Sfnta Traditie

Marile denominatii crestine de astazi se deosebesc nu numai prin doctrinele lor privitoare la om, mntuire sau biserica, prin practicile si metodele lor, ci si prin raspunsul pe care l dau la o ntrebare fundamentala: care este sursa autoritativa de cunoastere pentru Biserica si pentru credincios? Surse si metode de cunoastere Toti crestinii accepta faptul ca avem multe surse de cunoastere si calauzire n viata crestina. Scriptura, sfatul unui prieten, un vis sau o impresie subiectiva, toate sunt mijloace prin care mi se poate revela voia Lui, dar nu toate se bucura de acelasi statut de autoritate. Biblia este investita cu o autoritate universal acceptata de crestini, poate cu e ceptia teolo!ilor liberali, care o pun la ndoiala. "e de alta parte, un vis sau o impresie subiectiva nu pot fi folosite ca baza a unor doctrine n biserica. #umai n unele biserici $arismatice viziunea sau profetia unui conducator devine nvatatura propovaduita de la amvon. %ntrebarea nu este att care sunt metodele de calauzire &obiective sau subiective', ci care sunt sursele de cunoastere teolo!ica si practica crestina nzestrate cu autoritate. (ele trei ramuri istorice ale crestinismului dau raspunsuri diferite la aceasta ntrebare. )ceste raspunsuri pot fi rezumate astfel: Biserica *rtodo a: Traditia Bisericii &care include Biblia' Biserica (atolica: Traditia Bisericii &care include Biblia' + "apa "rotestantismul: #umai Biblia &Sola Scriptura' Cum a aparut principiul Sola Scriptura ,octrina Sola Scriptura a aparut ca o reactie la e a!erarile (atolicismului. Biserica (atolica din vremea lui Lut$er introdusese practici care erau straine de nvataturile Scripturii. -nzarea indul!entelor a fost unul din marile scandaluri ale crestinismului. .nul din trimisii "apei declara ca n momentul n care moneda daruita de credincios a cazut n pun!a bisericii, sufletul raposatului a si tsnit din "ur!atoriu catre "aradis. Starea vesnica a sufletelor devenea astfel dependenta aproape e clusiv de starea materiala a rudelor sau prietenilor. )ceasta practica nu era nici biblica, nici sanctionata de traditia Bisericii, dar avea avantajul ca umplea visteria "apei si nlesnea marile proiecte de constructii din /oma. /idicndu0se mpotriva acestor practici, Lut$er a trebuit sa !aseasca o autoritate prin care sa le combata. )stfel, el a enuntat acest principiu, Sola Scriptura, care declara ca toate doctrinele si practicile crestine trebuiau bazate #.M)1 pe Scriptura. 1ntentia buna a lui Lut$er avea sa se dovedeasca o !reseala, un pericol si o capcana n secolele care au urmat. La numai 23 de ani dupa Lut$er, e istau deja aproape vreo 433 de denominatii protestante separate. ,e ce asa de multe? "entru ca de acum orice crestin era liber sa !aseasca propria lui interpretare a Scripturii. (onform principiului Sola Scriptura, crestinii nu erau doar liberi, ci c$iar datori sa caute doar n Scriptura nvataturile si practicile crestine. S0au format zeci si sute de curente. 5iecare curent a dat nastere la un contra0curent. 6 ista $arismatici si anti0$arismatici, calvinisti si arminieni, premilenialisti si postmilenialisti. 5iecare dintre aceste curente au dat nastere la noi denominatii, ntr0o continua farmitare a "rotestantismului. "roblema nu este doar multitudinea opiniilor, ci si multitudinea denominatiilor. Spectacolul acestei farmitari este foarte trist si este unul dintre cauzele majore ale slabirii marturiei crestine n lumea *ccidentala. .n observator din afara se poate pe buna dreptate ntreba de ce e ista denominatii cu nvataturi att de diferite, din moment ce att sursa cunoasterii ct si metoda cunoasterii &Sola Scriptura' este aceeasi. Sunt protestantii credinciosi principiului Sola Scriptura? )devarul este ca toate aceste denominatii nu practica o forma pura de Sola Scriptura. * ducere la ultimele consecinte a acestui principiu ar avea ca urmare o farmitare completa a bisericilor protestante sau neoprotestante, pna acolo nct nici o biserica nu ar mai putea e ista ca o comunitate stabila de credinciosi. * Sola Scriptura pura ar nsemna ca noului venit n biserica sa i se puna o Biblie n mna si sa i se spuna: 7(iteste si !aseste0ti propriile concluzii. #u te lua dupa ce vezi aici, ca nu cumva sa fi abatut de la Scriptura de vreo traditie omeneasca.7 ,ar nici o biserica nu sfatuieste asa pe noul venit.

