Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 4 - 23 octombrie 2013 Noutatea care o aduce NCPP in materia actiunii civile in cadrul procesului penal este aceea

ca prevede in mod expres conditionarea exercitarii actiunii civile in cadrul procesului penal, alaturi de actiunea penala, de necesitatea asigurarii duratei rezonabile a procesului penal. st!el se arata ca actiunea civila poate !i exercitata doar daca prin aceasta nu se depaseste durata rezonabila a procesului penal. "n realitate, si in lumina actualului CPP atunci cand se constata intarzieri in solutionarea actiunii penale ca urmare a exercitarii actiunii civile instanta penala va dispune dis#ungerea actiunii civile care ramane in competenta instantei penale. $upa unele ezitari, NCPP pastreaza aceasta reglementare in privinta dis#ungerii. %e prevede in mod expres ca dis#ungerea actiunii civile se poate dispune in aceasta situatie cand exista riscul depasirii duratei reozonabile !ie din o!iciu de instanta penala, !ie la cererea procurorului sau a partilor. $is#ungerea se dispune de instanta penala prin inc&eiere care poate !i atacata doar o data cu !ondul cauzei. Punerea in miscare a actiunii civile in cadrul procesului penal se poate realiza, in principiu, doar prin constituirea de parte civila. 'a poate avea la baza cererea partii civile care in actuala reglementare este doar persoana vatamata care pretinde ca a su!erit un pre#udiciu prin in!ractiune. "n NCPP au calitate de parte civila si succesorii care in reglementarea actuala sunt substituiti procesual. $e asemenea, in lumina NCPP la baza constituirii de parte civila poate sta si cererea procurorului in cazurile in care procurorul exercita actiunea civila precum si a reprezentantului legal al persoanei !ara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Pentru a !i valabila constituirea de parte civila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ( 1. CPP ( in cursul )P - oricand , iar in cursul #udecatii doar in !ata primei instante si cel mai tarziu pana la inceperea cercetarii #udecatoresti care ec&ivaleaza cu citirea actului de sesizare a instantei* NCPP - s-a renuntat la prevederea expresa in sensul ca cererea de constituire de parte civila poate !i !acuta si in cursul )P stabilindu-se doar ca ea trebuie !acuta pana la inceperea cercetarii #udecatoresti. ceasta prevedere exprima, dupa parerea noastra, o viziune noua a legiuitorului cu privire la exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal in sensul ca ea poate avea loc doar in !aza de #udecata, este limitata la aceasta si doar la situatia in care exista inculpat in cauza, este pusa in miscare actiunea penala. 'xercitarea actiunii civile este de competenta exclusiva a titularului cererii de constituire de parte civila, a subiectului activ si ea este de competenta exclusiva de solutionare a instantei penale. +rganul de )P nu are nicio competenta in ceea ce priveste solutionarea actiunii civile. 2. cererea de constituire de parte civila poate !i !acuta !ie in scris !ie oral. Cand se !ormuleaza oral trebuie consemnata constituirea in !aza de )P.

