2.

DEVOLUTIUNEA SUCCESORAL LEGAL

Obiective specifice:
La sIrsitul capitolului, vei avea capacitatea:
s explici continutul principiilor generale ale devolutiunii
succesorale legale si mecanismul lor de Iunctionare;
s identiIici locul Iiecrui membru de Iamilie, raportat la de cufus,
ntr-o clas de mostenitori legali;
s descrii continutul drepturilor succesorale ale sotului
supravietuitor;
s delimitezi institutia reprezentrii succesorale si s explici modul
n care ea se aplic;
s aplici dispozitiile legii la o situatie concret.
1imp mediu estimat pentru studiu individual: 12 ore
2.1. Principiile generale ale devolu(iunii succesorale legale 24
2.2. Reprezentarea succesoral 27
2.3. Clasele de moytenitori 32
2.4. Drepturile succesorale ale so(ului supravie(uitor 38
2.5. Dreptul statului asupra succesiunii vacante 43
Obiectivele specifice unit(ii de nv(are
Rezumat 45
Teste de autoevaluare 45
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 46
Lucrare de verificare 46
Bibliografie minimal 47
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 24
2.1. Principiile generale ale devolu(iunii succesorale legale
2.1.1. No(iunea de devolu(iunea moytenirii
Operatiunea de determinare a persoanelor chemate s culeag patrimoniul unei
persoane Iizice decedate reprezint devolutiunea motenirii. Dup izvorul
acesteia, devolutiunea mostenirii poate Ii legal, testamentar si contractual.
n principiu, vocatia succesoral legal este reciproc. AstIel, dac o persoan
este chemat potrivit legii s mosteneasc o alt persoan, atunci si aceasta din
urm are vocatie succesoral Iat de prima.
n dreptul civil romn, transmisiunea succesoral este ediIicat pe principiul
traditional al legturii de sange existente ntre membrii aceleiasi Iamilii, cu alte
cuvinte, rudenia reprezint baza devolutiunii succesorale legale. Dac cineva
are calitatea de rud raportat la o anumit persoan, nseamn c poate Ii
chemat la mostenirea legal, atunci cnd aceasta din urm decedeaz.
2.1.2. Despre rudenie, gradele de rudenie yi clasele de moytenitori
Potrivit art. 45 C. Iam.:
,rudenia este legtura ba:at pe descendenta unei persoane dintr-o alt persoan sau pe
faptul c mai multe persoane au un ascendent comun`. In primul ca:, rudenia este in linie
dreapt, iar in al doilea, in linie colateral. Rudenia in linie dreapt poate fi ascendent sau
descendent.
Alturi de rudenia de snge (Iireasc), constituie Iundament al devolutiunii
succesorale legale si rudenia civil, rezultat din adoptie, precum si calitatea
de so( supravie(uitor, care rezult din existenta cstoriei la data decesului de
cufus-ului.
Desi legea stabileste sIera rudelor chemate la mostenire, totusi, acestea nu pot
culege toate, mpreun si deodat, bunurile care alctuiesc patrimoniul
succesoral, ntruct s-ar ajunge la o excesiv Iractionare a acestuia. Pentru a
evita aceste inconveniente, legiuitorul a adoptat o anumit ordine de chemare la
mostenire a rudelor celui decedat, instituind dou criterii de ba: n acest sens,
si anume: clasa sau ordinul de motenitori si gradul de rudenie existent ntre
succesibil si de cufus.
1. Clasa de moytenitori
Clasa sau ordinul de motenitori reprezint grupul de rude apropiate ale lui de
cufus, chemate la mostenire ntr-o ordine stabilit de lege, cu prioritate Iat de
alte rude dintr-o alt clas.
Codul civil reglementeaz patru clase de mostenitori, si anume:
- Clasa I - clasa descendentilor lui de cufus (copiii, nepotii, strnepotii etc.);
- Clasa a II-a - clasa ascendentilor privilegiati i a colateralilor privilegiati
(printii lui de cufus, Iratii si surorile acestuia, precum si descendentii
acestora din urm pn la gradul al IV-lea inclusiv);
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 24
2.1. Principiile generale ale devolu(iunii succesorale legale
2.1.1. No(iunea de devolu(iunea moytenirii
Operatiunea de determinare a persoanelor chemate s culeag patrimoniul unei
persoane Iizice decedate reprezint devolutiunea motenirii. Dup izvorul
acesteia, devolutiunea mostenirii poate Ii legal, testamentar si contractual.
n principiu, vocatia succesoral legal este reciproc. AstIel, dac o persoan
este chemat potrivit legii s mosteneasc o alt persoan, atunci si aceasta din
urm are vocatie succesoral Iat de prima.
n dreptul civil romn, transmisiunea succesoral este ediIicat pe principiul
traditional al legturii de sange existente ntre membrii aceleiasi Iamilii, cu alte
cuvinte, rudenia reprezint baza devolutiunii succesorale legale. Dac cineva
are calitatea de rud raportat la o anumit persoan, nseamn c poate Ii
chemat la mostenirea legal, atunci cnd aceasta din urm decedeaz.
2.1.2. Despre rudenie, gradele de rudenie yi clasele de moytenitori
Potrivit art. 45 C. Iam.:
,rudenia este legtura ba:at pe descendenta unei persoane dintr-o alt persoan sau pe
faptul c mai multe persoane au un ascendent comun`. In primul ca:, rudenia este in linie
dreapt, iar in al doilea, in linie colateral. Rudenia in linie dreapt poate fi ascendent sau
descendent.
Alturi de rudenia de snge (Iireasc), constituie Iundament al devolutiunii
succesorale legale si rudenia civil, rezultat din adoptie, precum si calitatea
de so( supravie(uitor, care rezult din existenta cstoriei la data decesului de
cufus-ului.
Desi legea stabileste sIera rudelor chemate la mostenire, totusi, acestea nu pot
culege toate, mpreun si deodat, bunurile care alctuiesc patrimoniul
succesoral, ntruct s-ar ajunge la o excesiv Iractionare a acestuia. Pentru a
evita aceste inconveniente, legiuitorul a adoptat o anumit ordine de chemare la
mostenire a rudelor celui decedat, instituind dou criterii de ba: n acest sens,
si anume: clasa sau ordinul de motenitori si gradul de rudenie existent ntre
succesibil si de cufus.
1. Clasa de moytenitori
Clasa sau ordinul de motenitori reprezint grupul de rude apropiate ale lui de
cufus, chemate la mostenire ntr-o ordine stabilit de lege, cu prioritate Iat de
alte rude dintr-o alt clas.
Codul civil reglementeaz patru clase de mostenitori, si anume:
- Clasa I - clasa descendentilor lui de cufus (copiii, nepotii, strnepotii etc.);
- Clasa a II-a - clasa ascendentilor privilegiati i a colateralilor privilegiati
(printii lui de cufus, Iratii si surorile acestuia, precum si descendentii
acestora din urm pn la gradul al IV-lea inclusiv);
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 24
2.1. Principiile generale ale devolu(iunii succesorale legale
2.1.1. No(iunea de devolu(iunea moytenirii
Operatiunea de determinare a persoanelor chemate s culeag patrimoniul unei
persoane Iizice decedate reprezint devolutiunea motenirii. Dup izvorul
acesteia, devolutiunea mostenirii poate Ii legal, testamentar si contractual.
n principiu, vocatia succesoral legal este reciproc. AstIel, dac o persoan
este chemat potrivit legii s mosteneasc o alt persoan, atunci si aceasta din
urm are vocatie succesoral Iat de prima.
n dreptul civil romn, transmisiunea succesoral este ediIicat pe principiul
traditional al legturii de sange existente ntre membrii aceleiasi Iamilii, cu alte
cuvinte, rudenia reprezint baza devolutiunii succesorale legale. Dac cineva
are calitatea de rud raportat la o anumit persoan, nseamn c poate Ii
chemat la mostenirea legal, atunci cnd aceasta din urm decedeaz.
2.1.2. Despre rudenie, gradele de rudenie yi clasele de moytenitori
Potrivit art. 45 C. Iam.:
,rudenia este legtura ba:at pe descendenta unei persoane dintr-o alt persoan sau pe
faptul c mai multe persoane au un ascendent comun`. In primul ca:, rudenia este in linie
dreapt, iar in al doilea, in linie colateral. Rudenia in linie dreapt poate fi ascendent sau
descendent.
Alturi de rudenia de snge (Iireasc), constituie Iundament al devolutiunii
succesorale legale si rudenia civil, rezultat din adoptie, precum si calitatea
de so( supravie(uitor, care rezult din existenta cstoriei la data decesului de
cufus-ului.
Desi legea stabileste sIera rudelor chemate la mostenire, totusi, acestea nu pot
culege toate, mpreun si deodat, bunurile care alctuiesc patrimoniul
succesoral, ntruct s-ar ajunge la o excesiv Iractionare a acestuia. Pentru a
evita aceste inconveniente, legiuitorul a adoptat o anumit ordine de chemare la
mostenire a rudelor celui decedat, instituind dou criterii de ba: n acest sens,
si anume: clasa sau ordinul de motenitori si gradul de rudenie existent ntre
succesibil si de cufus.
1. Clasa de moytenitori
Clasa sau ordinul de motenitori reprezint grupul de rude apropiate ale lui de
cufus, chemate la mostenire ntr-o ordine stabilit de lege, cu prioritate Iat de
alte rude dintr-o alt clas.
Codul civil reglementeaz patru clase de mostenitori, si anume:
- Clasa I - clasa descendentilor lui de cufus (copiii, nepotii, strnepotii etc.);
- Clasa a II-a - clasa ascendentilor privilegiati i a colateralilor privilegiati
(printii lui de cufus, Iratii si surorile acestuia, precum si descendentii
acestora din urm pn la gradul al IV-lea inclusiv);
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 25
- Clasa a III-a - clasa ascendentilor ordinari (bunicii, strbunicii lui de cufus
etc.);
- Clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari, pn la gradul al IV-lea (unchii
si mtusile, verii primari, precum si Iratii si surorile bunicilor lui de cufus).