(nd la vrsta de douazeci de ani am devenit baptist, am trecut printr0un solid curs de cati$eza. %n acest curs mi s0a e plicat nu numai ce spune Biblia, ci si care este nvatatura distincta baptista. .neori ntre cele doua e ista o tensiune, sau cel putin le!atura nu era c$iar imediata. ,e pilda, ca unul neinstruit si neconditionat nca de zeci sau sute de predici auzite n biserici baptiste, as fi putut foarte usor sa citesc pretutindeni n Scriptura ca pinea si vinul %mpartasirii sunt ntr0adevar trupul si sn!ele ,omnului 1isus. Mi s0a e plicat cu multa !rija ca 7noi credem ca ele sunt doar simboluri7. ,e asemenea, ni s0a spus ca, n timp ce ortodocsii au sapte taine, noi avem doar doua simboluri. Termeni ca 7taine7 sau 7simboluri7 erau noi si ciudate pentru mine, dar am $otart n sinea mea sa cred si sa accept ceea ce eram nvatat, bazat pe respectul pe care l aveam fata de crestinii baptisti mai vec$i si fata de toti naintasii lor. %n bisericile baptiste e istau deci traditii, care nsa nu erau recunoscute ca atare. )stazi nu mai sunt de acord cu unele, dar pe multe dintre aceste traditii baptiste continui sa le apreciez. ,e e emplu, o practica baptista foarte pozitiva este accentul pus pe cunoasterea Scripturii. (opiii sunt nvatati de mici sa citeasca Biblia si sa o memoreze. -rnd0nevrnd, constient sau inconstient, orice biserica crestina urmeaza o anumita traditie. "redicatorul, nvatatorul sau preotul nu ne e plica doar Biblia, ci Biblia asa cum este ea nteleasa si interpretata n traditia acelei biserici. 6 ista suficiente ambi!uitati n Scriptura care sa necesite o cunoastere si o metoda e tra0scripurala pentru stabilirea adevarului. -a ro! sa observati ca nu am spus 7!reseli7, ci 7ambi!uitati7. #oi credem ca Scriptura este insuflata de ,umnezeu si fara !reseli. )mbi!uitatile nu sunt un defect al Scripturii, ci apar din propriile noastre limitari. "ersonal cred ca unele au fost lasate intentionat de ,umnezeu ca sa ne faca sa aler!am nu numai la cuvntul scris ci si la (uvntul viu al lui ,umnezeu si la viata Lui manifestata n trupul Lui, Biserica. Metode extra-biblice dar nu anti-biblice %n acest sens am putea crea o paralela ntre Biblie si constiinta. (onstiinta ne0a fost data ca un or!an prin care sa cunoastem binele si raul. )cest or!an a fost creat perfect si functional de ,umnezeu, dar astazi nu ne mai putem bizui #.M)1 pe el, din cauza starii noastre de pacat si a ambi!uitatii situatiilor vietii. )dam, primul om, s0ar fi putut folosi mai mult pe constiinta lui, dar pentru noi e ista situatii n care ea nu mai este suficienta pentru a face o ale!ere, de aceea trebuie sa aler!am si la alte surse. ($iar si teolo!ii protestanti folosesc metode e tra0scripturale pentru a ntele!e mai bine Scriptura. .na din metodele ermeneutice folosite pentru ntele!erea te tului Scripturii este ntrebarea 7(um ar fi nteles evreii acelui timp acest te t?7 /aspunsul la o astfel de ntrebare presupune ample cunostinte istorice cu privire la locurile si vremurile -ec$iului si #oului Testament. )ceste cunostinte pot depasi cadrul Bibliei, facnd de fapt apel la alte surse istorice pentru a o putea ntele!e. Sola Scriptura este deci un principiu seducator prin simplitatea lui si aparenta reverenta fata de