Dreptcivil Succesiuni1

DREPT CIVIL - II
Anul III, semestrul al II-lea

UNIVERSITATEA ,DANUBIUS~ DIN GALATI
DEPARTAMENTUL DE NVTMANT LA DISTANT $I FRECVENT REDUS
FACULTATEA DE DREPT
GABRIELA LUP$AN
Editura Universitar Danubius, Galati
2010
Drept civil - II 2
Toate drepturile pentru aceast lucrare sunt rezervate autorului. Reproducerea ei
integral sau Iragmentar este interzis.
Editura Universitar ,Danubius este recunoscut de
Consiliul National al Cercetrii StiintiIice
din nvtmntul Superior (cod 111/2006)
ISBN 978-606-533-103-7
TipograIia Galati
Tel.: 0236.477171
Drept civil - II 3
CUPRINS
1. Introducere n studiul succesiunilor
Despre succesiune, Ielurile ei si caracterele juridice ale
transmisiunii succesorale
8
Data si locul deschiderii succesiunii
11
Conditiile necesare pentru a putea veni la mostenire
13
Nedemnitatea succesoral 16
Obiectivele speciIice unittii de nvtare
Rezumat 21
Teste de autoevaluare 21
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 22
BibliograIie minimal 22
2. Devolu(iunea succesoral legal
Principiile generale ale devolutiunii succesorale legale 24
Reprezentarea succesoral 27
Clasele de mostenitori 32
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor 38
Dreptul Statului asupra succesiunii vacante 43
Rezumat 45
Lucrarea de veriIicare 46
Drept civil - II 4
3. Devolu(iunea succesoral testamentar
Despre testament 49
Felurile testamentului 55
Legatele 64
Rezumat 79
4. Dreptul de op(iune succesoral yi transmisiunea succesoral
Despre dreptul de optiune succesoral 82
Acceptarea mostenirii 86
Renuntarea la mostenire 92
Transmisiunea succesoral 94
Rezumat 103
Lucrarea de veriIicare 104
Bibliografie (de elaborare a cursului)
Drept civil - II 5
INTRODUCERE
Modulul intitulat Drept civil. Succesiuni se studiaz n anul III, semestrul al II-
lea si vizeaz dobndirea de competente n domeniul dreptului civil.
Obiectivele cadru pe care ti le propun sunt urmtoarele:
explicarea principiilor devolutiunii succesorale legale;
prezentarea particularittilor speciIice devolutiunii succesorale
testamentare;
identiIicarea claselor de mostenitori si continutul drepturilor
succesorale ale reprezentantilor Iiecrei clase;
interpretarea normelor de drept succesoral prin raportare la situatii
concrete;
identiIicarea modalittior n care se realizeaz acceptarea mostenirii
si renuntarea la mostenire;
Continutul este structurat n urmtoarele unitti de nvtare:
Introducere in studiul succesiunilor
Devolutiunea succesoral legal
Devolutiunea succesoral testamentar
Dreptul de optiune succesoral i transmisiunea succesoral
In prima unitate de nvtare, intitulat Introducere in studiul succesiunilor, vei
regsi operationalizarea urmtoarelor competente speciIice:
- s identiIici Ielul mostenirii;
- s rspunzi la ntrebrile legate de data si locul deschiderii succesiunii;
- s identiIici conditiile legale pentru ca cineva s poat s vin la
mostenire, plecnd de la o situatie concret,
dup ce vei studia continutul cursului si vei parcurge bibliograIia recomandat.
Pentru aproIundare si autoevaluare ti propun exercitii si teste adecvate.
Dup ce ai parcurs inIormatia esential, n a doua unitate de nvtare,
Devolutiunea succesoral legal, vei achizitiona, odat cu cunostintele oIerite,
noi competente:
s explici continutul principiilor generale ale devolutiunii
succesorale legale si mecanismul lor de Iunctionare;
s identiIici locul Iiecrui membru de Iamilie, raportat la de cufus,
ntr-o clas de mostenitori legali;
s descrii continutul drepturilor succesorale ale sotului
supravietuitor;
Drept civil - II 6
s delimitezi institutia reprezentrii succesorale si s explici modul
n care ea se aplic;
s aplici dispozitiile legii la o situatie concret,
care ti vor permite s rezolvi testele propuse si lucrarea de veriIicare
corespunztoare primelor dou unitti de nvtare. Ca sa ti evaluez gradul de
nsusire a cunostintelor, vei rezolva o lucrare de evaluare care dup corectare o
vei primi cu observatiile adecvate si cu strategia corect de nvtare pentru
modulele urmtoare.
Dup ce ai parcurs inIormatia esential, n a treia unitate de nvtare,
Devolutiunea succesoral testamentar, vei achizitiona, odat cu cunostintele
oIerite, noi competente:
- s identiIici Ielul testamentului si a legatelor, n Iiecare caz concret;
- s elaborezi un testament, plecnd de la conditiile de Iond si de Iorm
prevzute de lege;
- s identiIici conditiile legale de validitate ale unui testament, plecnd
de la un caz concret.
Dup ce ai parcurs inIormatia esential, n a patra unitate de nvtare, intitulat
Dreptul de optiune succesoral i transmisiunea succesoral, vei achizitiona,
odat cu cunostintele oIerite, noi competente:
- s analizezi dreptul subiectiv de optiune succesoral;
- s identiIici modalittile n care se realizeaz acceptarea mostenirii si
renuntarea la mostenire;
- s aplici eIectele juridice ale acceptrii si ale renuntrii la mostenire, la
un caz concret;
- s prezinti categoria mostenitorilor sezinari.
Pentru o nvtare eIicient ai nevoie de urmtorii pasi obligatorii:
Citesti modulul cu maxim atentie;
Evidentiezi inIormatiile esentiale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
adnotezi n spatiul alb, rezervat special n stnga paginii;
Rspunzi la ntrebri si rezolvi exercitiile propuse;
Mimezi evaluarea Iinal, autopropunndu-ti o tem si rezolvnd-o Ir
s apelezi la suportul scris;
Compari rezultatul cu suportul de curs si explic-ti de ce ai eliminat
anumite secvente;
n caz de rezultat ndoielnic, reia ntreg demersul de nvtare.