'a nu ec&ivaleaza cu exercitarea actiunii civile. C&iar daca cererea poate !i !ormulata dupa punerea in miscare a actiunii penale in oricare dintre cele 2 !aze procesuale , !ie !aza de )P , !ie #udecata- exercitarea ei nu se poate realiza decat in !ata instantei. Cererea trebuie sa cuprinda natura si intinderea pretentiilor, motivele cererii si probele pe care se intemeiaza. NCPP ( pana la terminarea cercetarii #udecatoresti partea civila care poate !i persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau succesorul partii vatamate( - poate sa indrepte orice eroare materiala din cuprinsul cererii * poate sa mareasca sau sa micsoreze cuantumul pretentiilor * - poate solicita obligarea persoanei responsabile la o reparatie baneasca a pre#udiciului, la despagubiri banesti in masura in care pre#udiciul cauzat nu este reparat integral in natura. "n caz de pluralitate de parti civile atat in CPP cat si in NCPP partile civile pot desemna un reprezentant care sa le reprezinte interesele daca nu sunt interese contrare. "n situatia in care partile civile nu-si desemneaza un reprezentant care este unul conventional, nu legal, dupa caz, procurorul in cursul )P, dupa punerea in miscare a actiunii penale sau instanta in cursul #udecatii dispune, dupa caz, prin ordonanta sau inc&eiere, desemnarea unui avocat din o!iciu care va reprezenta partile civile. +rdonanta si, respectiv, inc&eierea se comunica partilor civile care au apoi obligatia de a instiinta , dupa caz, procurorul sau instanta daca sunt de acord sau nu sa !ie reprezentate de un avocat din o!iciu. NCPP , care e plin de contradictii- in privinta reprezentarii persoanei vatamate, prevede expres si un termen in care partile civile au obligatia sa instiinteze procurorul sau instanta cu privirea la re!uzul lor de a !i asistate de avocatul din o!iciu , 30 zile -. Nici CPP, nici NCPP nu prevede care este consecinta re!uzului partilor civile de a !i reprezentate de avocatul din o!iciu desemnat de organul #udiciar. "n situatia reprezentarii, toate actele care sunt comunicate reprezentantului se considera ca sunt cunoscute de persoanele reprezentate. NCPP prevede in plus !ata de CPP o situatie in care actiunea civila nu poae !i exercitata in cadrul procesului penal( atunci cand ea a !acut obiectul unei conventii civile adica atunci cand a !ost transmisa pe cale conventionala unei alte persoane !izice sau #uridice. "n privinta subiectilor actiunii civile, in CPP subiectul activ este partea civila in sensul de persoana vatamata care a su!erit un pre#udiciu mterial sau moral si care s-a constitit parte civila in procesul penal. 'xceptie ( situatia exercitarii din o!iciu a actiunii civile in cazul in care persoana pre#udiciata este o persoana !ara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu, cand instanta, din o!iciu, solutioneaza actiunea civila !ara sa !ie necesar sa existe constituire de parte civila, iar procurorul, din o!iciu, sustine actiunea civila.

NCPP cunoaste o restrangere semni!icativa a domeniului exercitarii din o!iciu a actiunii civile. 'a este posibila doar in 2 situatii ( 1. cand din o!iciu instanta !ara sa existe constituire de parte civila dispune cu privire la des!iintarea totala.partiala a unui inscris * 2. cu privire la restabilirea situatiei anterioare savarsirii in!ractiunii. Pentru situatia in care persoana pre#udiciata este o persoana !ara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea civila se exercita in numele persoanei de reprezentantul sau legal sau , dupa caz, de procuror. "n ambele situatii, e necesar sa existe constituire de parte civila. /rebuie !acuta distinctie intre cererea de constituire parte civila si exercitiul actiunii civile. /extul legal realizeaza doar un trans!er de la persoana vatamata !ara capacitate sau cu capacitate restransa dupa caz la reprezentantul legal sau la procuror a exercitiului actiunii civile. cest trans!er ( procurorul intervine doar atunci cand persoana !ara capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal. , intervine si exercita actiunea civila in numele si in interesul actesteia - . cesta este sensul textului legal. "n caz de deces a partii civile sau de reorganizare, de des!iintare sau de dizolvare a persoanei #uridice care are calitatea de parte civila ( CPP - se introduc succesorii in cauza, iar instanta penala ramane competenta sa #udece actiunea civila. NCPP - elementul de noutate este acela ca introducerea succesorilor nu mai este obligatorie ci reprezinta o !acultate. 0a baza introducerii succesorilor sta dreptul de optiune procedurala care reprezinta un principiu general care guverneaza exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal in toate cazurile. "n NCPP se prevede ca daca intervine decesul partii civile persoana !izica sau , dupa caz, reorganizarea, des!iintarea, dizolvarea persoanei #uridice, succesorii trebuie sa-si exercite dreptul de optiune pentru continuarea actiunii civile intr-un anumit termen, cel mult 2 luni de la decesul persoanei !izice si respectiv reorganizarea, des!iintarea, dizolvarea persoanei #uridice. NCPP reglementeaza si situatia in care intervine decesul partii responsabile civilmente. "n aceasta ipoteza pentru ca actiunea civila sa poata !i exercitata in cadrul procesului penal se pretinde ca partea civila sa-si exercite dreptul de optiune procedurala in termen de cel mult 2 luni de la data cand a luat cunostiinta despre aceasta impre#urare. $' ceee111 $ee ce nu reglementeaza situatia in care intervine decesul inculpatului 111 'ste inadmisibil 2 /rebuie sc&imbat $' )34'N/ . (-- "n aceasta situatie c&iar daca nu exista nicio prevedere expresa, dupa parerea noastra, actiunea civila poate !i exercitata in cadrul procesului penal doar atunci cand decesul inculpatului a intervenit dupa sesizarea instantei cu rec&izitoriul. $aca decesul inculpatului a intervenit anterior, actiunea civila poate !i exercitata doar pe cale civila, respectiv in !ata instantei civile. "n toate situatiile in care dreptul de optiune procedurala nu a !ost exercitat in termenul prevazut de lege, NCPP prevede posibilitatea exercitarii