Scriptura, dar insuficient pentru formularea doctrinelor si practicilor crestine. Spunnd acesta, nu vreau sa stirbesc de loc importanta Scripturii. Biblia ramne cuvntul lui ,umnezeu, n ntre!ime inspirat si fara !reseala n felul n care a fost ori!inal dat oamenilor. ,ar, orice interpretare a ei adau!a ceva din propriile noastre traditii. %ntrebarea este nu daca am ncalcat Sola Scriptura prin folosirea unei traditii &suntem siliti sa o facem', ci care este traditia pe care o folosim. -om accepta traditia introdusa acum treizeci de ani de un predicator popular, sau traditia "arintilor Bisericii, traditie care a rezistat la 8233 sau 8933 de ani de istorie? 1nterpretarea Scripturii este o activitate pe care trebuie sa o facem cu !rija si mai ales cu umilinta. )postolul "etru ne avertizeaza cu privire la interpretarile usuratice ale Scripturii: .. cum v0a scris si prea iubitul nostru frate "avel, dupa ntelepciunea data lui, ca si n toate epistolele lui, cnd vorbeste despre lucrurile acestea. %n ele sunt unele lucruri !rele de nteles pe care cei nestiutori si nestatornici le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. &: "etru 4:89, 8;' Traditia explica Biblia %nseamna aceasta ca nu mai sunt liber sa citesc sin!ur Biblia si sa aflu din ea nvatatura si sfaturi pentru viata mea crestina? #icidecum< (eea ce trebuie sa evit este interpretarea Scripturii n afara cadrului traditional al Bisericii. ,aca vreun om pretinde ca are o noua ntele!ere a Scripturii, o ntele!ere care contrazice sute sau mii de ani de traditie crestina, este foarte probabil ca noua ntele!ere nu este de la ,u$ul Sfnt ci provine din propria lui mndrie si aro!anta. (nd un ortodo interpreteaza Biblia prin prisma Traditiei, el recunoaste cu umilinta ca nu este propriul lui "apa investit cu aura infailibilitatii. )ceasta umilinta, aceasta desc$idere de a fi nvatati de altii este

n contradictie cu spiritul modern al lumii. (ultura moderna, mai ales cea occidentala, accentueaza individualismul. 6roul ei este cel care s0a ridicat prin propriile puteri si care nvin!e neajutat de nimeni. "entru omul modern este !reu sa0si recunoasca limitele, cautnd ajutor de la Biserica si de la Sfintii "arinti. "rin Traditie, ortodocsii nu ntele! doar niste obiceiuri arbitrare ramase ntmplator printre noi. Traditia este de fapt ntrea!a comoara de nvataturi si practici crestine, acumulate de la )postoli pna n zilele noastre. Traditia este viata ,u$ului Sfnt, e primata n istoria Bisericii. #u toate aspectele Traditiei au aceeasi autoritate. "e de o parte, Biblia are o autoritate absoluta. Sfintii parinti din primele veacuri au si ei autoritate, dar unii dintre ei, sau anumite scrieri ale lor au fost repudiate de Biserica. 6ste aceasta surprinzator? #icidecum. Sa nu uitam ca, de e emplu, )postolul "avel a trebuit sa0l critice pe )postolul "etru. )ceasta nu descalifica nsa toate scrierile )postolului "etru. )lti Sfinti sau Teolo!i ai Bisericii au adau!at la ntele!erea Scripturii si la desavrsirea practicilor crestine. Biblia este parte a Traditiei %n Biserica *rtodo a, Scriptura este o parte a Traditiei, partea ei investita cu cea mai mare autoritate. Multi protestanti sau neoprotestanti cred n mod !resit ntr0o falsa ale!ere ntre Biblie