Pe msur ce vei parcurge modulul ti vor Ii administrate dou lucrri de
veriIicare pe care le vei regsi la sIrsitul unittilor de nvtare 2 si 4. Vei
rspunde n scris la aceste cerinte, Iolosindu-te de suportul de curs si de
urmtoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei Ii evaluat dup
gradul n care ai reusit s operationalizezi competentele. Se va tine cont de
acuratetea rezolvrii, de modul de prezentare si de promptitudinea rspunsului.
Pentru neclaritti si inIormatii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
Drept civil - II 6
n care ea se aplic;
modulele urmtoare.
prevzute de lege;
un caz concret;
anumite secvente;
Drept civil - II 6
n care ea se aplic;
modulele urmtoare.
prevzute de lege;
un caz concret;
anumite secvente;
Drept civil - II 7
1. INTRODUCERE N STUDIUL SUCCESIUNILOR
Obiective specifice:
La sIrsitul capitolului, vei avea capacitatea:
- s identiIici Ielul mostenirii;
- s rspunzi la ntrebrile legate de data si locul deschiderii succesiunii;
- s identiIici conditiile legale pentru ca cineva s poat s vin la mostenire,
plecnd de la o situatie concret.
1imp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore
1.1. Despre succesiune, felurile ei yi caracterele juridice ale
transmisiunii succesorale
8
1.2. Data yi locul deschiderii succesiunii 11
1.3. Condi(iile necesare pentru a putea veni la moytenire 13
1.4. Nedemnitatea succesoral 16
Obiectivele specifice unit(ii de nv(are
Rezumat 21
Bibliografie minimal 22
Gabriela Lupsan Introducere in studiul succesiunilor
Drept civil - II 8
1.1. Despre succesiune, felurile ei yi caracterele juridice ale transmisiunii
succesorale
1.1.1. Accep(iunile yi defini(ia no(iunii de moytenire
Dreptul la mostenire este garantat de art. 46 din Constitutie, iar art. 644 C. civ.
enumer succesiunea printre modurile de dobndire si de transmitere a
dreptului de proprietate. Facem precizarea c normele juridice civile care
reglementeaz mostenirea sunt aplicabile numai n cazul ncetrii din viat a
unei persoane fizice.
Notiunea de succesiune este susceptibil de mai multe ntelesuri:
- prin succesiune se ntelege orice transmisiune de drepturi (universal, cu titlu
universal sau cu titlu particular) de la o persoan la alta, Iie prin acte ntre vii,
Iie prin acte pentru cauz de moarte (acceptiune mai larg).
- prin succesiune se ntelege transmisiunea ntregului patrimoniului, a unei
Iractiuni din acesta ori a unor bunuri sau valori determinate de la o persoan
Iizic decedat ctre una sau mai multe persoane Iizice n viat, ctre una sau
mai multe persoane juridice n Iiint sau ctre stat, n baza unor norme de drept
prestabilite (acceptiune mai restrns).
Notiunea de motenire desemneaz si patrimoniul care se transmite la moartea
unei persoane (masa succesoral).
Persoana al crei patrimoniu se transmite prin succesiune se numeste de cufus,
prescurtare a expresiei romane is de cufus successione agitur (cel despre a
crui mostenire este vorba), iar persoanele care dobndesc, n tot sau n parte,
patrimoniul celui care a lsat mostenirea sunt denumite generic succesori sau
motenitori.
1.1.2. Felurile moytenirii
Potrivit art. 650 C. civ.:
,Succesiunea se defer sau prin lege, sau dup vointa omului, prin testament.
Prin urmare, n Iunctie de izvorul ei, succesiunea este de dou Ieluri:
succesiunea legal si succesiunea testamentar.
a. Moytenirea legal
Mostenirea este legal n cazul n care transmisiunea pentru cauz de moarte
are loc n temeiul legii, Iiind cunoscut si sub denumirea de mostenire ab
intestat (Ir testament).
Ea intervine atunci cnd persoana care a decedat nu a dispus de bunurile sale
prin testament, n Iavoarea uneia sau a mai multor persoane, precum si n cazul
n care cel decedat a lsat testament, dar acesta nu cuprinde dispozitii cu privire
la patrimoniului succesoral sau, desi contine, ele nu produc eIecte.
b. Moytenirea testamentar
Mostenirea este testamentar n cazul n care transmisiunea patrimoniului are
loc n baza testamentului, de cufus desemnnd prin vointa sa persoanele care l
vor mosteni.
Drept civil - II 8
succesorale
motenitori.
a. Moytenirea legal
vor mosteni.
Drept civil - II 8
succesorale
motenitori.
a. Moytenirea legal
vor mosteni.
Drept civil - II 9
vor mosteni. Cel care dispune de patrimoniul su prin testament se numeste
testator, iar persoanele desemnate s-i culeag patrimoniul prin testament se
numesc legatari.
Desi art. 650 C. civ. precizeaz c mostenirea se deIer ,...prin lege sau ... prin
testament, mostenirea legal poate coexista cu cea testamentar. AstIel, dac
de cufus a Icut unul sau mai multe legate care nu epuizeaz mas succesoral,
mostenirea este testamentar, n limitele legatelor Icute si legal, pentru rest.
Situatia este similar si atunci cnd de cufus a Icut legate, dar exist
mostenitori rezervatari (descendenti, ascendenti privilegiati, sot supravietuitor):
mostenirea este legal, cu privire la rezerva succesoral si testamentar, cu
privire la rest (cotitatea disponibil). n schimb, mostenirea testamentar ar
putea s-o nlture pe cea legal, n ipoteza n care testatorul nu a lsat
mostenitori rezervatari, iar legatele inserate n testament epuizeaz ntregul
patrimoniu succesoral.
1.1.3. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale
A. Caracterul mortis causa al transmisiunii succesorale
Transmisiunea succesoral are loc numai la ncetarea din viat a unei persoane
Iizice, un astIel de eIect neIiind de conceput n cazul ncetrii existentei unei
persoane juridice. (art. 651 C. civ.).
B. Caracterul universal al transmisiunii succesorale
Obiectul transmisiunii succesorale (cu exceptia legatului cu titlu particular) l
Iormeaz patrimoniul celui decedat, n totalitate sau o Iractiune a acestuia, ca
universalitate juridic, respectiv ca totalitate a drepturilor si obligatiilor care au
valoare economic si care au apartinut persoanei decedate.
n cazul transmisiunii mortis causa universale, odat cu activul se transmite si
pasivul mostenirii, pe cnd n cazul transmisiunilor cu titlu particular, se
transmite doar un anumit bun, Ir nici o datorie aIerent, cu exceptia sarcinilor
reale, care sunt opozabile erga omnes.