actiunii civile pe cale separata, adica exercitarii separate a actiunii civile - pe calea civila- la instanta civila dupa regulile CPC . 'xercitarea actiunii civile poate !i realizata doar in !aza de #udecata, in !ata instantei penale. 'a consta in cererea pe care titularul actiunii civile o !ormuleaza in !ata instantei penale prin care solicita tragerea la raspundere civila delictuala a persoanei responsabile care poate inculpatul si partea responsabila civilmente. Partea responsabila civilmente poate participa in proces in calitatea de subiect pasiv in 2 modalitati ( 1. introducerea partii responsabile civilmente, in CPP, se poate realiza doar de P 3/' C"5"0 . "n NCPP ( introducerea in proces a partii responsabile civilmente se poate realiza la cererea persoanei indreptatite potrivit legii civile. %ub acest aspect se !ace trimitere la CPC care este dreptul comun in materie. "ar in privinta reparatiei pre#udiciul se !ace trimitere la dispozitiile legii civile , NCC-. ceasta !ormula tine seama de noua reglementare care con!era si succesorului persoanei vatamate calitatea de parte civila. "n acest !el , daca intervine decesul subiectului activ, succesorul poate interveni in aceasta calitate de parte in proces in 2 modalitati ( - iure ereditatis , cand moartea s-a datorat altei cauze decat in!ractiunea, este necesar ca mosternitorul sa !aca dovada ca a acceptat mostenirea - * - nomine iure , nume propriu-. Pentru a !i valabila introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente , atat CPP cat si NCPP- trebuie sa se realizeze pana la inceperea cercetarii #udecatoresti. "nceperea este marcata de acelasi moment si anume cel al citirii actului se sesizare a instantei. tunci cand procurorul exercita actiunea civila acesta este obligat in NCPP sa ceara introducerea in proces a partii respnsabile civilmente. Notiunea de parte responsabila civilmente este de!inita de legea civila ( persoana care raspunde potrivit legii civile pentru pre#udiciul cauzat prin in!ractiune. 2. doua modalitate de participare ( prin interventia in proces. Partea responsabila civilmente poate interveni oricand pana la terminarea cercetarii #udecatoresti in !ata primei instante preluand procedura din stadiul in care se a!la in momentul intervenirii. 0a baza exercitarii actiunii civile in cadrul procesului penal sta dreptul de optiune procedurala care apartine exclusiv partii civile care in NCPP poate !i si succesorul pers vatamate , in CPP - doar pers vatamata-. cest drept de optiune procedurala care este recunsocut in ambele coduri are puternice traditii istorice. 3eprezinta un vestigiu al !ostului sistem de acuzatie privata in care pornirea procesului penal depindea de actiunea victimei in!ractiunii. $reptul de optiune procedurala are si ratiuni practice ( el reprezinta o solutie avanta#oasa in primul rand pentru partea civila care are posibilitatea de a sustine odata cu actiunea civila si actiunea penala pornita de 6inisterul Public si de asemenea bene!iciaza in procesul penal de probele mai largi pe care le administreaza organele