si Traditie si li se pare ca ntre cele doua ei ale! Biblia, n timp ce ortodocsii ale! Traditia. ,ar pentru un ortodo aceasta dilema nu e ista. Biblia este parte a Traditiei. #u numai att, dar toate nvataturile si practicile Bisericii dupa )postoli sunt judecate n functie de Scriptura. %ntr0adevar, un teolo! ortodo contemporan, T$omas =op>o, scrie: 7Totul n Biserica *rtodo a este judecat dupa Biblie. #imic din Biserica nu trebuie sa o contrazica. Toate aspectele Bisericii trebuie sa fie biblice? pentru ca Biserica sa fie Biserica, ea trebuie sa fie credincioasa Bibliei si sa e prime realitatile la care Biblia este martora.7 &7Biblia n Biserica *rtodo a7, "linatatea lui ,umnezeu, p!. 93098' Adauga Traditia la Biblie? * alta acuzatie, n aceasta falsa opozitie ntre Biblie si Traditie este ca Biserica *rtodo a, prin Traditie, a adau!at la Biblie. ,ar ce nseamna de fapt a adau!a la Biblie? * astfel de acuzatie ar avea sens daca Biserica *rtodo a ar fi adau!at ceva la te tul Bibliei si ar fi pretins ca este parte din Biblie. 6vident, asa ceva nu s0a ntmplat. "e de alta parte, Traditia contine nvataturi si practici care completeaza si e plica Scriptura. )r!umentul ca aceste nvataturi sau practici sunt fundamentate n 8933 de ani de istorie este foarte puternic si valabil. ,e ce anumite traditii protestante sau neoprotestante, inventate cu mai putin de 833, :33 sau @33 de ani n urma ar fi mai valabile dect cele care au e istat n biserica de 8A33 de ani? Sa luam un e emplu. Biserica primelor veacuri a folosit icoanele ca mijloc de aducere aminte si de concentrare a atentiei credinciosilor la "rototipul nostru divin, 1isus =ristos. Biserica ortodo a recunoaste aceasta practica si o continua. "ractica folosirii icoanelor nu este e plicit descrisa n Biblie, dar este parte inte!ranta a Traditiei Bisericii. La fel este (rezul, la fel tinerea ,uminicii ca zi de sarbatoare pentru crestini. &%ntr0adevar, #oul Testament mentioneaza ca unele !rupuri de crestini se ntlneau n prima zi a saptamnii, dar nu dezvolta aceasta practica pna la a o face o porunca sau o doctrina. ,e aceea unele !rupuri B cum ar fi adventistii 0 respin! tinerea zilei de ,uminica drept o zi de odi$na sau sarbatoare.' Baptistii au introdus si ei traditii e tra0biblice. %n apararea lor, as dori sa observ ca ntr0un sens strict, nici acestea nu sunt anti0biblice. ,e e emplu: )mvonul *r!anizarea n comunitati de biserici, conduse de un presedinte de comunitate 5olosirea instrumentelor de percutie care sa acompanieze muzica din biserica

*are orice practica care nu este descrisa n Biblie este n mod necesar rea? ,aca raspunsul este nu, atunci traditiile ortodo e nu pot fi criticate ca nebiblice. ,aca raspunsul este da, atunci neoprotestantii se fac si ei vinovati de aceleasi pacate. Ce zice Biblia despre Traditie

