Nevoile socio-umane, resursele economice si factorii de productie Nevoile socio-umane reprezinta pe de-o parte mobilul si motivatia intregii activitati

economice, iar pe de alta parte impulsul initial al aparitiei stiintei economice. Nevoile umane pot fi definite ca ansamblul cerintelor care, prin satisfacerea lor, permit existenta, formarea si dezvoltarea indivizilor, a grupurilor sociale si a societatii in ansamblul sau. Caracteristici: Sunt nelimitate Se dezvolta permanent Sunt intr-o diversificare continua Formarea si manifestarea lor este influentata de o serie de factori de natura economica, sociala etc Pot fi clasificate dupa mai multe criterii Factorii care influenteaza structura, caracteristicile, intensitatea si diversitatea nevoilor socio-umane pot fi grupati tinand seama de mai multe elemente. Astfel, dupa sursa de formare, acesti factori pot fi: e ordin obiectiv-care determina conditionarea obiectiva a nevoilor e ordin subiectiv-care determina conditionarea subiectiva a nevoilor upa modul in care actioneaza, factorii pot fi clasificati in trei categorii: Nivelul general de dezvoltare al societatii !aporturile intre oameni !elatiile dintre state "ipologia nevoilor socio-umane este deosebit de variata: #. upa sursa de formare: Fiziologice Culturale Sociale $. upa natura bunurilor si a serviciilor necesare pt satisfacerea nevoilor: %rana &mbracaminte 'ocuinta "ransport etc upa momentul aparitiei si durata manifestarii lor: Nevoi curente Nevoi periodice Nevoi rare

(.

)obilul actiunilor umane il constituie indeosebi satisfacerea nevoilor individuale si sociale.

Resursele economice si necesitatea utilizarii rationale a acestora !esursele economice influenteaza decisiv capacitatea indivizilor si a societatii de a-si satisface trebuintele. !esursele economice reprezinta totalitatea elementelor materiale, umane, monetare care ar putea fi atrase si utilizate efectiv pentru producerea bunurilor economice, destinate satisfacerii nevoilor. )ediul natural reprezinta cadrul in care oamenii isi desfasoara activitatea si locul din care se procura cele necesare traiului cotidian. "ipologia resurselor este diversa: upa provenienta: resurse primare si resurse derivate upa durata existentei lor: neregenerabile si regenerabile upa posibilitatea recuperarii lor: recuperabile, partial recuperabile si nerecuperabile !esursele economice se caracterizeaza prin mai multe trasaturi: Se gasesc intotdeauna in deficit in raport cu necesitatile !itmul lor de dezvoltare este inferior ritmului de crestere si diversificare a nevoilor *tilizarea resurselor naturale determina perturbarea ec+ilibrului ecologic Sunt limitate dpdv fizic dimensiunile resurselor nu se pot determina cu exactitate, iar dpdv al posibilitatilor de utilizare a lor Potentialul economic al unei tari este format din acele elemente ale avutiei nationale care pot fi atrase in circuitul economic si care se infatiseaza in trei ipostaze: Potentialul maxim Potentialul valorificabil Potentialul atras ,biectivul este format din doua componenta: )aximizarea efectelor utile a utilizarii resurselor economice )inimizarea consumului de resurse &ntre resursele economice si nevoile socio-umane exista o relatie interdependenta. Factorii de productie clasici si neofactorii Factorii de productie reprezinta acea parte a resurselor economice care poate fi sau este utilizata efectiv pentru a obtine bunuri si servicii. Factorii de productie au o tipologie diversa: pdv te+nico-economic distingem: factorii de productie clasici -natura, munca si capitalul. si neofactori upa natura lor: obiectivi si subiectivi upa sfera de cuprindere: comuni si specifici upa caracterul lor: te+nici, economici, politici, psi+ologici, ecologici.