2. Gradul de rudenie
Gradul de rudenie este distanta dintre dou rude, msurat pe linia legturii de
rudenie, dup numrul nasterilor intervenite. Potrivit art. 46 C. Iam., gradul de
rudenie se stabileste astIel:
a) in linie dreapt, dup numrul nasterilor (astIel, Iiul si tatl sunt rude de
gradul nti, nepotul de Iiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea etc.);
b) in linie colateral, dup numrul nasterilor, urcnd de la una dintre rude
pn la ascendentul comun si cobornd de la acesta pn la cealalt rud
(astIel, Iratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul n gradul al
treilea, verii primari n gradul al patrulea).
Codul civil reglementeaz chemarea la mostenire a rudelor n linie dreapt la
inIinit, iar a celor colaterale pn la gradul al patrulea inclusiv.
Sarcina de lucru 1
Raportat la F care este n spet de cufus, identiIic pentru Iiecare
persoan din schem calitatea, gradul de rudenie si clasa de
mostenitori legali din care Iace parte.
M
T
C S F
1 2 3
A
B

Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal

Drept civil - II 26
2.1.3. Principiile generale aplicabile devolu(iunii succesorale legale
Principiul priorit(ii clasei de moytenitori
Potrivit acestui principiu, clasele de mostenitori sunt chemate s culeag
succesiunea numai cte una, n ordinea de preIerint stabilit de Codul civil.
AstIel, la mostenire sunt chemati, mai nti, descendentii lui de cufus
(mostenitorii din clasa I), cu excluderea mostenitorilor din toate celelalte trei
clase, indiIerent de gradul lor de rudenie.
Dac la moartea lui de cufus nu sunt mostenitori din clasa I sau, desi exist,
acestia sunt renunttori sau nedemni, atunci mostenirea este culeas de
succesorii din clasa a II-a (printii lui de cufus mpreun cu Iratii si surorile
acestuia sau descendentii lor), cu excluderea de la mostenire a celorlalte rude
din ultimele dou clase de mostenitori legali s.a.m.d.
De la acest principiu, legiuitorul a instituit expres o singur exceptie, si anume,
sotul supravietuitor al lui de cufus, care nu Iace parte din nicio clas de
mostenitori legali, vine la mostenire n concurs cu Iiecare dintre acestea, Ir s
nlture si Ir s Iie nlturat de la succesiune de nici un mostenitor, indiIerent
crei clase ar apartine.
Principiul proximit(ii gradului de rudenie ntre moytenitorii din aceeayi clas
ConIorm acestui principiu, dac de cufus a lsat mai multi mostenitori din
aceeasi clas, rudele de grad mai apropiat le nltur de la succesiune pe cele
de grad mai ndeprtat ale de cufus-ului.
De exemplu, copiii lui de cufus, descendenti de gradul I, nltur de la
succesiune pe nepoti si strnepoti, care, desi tot descendenti ai de cufus-ului,
sunt de grade de rudenie mai ndeprtate (de gradul al II-lea, respectiv al III-
lea). Tot astIel, n clasa a III-a de mostenitori legali, bunicul lui de cufus, rud
de gradul al II-lea, i nltur pe strbunici, care sunt rude de gradul al III-lea,
iar n clasa a IV-a, unchii si mtusile, rude n linie colateral de gradul al III-lea
cu de cufus, nltur pe verii primari ai acestuia, care sunt rude colaterale de
gradul al IV-lea.
Principiul proximittii gradului de rudenie cunoaste dou exceptii, si anume:
- n cadrul clasei a II-a de moytenitori legali, printii lui de cufus, desi sunt
rude de gradul nti, nu nltur de la mostenire pe Iratii si surorile acestuia,
rude de gradul al II-lea, si nici pe descendentii din Irati si surori pn la
gradul al IV-lea, ci, dimpotriv, vin mpreun la moytenirea lsat de de
cufus.
- Reprezentarea succesoral permite unui mostenitor n grad mai ndeprtat
s culeag mostenirea alturi de cei n grad mai apropiat.
Principiul mpr(irii succesiunii ntre rudele de acelayi grad n pr(i egale (pe capete)
Potrivit acestui principiu, cnd exist mai multi mostenitori din aceeasi clas si
de acelasi grad de rudenie, Iiecare mosteneste o parte egal cu a celorlalti (de
exemplu, n cazul n care cel decedat a lsat patru copiii, acestia mpart
mostenirea n prti egale, Iiecare culegnd cte un sIert din masa succesoral).
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 26
2.1.3. Principiile generale aplicabile devolu(iunii succesorale legale
Principiul priorit(ii clasei de moytenitori
Potrivit acestui principiu, clasele de mostenitori sunt chemate s culeag
succesiunea numai cte una, n ordinea de preIerint stabilit de Codul civil.
AstIel, la mostenire sunt chemati, mai nti, descendentii lui de cufus
(mostenitorii din clasa I), cu excluderea mostenitorilor din toate celelalte trei
clase, indiIerent de gradul lor de rudenie.
Dac la moartea lui de cufus nu sunt mostenitori din clasa I sau, desi exist,
acestia sunt renunttori sau nedemni, atunci mostenirea este culeas de
succesorii din clasa a II-a (printii lui de cufus mpreun cu Iratii si surorile
acestuia sau descendentii lor), cu excluderea de la mostenire a celorlalte rude
din ultimele dou clase de mostenitori legali s.a.m.d.
De la acest principiu, legiuitorul a instituit expres o singur exceptie, si anume,
sotul supravietuitor al lui de cufus, care nu Iace parte din nicio clas de
mostenitori legali, vine la mostenire n concurs cu Iiecare dintre acestea, Ir s
nlture si Ir s Iie nlturat de la succesiune de nici un mostenitor, indiIerent
crei clase ar apartine.
Principiul proximit(ii gradului de rudenie ntre moytenitorii din aceeayi clas
ConIorm acestui principiu, dac de cufus a lsat mai multi mostenitori din
aceeasi clas, rudele de grad mai apropiat le nltur de la succesiune pe cele
de grad mai ndeprtat ale de cufus-ului.
De exemplu, copiii lui de cufus, descendenti de gradul I, nltur de la
succesiune pe nepoti si strnepoti, care, desi tot descendenti ai de cufus-ului,
sunt de grade de rudenie mai ndeprtate (de gradul al II-lea, respectiv al III-
lea). Tot astIel, n clasa a III-a de mostenitori legali, bunicul lui de cufus, rud
de gradul al II-lea, i nltur pe strbunici, care sunt rude de gradul al III-lea,
iar n clasa a IV-a, unchii si mtusile, rude n linie colateral de gradul al III-lea
cu de cufus, nltur pe verii primari ai acestuia, care sunt rude colaterale de
gradul al IV-lea.
Principiul proximittii gradului de rudenie cunoaste dou exceptii, si anume:
- n cadrul clasei a II-a de moytenitori legali, printii lui de cufus, desi sunt
rude de gradul nti, nu nltur de la mostenire pe Iratii si surorile acestuia,
rude de gradul al II-lea, si nici pe descendentii din Irati si surori pn la
gradul al IV-lea, ci, dimpotriv, vin mpreun la moytenirea lsat de de
cufus.
- Reprezentarea succesoral permite unui mostenitor n grad mai ndeprtat
s culeag mostenirea alturi de cei n grad mai apropiat.
Principiul mpr(irii succesiunii ntre rudele de acelayi grad n pr(i egale (pe capete)
Potrivit acestui principiu, cnd exist mai multi mostenitori din aceeasi clas si
de acelasi grad de rudenie, Iiecare mosteneste o parte egal cu a celorlalti (de
exemplu, n cazul n care cel decedat a lsat patru copiii, acestia mpart
mostenirea n prti egale, Iiecare culegnd cte un sIert din masa succesoral).
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 26
2.1.3. Principiile generale aplicabile devolu(iunii succesorale legale
Principiul priorit(ii clasei de moytenitori
Potrivit acestui principiu, clasele de mostenitori sunt chemate s culeag
succesiunea numai cte una, n ordinea de preIerint stabilit de Codul civil.
AstIel, la mostenire sunt chemati, mai nti, descendentii lui de cufus
(mostenitorii din clasa I), cu excluderea mostenitorilor din toate celelalte trei
clase, indiIerent de gradul lor de rudenie.
Dac la moartea lui de cufus nu sunt mostenitori din clasa I sau, desi exist,
acestia sunt renunttori sau nedemni, atunci mostenirea este culeas de
succesorii din clasa a II-a (printii lui de cufus mpreun cu Iratii si surorile
acestuia sau descendentii lor), cu excluderea de la mostenire a celorlalte rude
din ultimele dou clase de mostenitori legali s.a.m.d.
De la acest principiu, legiuitorul a instituit expres o singur exceptie, si anume,
sotul supravietuitor al lui de cufus, care nu Iace parte din nicio clas de
mostenitori legali, vine la mostenire n concurs cu Iiecare dintre acestea, Ir s
nlture si Ir s Iie nlturat de la succesiune de nici un mostenitor, indiIerent
crei clase ar apartine.
Principiul proximit(ii gradului de rudenie ntre moytenitorii din aceeayi clas
ConIorm acestui principiu, dac de cufus a lsat mai multi mostenitori din
aceeasi clas, rudele de grad mai apropiat le nltur de la succesiune pe cele
de grad mai ndeprtat ale de cufus-ului.
De exemplu, copiii lui de cufus, descendenti de gradul I, nltur de la
succesiune pe nepoti si strnepoti, care, desi tot descendenti ai de cufus-ului,
sunt de grade de rudenie mai ndeprtate (de gradul al II-lea, respectiv al III-
lea). Tot astIel, n clasa a III-a de mostenitori legali, bunicul lui de cufus, rud
de gradul al II-lea, i nltur pe strbunici, care sunt rude de gradul al III-lea,
iar n clasa a IV-a, unchii si mtusile, rude n linie colateral de gradul al III-lea
cu de cufus, nltur pe verii primari ai acestuia, care sunt rude colaterale de
gradul al IV-lea.
Principiul proximittii gradului de rudenie cunoaste dou exceptii, si anume:
- n cadrul clasei a II-a de moytenitori legali, printii lui de cufus, desi sunt
rude de gradul nti, nu nltur de la mostenire pe Iratii si surorile acestuia,
rude de gradul al II-lea, si nici pe descendentii din Irati si surori pn la
gradul al IV-lea, ci, dimpotriv, vin mpreun la moytenirea lsat de de
cufus.