#udiciare penale. /otodata reprezinta o solutie avanta#oasa si pentru stat pentru ca se evita in acest !el contrarietatea de &otarari. $reptul de optiune procedurala odata exercitat este de!initiv si irevocabil. 'l inseamna alegerea de catre partea civila a caii procesuale de valori!icare a pretentiilor civile respectiv !ie calea civila adica a actiunii civile la instanta civila, !ie calea penala adica a actiunii civile in !ata instantei penale. ceasta regula nu este insa imperativa. $reptul de optiune nu este un drept absolut, este unul relativ de aceea el comporta exceptii care reprezinta situatii in care partea civila isi poate sc&imba optiunea adica poate parasi calea aleasa si se poate indrepta spre o alta cale , !ie penala !ie civila -. ceste situatii -777 CPP si NCPP sunt aproape identice. "n situatia in care partea civila a ales calea civila la instanta civila cu o actiune civila separata poate parasi aceasta cale si se poate indrepta spre calea penala spre instanta penala in urmatoarele situatii ( 1. ulterior introducerii actiunii civile s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale pentru pretinsa in!ractiune din care rezulta pre#udiciul care !ormeaza obiectul actiunii civile. ceasta posibilitate decurge dintr-un principiu si anume cel potrivit caruia in situatia in care exista o actiune penala actiunea civila a!lata pe rolul instantei civile se suspenda de drept, principiu care poate !i exprimat si in sensul ca penalul tine in loc civilul. NCPP in raport cu CPP limiteaza insa e!ectele acestui principiu in scopul de a garanta o durata rezonabila a procesului penal in ansamblul sau. st!el, in NCPP se prevede ca suspendarea actiunii civile la instanta civila are o durata determinata. 'a poate dura pana in momentul in care se obtine o &otarare penala in prima instanta dar nu mai tarziu de 1 an de la data punerii in miscare a actiunii penale. 2. a incetat suspendarea procesului penal precum si in situatia in care a !ost redesc&isa )P !ata de inculpat. "n CPP este posibila in cazul in care s-a dispus initial !ie o solutie de scoatere de sub )P !ie incetare )P. "n NCPP in situatia in care s-a dispus, dupa caz, clasare sau renuntare la )P. "n toate aceste cazuri exista o limitare care este prevazuta in ambele coduri ( nu este posibila parasirea caii civile daca s-a dat o &otarare in prima instanta de catre instanta civila. "n situatia in care partea civila opteaza initial pentru calea penala are posibilitatea de a parasi calea penala si de a se indrepta spre cea civila ( 1. cand instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila* cazurile in care actiunea civila ramane nesolutionata de instanta penala sunt di!erite in CPP !ata de NCPP. "n CPP ( instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila in urmatoarele cazuri ( - cand a dispus ac&itarea inculpatului pe motiv va !apta nu e prev - cand a dispus incetarea procesului penal, cand lipseste plangerea, prealabila........*

- cand a intervenit retragerea plangerii prealabile nu si in caz de impacare* - cand exista autoritate de lucru #udecat. "nstanta penala respinge actiunea civila cand !apta nu exista si cand !apta nu a !ost comisa de inculpat. "nstanta penala poate sa admita actiunea civila in cazul in care !aptei ii lipseste un element constituitiv al in!ractiunii.... "n NCPP ( cazurile in care instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila sunt mult mult mai numeroase ( cand !apta nu e prevazuta de legea penala, cand lipseste plangerea prealabila, sesizarea ori o alta conditie de punere in miscare a actiunii penale, in cazul amnistiei, prescriptiei, sau decesul !aptuitorului , a intervenit retragerea plangerii , impacarea partilor sau acordul de mediere, autoritate de lucru #udecat, s-a inc&eiat un trans!er de proceduri penale. "n toate celelalte cazuri instanta penala in NCPP solutioneaza actiunea ciivla odata cu solutionarea actiunea penala. $e asemenea, paraseste calea penala si se adreseaza instantei civile si in caz in care intervine suspendarea procesului penal. Prin suspendare se intarzie solutionarea actiunii civile . $e asemenea poate parasi calea penala dupa punerea in miscare a actiunii penale atunci cand s-a dat o solutie de neurmarire sau de netrimitere in #udecata. "n a!ara acestor cazuri partea civila se va putea adresa instantei civile cu actiune civila separata la instanta civila in lumina ambelor coduri ,identic nu c&iar aproape- in 2 situatii ( 1. in CPP ( in cazurile de exercitare din o!iciu a actiunii civile atunci cand pre#udiciul nu a !ost reparat integral --- actiunea civila are ca obiect repararea restului de pre#udiciu * NCPP ( acest caz e re!ormulat ( in cazurile in care procurorul exercita actiunea civila pentru pre#udiciul ramas nereparat partea civila poate !ormula actiune civila separata la instanta civila 2. CPP ( daca dupa pronuntarea unei &ot in prima instanta se descopera sau apare un nou pre#udiuciu partea civila poate !ormula actiune civil la instanta civila , a aparut dupa ce s-a pronuntat o &otarare in prima instanta NCPP ( re!ormulat ( se da posibilitate partii civile sa !ormuleze actiune civila separata la instanta civila pentru cazul in care un nou pre#udiciu a !ost descoperit sau a aparut ca urmare a in!ractiunii dupa data constituirii de parte civila. %tingerea actiunii civile poate !i realizata si in alt mod decat prin solutionarea acesteia de catre instanta penala. "n CPP care nu contine nicio prevedere expresa in acest sens, unica modalitate de stingere o reprezinta tranzactia #udiciara. NCPP contine prevederi exprese in acest sens ( este reglementata renuntarea la pretentiile civile care inseamna renuntarea la