Pentru opozabilitatea Iat de terti a drepturilor reale transmise, n cazul
succesiunii nu este necesar ndeplinirea Iormalittilor de publicitate
imobiliar. Totusi, dac titularul lor ntelege s garanteze cu acestea sau s
dispun de ele, nu o va putea Iace dect dup ce le-a nscris n prealabil n
cartea Iunciar (art. 26 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a
publicittii imobiliar, asa cum a Iost republicat n Monitorul OIicial al
Romniei nr. 201 din 3 martie 2006).
C. Caracterul unitar al transmisiunii succesorale
n principiu, ntregul patrimoniu succesoral este guvernat de aceleasi norme
juridice. Caracterul unitar al transmisiunii succesorale subzist si n cazul n
care de cufus a dispus prin testament de o parte din bunurile sale, restul
deIerinduse potrivit regulilor devolutiunii succesorale legale.
Drept civil - II 10
De la caracterul unitar al transmisiunii succesorale se admit si unele exceptii:
a) Potrivit art. 5 din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de mostenire al sotului
supravietuitor, dac acesta vine la mostenire n concurs cu alti mostenitori
dect descendentii, el are un drept special asupra mobilelor si obiectelor
apartinnd gospodriei casnice, precum si asupra darurilor de nunt, Ir a
suporta concursul celorlalti mostenitori. n acest caz, aceleiasi succesiuni i se
vor aplica dou categorii de norme: unele continute n Codul civil si altele de
Legea nr. 319/1944.
b) Dac de cufus este un cettean romn avnd bunuri n strintate sau un
cettean strin avnd bunuri pe teritoriul trii noastre, succesiunea va Ii
reglementat, cu privire la imobile si Iondul de comert, de legea locului unde
sunt situate acestea (lex rei sitae), iar n ce priveste bunurile mobile, de legea
national (lex patriae) a lui de cufus (art. 66 din Legea nr. 105/1992 privind
reglementarea raporturilor de drept international privat).
c) n cazul transmisiunii succesorale a drepturilor patrimoniale de autor se vor
aplica dispozitiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile
conexe.
d) n ceea ce priveste drepturile bnesti ale deIunctului rezultate din salarii care
i se cuveneau pn la data decesului si nencasate de ctre acesta se vor aplica
dispozitiile art. 162 alin. 2 C. muncii, iar cu privire la sumele rmase
nencasate de ctre pensionarul decedat se vor aplica dispozitiile art. 97 (1)
coroborate cu cele ale art. 136 (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurri sociale.
D. Caracterul indivi:ibil al transmisiunii succesorale
Transmisiunea succesoral este ntotdeauna inseparabil, ceea ce nseamn c
acceptarea si renuntarea la mostenire sunt acte care au un caracter indivizibil,
astIel c un succesibil nu poate s accepte partial sau s reIuze numai o parte a
succesiunii. Acest caracter al transmisiunii succesorale decurge din
indivizibilitatea patrimoniului succesoral.
Cnd la succesiune vin mai multi mostenitori, patrimoniul succesoral, Iiind
indivizibil, se transmite n aceast stare si se mentine astIel pn la eIectuarea
partajului succesoral, cu exceptia cazului n care de cufus a Icut o mprteal
de ascendent prin testament. n ceea ce priveste creantele si datoriile lui de
cufus, ele sunt mprtite de drept ntre mostenitori de la data deschiderii
succesiunii.
Sarcina de lucru 1
1. Considerati c notiunea de ,mostenire se suprapune cu cea de
,succesiune?
2. Care reprezint regula n dreptul nostru: mostenirea legal sau cea
testamentar?
3. IdentiIicati n nou Cod civil reglementarea mostenirii.
Drept civil - II 11
1.2. Data yi locul deschiderii succesiunii
1.2.1. Data deschiderii succesiunii
Potrivit art. 651 Cod civil, ,succesiunile se deschid prin moarte, ceea ce
nseamn c o persoan n viat nu poate transmite o mostenire. Asa Iiind,
transmiterea drepturilor si a obligatiilor celui care a ncetat din viat are loc de
ndat, n clipa mortii.
Deschiderea succesiunii este consecinta juridic principal a stingerii din viat
a unei persoane Iizice si are drept eIect ncetarea calittii de subiect de drept a
lui de cufus.
Faptul juridic care determin nasterea dreptului de mostenire l constituie
moartea persoanei Iizice, moarte constatat Iizic sau declarat prin hotrre
judectoreasc. Declararea judectoreasc a disparitiei unei persoane nu duce
la deschiderea succesiunii, ntruct conIorm art. 19 din Decretul nr. 31/1954
privitor la persoanele Iizice si la persoanele juridice ,cel disprut este socotit a
Ii n viat, dac nu intervine o hotrre declarativ de moarte, rmas
deIinitiv.
Momentul deschiderii succesiunii este concomitent cu ncetarea din viat a lui
de cufus (art. 651 C. civ.) si nu trebuie conIundat cu cel al deschiderii
procedurii succesorale notariale, care are loc ulterior celui dinti. Persoanele
care pretind drepturi cu privire la mostenire trebuie s dovedeasc att moartea,
ct si data (eventual ora sau chiar minutul) la care sa stins din viat cel la a
crui mostenire se consider ndrepttiti.
Dovada mortii si a datei sale se Iace prin certificat de deces, ntocmit de
Iunctionarul de stare civil al primriei din localitatea unde a Iost nregistrat
moartea sau prin hotrare fudectoreasc de declarare a mortii. n acest ultim
caz, data mortii este cea stabilit de instanta judectoreasc prin hotrre, si nu
data la care hotrrea a rmas irevocabil (art. 18 alin. 1 din Decretul nr.
31/1954). Se admite proba contrar pentru a se dovedi c o alt dat este data
mortii, prob care se Iace prin orice mijloace de prob admise de lege,
deoarece decesul este un Iapt material.
Importanta juridic a datei deschiderii succesiunii rezult se concretizeaz n
urmtoarele:
- se determin sIera persoanelor chemate s culeag mostenirea,
capacitatea lor de a mosteni, precum si drepturile care li se cuvin;
- n principiu, de la aceast dat curge termenul de 6 luni n care se poate
exprima dreptul de optiune succesoral (art. 700 C. civ.);
- marcheaz data pn la care retroactiveaz acceptarea succesiunii (art.