- Reprezentarea succesoral permite unui mostenitor n grad mai ndeprtat
s culeag mostenirea alturi de cei n grad mai apropiat.
Principiul mpr(irii succesiunii ntre rudele de acelayi grad n pr(i egale (pe capete)
Potrivit acestui principiu, cnd exist mai multi mostenitori din aceeasi clas si
de acelasi grad de rudenie, Iiecare mosteneste o parte egal cu a celorlalti (de
exemplu, n cazul n care cel decedat a lsat patru copiii, acestia mpart
mostenirea n prti egale, Iiecare culegnd cte un sIert din masa succesoral).
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 27
De la acest principiu exist o exceptie, ntlnit n cazul n care la succesiune
sunt chemati Irati si surori din cstorii diIerite. n aceast ipotez, mprtirea
mostenirii nu se mai Iace n prti egale (pe capete), ci pe linii. AstIel, Iratii si
surorile lui de cufus, att dup mam, ct si dup tat, culeg o parte mai mare
din mostenire dect Iratii si surorile numai dup mam sau numai dup tat. De
asemenea, acest principiu nu se aplic nici n cazul chemrii la mostenire pe
calea reprezentrii succesorale, cnd mprtirea mostenirii se Iace pe tulpini, iar
nu pe capete.
Sarcina de lucru 2
1. Aplic principiile care guverneaz devolutiunea succesoral legal n
urmtoarea spet: n urma decesului de cufus-ului au rmas sotul
supravietuitor, un Iiu din aIara cstoriei, doi copii ai acestuia, un nepot al
unui Iiu predecedat, un printe, un Irate, un nepot de sor predecedat, un
bunic, o mtus si trei verisori.
2. IdentiIic n cuprinsul noului Cod civil principiile devolutiunii legale a
mostenirii, precum si exceptiile consacrate pentru Iiecare principiu n
parte.
2.2. Reprezentarea succesoral
2.2.1. No(iunea yi natura juridic a reprezentrii succesorale
Repre:entarea succesoral constituie un beneIiciu al legii n virtutea cruia un
mostenitor ntr-un grad de rudenie mai ndeprtat al lui de cufus urc n locul si
gradul ascendentului su predecedat la data deschiderii mostenirii, pentru a
culege, n concurs cu mostenitorii mai apropiati n grad, partea de mostenire
care s-ar Ii cuvenit celui pe care l reprezint, dac s-ar Ii aIlat n viat.
Ascendentul predecedat, al crui loc si grad este mprumutat, se numeste
repre:entat, iar cel care vine la succesiune pe calea reprezentrii succesorale se
numeste repre:entant.
Ca natur juridic, reprezentarea succesoral constituie un beneIiciu al legii
creat n Iavoarea anumitor mostenitori legali, si nu o fictiune a legii, cum
impropriu o caliIic art. 664 C. civ.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 28
2.2.2. Cazurile n care este admis reprezentarea succesoral
Reprezentarea succesoral este admis numai n dou cazuri, si anume:
- n linie dreapt, descendentii se pot reprezenta unii pe altii (art. 665 C. civ.);
- n linie colateral, descendentii Iratilor si surorilor lui de cufus i pot
reprezenta pe ascendentii lor predecedati (art. 666 C. civ.).
Atunci cnd reprezentarea succesoral este permis de lege, ea opereaz:
a. in toate ca:urile, ceea ce nseamn c nepotii, rude de gradul al doilea, au
vocatie la mostenire prin reprezentare, Iie c exist Iii ai lui de cufus, rude de
gradul nti, Iie c la mostenire vin doar nepoti ai lui de cufus.
S presupunem c, n urma lui de cufus, au rmas n viat un Iiu (A) si doi
nepoti (C si D) nepotii Iiind copiii unui al doilea Iiu (B), predecedat. La
mostenire sunt chemati Iiul n viat (care culege 1/2 din mostenire n nume
propriu) si cei doi nepoti care, reprezentnd pe printele lor, culeg cealalt
jumtate din mostenire, respectiv partea care i-ar Ii revenit acestuia, dac ar Ii
Iost n viat la data deschiderii succesiunii.
De cujus
A (Iiu n viat)
1/2 din mostenire n nume
propriu
B (Iiu predecedat) 1/2
C
1/4
D (nepoti)
1/4
pe calea reprezentrii
ntr-un al doilea exemplu, s presupunem c ambii Iii ai lui de cufus (A si B)
sunt decedati la data deschiderii succesiunii, ns Iiul A a avut patru copii, iar
Iiul B doi copii, toti aIlati n viat. La mostenire sunt chemati, pe calea
reprezentrii, cei sase nepoti ai lui de cufus. Desi Iac parte din aceeasi clas de
mostenitori si sunt rude de grad egal, mostenirea se mparte pe tulpini,
deoarece, venind la succesiune prin reprezentare, nepotii sunt ndrepttiti
numai la partea care s-ar Ii cuvenit printelui lor dac ar Ii Iost n viat la
momentul mortii lui de cufus.
De cujus
A
(Iiu predecedat)
B
(Iiu predecedat)
1/2
1/4 1/4
(nepoti n viat)
1/2
1/8 1/8 1/8 1/8
(nepoti n viat)
La Iel, nepotii de Irate sau sor au vocatie la mostenire pe calea reprezentrii
succesorale att n cazul n care la mostenire vin si Irati (surori) ai lui de cufus,
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 29
rude de gradul al doilea, ct si atunci cnd la mostenire vin numai nepoti de
Irate si sor.
b. nemrginit (la infinit), ntelegndu-se prin aceasta c de reprezentarea
succesoral se bucur nu numai descendentii de gradul al doilea, spre a
reprezenta pe descendentii de gradul nti, ci si descendentii de gradul al III-lea
pot reprezenta pe descendentii de gradul al II-lea s.a.m.d.
n cazul descendentilor proveniti din colaterali privilegiati, reprezentarea
succesoral nu mai opereaz nemrginit, ci numai pn la gradul al IV-lea.
2.2.3. Condi(iile reprezentrii succesorale
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a
urmtoarelor conditii prevzute de lege:
a. Repre:entatul s fie decedat la data deschiderii succesiunii.
Potrivit dispozitiilor art. 668 C. civ., ,nu se reprezint dect persoanele
moarte. Asadar, este absolut necesar ca reprezentatul s Iie predecedat lui de
cufus, lsnd locul su vacant, astIel nct descendentul s poat urca n gradul
si locul su.
Persoanele in viat nu pot Ii reprezentate, chiar dac ele renunt la mostenirea
lui de cufus sau sunt nlturate de la aceasta pentru nedemnitate. Nu pot Ii
reprezentate nici persoanele declarate disprute, ntruct, atta vreme ct nu a
Iost pronuntat o hotrre judectoreasc declarativ de moarte, se prezum c
acestea sunt n viat.
Asa Iiind, reprezentarea succesoral nu poate opera per saltum si omisso
medio, ci numai din grad n grad vacant, Ir a se putea sri peste gradele
intermediare ocupate de succesibilii n viat. S ne imaginm urmtoarea
situatie:
De cujus
A (Iiu n viat)
B (Iiu predecedat)
C (renunttor sau nedemn
n viat)
D
n exemplul nostru, de cufus a lsat un Iiu n viat (A), iar cel de al doilea Iiu
(B) este predecedat, lsnd si el un Iiu (C), care, la rndul su, are o Iiic (D).
Dac C a renuntat la mostenire ori este nedemn, D nu poate veni s culeag
mostenirea, prin reprezentarea lui C si n concurs cu A, ntruct ea nu-l poate
reprezenta pe C n viat, si nici pe B, locul intermediar Iiind ocupat.
b. Locul celui repre:entat s fie util.
Aceasta nseamn c, dac cel reprezentat ar Ii n viat la momentul deschiderii
succesiunii, el ar Ii putut s-l mosteneasc pe de cufus. Reprezentantul nu poate
avea, cu privire la mostenirea lui de cufus, dect aceleasi drepturi pe care le-ar
Ii avut ascendentul su dac ar Ii Iost n viat la data deschiderii succesiunii.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 30
c. Repre:entantul s fie descendent in linie dreapt sau descendent din fratii i
surorile lui de cufus.
d. Repre:entantul s aib vocatie succesoral proprie la motenirea lui de
cufus.
Reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate cerintele legale pentru a-l putea
mosteni pe de cufus (capacitate succesoral, vocatie succesoral si s nu Iie
nedemn).
2.2.4. Efectele reprezentrii succesorale
Principalul eIect al reprezentrii succesorale const n mprtirea mostenirii pe
tulpini. IndiIerent de numrul reprezentantilor, acestia au dreptul numai la
partea din succesiune care s-ar Ii cuvenit autorului lor, dac acesta s-ar Ii aIlat
n viat la data deschiderii succesiunii.
Prin tulpin se ntelege ascendentul predecedat (autor comun) care este
reprezentat de ctre descendentii si. S ne imaginm urmtoarea situatie:
De cujus
A (Iiu n viat)
1/3
B (Iiu predecedat)
1/3
2 copii
1/6 1/6
C (Iiic predecedat)
1/3
4 copii
1/12 1/12 1/12 1/12
Dac de cufus a avut trei copiii (A, B si C) dintre care doi (B si C) au
predecedat, lsnd, la rndul lor, B doi copii, iar C trei copii, mostenirea se
mparte astIel:
- n primul rnd, se stabilesc cele trei tulpini, dup numrul copiilor lui de
cufus, Iiecare tulpin avnd 1/3 din ntreaga mostenire;
- a culege 1/3 din mostenire, iar partea cuvenit lui B (1/3 din mostenire) se
divide ntre cei doi copii ai si care l reprezint, Iiecruia revenindu-i cte
1/6 din mostenire (1/2 din 1/3); partea cuvenit lui C (1/3 din mostenire) se
mparte ntre cei trei copiii ai si, care l reprezint, Iiecruia revenindu-i
cte 1/9 din mostenire, (1/3 din 1/3).
n situatia n care o tulpin a produs mai multe ramuri, portiunea din mostenire
cuvenit acelei tulpini se divide pe ramuri, partea cuvenit rudelor din aceeasi
ramur mprtindu-se ntre acestea. S analizm urmtorul exemplu:
De cujus
A (predecedat) B (predecedat)
C
1/2
D
1/4
E (predecedat)
F
1/8
G
1/8
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 31
De cufus a avut doi Iii (A si B), ambii predecedati. A a lsat un copil (C), iar B
doi copii (D si E). E este predecedat, lsnd doi copii (F si G). Mostenitorii
chemati la succesiune sunt:
- C, care culege o jumtate din ntreaga mostenire, prin reprezentarea lui A,
predecedat;
- nepotul de Iiu, D, si strnepotii de Iiu, F si G, care toti trei vin la
mostenire prin reprezentarea lui B. Partea din mostenire cuvenit tulpinii B,
de o jumtate din masa succesoral, se subdivide ntre cele dou ramuri: D
si E. D primeste 1/2 din aceasta, adic 1/2 din 1/2 1/4 (un sIert) din
mostenire, iar F si G si mpart cellalt sIert 1/4 : 2 1/8 din mostenire.
ndat ce mostenirea a Iost acceptat, eIectele reprezentrii succesorale se
produc de drept. Regulile reprezentrii succesorale nu sunt aplicabile in ca:ul
motenirii testamentare si nici n cazul mostenirii conventionale.