Factorul natura este vital pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale. Factorul de munca reprezinta elementul central in economia oricarei firme. &n practica se face distinctie intre forta de munca utilizata strict pentru obtinerea de bunuri si servicii, denumita personal direct productiv si forta de munca angrenata in activitatile neproductive cum sunt anga/atii din departamentele de resurse umane care poarta denumirea de personal indirect productiv. Factorul de productie capital este un factor derivat care reprezinta acea categorie de bunuri care este utilizata sau a/uta la productia viitoare de bunuri si servicii. , alta clasificare a elementelor de capital se poate face in functie de modul in care sunt consumate in procesele productive: 0lemente de capital fix care se consuma pe parcursul derularii mai multor cicluri productive complete 0lemente de capital circulant care trebuie inlocuite complet pentru a derula un nou ciclu de productie, sau care se consuma in totalitate Neofactorii de productie reprezinta elemente introduse ceva mai recent in literatura de specialitate. Antreprenoriatul caracterizeaza o persoana care isi asuma riscuri, prin alocarea unui set de resurse economice, destinat sa fie utilizat in activitati productive. "oti factorii de productie se caracterizeaza printr-un set de proprietati comune: ivizibilitatea- factorii de pot diviza in unitati sau subunitati si se pot exprima in unitati fizice si valorice Adaptabilitatea- factorii de productie trebuie sa poata fi folositi impreuna Complementaritatea- un singur factor nu poate fi utilizat independent pentru crearea de bunuri economice Combinarea- factorii de productie pot fi combinati in diferite proportii Substituibilitatea- se refera la proprietatea factorilor de productie de a putea fi inlocuiti unii cu ceilalti Productivitatea factorilor de productie 0ficienta utilizarii factorilor de productie se poate masura sau aprecia prin intermediul productivitatii si al randamentului acestora. Productiviatea este un idicator de maxim care se calculeaza ca raport intre productia realizata si efortul depus pentru obtinerea ei. 1-productivitate 2-cantitatea de bunuri economice Fp-factorii de productie utilizati pt obtinerea bunurilor 1324Fp istingem mai multe tipuri de productivitate: upa unitatea de masura in care se exprima: fizica si valorica upa modul de obtinere a rezultatelor: bruta si neta upa nivelul sau modul in care se calculeaza: totala, marginala si partiala -medie sau marginala.. Capitolul IV- Costul de productie

Costul de productie reprezinta ansamblul c+eltuielilor destinate consumului de factori de productie, necesar pentru obtinerea unui anumit volum de bunuri si servicii. 0ste un indicator deosebit de complex. Categorii de indicatori: a. Costul real3indicator care arata cantitatea de factori de productie consumata pentru obtinerea de bunuri economice-ore de munca, persoane. b. Costul monetar3expresia in unitati monetare a costului real si se calculeaza ca produs intre cantitatea de factori de productie utilizata si pretul fiecarei categorii de factori in parte c. Costul de oportunitate3cuantifica sacrificiul pe care il face o firma pentru producerea unui bun, renuntand la producerea altui bun. Pentru a fi determinat se au in vedere doua elemente distincte: costul implicit-c+eltuielile facute din resurse proprii. si costul explicit-c+eltuielile catre terti pentru a procura materiile prime. Factorii de productie consumati: a. Factorul munca- utilizarea se face in functie de nivelul de pregatire, calificare si specializare-sub forma salariilor b. Factorul capital-realizarea unor c+eltuieli de diferite categorii, in functie de tipul de capital c. Factorul natura-poate fi sub forma baneasca-pretul pamantului. sau sub forma materiala-minereuri, titei. Clasificarea costurilor: a. upa punctul de vedere care sta la baza evaluarii costului de productie: -din punct de vedere contabil-c+eltuieli exprimate efectiv de catre agentii economici producatori, sub forma baneasca, pentru diferite scopuri -din punct de vedere economic-c+eltuiala aferenta efortului proprietarului firmei pentru coordonarea afacerilor b. upa sfera de cuprindere: -costul total-costul global.-C"-c+eluielile generate de realizarea intregii productii-2. -costul unitar-costul mediu.-Cm-cuantifica efortul facut pentru realizarea unei unitatii fizice de productie: Cm3C"42 -costul specific-Cs.-c+eltuielile cu materiile prime, materialele si alte elemente de capital circulant c. upa modul in care evalueaza in functie de ritmul de modificare a productiei realizate: -costul fix-CF.3alcatuit din c+eltuielile care raman constante, indiferent de volumul productiei realizate-salariile personalului, dobanzile, amortizare.. 0xista cost fix total si cost fix mediu-CFm3CF42. -costul variabil(C5.3c+eltuielile care variaza direct proportional cu volumul productiei.-energie, apa, combustibil.. 0xista cost variabil total si cost variabil mediu-C5m3C542. Costul total- C"3CF6C5 -costul marginal-Cmg.3indicatorul care arata cu cat creste costul total, daca productia realizata sporeste cu o unitate: Cmg3 7C"4 7 23-CF#6C5#-CF8C58.4723 7C5472 d. upa natura c+eltuielilor -c eltuieli materiale-C).-care se pot clasifica in C+eltuileli materiale legate de volumul de activitate, denumite c+eltuileli directe cu materii prime, materiale si alte elemente de capital circulant. C+eltuieli materiale aferente utilizarii capitalului fix, inclusiv amortizarea