688 C. civ.) sau renuntarea la aceasta (art. 696 C. civ.);
- inIluenteaz compunerea si valoarea patrimoniului succesoral;
- dac sunt mai multi mostenitori, marcheaz ziua n care ncepe starea de
indiviziune ntre ei si pn la care retroactiveaz eIectul declarativ al
partajului (art. 768 C. civ.);
- n cazul unui conIlict n timp de legi succesorale succesive, se determin
legea aplicabil mostenirii.
Re(ine toate
aspectele
legate de
data
deschiderii
moytenirii!
Drept civil - II 12
1.2.2. Locul deschiderii succesiunii
Succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al celui care a ncetat din viat,
adic acolo unde acesta a avut locuinta statornic, astIel cum rezult din
mentiunile nscrise n actul de identitate. n ceea ce priveste succesiunea
incapabililor (minori si interzisi judectoresti), succesiunea se deschide acolo
unde stabileste legea (art. 25 din Legea nr. 105/1996).
Dac de cufus nu a avut ultimul domiciliu n tar sau domiciliul su nu este
cunoscut, locul deschiderii succesiunii este acolo unde se gsesc bunurile de
mai mare important valoric ale mostenirii, indiIerent dac este vorba despre
un cettean romn sau un cettean strin (art. 68 alin. 2 din Legea notarilor
publici si a activittii notariale nr. 36/1995). Aceleasi solutii cu privire la
stabilirea locului deschiderii succesiunii se aplic si n cazul declarrii
judectoresti a mortii unei persoane Iizice.
Fiind un Iapt material, dovada ultimului domiciliu al lui de cufus se Iace prin
orice mijloace de prob. De regul, proba ultimului domiciliu se Iace cu actul
de identitate sau, dac este vorba despre o persoan decedat, si cu certiIicatul
de deces.
Importanta practic a stabilirii locului deschiderii succesiunii rezult din
urmtoarele:
- n materie de procedur succesoral necontencioas este competent
notarul public n raza cruia de cufus si-a avut ultimul domiciliu (art. 68
din Legea nr. 36/1995).
- autoritatea local a administratiei de stat al ultimului domiciliu al de
cufus- lui sau procurorul pot solicita (iar dac n masa succesoral se
cuprind si imobile au obligatia s cear) deschiderea procedurii
succesorale notariale (art. 68 alin. 1 din Legea nr. 36/1995) si, atunci
cnd este cazul, luarea msurilor de conservare;
- instanta judectoreasc competent s solutioneze litigiile nscute ntre
mostenitori n legtur cu succesiunea este cea de la locul deschiderii
succesiunii (14 din C. pr. civ).
Nu sunt de competenta instantei de fudecat de la locul deschiderii succesiunii
urmtoarele categorii de cereri:
a) cele privitoare la bunurile imobile cuprinse n succesiune (de exemplu,
revendicarea unui bun care Iace obiectul unui legat cu titlu particular), care
atrag competenta instantei n raza creia se aIl situat bunul (art. 13 C. p.
civ.);
b) cele introduse de ctre mostenitori sau mpotriva acestora dup eIectuarea
partajului, si care sunt de competenta instantei de la domiciliul prtului
(art. 5 C. p. civ.).
Drept civil - II 13
Sarcina de lucru 2
Numitul A.B, cu ultimul domiciliu n Brila, a decedat ntr-un accident
de schi n localitatea Sinaia la data de 15 ianuarie 2009. Sotia lui A.B
este nsrcinat n luna a VII-a, iar din cstorie nu au mai rezultat alti
copii. Rspundeti la urmtoarele ntrebri:
- Care este n spet data deschiderii mostenirii si care este importanta
juridic a stabilirii acesteia?
- Cum se Iace dovada datei deschiderii mostenirii?
- Care este locul deschiderii mostenirii si importanta juridic a
determinrii acesteia?
- Ce prevd dispozitiile art. 954 din noul Cod civil despre deschiderea
mostenirii?
1.3. Condi(iile necesare pentru a putea veni la moytenire
Oricare ar Ii temeiul n baza cruia se transmite mostenirea (legea sau
testamentul), conIorm art. 654-658 C. civ., pentru ca o persoan s poat veni
la mostenire, ea trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele conditii,
comune att moytenirii legale, ct yi celei testamentare:
- s aib capacitate succesoral;
- s Iie chemat la mostenire, adic s aib vocatie succesoral.
n cazul moytenirii legale, deosebit de aceste dou conditii pozitive, art. 655-
658 C. civ. mai prevd si necesitatea ndeplinirii unei conditii speciale
negative, si anume persoana n cauz s nu Iie nedemn de a mosteni.
1.3.1. Capacitatea succesoral
Considera(ii generale referitoare la capacitatea succesoral
Potrivit art. 654 alin. 1 C. civ.,
,pentru a succede trebuie neaprat ca persoana ce succede s existe in momentul deschiderii
succesiunii.
Asa Iiind, o persoan are capacitate succesoral si, deci, poate culege o
succesiune, dac este n viat la data deschiderii acesteia.
Drept civil - II 13
Sarcina de lucru 2
mostenirii?
succesiunii.
Drept civil - II 13
Sarcina de lucru 2
mostenirii?
succesiunii.
Drept civil - II 14
Capacitatea succesoral reprezint aptitudinea unei persoane de a Ii subiect al
drepturilor si obligatiilor pe care le presupune calitatea de mostenitor.
Dovada existentei la momentul deschiderii succesiunii revine persoanei care
pretinde drepturi asupra mostenirii.
Persoanele care au capacitate succesoral
a) Persoanele nscute anterior decesului de cujus-ului yi care se afl n
via( la data deschiderii succesiunii.
Dac mostenitorul decedeaz la scurt timp dup deschiderea succesiunii,
drepturile sale succesorale trec la proprii si mostenitori, prin retransmitere.
b) Persoanele nenscute, dar concepute la data deschiderii succesiunii, cu
condi(ia de a se nayte vii.