Sarcina de lucru 3
A.B. a decedat lsnd n urma sa trei copii: un Iiu (care are, la rndul
su, doi copii), o Iiic (ce are un copil), ambii din cstorie si un Iiu din
aIara cstoriei, predecedat, care are doi copii. Cu ocazia dezbaterii
succesiunii, Iiica de cufus-ului a renuntat expres la mostenire, ceea ce l-
a determinat pe notarul public s elibereze certiIicatul de mostenitor
numai pe numele Iiului cel mare, care a preluat ntreaga mostenire.
CertiIicatul de mostenitor a Iost contestat de copilul Iiicei renunttoare.
Rspunde la urmtoarele ntrebri sau rezolv problemele expuse:
1. Ce este reprezentarea succesoral, n ce const utilitatea acesteia, n
persoana cui sunt ntrunite conditiile reprezentrii?
2. Stabileste modul de operare a reprezentrii succesorale n spet.
IdentiIic greselile notarul public Icute prin emiterea certiIicatului de
mostenitor
4. Care va Ii solutia instantei judectoresti? Argumenteaz.
5. Rezolv aceeasi spet si n ipoteza n care Iiica de cufus-ului este
declarat disprut printr-o hotrre judectoreasc irevocabil.
6. Dac Iiul predecedat a Iost nedemn, stabileste cota ce li se cuvine
descendentilor acestuia, ca urmare a beneIiciului reprezentrii
succesorale.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 32
2.3. Clasele de moytenitori
2.3.1. Clasa descenden(ilor (clasa I)
Potrivit art. 669 C. civ., urmtoarele rude ale de cufusului intr n clasa
descendentilor:
- copiii din cstorie si urmasii lor;
- copiii din aIara cstoriei, a cror Iiliatie a Iost stabilit potrivit legii;
- copiii adoptati de ctre de cufus si urmasii lor.
Potrivit principiului priorittii clasei de motenitori, cnd exist descendenti,
acestia nltura de la mostenire pe toate celelalte rude ale lui de cufus. Dac
exist si sot supravietuitor, acesta vine si culege mostenirea alturi de
descendenti, Ir s-i nlture si Ir s Iie nlturat prin prezenta acestora.
n ceea ce priveste ntinderea drepturilor succesorale ale descendentilor,
trebuie avute n vedere dou ipoteze, si anume:
- dac descendentii vin singuri la succesiune, n nume propriu, ei culeg ntreaga
mas succesoral si o mpart n prti egale, n Iunctie de numrul lor; dac vin
prin repre:entare, mostenirea se mparte potrivit regulilor artate la
reprezentarea succesoral;
- dac descendentii vin in concurs cu sotul supravietuitor, ei culeg, indiIerent
de numrul lor, 3/4 din mostenire, parte pe care o mpart n mod egal.
Drepturile succesorale ale descendentilor prezint urmtoarele caractere
juridice:
- descendentii pot culege motenirea fie in nume propriu, fie prin repre:entare-
descendentii sunt motenitori re:ervatari, ceea ce nseamn c ei beneIiciaz,
n puterea legii, de o parte din mostenire, denumit re:erva succesoral (art.
841 C. civ.);
- descendentii sunt motenitori se:inari, ceea ce nseamn c se bucur de
drept, de posesia titlului de mostenitor si nu au nevoie, spre a intra n posesia
mostenirii, de ndeplinirea vreunei Iormalitti (art. 653 alin. 1 C. civ.);
- descendentii sunt obligati s raporte:e donatiile, respectiv s readuc la masa
succesoral bunurile pe care le-au primit de la de cufus cu titlu de donatie,
Icut Ir scutire de raport (art. 751 C. civ.).
Sarcina de lucru 4
La data de 15 ianuarie 2008 a decedat sotul, iar sotia supravietuitoare a
nscut un Iiu pe data de 15 aprilie 2009. n urma de cufus-ului au mai
rmas un copil adoptat exclusiv de sotia supravietuitoare, tatl si Iratele
de cufus-ului si un nepot de sor predecedat a de cufus- ului. Rspunde
la urmtoarele ntrebri:
1. La data deschideri succesiunii, Iiul avea capacitate de Iolosint?
2. IdentiIic pentru Iiecare dintre mostenitorii legali ntinderea drepturilor
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 33
succesorale.
3. Analizeaz dispozitiile noului Cod civil ( art. 975) reIeritoare la clasa
descendentilor
2.3.2. Clasa ascenden(ilor privilegia(i yi a colateralilor privilegia(i (clasa a II-a)
Dac de cufus nu a lsat descendenti sau acestia au renuntat la succesiune ori
au Iost nlturati ca nedemni, mostenirea se cuvine clasei a II-a de mostenitori,
alctuit din printii lui de cufus, Iratii si surorile acestuia, precum si
descendentii Iratilor si surorilor lui de cufus, pn la gradul al IV-lea inclusiv.
Clasa a II-a este o clas mixt, n sensul c ea este alctuit din dou categorii
diIerite de rude si care, desi sunt de grade diIerite, vin si mostenesc mpreun.
AstIel, cu toate c ascendentii privilegiati (printii lui de cufus) sunt rude de
gradul I, n vreme ce colateralii privilegiati (Iratii si surorile lui de cufus) sunt
rude de gradul al II-lea acesti mostenitori pot veni mpreun la succesiune.
I. Ascenden(ii privilegia(i
n aceast categorie intr urmtoarele rude ale de cufus-ului:
a. tatl si mama din cstoria crora s-a nscut de cufus (art. 670-671 C. civ.);
b. mama din aIara cstoriei (art. 678);
c. tatl din aIara cstoriei, cu conditia de a-si Ii stabilit Iiliatia potrivit legii;
d. adoptatorii din adoptia cu eIectele Iiliatiei Iiresti (acestia i nltur de la
succesiune pe printii Iiresti ai adoptatului);
e. adoptatorii din adoptia cu eIecte restrnse, care a avut loc pn la aparitia
O.U.G. nr. 25/1997 (n prezent abrogat prin Legea nr. 273/2004), vor veni
numai la succesiunea adoptatului, nu si a rudelor acestuia, alturi de printii
Iiresti ai adoptatului.
Atunci cnd vin singuri la succesiune, ascendentii privilegiati culeg ntreaga
mostenire, n mod egal (art. 670 alin. 2 C. civ.), n Iunctie de numrul lor. n
cazul n care la mostenire vine un singur printe, acesta culege ntreaga
mostenire.
Dac de cufus-ului a Iost adoptat cu eIecte restrnse, la mostenirea sa vin att
printii Iiresti, ct si printii adoptivi, urmnd ca mostenirea s se mpart ntre
ei, n cote egale.
n ipoteza concursului cu colateralii privilegiati, ntinderea drepturilor
succesorale ale ascendentilor privilegiati este umrtoareal:
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 34
a. Dac exist un singur printe n concurs cu Iratii si surorile lui de cufus sau
descendentii acestora, printele primeste 1/4 din mostenire, restul de 3/4
revenind colateralilor privilegiati;
b. Dac exist ambii printi n concurs cu colateralii privilegiati sau
descendentii acestora, primii au dreptul la 1/2 din succesiune (Iiecare cte 1/4),
iar cealalt jumtate se cuvine Iratilor si surorilor sau descendentilor acestora
pe calea reprezentrii succesorale;
c. Dac exist att printi Iiresti, ct si adoptatori (n cazul adoptiei cu eIecte
restrnse) n concurs cu colateralii privilegiati, acestora li se cuvine mpreun
1/2 din mostenire. Printii, indiIerent de Ielul lor, iau n mod egal cte o cot de
1/4, 1/6 sau 1/8 (din jumtatea de mostenire care se cuvine ascendentilor
privilegiati), iar cealalt jumtate este atribuit Iratilor si surorilor lui de cufus
sau descendentilor acestora.
Sotul supravietuitor vine n concurs cu mostenitorii din clasa a III-a, caz n care
dup ce se deduce dreptul succesoral al sotului supravietuitor de 1/3 (4/12),
ceea ce rmne (8/12) se mparte ntre printi: 1/4 (2/12 din ntreg) pentru un
printe si 3/4 (6/12 din ntreg) pentru colateralii privilegiati sau 1/2 (4/12 din
ntreg) pentru printi si tot 1/2 (4/12 din ntreg) pentru Irati si surori ori
descendentii acestora.
Drepturile succesorale ale ascendentilor privilegiati prezint urmtoarele
caractere furidice:
- ascendentii privilegiati vin la succesiune numai in nume propriu;
- ascendentii privilegiati sunt motenitori re:ervatari;
- ascendentii privilegiati sunt motenitori se:inari;
- ascendentii privilegiati nu sunt obligati la raportul donatiilor.
II. Colateralii privilegia(i
Colateralii privilegiati sunt Iratii si surorile lui de cufus, precum si
descendentii lor pn la gradul al IV-lea inclusiv (nepoti si strnepoti de Irate
ori sor).