-c eltuilelile salariale-CS.-c+eltuielile cu factorul de productie munca, care sunt de doua tipuri : C+eltuieli cu salariile persona/ului direct productiv C+eltuieli cu salariile personalului indirect productiv Functiile costului de productie : functia de cercetare dezvoltare-c+eltuielile de activitate de cercetare stiintifica si dezvoltare a activitatii. 9 functia de productie-capacitatea de a permite compararea volumului de activitate. 9 functia de personal-permite compararea c+eltuielilor realizate cu pregatirea, perfectionarea personalului. 9 functia comerciala-comensuarea c+eltuielilor generate de aprovizionarea cu materiale prime, materiale, energie electrica. 9 functia financiar contabila-permite evaluarea fondurilor necesare in raport cu volumul si structura productiei care urmeaza sa fie realizata. 9 functia de optimizare-activitatea de evaluare a celui mai mic cost cu care se poate realiza un volum de productie. 9 functia de control si reglare-determinarea permanenta a eforturilor banesti.. Fiecare agent economic incearca sa si realizeze activitatea cu un consum cat mai redus de resurse, pentru a putea deveni competitiv. Se spune ca firma este rentabila daca obtine profit. Acest indicator reprezinta esenta infintarii si existentei organizatiilor si principalul mobil al desfasurarii activitatii economice. !rofitul poate fi analizat sub doua forme, dupa reglementarea fiscala: a. profitul legal sau legitim-profit normal sau admis.- forma de profit acceptata din punct de vedere legal. Poate fi profit brut3dintre venituri si c+eltuilelile firmei sau profit net3 valoarea ramasa din profitul firmei, dupa scaderea impozitului din profit. b. Profitul legal sau ilegitim-orice profit realizat prin care se realizeaza peste nivelul legal. )ediul in care actioneaza firmele se caracterizeaza printr-o dinamica accentuata, profitul este o marime variabila, sub influenta unor factori: productivitatea factorilor de productie, evolutia preturilor si tarifelor de procurare a factorilor de productie9 dinamica cererii de bunuri si servicii9 evolutia preturilor de vanzare a productiei9 Agentii economici pot decide repartizarea profitului net pe mai multe destinatii, avand in vedere doua principii: a.conservarea rezultatelor- rezerve constituite ca urmare a existentei prevederilor legale specifice9 rezerve impus prin modul de formulare a statului de infiintare a companiilor9 rezerve stabilite in cadrul adunarii generale a asociatiilor b.distribuirea rezultatelor la nivel de firma sub forma de : dividente9 economii9 ma/orari de capital social9 recompense &ndicatorii aflati la indemana agentilor economici pentru a stabili nivelul de activitate de la care devin rentabili sunt: a.pragul de rentabilitate-2r.-volumul de activitate de la care firma realizeaza profit b.rata de rentabilitate. Cu cat acest prag este mai scazut, cu atat profitul este mai mare. ,ptimizarea modului de desfasurare a activitatii depinde esential de abilitatea factorilor de decizie de a reduce costul de productie. Prin anumite masuri specifice agentul poate realiza economii de resurse pentru reducerea c+eltuielilor generate de desfasurarea activitatii curente: economii te+nice-ex: cresterea gradului de specializare a anga/atilor, reducerea c+eltuielilor cu transportul si depozitarea prin apelarea la mi/loace de transport de dimensiuni mai mare.9 economii financiare-ex: strategia optima privind finantarea activitatii curente si a investitiilor.9 economii de