Potrivit art. 654 alin. 2 C. civ. ,copilul conceput este considerat c exist, sub
conditia ns de a se naste viu, ntruct conIorm alin. 3 al aceluiasi articol
,copilul nscut mort este considerat c nu exist. n acelasi sens, art. 7 alin. 2
din Decretul nr. 31/1954 dispune c: ,drepturile copilului sunt recunoscute de
la conceptiune, ns numai dac el se naste viu.
Dovada momentului conceptiei incumb celui care pretinde mostenirea, n
calitate de reprezentant legal al copilului nscut viu.
n ceea ce priveste momentul conceptiei, legiuitorul a instituit prezumtia
timpului legal al conceptiunii (art. 61 din C. Iam. prevede: ,Timpul cuprins
ntre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul
legal al conceptiunii). Prin expresia data conceptiei nu se ntelege o anumit zi
n care a avut loc procrearea, ci oricare din zilele situate n intervalul de 121
zile, cuprins ntre a 180 si a 300-a zi dinaintea nasterii copilului.
Prin urmare, apreciem c, dac n cazul concret se Iace dovada c un copil este
nscut viu nainte de a Ii trecut 300 de zile din momentul mortii lui de cujus, el
are capacitate succesoral, chiar dac la momentul deschiderii succesiunii nu se
nscuse nc.
c) Persoanele declarate judectoreyte disprute
Ct vreme moartea disprutului nu a Iost constat Iizic si nici nu a intervenit o
hotrre judectoreasc de declarare a mortii, care s Ii rmas irevocabil,
disprutul este considerat de lege a Ii n viat (art. 19 din Decretul nr. 31/1954),
orict timp ar Ii trecut de la data disparitiei sale. Aceast prezumtie de existent
a persoanei disprute este ns relativ, putnd Ii nlturat prin proba
contrarie. Asa Iiind, se consider c disprutul are capacitate succesoral.
n ipoteza n care persoana disprut este declarat judectoreste moart,
capacitatea sa succesoral depinde de data mortii stabilit n hotrrea
declarativ de moarte. AstIel, dac aceast dat este anterioar datei deschiderii
succesiunii, se consider c persoana disprut nu a avut capacitate
succesoral, iar dac data mortii stabilit n hotrre este ulterioar datei
deschiderii succesiunii, persoana disprut si-a pstrat capacitatea succesoral.
d) Persoanele juridice pot dobndi numai prin testament toat sau o parte
din moytenirea lsat de de cujus, n condi(iile legii, ns numai dup data
dobndirii personalit(ii juridice.
Drept civil - II 14
nscuse nc.
Drept civil - II 14
nscuse nc.
Drept civil - II 15
Totusi, legea recunoaste persoanelor juridice si o capacitate de Iolosint
anticipat, care opereaz de la data actului de nIiintare, n msura n care
bunurile succesorale servesc la Iormarea patrimoniului necesar constituirii
legale a persoanei juridice.
n toate cazurile, persoana juridic poate s culeag un legat numai dac
dreptul care Iormeaz obiectul acestuia corespunde scopului pentru care
aceasta a Iost nIiintat, conIorm principiul specialittii capacittii de Iolosint
(art. 34 din Decretul nr. 31/1954).
Persoanele care nu au capacitate succesoral
a) Copilul nscut mort (art. 654 alin. 3 C. civ.).
b) Persoanele predecedate, deoarece la data cnd urma s ia nastere dreptul
lor la mostenire, nu mai erau n viat si nu mai aveau calitatea de subiect de
drept.
Cu toate c predecedatul este exclus de la mostenire, descendentii si pot s
culeag partea din mostenire care i s-ar Ii cuvenit dac ar Ii Iost n viat la
momentul deschiderii succesiunii, prin intermediul reprezentrii succesorale,
dac sunt ndeplinite conditiile cerute de lege.
c) Comorien(ii. Acestia sunt persoane cu vocatie succesoral reciproc si care
au decedat n aceeasi mprejurare (de regul, o ntmplare extraordinar:
catastroI aerian, Ieroviar, nauIragiu, cutremur, incediu etc.), Ir a se putea
stabili cu certitudine dac una a supravietuit celeilalte.
Datorit imposibilittii practice de a se dovedi momentul mortii Iiecruia dintre
comorienti, se prezum c toate aceste persoane au murit n acelasi timp (art.
21 din Decretul nr. 31/1954), asa nct comorientii nu se pot mosteni ntre ei,
deoarece, nesupravietuind unul celuilalt, nici unul nu a dobndit capacitate
succesoral. Mostenirea lsat de Iiecare comorient este culeas de proprii si
succesori.
d) Codeceda(ii sunt acele persoane Iizice cu vocatie succesoral reciproc sau
unilateral, legal sau testamentar, care au decedat n acelasi timp, dar nu si n
aceeasi mprejurare (de exemplu, dou persoane au decedat n acelasi timp, n
locuri diIerite, din cauza bolilor de care suIereau).
S-a apreciat c, si n aceste cazuri, opereaz prezumtia mortii concomitente,
ceea ce Iace ca aceste persoane s nu se poat mosteni ntre ele.
e) Potrivit reglementrii constitutionale anterioare, cet(enii strini yi
apatrizii nu puteau dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor
situate n Romnia nici prin actelor juridice inter vivos yi nici intermediul
moytenirii, indiIerent c era legal sau testamentar). n Iormularea actual,
art. 44 alin. 2 din Constitutia revizuit a nlturat interdictia sus-mentionat cu
privire la actele juridice ntre vii si mostenirea legal, mentinnd-o ns cu
privire la mostenirea testamentar. Prin urmare, cettenii strini si apatrizii pot
s dobndeasc terenuri situate pe teritoriul Romniei, n calitate de
mostenitori legali.
Drept civil - II 15
drept.
succesori.
mostenitori legali.
Drept civil - II 15
drept.
succesori.
mostenitori legali.
Drept civil - II 16
1.3.2. Chemarea (voca(ia) succesoral
Legea conIer vocatie succesoral rudelor fireyti sau din adop(ie ale lui de
cufus (cu anumite limite), so(ului supravie(uitor al acestuia, precum si
statului. n ceea ce priveste vocatia conIerit prin testament, ea poate, n
principiu, s apartin oricrei persoane capabile a mosteni.
Prin urmare, mostenirea se deIer Iie n temeiul legii, Iie n temeiul
testamentului, Ir a deosebi dup nationalitatea, sexul, gradul de cultur, rasa
ori religia mostenitorului.