Fratii si surorile lui de cufus pot Ii:
a. din aceeasi cstorie a printilor, Irati buni si surori bune;
b. din cstorii diIerite: Irati (surori) consngeni sau consangvini, dac au tat
comun Iiresc sau adoptator si mame diIerite; Irati (surori) uterini, dac au
aceeasi mam Iireasc sau adoptatoare si tati diIeriti;
c. din aIara cstoriei;
d. din adoptia cu eIecte depline.
ntinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati diIer, dup cum
Iratii si surorile lui de cufus sau descendentii acestora vin sau nu la succesiune
n concurs cu ascendentii privilegiati, ori dac la mostenire vine si sotul
supravietuitor. Dac la mostenire vine si sotul supravietuitor se stabileste, mai
nti, cota parte de mostenire cuvenit acestuia.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 35
n ipoteza n care la succesiune, colateralii privilegiati vin n concurs cu printii
lui de cufus, ei culeg 1/2 sau 3/4 din patrimoniul succesoral, dup cum exist
ambii printi sau un singur printe (art. 672 si 673 C. civ.). AstIel:
Atunci cnd Iratii si surorile lui de cufus ori descendentii acestora vin singuri la
succesiune, ei culeg ntreaga mostenire.
n ipoteza mprtirii succesiunii ntre colateralii privilegiati, trebuie Icut
distinctia ntre Iratii si surorile care provin din aceeasi cstorie si Iratii si
surorile lui de cufus care provin din cstorii diIerite. AstIel, dac Iratii si
surorile lui de cufus provin din aceeasi cstorie, Iiind rude de acelasi grad,
acestia mpart mostenirea care li se cuvine n prti egale (per capita) Cnd
Iratii si surorile provin din cstorii diIerite, mostenirea nu se mai mparte pe
capete (n portiuni egale), ci pe linii, cotele Iratilor si surorilor Iiind deosebite,
inegale.
Potrivit art. 674 C. civ., exist trei categorii de colaterali privilegiati, si anume:
- frati (surori) buni (drepti, primari, germani), cnd au aceeasi mam si
acelasi tat cu de cufus;
- frati (surori) consangvini (consngeni), adic Irati care au numai acelasi tat
cu de cufus;
- frati (surori) uterini, cnd au numai aceeasi mam ca si de cufus.
Dac la succesiunea lui de cufus vin Irati (surori) din aceeasi categorie, atunci
portiunile lor succesorale sunt egale, iar dac acestia sunt din categorii diIerite,
mostenirea se mparte pe linii, astIel nct Iratii buni vor lua o parte mai mare
dect Iratii (surorile) consangvini sau uterini.
Pentru a determina partea din succesiune cuvenit Iiecrui Irate (sor), se
procedeaz astIel: mostenirea se mparte n dou prti egale, dintre care una
(jumtate) se cuvine liniei paterne (dimidia paternis), iar cealalt jumtate,
liniei materne (dimidia maternis). Fratii (surorile) buni sunt chemati la
succesiunea lui de cufus n ambele linii. Fratii (surorile) numai dup mam
(uterini) ori numai dup tat (consangvini) vin la succesiune numai n linia din
care Iac parte (art. 674 C. civ.).
Urmtoarea schem ne prezint modul de stabilire a prtilor succesorale
cuvenite Iratilor (surorilor) din categorii diferite:
De cujus
Ambii printi 1/2 (12/24) Colateralii privilegiati 1/2 (12/24)
A
Irate n
viat
4/24
B
sora n
viat
4/24
C
sora
predecedat
D
2/24
E
2/24
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 36
A
de cujus
C
Frate consangvin
1/4 din mostenire
Tatl
1/2
Mama
1/2
B
Frate bun
1/2 din mostenire
D
Sora uterin
1/4 din mostenire
1/4 1/4
1/4
1/4
1/2
1/2
B (Irate bun), Iiind Irate cu de cufus n ambele linii, ia potrivit art. 675 C. civ.
cota-parte corespunztoare din ambele jumtti, adic 1/4 din linia patern si
1/4 din linia matern, deci 1/2 din mostenire.
C (Irate consangvin) mparte cu B jumtate din linia patern 1/2 : 2 1/4 din
mostenirea lsat de A (de cufus). D (sor uterin) va mprti cu B jumtatea
din linia matern, adic 1/2 : 2 1/4 din mostenirea lsat de A.
mprtirea pe linii se aplic si descendentilor din Irati (surori) cnd acestia vin
la succesiune pe calea reprezentrii, dar si prin valoriIicarea unui drept de
mostenire propriu.
Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati sunt:
- colateralii privilegiati pot veni la motenire in nume propriu;
descendentii lor pn la gradul al IV-lea inclusiv pot veni s culeag
succesiunea i prin repre:entare succesoral;
- colateralii privilegiati nu sunt motenitori re:ervatari si nici motenitori
se:inari;
- colateralii privilegiati nu sunt obligati la raportul donatiilor.
Sarcina de lucru 5
La moartea lui A.B, au rmas urmtorii mostenitori legali: sotia
supravietuitoare, un Iiu, tatl de cufus-ului, doi Irati, dintre care unul
a Iost adoptat cu eIecte restrnse de o mtus a de cufus-ului, un
nepot de Irate predecedat.
1. Determin persoanele care Iac parte din clasa a II-a de
mostenitori legali.
2. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al acestei
clase?
1. 3. n ipoteza n care Iiul de cufus-ului renunt la mostenire,
stabileste ntinderea drepturilor succesorale ale celorlalti
mostenitori. Dar dac renunt si sotul supravietuitor?
2. 4. Analizeaz dispozitiile art. 976-981 din noul Cod civil reIeritoare
la clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati
3.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 37
2.3.3. Clasa ascenden(ilor ordinari (clasa a III-a)
Ascendentii ordinari sunt rude n linie dreapt ascendent ale lui de cufus, si
anume: bunicii, strbunicii, strstrbunicii etc., Ir limit de grad, din
cstorie, din aIara cstoriei sau din adoptia cu eIecte depline a printilor lui
de cufus.
n lipsa mostenitorilor din primele dou clase sau atunci cnd acestia sunt
renunttori, nedemni sau au Iost exheredati, ascendentii ordinari, Icnd parte
din clasa a III-a de mostenitori legali, sunt chemati la mostenire.
Cnd la mostenire vin numai ascendenti de acelasi grad, ei mpart succesiunea
n prti egale, iar dac sunt de grade diIerite, potrivit principiului proximittii
gradului de rudenie, ascendentii mai apropiati n grad nltur de la mostenire
pe cei mai ndeprtati n grad (bunicii, rude de gradul al II-lea, nltur pe
strbunicii, rude de gradul al III-lea etc.).
Dac vin in concurs cu sotul supravietuitor, indiIerent de numrul lor,
ascendentii culeg 1/4 din mostenire, pe care o mpart n prti egale, dup ce, n
prealabil, i s-a dat sotului supravietuitor cota cuvenit de 3/4.
Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari sunt:
- ascendentii ordinari pot veni la motenire numai in nume propriu;
- ascendentii ordinari sunt motenitori se:inari, Iiind rude n linie dreapt;
- ascendentii ordinari nu sunt motenitori re:ervatari;
- ascendentii ordinari nu sunt obligati la raportul donatiilor.
2.3.4. Clasa colateralilor ordinari (clasa a IV-a)
Potrivit art. 675 C. civ., clasa colateralilor ordinari este alctuit din rudele lui
de cufus n linie colateral pn n gradul al IV-lea inclusiv, respectiv: unchii si
mtusile (gradul al III-lea), precum si verii primari (gradul al IV-lea) din
cstorie, din aIara cstoriei si din adoptia cu eIecte depline. Considerm c
Iac parte din clasa a IV-a de mostenitori si Iratii si surorile bunicilor lui de
cufus (rude de gradul IV).
Colateralii ordinari vin la mostenire numai n lipsa mostenitorilor legali din
primele trei clase, sau cnd, desi acestia exist, sunt renunttori sau nedemni,
ori exheredati, cei rezervatari de cotitatea disponibil, ceilalti exheredati n
totalitate.
Potrivit principiului proximittii gradului de rudenie unchii si mtusile (gradul
al III-lea) nltur de la mostenire pe verii primari si pe Iratii sau surorile
bunicilor lui de cufus (gradul IV). mprtirea mostenirii ntre colateralii
ordinari de acelasi grad de rudenie se Iace pe capete (n prti egale).
n cazul n care colateralii ordinari vin singuri la succesiune, culeg ntreaga
mostenire, mprtind-o n mod egal. Dac vin in concurs cu sotul
supravietuitor, atunci ei culeg 1/4 din mostenire, dup ce, n prealabil, s-a
stabilit cota de /, care se cuvine sotului supravietuitor.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 38
Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari sunt:
- colateralii ordinari pot veni la succesiune numai in nume propriu;
- colateralii ordinari nu sunt motenitori re:ervatari si nici se:inari;
- colateralii ordinari nu sunt obligati la raportul donatiilor.
Sarcina de lucru 6
n urma de cufus-ului au rmas urmtorii mostenitori cu vocatie legal
general: A, n calitate de sotie supravietuitoare, X si Y, n calitate de
descendenti, B si C, n calitate de ascendenti privilegiati, deoarece l-
au adoptat pe de cufus la vrsta de 1 an, cei doi bunici materni si cei
doi bunici paterni, D si E, n calitate de surori dup tat ale de cufus-
ului, doi veri primari.
1. IdentiIic n aceast spet rudele care Iac parte din clasa a III-a de
mostenitori legali.
2. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al acestei
clase?
3. n ce ipoteze persoanele din clasa a III-a de mostenitori legali din
prezenta spet vor veni s culeag mostenirea? Stabiliti si cotele care
revin Iiecruia.
4. Analizeaz dispozitiile art. 982 si art. 983 din noul cod civil
reIeritoare la clasa ascendentilor ordinari si cea a colateralilor ordinari.
2.4. Drepturile succesorale ale so(ului supravie(uitor
2.4.1. Condi(iile cerute so(ului supravie(uitor pentru a moyteni
Sotul rmas n viat este chemat la mostenirea sotului predecedat, Ir a se tine
cont de sex, de Iaptul dac are sau nu mijloace de existent, dac exist sau nu
copii din cstorie, de mprejurarea c sotii convietuiau sau erau desprtiti n
Iapt la momentul deschiderii succesiunii.