(a dovada ca nu e ista o contradictie ntre Biblie si Traditie este faptul ca Biblia nsasi confirma si ntareste rolul Traditiei. (nd este vorba de Traditie si Biblie, cei mai multi protestanti sau neoprotestanti si amintesc te tul din Matei 89::, 4: 7"entru ce calca ucenicii Tai datina batrnilor? (aci nu0si spala minile cnd mannca?7 ,rept raspuns, 6l le0a zis, 7,ar voi, de ce calcati porunca lui ,umnezeu n folosul datinei voastre?7 * interpretare superficiala a acestui pasaj ar duce la concluzia ca orice traditie sau datina are un caracter ne!ativ, fiind o adau!ire omeneasca la cuvntul lui ,umnezeu. ,ar ,omnul 1isus a afirmat nu ca problema ar fi fost datina n sine, ci faptul ca o anumita datina calca porunca lui ,umnezeu. %n !eneral, datina sau traditia nu este nici buna nici rea. (ontinutul ei si raportarea ei la cuvntul si la poruncile lui ,umnezeu este ceea ce0i determina caracterul. Surprinzator pentru cei care au cunoscut te tul Bibliei doar n versiunea lui (ornilescu este faptul ca Biblia nsasi ntareste rolul si importanta traditiei. %n : Tesaloniceni :: 89, citim, n traducerea lui (ornilescu, )sadar, fratilor, ramneti tari si tineti nvataturile pe care le0ati primit fie prin viu !rai, fie prin epistola noastra. (uvntul tradus aici 7nvataturile7 este cuvntul !recesc paradosis, e act acelasi cuvnt care apare si n te tul din Matei, citat mai sus. "robabil (ornilescu, avnd anumite prejudecati mpotriva traditiei ortodo e, a preferat sa foloseasca un alt cuvnt. (e spune de fapt te tul din Tesaloniceni? )postolul "avel i ndeamna pe credinciosi sa tina traditia pe care au preluat0o de la el. )ceasta traditie era att scrisa, ct si orala. Biblia a fost validata de traditia Bisericii %n primele secole crestine circulau diferite scrieri atribuite )postolilor sau altor autori. .nele dintre acele scrieri nu au fost acceptate de Biserica. "e de alta parte, multe din cartile actuale ale #oului Testament erau puse la ndoiala. La nceput, canonul #oului Testament nu constituia o problema serioasa. ) nfiinta o noua biserica, n afara partasiei cu alte biserici era considerat un pacat cu mult mai !rav dect a afirma ca o epistola a lui (lement este are aceeasi autoritate cu epistola lui 1acov. Biserica vie a lui =ristos era considerata o realitate mai importanta dect canonul #oului Testament. %n zilele noastre perspectiva protestanta este cu totul diferita de cea a bisericii de la nceput. %nvataturile Bisericii se transmiteau la nceput prin traditia orala primita de la )postoli. "apias, care a trait ntre anii A3 si 899 dupa =ristos, a scris, ,aca ma ntlnesc cu cineva care i0a urmat pe )postoli, am !rija sa01 ntreb ce nvataturi dadeau ei. (e spunea )ndrei, "etru sau 5ilip? (e spuneau Toma, 1acov, 1oan, Matei, sau alti ucenici ai ,omnului? (e spunea )ristion sau presbiterul 1oan, ucenici ai lui =ristos? #u cred ca am csti!at att de mult din carti, ct din marturisirile vii ale celor care nca traiesc. &6usebiu, 1storia bisericii'. )ceste marturii ale ucenicilor lui 1isus, ale urmasilor lor si ale urmasilor urmasilor lor au devenit Traditia vie a Bisericii. (anonul #oului Testament nu a fost stabilit dect mai trziu. .n fra!ment din secolul al doilea face o enumerare a scrierilor care circulau n biserica, si enumara evan!$eliile lui Marcu, Luca si Matei. )lte carti sunt de asemenea mentionate, dar 6vrei, 1acov, 8 si : "etru sunt omise. Sunt enumerate carti care nu au fost pastrate n canon, cum ar fi de e emplu )pocalipsa lui "etru. Marele istoric crestin 6usebiu dedica un spatiu amplu dezbaterii cu privire la valoarea si autoritatea diferitelor carti. 