dreptul de actiune. ceasta poate interveni oricand pana la inceperea dezbaterilor in apel. 8otararile penale raman de!initive in !ata instentelor de apel. 3enuntarea ---caracter de!initiv si irevocabil. Ca urmare a renuntarii, partea civila nu mai poate !ormula actiunea civila la instanta civila. 'a poate interveni oricand insa nu mai tarziu pana la inceperea dezbaterilor in apel. NCPP mai prevede si tranzactia si inc&eierea unui acord de mediere in ceea ce priveste modul de rezolvare a actiunii civile. %pre deosebire de renuntare ea presupune ca actiunea civila sa !i !ost pusa in miscare. +pereaza asupra exercitiului actiunii civile. !ost introdusa in mod anticipat si in CPP prin 202.2010. tat tranzactia cat si acordul de mediere are caracter tripartit in sensul ca se inc&eie intre partea civila, inculpat si partea responsabila civilmente. re ca e!ect stingerea exercitiului actiunii civile. "nstanta penala veri!ica daca au !ost respectate conditiile legale si constata daca a intervenit o tranzactie sau un acord de mediere care presupune sa se declanseze in prealabil procedura de mediere. /ototdata , NCPP mai prevede si recunoasterea de catre inculpat a pretentiilor civile insa numai cu acordul partii responsabile civilmente. !ost la !el introdusa anticipat in CPP prin 202.2010. Participantii CPP nu contine un titlu distinct re!eritor la participanti. "n lumina ambelor coduri de procedura penala procesul penal este un complex de acte care se realizeaza succesiv si progresiv cu participarea subiectilor procesuali care sunt prevazuti de lege. "n acest !el, participantii pot !i de!initi ca !iind subiectii procesuali care participa la procesul penal. %ubiectii procesuali sunt in ambele coduri activi si pasivi in privinta ambelor actiuni, actiunea penala si actiunea civila. "n ambele coduri, sunt subiecti procesuali ( organele #udiciare penale, partile si alti subiecti procesuali care pot !i subiecti procesuali care au drepturi si obligatii adica interesati si subiecti procesuali care nu au nici drepturi nici obligatii - neinteresati. NCPP insa pentru prima data stabileste o ierar&ie si o ordine cronologica a subiectilor procesuali stabilind ca sunt participanti la procesul penal ( organele de cercetare penala, procurorul, #udecatorul de drepturi si libertati, #udecatorul de camera preliminara si instantele de #udecata. +rdinea pe care o stabileste NCPP in enumerarea organelor #udiciare penale tine seama de interventia acestora in proces. $in continutul acestei enumerari 97 interventia prioritara in proces revine organelor de )P , cercetare penala si procuror -, apoi #udecatorului de drepturi si libertati, #udecatorului de camera preliminara si instantelor de #udecata care au un drept general de apreciere aspra intregii des!asurari a procesului penal. Pt prima data NCPP da o de!initie organelor #udiciare care sunt principalii participanti la procesul penal 9 acele organe de stat care des!asoara activitati #udiciare sau care exercita atributii #udiciare privind procesul penal.

"n a!ara organelor #udiciare, participant este si avocatul.

S-ar putea să vă placă și