1.4. Nedemnitatea succesoral
1.4.1. No(iunea yi natur juridic a nedemnit(ii succesorale
Nedemnitatea sau nevrednicia succesoral const n decderea cu eIect
retroactiv a unui mostenitor legal (si a descendentilor acestuia, care ar Ii venit
la mostenire prin reprezentare succesoral) care s-a Icut vinovat Iat de de
cujus sau Iat de memoria acestuia de o Iapt grav, din dreptul de a-l mosteni,
inclusiv din dreptul la rezerva succesoral, n cazul n care este mostenitor
rezervatar. Ca natur juridic, nedemnitatea succesoral este o sanc(iune civil
aplicabil nedemnului culpabil, ntemeiat pe motive de moralitate public.
Pentru a Ii nedemn, mostenitorul n cauz trebuie s Ii actionat cu
discernmnt, ntruct, n lipsa discernmntului, nu se poate vorbi de
vinovtie.
Din caliIicarea nedemnittii ca sanctiune civil, decurg urmtoarele consecinte
juridice:
- nedemnitatea si gseste aplicarea numai n cazurile expres si limitativ
prevzute de lege (art. 655 pct. 1-3 C. civ.);
- cel care las mostenirea nu poate nltura sanctiunea nedemnittii, respectiv
nu poate s-l ierte pe nedemn pentru Iapta sa culpabil, ntruct
nedemnitatea opereaz n puterea legii.
1.4.2. Cazurile de nedemnitate succesoral
Art. 655 C. civ., enumer trei cazuri de nedemnitate succesoral, si anume:
1. Atentatul la via(a celui care las moytenirea
Este nedemn de a succede si, prin urmare, exclus de la succesiune,
,condamnatul pentru c a omorat sau a incercat s omoare pe defunct (art.
655 pct. 1 C. civ.).
Pentru a opera acest caz de nedemnitate se cer a Ii ntrunite cumulativ trei
conditii:
- Omorul s fi fost svarit cu intentie (direct sau indirect). Alturi de Iapta
consumat de omor, legea civil sanctioneaz cu nedemnitatea si tentativa de
Drept civil - II 17
omor, desi rezultatul socialmente periculos al activittii inIractionale nu s-a
produs.
n schimb, nu este sanctionat cu nedemnitatea succesibilul care a svrsit Iapta
de ucidere din culp sau inIractiunea de lovituri cauzatoare de moarte.
- Motenitorul s fi fost condamnat. Nu intereseaz calitatea n care a actionat
mostenitorul condamnat (autor, coautor, instigator sau complice).
- Hotrarea penal de condamnare s fi rmas definitiv.
2. Acuza(ia capital calomnioas mpotriva celui care las moytenirea
Potrivit art. 655 pct. 2 C. civ., este nedemn a mosteni:
,acela care a fcut in contra defunctului o acu:atie capital declarat de fudecat
calomnioas.
Actualmente, acest caz de nedemnitate succesoral nu-si mai gseste
aplicabilitate, deoarece pedeapsa cu moartea a Iost abrogat. Expresia acu:atie
capital trebuie nteleas n sensul de plngere, denunt ori mrturie pentru o
Iapt deosebit de grav, de natur s atrag pedeapsa capital. Att plngerea
sau denuntul, ct si mrturia trebuie Icute la un organ jurisdictional.
Pentru ca nedemnitatea s opereze pe acest temei, se cer a Ii ntrunite
cumulativ urmtoarele conditii:
- s existe o plangere, un denunt sau o mrturie a succesibilului in contra
lui de cufus;
- plangerea, denuntul sau mrturia s fi fost de natur s atrag dup sine
condamnarea la moarte a lui de cufus,
- motenitorul s fi fost condamnat printr-o hotrare fudectoreasc,
rmas deIinitiv, pentru acuzatia calomnioas.
3. Nedenun(area omorului a crui victim a czut de cujus
ConIorm art. 655 pct. 3 C. civ., este nedemn de a succede ,mostenitorul major
care, avnd cunostint de omorul deIunctului, nu a denuntat aceasta justitiei.
n acest caz, nedemnitatea sanctioneaz atingerea adus memoriei lui de cufus,
si opereaz n prezenta urmtoarelor conditii:
- Motenitorul s fie mafor (capabil). Minorii si interzisii nu au obligatia
denuntrii omorului a crui victim a Iost cel despre a crui mostenire este
vorba, dar numai ct timp dureaz minoritatea sau starea de interdictie.
- Motenitorul s fi cunoscut omorul. Aceast mprejurare este o chestiune de
Iapt, pe care instanta de judecat o poate stabili prin orice mijloace de prob
admise de lege.
- Motenitorul s nu fi denuntat omorul organelor competente. Legea nu
prevede un termen pentru denuntarea omorului. Ca atare, instanta de
judecat va aprecia, n Iunctie de mprejurrile concrete, dac denuntarea s-a
Icut sau nu la timp si, n raport de aceasta, dac mostenitorul este sau nu
nedemn.
- Nedenuntarea motenitorului s nu fie considerat de lege ca scu:abil.
Potrivit art. 656 C. civ., nu pot Ii considerati nedemni ca urmare a
nedenuntrii omorului mostenitorii care sunt rude de snge n linie direct,
descendent sau ascendent sau n linie colateral cu Iptuitorul ori cu sotul
Drept civil - II 17
produs.
calomnioas.
lui de cufus;
admise de lege.
nedemn.
Drept civil - II 17
produs.
calomnioas.
lui de cufus;
admise de lege.
nedemn.
Drept civil - II 18
acestuia, n anumite limite (Irati, surori, unchi, mtusi, nepoti si nepoate),
precum si sotul Iptuitorului.
n acest din urm caz de nedemnitate, nu se cere o condamnare penal
prealabil a Iptuitorului.
1.4.3. Constatarea nedemnit(ii succesorale
Atunci cnd sunt ntrunite conditiile cerute de lege pentru aceste cazuri,
nedemnitatea succesoral opereaz de drept, n virtutea legii, Ir s Iie
necesar o hotrre judectoreasc prin care instanta s pronunte nedemnitatea.
Dac instanta de judecat este sesizat cu privire la nentelegeri ntre
mostenitori n aceast materie, ea veriIic dac sunt ndeplinite conditiile
cerute de lege pentru a opera nedemnitatea succesoral. Cu alte cuvinte,
instanta de fudecat nu pronunt, ci doar constat nedemnitatea succesoral.