6l afirma ca 1acov, 1uda, : si 4 1oan si )pocalipsa sunt carti disputate. Sinodul din Laodicea, de la mijlocul secolului al patrulea, enumera toate cartile -ec$iului si #oului Testament, cu e ceptia )pocalipsei. )tanasius face la anul :;A o lista a tuturor cartilor e istente astazi n canon, lista confirmata ulterior si de )u!ustin &49@ 0 @43' si de 6piscopul 1nocent &6piscop ntre @38 si @84'. %n secolul al cincilea, canonul devine complet stabil. %ntrebarea este, cum a fost stabilit canonul? ,aca, asa cum afirma multi istorici protestanti sau neoprotestanti, Biserica secolului al patrulea era deja 7corupta7, ce ncredere mai putem avea n canonul #oului Testament? )devarul este ca aceeasi Biserica care ne0a lasat canonul #oului Testament, aceeasi Biserica care ne0a lasat (rezul si nvatatura clara despre Sfnta Treime si natura lui =ristos, este Biserica care folosea icoane, care avea episcopi si patriar$i, si care cinstea pe 5ecioara Maria. (um poate un neoprotestant accepta autoritatea #oului Testament daca respin!e Traditia Bisericii care ne0a

dat canonul #oului Testament? ,aca acei episcopi din secolul patru erau 7idolatrii7 pentru ca acceptau icoanele, de ce sa acceptam canonul #oului Testament pe care tocmai ei l0au stabilit? )devarul este ca Biserica a stabilit canonul #oului Testament n functie si n conformitate cu Traditia ei. )naliznd veridicitatea unei carti, pentru a stabili daca poate face parte din canon, episcopii s0au ntrebat, 7(orespunde aceasta carte nvataturilor pe care Biserica le0a tinut si transmis de0a lun!ul anilor?7 )u fost carti care erau mbibate de !nosticism, o erezie pe care Biserica a respins0o. (a urmare, aceste carti au fost respinse. Biserica nu a respins !nosticismul din cauza #oului Testament B acesta nu e ista pe vremea acelei erezii. Biserica a respins !nosticismul pentru ca nu corespundea Traditiei B nvatatura si practica vie a Bisericii. .lterior, anumite carti au fost respinse din acelasi motiv. Sfnta Traditie si traditiile )sa cum am mai aratat, nu e ista biserici sau denominatii care sa nu0si aiba traditiile lor. *rice interpretare a Bibliei n biserica se face pe baza anumitor traditii. Mai mult dect att, orice practica a unei biserici reprezinta o anumita traditie. * practica bisericeasca complet divortata de orice traditie este o absurditate. Serviciile din bisericile baptiste sau penticostale sunt la fel de predictibile ca si cele din bisericile ortodo e. ,upa ce am participat zeci de ani la astfel de servicii, as putea sa descriu cu lu de amanunte ce se ntmpla n ele minut cu minut. %n sensul acesta, mi aduc aminte de urmatoarea ntmplare. La vrsta de douazeci si cinci de ani, mi s0a cerut odata sa conduc serviciile ntr0o biserica baptista din Bucuresti. %nainte de predica am cerut sa se cnte prima strofa dintr0o cntare, dupa care am ridicat adunarea n picioare pentru ru!aciune. La terminarea serviciilor, unul din batrnii bisericii s0a plns pastorului ca am ncalcat ordinea normala. %ntr0adevar, adunarea trebuia ridicata n picioare numai dupa a doua strofa a cntarii< ($iar daca unui baptist modern i vine sa zmbeasca, acum i dau ntr0un fel dreptate acelui credincios batrn. (e s0ar ntmpla daca serviciile noastre bisericesti ar trece printr0o continua revolutie? (ine s0ar mai putea concentra la