Pentru a putea culege mostenirea la care este chemat, sotul supravietuitor
trebuie s ndeplineasc att conditiile generale (capacitate succesoral, vocatie
succesoral si s nu Iie nedemn), ct si o conditie special, respectiv s aib
calitatea de sot la data deschiderii succesiunii. Spre deosebire de rudenie,
calitatea de sot, dobndit prin cstorie, se poate pierde n urmtoarele situatii:
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 39
- ca eIect al desfacerii cstoriei prin divort. Potrivit art. 39 alin. 1 din C. Iam.,
cstoria este desIcut din ziua cnd hotrrea prin care s-a pronuntat divortul
a rmas irevocabil. Dac unul dintre soti nceteaz din viat dup ce s-a
pronuntat divortul, dar nainte ca hotrrea s Ii rmas deIinitiv, eIectele
hotrrii judectoresti nu se mai produc, cstoria nedesIcndu-se prin divort,
ci nceteaz prin decesul sotului, iar cel rmas n viat si pstreaz calitatea de
sot, avnd chemare la mostenire.
- ca urmare a constatrii nulittii sau anulrii ei printr-o hotrre
judectoreasc. Dac hotrrea de desIiintare a cstoriei a intervenit anterior
datei deschiderii succesiunii, sotul rmas n viat nu va mosteni. La Iel, dac
desIiintarea cstoriei a Iost constatat ori s-a pronuntat prin hotrre
judectoreasc dup decesul unuia dintre Iostii soti, cstoria se desIiinteaz cu
eIect retroactiv, desIiintnd si calitatea de sot pe care cel rmas n viat o
avusese la data deschiderii succesiunii, astIel c nltur de la succesiune pe
sotul rmas n viat. n mod exceptional, aceste eIecte nu se pot produce n
cazul n care sotul supravietuitor a Iost de bun-credint la ncheierea cstoriei
|art. 23 (1) C. Iam.|.
n ipoteza n care cstoria nceteaz prin declararea judectoreasc a mortii
unuia dintre soti, cel declarat mort este considerat c a decedat la data stabilit
prin hotrrea rmas irevocabil. De la aceast dat, considerat data
deschiderii succesiunii, se nasc drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.
Dac sotul declarat mort reapare, hotrrea judectoreasc anterioar este
anulat, iar ,sotul supravietuitor este tinut a restitui tot ceea ce a primit cu titlu
de mostenire si n aceast calitate.
2.4.2. Drepturile succesorale ale so(ului supravie(uitor n concurs cu diferitele clase de
moytenitori legali
Masa succesoral a sotului decedat este alctuit din:
- bunurile proprii ale lui de cufus (sotul predecedat), astIel cum sunt ele
prevzute de art. 31 C. Iam.;
- partea din bunurile comune care s-ar Ii cuvenit sotului care a ncetat din viat.
De regul, n cazul decesului unui sot, mprtirea bunurilor comune se Iace pe
cale amiabil ntre sotul rmas n viat si ceilalti succesibili ai de cufus. Dac
nu se nteleg, mprtirea succesoral se realizeaz pe cale judectoreasc.
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt reglementate n mod
expres de dispozitiile Legii nr. 319/1944 si sunt urmtoarele:
- un drept la motenire, n concurs cu oricare dintre cele patru clase de
mostenitori legali sau singur, n lipsa rudelor din aceste clase (art. 1);
- drepturi succesorale asupra mobilelor i obiectelor apartinand gospodriei
casnice, precum i asupra darurilor de nunt (art. 5);
- un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 4).
Desi n actuala reglementare nu Iace parte din nici o clas de mostenitori legali,
sotul supravietuitor vine n concurs la mostenire cu oricare clas de
mostenitori. Prin urmare, prezenta sa la mostenire nu nltur nici una dintre
Consult Legea
nr. 319/1944
privind dreptul
de moytenire al
so(ului
supravie(uitor!
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 40
rudele aIlate n clasele de mostenitori instituite de lege si nici nu este nlturat
de vreuna dintre acestea.
Acest drept al su este conceput sub Iorma unor cote variabile, n Iunctie de
clasele de mostenitori cu care vine eIectiv n concurs, la mostenire. Potrivit
Legii nr. 319/1944, cota-parte din masa succesoral cuvenit sotului
supravietuitor diIer astIel:
- n concurs cu clasa descendentilor (clasa I) sotul supravietuitor are dreptul
la 1/4 din mostenire, indiIerent de numrul descendentilor;
- n concurs cu clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati,
trebuie s distingem astIel:
a. n concurs cu printii lui de cufus (ascendentii privilegiati) si cu Iratii
si surorile acestuia ori descendentii acestora (colaterali privilegiati),
sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire, indiIerent de
numrul ascendentilor sau al colateralilor privilegiati.
b. n concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii
privilegiati, sotul supravietuitor are dreptul la 1/2 din mostenire.
- n concurs cu clasa ascendentilor ordinari, sotul supravietuitor are dreptul la
3/4 din mostenire;
- n concurs cu clasa colateralilor ordinari, sotul rmas n viat are dreptul, de
asemenea, la 3/4 din mostenire;
- n situatia n care sotul supravietuitor vine singur la mostenire va culege
ntreaga mas succesoral.
ntotdeauna cnd la mostenire vine si sotul supravietuitor, mai nti se
stabileste partea succesoral cuvenit acestuia, iar ceea ce rmne se mparte
ntre ceilalti mostenitori. Aceasta nseamn c partea sotului supravietuitor se
imput asupra prtilor mostenitorilor cu care acesta vine n concurs, ducnd la
micsorarea acestora.
Pentru stabilirea cotei-prti succesorale cuvenite sotului rmas n viat, se tine
seama, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, numai de rudele mpreun cu
care acesta vine eIectiv n concurs la succesiune, deci nu sunt renunttori,
nedemni sau exheredati, neIiind mostenitori rezervatari.
Atunci cnd exist dou sau mai multe persoane (bigamie, poligamie) care
pretind drepturi succesorale, n calitate de sot supravietuitor, mostenirea lsat
de de cufus sau cota-parte din mostenire prevzut de lege n Iavoarea sotului
supravietuitor, n concurs cu diIerite clase de mostenitori legali, se mparte n
mod egal ntre sotul din cstoria valabil si sotul inocent din cstoria nul,
acesta din urm Iiind tot de bun-credint.
Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor sunt:
- sotul supravietuitor vine la motenire in nume propriu;
- sotul supravietuitor este motenitor re:ervatar;
- sotul supravietuitor nu este motenitor se:inar, astIel c el va trebui s cear
trimiterea n posesiune de ctre notarul public competent, care i va elibera un
certiIicat de mostenitor;
- sotul supravietuitor este obligat s raporte:e la masa succesoral donatiile
primite, n situatia n care vine n concurs la mostenire cu clasa I de mostenitori
legali;
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 41
- sotul supravietuitor este motenitor regulat, caracter care rezult din
prevederile Legii nr. 319/1944, care conIer sotului rmas n viat calitti pe
care le au rudele cele mai apropiate ale lui de cufus descendentii (calitatea de
rezervatar, obligatia de raport al donatiilor).
2.4.3. Dreptul succesoral al so(ului supravie(uitor asupra mobilelor yi obiectelor
apar(innd gospodriei casnice, precum yi asupra darurilor de nunt
1. Mobilele yi obiectele apar(innd gospodriei casnice
Potrivit art. 5 din Legea nr. 319/1944, mobilele si obiectele apartinnd
gospodriei casnice i se cuvin sotului supravietuitor peste partea sa succesoral
din celelalte bunuri, cu ndeplinirea cumulativ a dou conditii speciale, si
anume:
- sotul supravietuitor s nu vin la motenire in concurs cu descendentii, adic
numai n cazul n care vine la mostenire n concurs cu mostenitorii din clasele
a II-a (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati), a III-a (ascendentii
ordinari) sau a IV-a (colateralii ordinari). AstIel, dac sotul supravietuitor
vine n concurs cu mostenitori din aceste din urm clase, bunurile din
gospodria casnic i revin n totalitate si n mod exclusiv, n virtutea
dreptului special prevzut de art. 5 din Legea nr. 319/1944;
- de cufusul s nu fi dispus in timpul vietii sale in totalitate de partea sa din
aceste bunuri prin donatii sau prin legate, deoarece dac a dispus n acest Iel,
aceste liberalitti sunt valabile.
n situatia n care sotul rmas n viat vine la succesiune alturi de descendentii
lui de cufus, bunurile mobile apartinnd gospodriei casnice si darurile de
nunt intr n masa succesoral, el putnd primi aceste bunuri sau o cot-parte
din acestea, n cadrul prtii sale succesorale la care i d dreptul legea.
Pentru determinarea concret a bunurilor care Iac parte din categoria mobilelor
si bunurilor apartinnd gospodriei casnice, trebuie luate n considerare att
criteriile legate de natura intrinsec a bunurilor, ct si de afectatia dat de soti
acestor bunuri. n ceea ce priveste natura intrinsec a bunurilor, sunt avute n
vedere doar acele bunuri uzuale care, prin deIinitie si Iunctionalitate, deservesc
gospodria. Ct priveste afectatiunea dat de soti acestor bunuri, trebuie avute
n vedere conditiile obisnuite de viat ale sotilor, nivelul lor proIesional si
cultural, n asa Iel nct sotului supravietuitor s nu i se modiIice, Ir o
temeinic justiIicare, conditiile de viat. AstIel, intr n aceast categorie, de
exemplu: aparatura electro-casnic, biblioteca, mobila, covoarele, biroul,
precum si alte obiecte integrate uzului gospodresc, care, prin natura si
destinatia lor, nu pot Ii considerate c au avut o alt aIectatiune dect de a Ii
Iolosite n Iamilie.
Nu intr n aceast categorie bunurile mobile care reprezint investitii sub
Iorma unor obiecte de lux, care depsesc nivelul proIesional sau cultural al
sotilor (autoturisme, instrumente muzicale de valoare, bijuterii, colectii de
timbre, tablouri de valoare, piese de mobil etc., dac au Iost Icute n scopul
investirii unor economii comune). De asemenea, nu intr n aceast categorie
bunurile care servesc unei proIesiuni ori unei ndeletniciri personale a unuia
dintre soti; solutia Iiind aceeasi si n cazul n care sotii au avut aceeasi
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 42
proIesiune. n Iine, nu intr n aceast categorie bunurile apartinnd
gospodriei trnesti (animale, unelte agricole etc.).