mar:eting-ac+izitionarea factorilor de productie in conditii cat mai avanta/oase.9 economii rezultate prin asumarea riscurilor-sc+imbarea pietelor de desfacere atunci cand piata de destinatie transmite semnale negative privind siguranta operatiunilor. Capitolul V- !iata, Concurenta si !retul !iata reprezinta un ansamblu de relatii de sc+imb intre agentii econimici, intemeiate pe baza raportului de cerere si oferta. !aporturile sunt reglementate prin sistemul de concurenta.Piata are doua componente prinicipale: oferta si cererea. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un tip de marfa pe care o doresc consumatorii, fiind dispusi sa o ac+izitioneze la un anumit pret, intr-o perioada de timp, in limita unui venit alocat. *n bun economic devine marfa doar daca circula de la vanzator4producator la cumparator4consumator prin intermediul unui proces de vanzare-cumparare, pentru a satisface anumite nevoi.Consumul de bunuri economice reprezinta una dintre componentele de baza ale studiului si analizei mecanismelor pietei.Consumatorii se confrunta cu doua probleme. Pe de-o parte trebuie sa aleaga dintr-o multitudine de bunuri materiale si servicii aflate pe piata pentru a-si satisface nevoile.0l trebuie sa aleaga dintr-o mare de posibilitati bunurile necesare, utilizand resursele limitate, in functie de veniturile disponibile. )asura in care consumarea unei cantitati de bunuri asigura satisfacerea nevoilor este relevata de utilitatea economica. &n teoria economica se face o delimitare clara intre utilitate in sens general-capacitatea unui bun de a satisface o nevoie. si utlitatea economica--intensitatea nevoii pe care o resimte un individ privind procurarea unui bun in conditiile existente si consumarea acestuia.*tilitatea economica presupune atat non-posesia bunului, cat si valoarea pe care individul o acorda acelui bun. Clasificare" a.utilitatea individuala(*i.-satisfactia obtinuta prin consumarea unei doze dintr-un bun b.utilitatea totala(*".-suma utilitatilor individuale sau unitare, respectiv satisfactia total resimtita de un individ, ca urmare a consumarii mai multor unitati succesive dintr-un bun, intr-o perioada data. c.utilitatea marginala-*mg.-surplusul de utilitate pe care un individ il resimte prin consumarea unei utilitati suplimentare dintr-un bun. eci: *mg n37*"47;3*"n-*"n-#4n--n-#.3*"n-*"n-#4#, unde x3sporul de cantitate consumata. Prinicipiul care sta la baza alocarii optime a venitului este egalitatea dintre utilitatea realizata prin consumarea unitatii din bunul ; pentru care s-a platit o unitate monetara suplimentara si cea realizata prin consumarea unitatii din bunul < pentru care s-a platit o unitate monetara. Consumatorul se afla in stare de ec+ilibru. *mg x4p x3 *mg =4p= Cererea este o marime variabila si este influentata de diferite categorii de factori, dintre care mentionam grupa factorilor care conditioneaza consumul individual si grupa factorilor care influenteaza cererea totala de pe piata. )asura in care se modifica cererea sub influenta a diferiti factori este data de valoarea calculata a coeficientului de elasticitate: a.elastica-daca coeficientul este mai mare decat #- ritmul de evolutie al cererii este mai accentuat decat al factorului de influenta