Nedemnitatea poate Ii constatat numai dup deschiderea succesiunii si poate Ii
invocat de orice persoan interesat, cum ar Ii:
- comostenitorii chemati la succesiune mpreun cu nedemnul;
- mostenitorii subsecventi;
- creditorii celor de mai sus, prin intermediul actiunii oblice;
- procurorul n baza art. 45 C. p. civ.;
- donatarii sau legatarii, beneIiciari ai unor liberalitti excesive.
Nedemnitatea poate Ii invocat mpotriva nedemnului ct timp acesta se aIl n
viat, iar dup moartea lui, mpotriva mostenitorilor acestuia care au primit n
tot sau n parte patrimoniul nedemnului.
1.4.4. Efectele nedemnit(ii succesorale
Principalul eIect al nedemnittii succesorale este nlturarea nedemnului de la
mostenirea ab intestat, nedemnul Iiind considerat total strin de mostenire,
titlul su de mostenitor desIiintndu-se retroactiv din momentul deschiderii
succesiunii, ca si cum n-ar Ii avut niciodat chemare la mostenirea lui de cufus
Iat de care s-a Icut vinovat.
EIectele nedemnittii succesorale sunt relative, n sensul c nedemnul nu este
nlturat de la orice mostenire, ci numai de la cea lsat de persoana Iat de
care s-a dovedit a Ii nedemn. EIectele nedemnittii succesorale sunt analizate
din trei puncte de vedere, si anume:
a Efectele nedemnittii succesorale in raporturile dintre nedemn i ceilalti
motenitori
Deoarece titlul de mostenitor legal al nedemnului este desIiintat retroactiv, el
nu culege nimic din succesiunea lui de cufus. Asa Iiind, el nu poate pretinde
cota succesoral care i-ar Ii revenit n calitate de mostenitor legal, iar, dac este
mostenitor rezervatar, pierde si dreptul la rezerva succesoral. Aceast cot va
Ii dobndit de cei care ar Ii venit n concurs cu el la mostenire, sporindu-le
partea prin intermediul dreptului de acrescmnt, sau celor pe care prezenta sa
i-ar Ii nlturat de la succesiune.
Drept civil - II 19
n ipoteza n care nedemnul este mostenitor rezervatar, nlturarea sa de la
mostenire proIit legatarilor si donatarilor, ntruct, dac ar Ii venit s culeag
mostenirea, acest Iapt ar Ii avut drept consecint reductiunea liberalittilor
excesive Icute de de cufus.
Dac anterior constatrii nedemnittii succesorale, nedemnul a intrat n posesia
total sau partial a patrimoniului succesoral, el este obligat s restituie
celorlalti mostenitori tot ceea ce a primit din mostenire, precum si ,toate
Iructele si veniturile a cror Iolosint a avut-o de la deschiderea succesiunii
(art. 657 C. civ.).De asemenea, el este obligat s restituie si Iructele pe care ar
Ii trebuit s le perceap sau valoarea lor.
Nedemnul este tinut si la plata dobnzilor pentru sumele ncasate n contul
mostenirii din chiar ziua ncasri lor (art. 994 C. civ.) si nu de la data somatiei
de a le restitui. Pe de alt parte, n cazul n care nedemnul a pltit unele datorii
ale succesiunii sau a suportat anumite sarcini n legtur cu aceasta din propriul
su patrimoniu, el este ndrepttit s le pretind si s le primeasc de la
adevratii mostenitori.
Tot astIel, nedemnul are dreptul s i se restituie cheltuielile necesare si utile
nu si cele voluptuarii Icute cu bunurile mostenirii n perioada n care le-a
avut n posesie.
n Iine, toate drepturile si obligatiile nedemnului Iat de succesiune, care s-au
stins prin consolidare sau conIuziune, renasc cu eIect retroactiv de la data
deschiderii mostenirii.
b. Efectele nedemnittii succesorale in raporturile dintre nedemn i
descendentii si
Fiind o sanctiune civil si avnd caracter personal, nedemnitatea succesoral ar
trebui s nu aib nici un eIect asupra descendentilor nevrednicului. Totusi,
potrivit art. 658 C. civ., pentru a sti dac descendentii nedemnului au sau nu au
drepturi cu privire la mostenirea lsat de cel Iat de care printele lor a Iost
declarat nedemn, se impune s se analizeze, n mod distinct, dou mprejurri:
1. dac descenden(ii nedemnului sunt chema(i la moytenire n nume
propriu. Potrivit art. 658 C. civ. copiii nedemnului nu sunt nlturati de la
succesiune dac ei vin la aceasta n virtutea propriului lor drept, Ir ajutorul
reprezentrii. n aceast mprejurare, nedemnitatea produce eIecte strict
personale. Descendentii nedemnului vin la succesiune n nume propriu n cazul
n care nedemnul este chemat s culeag singur succesiunea si, Iiind nlturat
de la aceasta, nimic nu-i mpiedic pe acestia s culeag ei mostenirea.
2. dac descenden(ii nedemnului sunt chema(i la moytenire prin
reprezentare succesoral. ntr-o asemenea mprejurare, ei nu pot s se
Ioloseasc de beneIiciul reprezentrii succesorale, ntruct nedemnul nu poate
Ii reprezentat.
Reprezentarea succesoral, n temeiul creia un descendent mai ndeprtat n
grad vine la mostenire n locul ascendentului su predecedat, opereaz numai
n cazul n care printele predecedat ar Ii avut dreptul s culeag mostenirea,
dac s-ar Ii aIlat n viat la momentul deschiderii succesiunii lui de cufus.
AstIel, de exemplu, mostenitorii sunt doi nepoti ai unui Iiu nedemn predecedat
si doi Iii. Nepotii nu pot veni la mostenire, prin reprezentarea tatlui lor
Drept civil - II 19
avut n posesie.
descendentii si
Ii reprezentat.
Drept civil - II 19
avut n posesie.
descendentii si
Ii reprezentat.