Dreptul succesoral special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si
obiectelor apartinnd gospodriei casnice vizeaz partea care s-ar Ii cuvenit
sotului decedat n urma mprtirii bunurilor comune si bunurile proprii ale lui
de cufus din aceast categorie. Restul bunurilor apartinnd gospodriei casnice
rmn sotului supravietuitor, dar nu n calitate de mostenitor, ci ca devlmas
ori ca proprietar al propriilor bunuri.
2. Darurile de nunt
Prin daruri de nunt se nteleg darurile manuale Icute sotilor cu ocazia
celebrrii cstoriei, Iie c au Iost Icute n comun ambilor soti, Iie unuia sau
altuia dintre ei, chiar si cele Icute de unul dintre ei celuilalt sau reciproc, Iiind
irelevant Iaptul dac acestea au Iost sau nu aIectate Iolosintei comune. Potrivit
art. 5 din Legea nr. 319/1944, sotului supravietuitor i se cuvin, peste partea sa
succesoral, si darurile de nunt. Dreptul succesoral special al sotului
supravietuitor are ca obiect doar partea din darurile de nunt care s-ar Ii cuvenit
sotului deIunct, cealalt parte a acestora, precum si darurile Icute exclusiv
sotului supravietuitor revenindu-i acestuia n baza unui drept propriu de
proprietate. AstIel, legea conIer o parte a acestor bunuri sotului supravietuitor,
doar dac ele au Iost destinate Iolosintei ambilor soti.
2.4.4. Dreptul de abita(ie al so(ului supravie(uitor asupra casei de locuit
Legea nr. 319/1944 recunoaste sotului supravietuitor si un drept temporar de
abitatie asupra casei de locuit, care Iace parte din masa succesoral. AstIel,
potrivit art. 4 din legea citat, sotul supravietuitor are un drept de abitatie
asupra locuintei care a apartinut sotului predecedat, cu ndeplinirea cumulativ
a urmtoarelor conditii:
- sotul supravietuitor s nu aib locuint proprie;
- casa n care a locuit de cufusul s Iac parte din masa succesoral, respectiv
acesta s o Ii detinut n calitate de proprietar exclusiv sau n proprietate
comun cu sotul supravietuitor sau cu alte persoane.
n baza art. 4 din Legea nr. 319/1944 comostenitorii sotului supravietuitor pot
cere restrngerea dreptului de abitatie, n situatia n care locuinta nu i este
necesar n ntregime. De asemenea, ei au dreptul s procure sotului
supravietuitor o locuint n alt parte, cu obligatia corelativ a acestuia din
urm de a se muta n locuinta pus la dispozitie, dac aceasta este
corespunztoare. Durata dreptului de abitatie al sotului supravietuitor asupra
casei de locuit este limitat, n principiu, pn la iesirea din indiviziune
(mprteala mostenirii).
n ipoteza n care sotul supravietuitor se recstoreste mai nainte de mprteala
mostenirii, dreptul de abitatie dureaz pn la ncheierea noii cstorii. n toate
cazurile, potrivit legii, durata acestui drept este de cel mult un an de la data
deschiderii mostenirii.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 43
Sarcina de lucru 7
n anul 2009, la decesul sotului s-a constatat c acesta avea ncheiate
dou cstorii, una n anul 1982, din care a rezultat un copil predecedat,
si alta n anul 2005, din care nu au rezultat copii. De cufus-ul mai avea
doi Irati n viat la data deschiderii succesiunii.
1.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sotului
supravietuitor?
2. Sunt ntrunite conditiile pentru ca cele dou sotii ale de cufus-ului s
mosteneasc obiectele ce au apartinut gospodriei casnice?
3 Care dintre cele dou sotii supravietuitoare ndeplinea la data
deschiderii succesiunii conditiile pentru a beneIicia de dreptul de
abitatie?
4. Analizeaz dispozitiile art. 970-974 din noul Cod civil reIeritoare la
drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.
2.5. Drepturile statului asupra succesiunilor vacante
Potrivit art. 680 C. civ.,
,in lips de motenitori legali sau testamentari, bunurile lsate de defunct trec in
proprietatea statului.
Patrimoniul succesoral trece n proprietatea statului n totalitate, numai n
ipoteza n care nu exist mostenitori legali sau testamentari ori, desi exist,
acestia nu pot culege mostenirea (Iiind renunttori sau nevrednici) si numai n
parte va spori proprietatea statului, dac exist mostenitori, ns vocatia lor
succesoral concret nu cuprinde ntreaga mostenire (succesori legali
rezervatari, exheredati de cotitatea disponibil).
Potrivit art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea
notarial,
,in lipsa motenitorilor legali sau testamentari, la cererea repre:entantului statului, notarul
public constat c succesiunea este vacant, eliberand certificat de vacant succesoral,
dup expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii`.
Vacanta succesoral poate Ii constatat si prin hotrre judectoreasc.
Statul dobndeste mostenirea din momentul deschiderii succesiunii. Bunurile
sunt preluate cu titlu universal, ca elemente ale unui patrimoniu si nu cu titlu
particular, individual determinate. Statul nu are drept de optiune succesoral, el
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 44
neputnd renunta la mostenirea vacant, deoarece bunurile succesorale rmase
Ir stpn ar reveni tot acestuia, n baza art. 646 C. civ. Statul culege
mostenirea numai sub beneIiciu de inventar.
Caractere furidice ale dreptului statului asupra succesiunii vacante sunt:
- culegnd o universalitate, statul rspunde pentru datoriile si sarcinile
mostenirii, ns rspunderea sa este limitat la activul succesoral (intra vires
hereditatis);
- pentru a putea prelua mostenirea, statul solicit notarului public eliberarea
unui certiIicat de vacant succesoral; el nu are nevoie de o trimitere n posesie
propriu-zis, prin eliberarea certiIicatului de mostenitor.
Sarcina de lucru 8
Decufus-ul a decedat, Ir a avea nici un mostenitor legal, si a lsat
dou legate cu titlul particular, care ns nu au epuizat ntreaga masa
succesoral. Notarul public a considerat c restul succesiunii este
vacant si se cuvine statului. Legatarii au contestat n instant dreptul
statului de a culege restul mostenirii, invocnd art. 680 din C. civ.
1. Care este natura juridic a dreptului statului asupra mostenirii
vacante?
2. Care este momentul dobndirii mostenirii vacante de ctre stat?
3. Ce solutia va pronunta instanta de judecat? Argumentati.
4. IdentiIic n cuprinsul noului Cod civil dispozitiile reIeritoare la
vacant succesoral.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 45
Teste de autoevaluare
1. Ascendentii ordinari de clasa a III-a:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) pot veni la mostenire prin reprezentare si nu sunt obligati la raportul
donatiilor.
2. Colateralii ordinari:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) nu sunt obligati la raportul donatiilor.
3. Reprezentarea succesoral este admis:
a) ascendentilor privilegiati;
b) descendentilor si colateralilor privilegiati;
c) ascendentilor ordinari si colateralilor ordinari.
4. Este posibila venirea concomitent la mostenire a rudelor din dou clase
diIerite?
a) da, de Iiecare dat;
b) da, numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o
clas separat, dac acestia sunt rezervatari;
c) nu este posibil.
Rezumat
Devolutiunea legal a mostenirii se Iace, n principiu, atunci cnd de
cufus-ul nu a dispus de bunurile sale prin testament sau atunci cnd, desi
a dispus prin testament, acesta este lipsit de eIecte juridice, deoarece nu
este valabil sau a devenit caduc. De aceea, o asemenea mostenire se mai
numeste si mostenirea ab intestat (Ir testament). Dreptul romn admite
coexistenta mostenirii legale si testamentare cu privire la una si aceeasi
mostenire. Normele care reglementeaz mostenirea legal sunt supletive,
devenind eIiciente doar n cazul n care de cufus-ul nu a nteles s
,aranjeze, prin ultima sa voint, devolutiunea patrimoniului succesoral.
Studierea devolutiunii legale a mostenirii necesit analizarea criteriului si
sIerei persoanelor din rndul crora vor Ii desemnati mostenitorii, a
principiilor generale de stabilire a persoanelor chemate eIectiv la
mostenire si a exceptiilor de la acestea, precum si a reprezentrii
succesorale. Reprezentarea succesoral produce dou eIecte: mprtirea
mostenirii se Iace pe tulpini si subtulpini; reprezentantul urc n locul,
gradul si dreptul reprezentatului. Desi reprezentarea opereaz de drept si
imperativ, reprezentantul nu este obligat s accepte mostenirea, iar n caz
de pluralitate de reprezentanti, Iiecare pstreaz dreptul de optiune
succesoral.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 45
Teste de autoevaluare
1. Ascendentii ordinari de clasa a III-a:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) pot veni la mostenire prin reprezentare si nu sunt obligati la raportul
donatiilor.
2. Colateralii ordinari:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) nu sunt obligati la raportul donatiilor.
3. Reprezentarea succesoral este admis:
a) ascendentilor privilegiati;
b) descendentilor si colateralilor privilegiati;
c) ascendentilor ordinari si colateralilor ordinari.
4. Este posibila venirea concomitent la mostenire a rudelor din dou clase
diIerite?
a) da, de Iiecare dat;
b) da, numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o
clas separat, dac acestia sunt rezervatari;
c) nu este posibil.
Rezumat
Devolutiunea legal a mostenirii se Iace, n principiu, atunci cnd de
cufus-ul nu a dispus de bunurile sale prin testament sau atunci cnd, desi
a dispus prin testament, acesta este lipsit de eIecte juridice, deoarece nu
este valabil sau a devenit caduc. De aceea, o asemenea mostenire se mai
numeste si mostenirea ab intestat (Ir testament). Dreptul romn admite
coexistenta mostenirii legale si testamentare cu privire la una si aceeasi
mostenire. Normele care reglementeaz mostenirea legal sunt supletive,
devenind eIiciente doar n cazul n care de cufus-ul nu a nteles s
,aranjeze, prin ultima sa voint, devolutiunea patrimoniului succesoral.