b.cu elasticitate unitara- daca coeficientul este egal cu #- masura in care evolueaza cererea este egala cu cea a factorului de productie c.inelastica-coeficientul este subunitar-evolutia cererii este mai lenta decat a factorului care determina modificarea. #ferta poate fi definita ca volumul de bunuri economice pe care un producator este dispus sa o cedeze printr-un proces de vanzare-cumparare, la un anumit nivel al pretului, intr-o perioada de timp. Factorii care determina modificarea ofertei sunt: dinamica preturilor factorilor de productie, dimensiunea si modificarile veniturilor agentilor economici producatori9 evolutia preturilor bunurilor realizate9 deciziile politice9 evolutia mediului de afaceri international9 factorii naturali si conditii climaterice. &ndicatorul in care se masoara in ce mod evolueaza oferta sub actiunea factorilor mentionati poarta denumirea de coeficient de elasticitate al ofertei: a.supraunitar-oferta este elastica- mai dinamica decat factorul de influenta b.unitar-oferta are o elasticitate unitara-ritmul in care evolueaza este egal cu cel al evolutiei factorului c.subunitar-oferta este inelastica-evolueaza mai incet atunci cand se modifica factorul de influenta. Pietele se afla in ec+ilibru atunci cand cererea este egala cu oferta, iar in dezec+ilibru atunci cand: a.cererea este mai mare decat oferta-deficit de oferta, excedent de cerere- producatorii nu ofera suficiente bunuri economice, iar consumatorii vor cauta produsele pe alte piete b.oferta este mai mare decat cererea-bunurile necesare se gasesc din abundenta si pretul la care se vor procura bunurile va fi mai redus. $ipologia preturilor" a.dupa obiectul tranzactiilor:-piata marfurilor sau a produselor9 piata serviciilor9 piata capitalului sau financiara9 piata factorilor naturali9 piata muncii9 piata monetara9 piata valutara b.dupa durata functionarii- de scurta durata sau sezoniere9 de lunga durata sau permanente9 c.dupa extinderea teritoriala sau spatiala- piete locale9 piete regionale9 piete nationale9 piata mondiala d.dupa raportul in care se afla cererea si oferta - piata in stare de ec+ilibru9 piata in stare de dezec+ilibru e.dupa tipul de concurenta- piata cu concurenta perfecta9 piata cu concurenta imperfecta &n sens general, concurenta are semnificatia de intrecere, competitie sau rivalitate intre agentii economici dintr-un domeniu. Prin sistem concurential se asigura: stimularea producatorilor-ofertei.--oferta conditiile pentru alegerea cele mai bune variante de alocare a resurselor si de combinare a factorilor de productie pentru a lua cea mai buna decizia. si satisfacerea nevoilor de consum in cele mai avanta/oase conditii, pe baza principiului cea mai buna calitatea la cel mai redus pret. "ipuri de concurenta: a.Concurenta perfecta-caracterizata prin: Atomicitate perfecta-numar mare de agenti economici, atat producatori cat si consumatori, astfel ca niciunul nu detine pozitie favorizata si nu poate influenta piata #mogenitatea produselor-toate categoriile de produse sunt ec+ivalente si subsituibile din punct de vedere calitativ

