduce din mila lui .umnezeu si isi spune in titulatura +Io# care vine de la Ioanez cel ales de .umnezeu. &u e'istat si dinastii domnesti( %asarabii ("ara 7omaneasca) si !usatinii (!oldova). Sfatul domnesc format din reprezentantii marilor boieri si clerul. &dunarea tarii formata din reprezentantii boierilor, clerul, orasenilor, taranilor liberi care hotarasc in probleme de alegerea domnului, de razboi, de fiscalitate. )urtea domneasca formata din ostasii si slujitorii domnului. /utea sa se aseze in mai multe locuri (e'emple( in !oldova, la %aia, sau )urtea de &rges). .regatorii erau banul )raiovei, portarul Sucevei, logofatul, vistiernicul, spatarul, etc. Infiintarea mitropoliei acorda individualitate sfatului respectiv. !oldova era impartita in tinuturi si "ara 7omaneasca in judete.