ru!aciune sau nvatatura daca ordinea acestor activitati ar fi ntoarsa de fiecare data pe dos. /ecunoscnd ca interpretarea Scripturii si viata n biserica nu este posibila fara o anumita traditie, ntrebarea care ramne este, 7(are traditie?7 ,e acum, fiecare denominatie si are traditiile ei. (are dintre ele este mai buna? 6 ista multiple traditii c$iar si n interiorul unor denominatii care au acelasi nume. %n Statele .nite sunt zeci sau poate sute de varietati de baptisti. .nii vin dintr0o traditie calvinista, altii dintr0o traditie arminianista. .nii pun accentul pe activitati sociale, altii pe misionarism. ($iar si baptistii romni si au propriile traditii, care i deosebesc de alti baptisti. %n mod surprinzator, baptistii romni au multe obiceiuri preluate de la ortodocsi. .n nou curent n protestantismul evan!$elic este formarea unor biserici evan!$elice independente, neafiliate nici unei denominatii. -a avea oare fiecare dintre aceste biserici propria ei traditie? %n fata attor traditii, Biserica *rtodo a recunoaste o traditie de baza, traditia care are ca nceput cuvntul Scripturii si care se continua cu $otarrile sinoadelor ecumenice si cu scrierile "arintilor Bisericii. 6ste traditia care ncorporeaza n ea nu numai nvataturile, ci si practicile primelor veacuri. )ceasta nu este o oarecare traditie ntre multe altele, ci Sfnta Traditie. (onfruntat cu un te t dificil, ortodo ul nu se ntreba ce zice despre el psi$olo!ia moderna, ci cum l0a interpretat 1oan Cura de )ur sau (lement sau 1!natiu. (ei care au trait la doar cteva !eneratii de )postoli si au nfruntat fiarele n arenele romane mi inspira mai multa ncredere dect ultimele curente de psi$olo!ie popularizata. (nd ntr0un sat se desc$ide o noua biserica ortodo a, preotul nu inventeaza un nou pro!ram de servicii reli!ioase. 6l oficiaza aceeasi slujba ca n zecile de mii de biserici ortodo e de aproape doua mii de ani. "articipnd la aceasta slujba, ajun! sa simt cea ce au simtit si sa !ndesc ceea ce au !ndit milioane de credinciosi ortodocsi de0a lun!ul veacurilor. )ceasta este unitatea Bisericii, o unitate si comuniune care transcende nu numai distantele, ci si veacurile. ,e aceea, ortodocsii nu asculta de o oarecare traditie, ci de Sfnta Traditie.

Cine este mai mare? %ntrebarea nu este care este mai mare, Biblia sau Traditia. )m vazut ca Traditia include Biblia si se bazeaza pe ea. )devarata ntrebare este cine este mai mare, eu sau Biserica? "rotestantul sau neoprotestantul modern este nvatat sa interpreteze sin!ur Biblia. Spiritul veacului nostru l face pe om masura tuturor lucrurilor. (urentul istoric al /enasterii a nceput n lumea catolica si s0a continuat n cea protestanta. * anumita e altare a omului, un anumit umanism strabate toata istoria, practica si nvatatura protestantismului, asa cum acesta s0a manifestat pe vremea lui Lut$er si cum se manifesta n zilele noastre. %n opozitie cu acest curent, n *rtodo ie se recunoaste ca Biserica este mai mare dect individul. *rtodo ul recunoaste ca nvatatura si practica de sute sau mii de ani a Bisericii este mai presus de capacitatea lui de a ntele!e, interpreta sau inventa. %n ultima instanta, ortodo ului i se cere sa dea dovada de o umilinta care este straina spiritului acestui veac.