Drept civil - II 20
nedemn, n concurs cu unchii lor Iiii lui de cufus astIel c mostenirea revine
acestora din urm.
c. Efectele nedemnittii succesorale in raporturile dintre nedemn i tertele
persoane
Este posibil ca, n intervalul de timp cuprins ntre momentul deschiderii
succesiunii si cel al constatrii nedemnittii sale, mostenitorul nedemn s Ii
ncheiat anumite acte juridice cu titlu oneros sau cu titlu gratuit cu privire la
bunurile dobndite (de exemplu, vnzri, donatii, ipoteci etc.).
n asemenea situatii, pentru a se stabili valabilitatea actelor juridice ncheiate
cu terta persoan, se Iace distinctie n raport de natura acestor acte. AstIel,
actele de conservare sau de administrare a bunurilor succesorale rmn
valabile, deoarece ele nu contravin nici intereselor adevratilor mostenitori si
nici interesului economic general. n privinta actelor de nstrinare Icute de
nedemn asupra bunurilor succesorale, trebuie artat c acestea rmn valabile,
cu urmtoarele precizri:
- actele de nstrinare a unor bunuri mobile corporale ctre un tert de bun-
credint se mentin n baza art. 1909 C. civ.;
- actul de nstrinare a unui bun imobil este mentinut, cu conditia s Ii Iost
ncheiat cu un tert de bun-credint, care trebuie s Iac dovada c a avut
certitudinea c a contractat cu adevratul proprietar, c s-a aIlat ntr-o eroare
comun si invincibil asupra calittii de mostenitor a nedemnului (error
communis facit fus).
Sarcina de lucru 3
La data de 15 decembrie 2007, sotii A si B au Iost victimele unui accident
maritim ca urmare a scuIundrii unui Ieribot, toti pasagerii decednd.
Reclamantul, n calitate de unic Iiu, rezultat dintr-o cstorie anterioar a lui
A, a chemat n judecat pe X, nepoata pe sor a lui B pentru a Ii obligat la
restituirea unor bunuri care Iac parte din masa succesorala cuvenit lui. In
aprare, prta a argumentat c aceste bunuri sunt ale lui B, mostenite de la
sotul acesteia A, ea Iiind unic mostenitoare a mtusii B.
Rspundeti la urmtoarele ntrebri:
- Persoanele disprute au capacitate succesoral? Argumentati.
- Enumerati persoanele care nu au capacitate succesoral?
- n spet, A si B sunt codecedati sau comorienti? Ce prevede noul Cod civil
despre situatia comorientilor si a codecedatilor?
- Ce opinie aveti n legtur cu aprarea prtei? Ce solutia va pronunta
instanta judectoreasc?
- IdentiIicati cazurile de nedemnitate succesoral din cuprinsul art. 958 si art.
959 din noul Cod civil.
Drept civil - II 21
Teste de autoevaluare
1. n acelasi timp, se ntlneste mostenirea testamentar si mostenirea legal n
ipoteza n care:
a) de cufus las prin testament dispozitii privind Iuneraliile;
b) prin testament se Iace numai recunoaste paternitate a unui copil;
c) prin testament, de cujus desemneaz persoana care i va mosteni o
parte din patrimoniu.
2. Deschiderea succesiunii are loc:
a) n urma decesului unei persoane;
b) n cazul disparitiei unei persoane;
c) n momentul deschiderii procedurii succesorale notariale.
3. Pentru ca o persoan s poat veni la mostenire, trebuie s aib:
a) capacitate succesoral si vocatie succesoral;
b) vocatie succesoral general;
c) s nu Iie nedemn de a mosteni.
4. Nu au capacitate succesoral:
a) copilul nscut viu la data deschiderii succesiunii;
b) comorientii si codecedatii;
c) persoana declarat judectoreste disprut.
Rezumat
Fiint trectoare, omul piere prin moarte, ceea ce din punct de vedere juridic
determin disparitia lui ca subiect de drept. Alctuit din drepturi si obligatii cu
continut economic, patrimoniul persoanei Iizice decedate rmne ns,
punndu-se astIel o serie de probleme de drept, dintre care cea mai important
deriv din transmiterea acestuia ctre mostenitori. Mostenirea reprezint, n
general o transmisiune de patrimoniul (drepturi si obligatii luate mpreun)
ntotdeauna de la o singur persoan Iizic, care trebuie s Ii decedat, ctre
una sau mai multe persoane (Iizice si juridice, inclusiv ctre stat), care trebuie
s Iie n Iiint la data deschiderii succesiunii. Transmisiunea succesoral este
distinct de transmisiunea prin acte juridice intre vivos, ea caracterizndu-se
prin Iaptul c este pentru cauz de moarte, universal si unitar. Din punct de
vedere juridic, deschiderea succesiunii presupune analizarea a dou aspecte:
data deschiderii succesiunii si locul dezbaterii acesteia, cu implicatii juridice
importante. Oricare ar Ii temeiul n baza cruia se transmite mostenirea,
pentru ca o persoan s poat mosteni trebuie s ndeplineasc dou conditii
pozitive legate de capacitatea succesoral si vocatia la mostenire, precum si o
conditie negativ, numai pentru mostenirea legal, si anume nedemnitatea
succesoral.
Drept civil - II 21
ipoteza n care:
Rezumat
succesoral.
Drept civil - II 21
ipoteza n care:
Rezumat
succesoral.
Drept civil - II 22
5. Se pot transmite prin acte ntre vii:
a) patrimoniul unei persoane Iizice;
b) drepturile personale ale unei persoane Iizice;
c) drepturile succesorale.
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
1. c; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a.
Bibliografie minimal
Deak, Francisc (2002). Tratat de drept succesoral. Editia a II-a actualizat si
completat. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 5-53.
Dogaru, Ion; Stnescu, Vasile; Soreat, Maria Marieta (2009). Ba:ele dreptului civil.
Vol. V. Bucuresti: All Beck, pp. 5-23; pp. 51-64.
Macovei, Dumitru; Cadariu, Iolanda Elena (2005). Drept civil. Succesiuni. Iasi:
Junimea, pp. 9-52.
Stnciulescu, Liviu (2009). Drept civil.. Contracte i succesiunii. Editia a 4-a revizuit
si actualizat. Bucuresti: Hamangiu, pp. 357-382.
Drept civil - II 22
1. c; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a.
Junimea, pp. 9-52.
Drept civil - II 22
1. c; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a.
Junimea, pp. 9-52.

Dreptcivil Succesiuni1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptcivil Succesiuni1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT CIVIL - II

Anul III, semestrul al II-lea

S-ar putea să vă placă și