Accesul liber la piata-lipsa barierelor de intrare sau de iesire de pe piata, iar singurul criteriu este cel al eficientei economice %obilitatea perfecta a factorilor de productie-factorii sunt orientati catre utilizatori si pot fi folositi oricand in orice domeniu de activitate $ransparenta pietei-cunoasterea perfecta a pietei, ceea ce indica faptul ca toti agentii au la dispozitie sau beneficiaza de toate informatiile de caer au nevoie pentru a decide ce sa produca. &ste un stric teoretic, nu se intalneste niciodata in pratica. b.Concurenta imperfecta-imbraca mai multe forme %onopolul- oferta este concentrata la un singur producator, care impune pretul si regulile /ocului. Consumatorii nu au alternative de alegere, deci nu se pot bucura de satisfacere maxima. ,rice tip de concurenta este limitata, sau eliminata. %onopolistica-seamana cu modelul concurentei perfecte deoarece numarul producatorilor este suficient de mare, astfel incat prin deciziile lor nu pot influenta piata si nu pot afecta producatorii. Produsele sunt diferentiate prin caracteristice, modalitati de plata, deci se pierde omogenitatea. Cererea este satisfacuta foarte bine deoarece consumatorii pot alege producatorii si bunurile dorite. #ligopol-modelul de concurenta care se intalneste cel mai des in economia reala fiind definit prin numar mic de producatori, atomicitatea consumatorilor, producatorii pot influenta piata in privinta pretului si a deciziilor de productie, niciun producator nu poate controla total piata, decizia lor afectandu-i pe ceilalti, toti producatorii trebuie sa tina seama de deciziile celorlalti si de efectele deciziilor asupra celorlalti. %onopson-varianta de monopol in ceea ce ii priveste pe consumatori, deoarece exista un singur cumparator si mai multi producatori. #ligopson-gen de oligopol care se refera la consumatori deoarece piata are cativa consumatori si un numar mare de producatori. !retul Pretul influenteaza intreaga viata economica si sociala. &n general este considerat expresia monetara a valorii. &n teoria economica s-au conturat mai multe opinii in ceea ce priveste definitia si continutul notiunii de pret. Pot fi grupate in doua componente principale:teoria obiectiva a valorii-pretul se formeaza pe baza elementelor din care se constituie valoarea bunului realizat, respectiv munca depusa si c+eltuielile de productie care reprezinta valoarea factorilor de productie folosit de agentul economic. si teoria subiectiva a valorii-pretul este o marime determinata de strict pe baza intensitatii cu care se manifesta nevoia consumarii unui bun. Preocupariile acestei teorii au constat in problematica rezultatelor obtinute, aproape negli/and productia.. in punct de vedere al cererii pretul este influentat de utilitatea bunurilor si de capacitatea de plata a cumparatorilor, iar din cel al ofertei pretul depinde de volumul consumului de factori de productie si de nivelul preturilor practicate pe piata factorilor de productie si pe celelelalte piete. )ecanismul de formare al preturilor este dependet de tipul de concurenta care se manifesta pe piata. Spre exemplu in piata cu concurenta perfecta-pretul se stabileste la nivelul la care cererea si oferta sunt egale9 pe piata de tip monopol-pretul este

stabilit si dictat de producator9 pe piata de tip oligopol-pretul este considerat instrument al puterii Functiile pretului: stimularea productiei de bunuri9 informarea agentilor economici in ceea ce priveste conditiile pietei9 recuperarea c+eltuielilor generate de productia de bunuri9 distribuirea veniturilor intre posesorii factorilor de productie9 calculul c+eltuielilor si al rezultatelor. &n practica economica exista o mare diversiune de preturi. 'upa capacitatea agentilor economici de a influenta pretul exista preturi libere si diri(ate sau preturi administrative) 'upa sistemul de formare, preturile pot fi cu $VA sau fara $VA. Pretul constituie un element central si pentru factorii de decizie la nivel macroeconomic deoarece politice elaborate in acest domeniu afecteaza viata agentilor economici. 0xista politici care limiteaza interventia statului la un numar redus de produse sau care reglemeneaza anumite sectoare lasand alte sectoare sa functioneze relativ libere sau c+iar politici care stabilesc pe termen lung o disciplina de ansamblu in ceea ce priveste nivelul preturilor. &nclusiv in tarile cu economii de piata dezvoltate exista politice prin care preturile sunt controlate sau influentate.