Studierea devolutiunii legale a mostenirii necesit analizarea criteriului si
sIerei persoanelor din rndul crora vor Ii desemnati mostenitorii, a
principiilor generale de stabilire a persoanelor chemate eIectiv la
mostenire si a exceptiilor de la acestea, precum si a reprezentrii
succesorale. Reprezentarea succesoral produce dou eIecte: mprtirea
mostenirii se Iace pe tulpini si subtulpini; reprezentantul urc n locul,
gradul si dreptul reprezentatului. Desi reprezentarea opereaz de drept si
imperativ, reprezentantul nu este obligat s accepte mostenirea, iar n caz
de pluralitate de reprezentanti, Iiecare pstreaz dreptul de optiune
succesoral.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 45
Teste de autoevaluare
1. Ascendentii ordinari de clasa a III-a:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) pot veni la mostenire prin reprezentare si nu sunt obligati la raportul
donatiilor.
2. Colateralii ordinari:
a) sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai n nume propriu;
b) sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c) nu sunt obligati la raportul donatiilor.
3. Reprezentarea succesoral este admis:
a) ascendentilor privilegiati;
b) descendentilor si colateralilor privilegiati;
c) ascendentilor ordinari si colateralilor ordinari.
4. Este posibila venirea concomitent la mostenire a rudelor din dou clase
diIerite?
a) da, de Iiecare dat;
b) da, numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o
clas separat, dac acestia sunt rezervatari;
c) nu este posibil.
Rezumat
Devolutiunea legal a mostenirii se Iace, n principiu, atunci cnd de
cufus-ul nu a dispus de bunurile sale prin testament sau atunci cnd, desi
a dispus prin testament, acesta este lipsit de eIecte juridice, deoarece nu
este valabil sau a devenit caduc. De aceea, o asemenea mostenire se mai
numeste si mostenirea ab intestat (Ir testament). Dreptul romn admite
coexistenta mostenirii legale si testamentare cu privire la una si aceeasi
mostenire. Normele care reglementeaz mostenirea legal sunt supletive,
devenind eIiciente doar n cazul n care de cufus-ul nu a nteles s
,aranjeze, prin ultima sa voint, devolutiunea patrimoniului succesoral.
Studierea devolutiunii legale a mostenirii necesit analizarea criteriului si
sIerei persoanelor din rndul crora vor Ii desemnati mostenitorii, a
principiilor generale de stabilire a persoanelor chemate eIectiv la
mostenire si a exceptiilor de la acestea, precum si a reprezentrii
succesorale. Reprezentarea succesoral produce dou eIecte: mprtirea
mostenirii se Iace pe tulpini si subtulpini; reprezentantul urc n locul,
gradul si dreptul reprezentatului. Desi reprezentarea opereaz de drept si
imperativ, reprezentantul nu este obligat s accepte mostenirea, iar n caz
de pluralitate de reprezentanti, Iiecare pstreaz dreptul de optiune
succesoral.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 46
5. Potrivit principiului proximittii gradului de rudenie ntre mostenitorii din
aceeasi clas:
a) nuntrul aceleasi clase, rudele mai apropiate n grad nltur de la
mostenire rudele mai ndeprtate n grad;
b) rudele mostenitoare de acelasi grad mpart mostenirea n prti egale;
c) mostenirea se mparte pe capete si pe tulpini.
6. De la principiul proximittii gradelor de rudenie, legea admite urmtoarea
exceptie:
a) reprezentarea succesoral;
b) venirea concomitent la mostenire a rudelor din dou clase diIerite;
c) clasa I de mostenitori legali nltur toate celelalte clase de mostenitori.
7. Sotul supravietuitor este mostenitor:
a) sezinar si vine la mostenire prin reprezentare;
b) rezervatar si este obligat s raporteze donatiile;
c) nu este obligat s raporteze donatiile si vine la mostenire n nume
propriu.
8. Mobilele si obiectele casnice i se cuvin sotului supravietuitor:
a) indiIerent cu ce clas de mostenitori vine n concurs;
b) doar cnd vine n concurs cu ascendentii si colateralii, indiIerent de
clasa din care acestia Iac parte;
c) doar cnd vine n concurs cu descendentii sotului decedat.
9. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor:
a) se reIer la casa n care a locuit, cu conditia s Iac parte din mostenirea
sotului decedat;
b) exist chiar dac acesta are o locuint proprie;
c) ia nastere indiIerent dac imobilul n care a locuit Iace parte sau nu din
mostenire.
10. Descendentii nedemnului vin la succesiune n nume propriu, dac
nedemnul:
a) a predecedat;
b) este chemat la mostenire prin reprezentare succesoral;
c) este chemat s culeag singur succesiunea.
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
1. a; 2. c; 3. b; 4. b, 5. a; 6. a; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.
Lucrare de verificare aferent capitolelor 1 yi 2
Rudele de cufus-ului cu vocatie succesoral legal general la momentul
deschiderii succesiunii sunt urmtoarele:
- din clasa I: sotia supravietuitoare, trei copii ai si, precum si cei doi Irati ai
de cufus-ului;
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 47
- din clasa a II-a: tatl si mama de cufus-ului, cei doi Iii ai celui mai mare
dintre copii de cufus-ului, precum si un nepot de Irate (Iratele cel mare al de
cufus-ului),
- din clasa a III-a: cei doi Irati ai tatlui de cufus-ului, precum si cele dou
mtusi din partea mamei;
- din clasa a IV-a: bunicii de cufus-ului din partea mamei si dou Iiice ale
celui mai mare dintre Iratii tatlui de cufus-ului.
1. Restabileste componenta claselor de mostenitori, indicnd pentru Iiecare
dintre rudele indicate gradul de rudenie cu de cufus-ul.
2. Care sunt principiile generale si exceptiile de la acestea n ceea ce priveste
devolutiunea legal a mostenirii, aplicate n prezenta spet?
3. Prezint n ce ipoteze rudele din clasa a IV-a de mostenitori legali pot culege
mostenirea?
Bibliografie minimal
Deak, Francisc (2002). Tratat de drept succesoral. Editia a II-a actualizat si
completat. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 54-154.
Dogaru, Ion; Stnescu, Vasile; Soreat, Maria Marieta (2009). Ba:ele dreptului civil.
Vol. V. Bucuresti: All Beck, pp. 64-127.
Macovei, Dumitru; Cadariu, Iolanda Elena (2005). Drept civil. Succesiuni. Iasi:
Junimea, pp. 53-100.
Stnciulescu, Liviu (2009). Drept civil.. Contracte i succesiunii. Editia a 4-a revizuit
si actualizat. Bucuresti: Hamangiu, pp. 383-429.
Stoica, Veronica (2004). Sotul supravietuitor, motenitor legal i testamentar. Editia a
II-a revzut si adugit. Bucuresti: Editura Editas, pp. 23-115.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 47
- din clasa a II-a: tatl si mama de cufus-ului, cei doi Iii ai celui mai mare
dintre copii de cufus-ului, precum si un nepot de Irate (Iratele cel mare al de
cufus-ului),
- din clasa a III-a: cei doi Irati ai tatlui de cufus-ului, precum si cele dou
mtusi din partea mamei;
- din clasa a IV-a: bunicii de cufus-ului din partea mamei si dou Iiice ale
celui mai mare dintre Iratii tatlui de cufus-ului.
1. Restabileste componenta claselor de mostenitori, indicnd pentru Iiecare
dintre rudele indicate gradul de rudenie cu de cufus-ul.
2. Care sunt principiile generale si exceptiile de la acestea n ceea ce priveste
devolutiunea legal a mostenirii, aplicate n prezenta spet?
3. Prezint n ce ipoteze rudele din clasa a IV-a de mostenitori legali pot culege
mostenirea?
Bibliografie minimal
Deak, Francisc (2002). Tratat de drept succesoral. Editia a II-a actualizat si
completat. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 54-154.
Dogaru, Ion; Stnescu, Vasile; Soreat, Maria Marieta (2009). Ba:ele dreptului civil.
Vol. V. Bucuresti: All Beck, pp. 64-127.
Macovei, Dumitru; Cadariu, Iolanda Elena (2005). Drept civil. Succesiuni. Iasi:
Junimea, pp. 53-100.
Stnciulescu, Liviu (2009). Drept civil.. Contracte i succesiunii. Editia a 4-a revizuit
si actualizat. Bucuresti: Hamangiu, pp. 383-429.
Stoica, Veronica (2004). Sotul supravietuitor, motenitor legal i testamentar. Editia a
II-a revzut si adugit. Bucuresti: Editura Editas, pp. 23-115.
Gabriela Lupsan Devolutiunea succesoral legal
Drept civil - II 47
- din clasa a II-a: tatl si mama de cufus-ului, cei doi Iii ai celui mai mare
dintre copii de cufus-ului, precum si un nepot de Irate (Iratele cel mare al de
cufus-ului),
- din clasa a III-a: cei doi Irati ai tatlui de cufus-ului, precum si cele dou
mtusi din partea mamei;
- din clasa a IV-a: bunicii de cufus-ului din partea mamei si dou Iiice ale
celui mai mare dintre Iratii tatlui de cufus-ului.
1. Restabileste componenta claselor de mostenitori, indicnd pentru Iiecare
dintre rudele indicate gradul de rudenie cu de cufus-ul.
2. Care sunt principiile generale si exceptiile de la acestea n ceea ce priveste
devolutiunea legal a mostenirii, aplicate n prezenta spet?
3. Prezint n ce ipoteze rudele din clasa a IV-a de mostenitori legali pot culege
mostenirea?
Bibliografie minimal
Deak, Francisc (2002). Tratat de drept succesoral. Editia a II-a actualizat si
completat. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 54-154.
Dogaru, Ion; Stnescu, Vasile; Soreat, Maria Marieta (2009). Ba:ele dreptului civil.
Vol. V. Bucuresti: All Beck, pp. 64-127.
Macovei, Dumitru; Cadariu, Iolanda Elena (2005). Drept civil. Succesiuni. Iasi:
Junimea, pp. 53-100.
Stnciulescu, Liviu (2009). Drept civil.. Contracte i succesiunii. Editia a 4-a revizuit
si actualizat. Bucuresti: Hamangiu, pp. 383-429.
Stoica, Veronica (2004). Sotul supravietuitor, motenitor legal i testamentar. Editia a
II-a revzut si adugit. Bucuresti: Editura Editas, pp. 23-115.