RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE -ION SI TITU

Liviu Rebreanu este considerat de catre critica literara cel mai mare creator de viata al literaturii romane, unul dintre intemeietorii romanului romanesc modern, care se mani esta artistic in !erioada interbelica" #are !arte a o!erei sale se incadrea$a curentului literar realism" Acesta se mani esta ince!and cu secolul al %I%-lea si continua, in orme s!eci ice, de-a lun&ul tim!ului, !ana in $ilele noastre" Prima varianta a romanului 'Ion' datea$a din ()(*, iind intitulata '+estrea' si ramanand la stadiul de !roiect abandonat, dar reluat ulterior in urma unei atente documentari"Imediat du!a !ublicarea variantei inale, in (),-, romanul se bucura de a!reierea criticii literare, re!re$entand !rima creatie realist-obiectiva de valoare din literatura romana si res!ectand ast el un !rinci!iu de ba$a enuntat de Eu&en Lovinescu, anume sincronismul cu literatura universala" Romanul 'Ion' se incadrea$a in cate&oria romanului realist-obiectiv, deoarece scriitorul mi$ea$a !e ima!rtialitate, reali$and o constructie rationalista, deductiva" .aracterul sau realist-obiectiv este dovedit de inlaturarea !ers!ectivei lirice si de ancorarea actiunii in actualitatea vietii, in atisand diverse as!ecte sociale, inter!retate obiectiv, ara sentimentalism" Totodata, Liviu Rebreanu creea$a !ersona/e ti!ice, iar orma ado!tata este una ec0ilibrata, sobra, !unandu-se accent !e adevar, !e e1actitatea e1!rimarii, nu !e stilul sle uit, !retentios, olosit ca un sco! in sine" 2i$iunea des!re lume in romanul 'Ion' este una obiectiva, !ers!ectiva narativa iind omniscienta, deoarece romancierul este omni!re$ent si descrie realitati simultane" El stie tot, msi mult decat !ersona/ele, este ca si !re$ent la evenimente si cunoaste destinele lor" El nu se im!lica a ectiv in !re$entarea actiunii, nici in construirea !ersona/elor, iar relatarea intam!larilor se ace la !ersoana a III-a" Aceasta scriere im!resionea$a atat !rin continutul ei, cat si !rin !ersona/ele care !artici!a la actiune, stabilesc intre ele di erite relatii si sunt !urtatoarele mesa/ului scriitorului" In ceea ce !riveste relatiile dintre !ersona/ele romanului, acestea sunt numeroase -dintre Ana si Ion, dintre Ion si membrii amiliei 3erdelea sau dintre !reotul 4elciu& si invatatorul 3erdelea- , iecare dintre ele avand cau$e si intensitati di erite, dar una dintre cele mai interesante este cea dintre Ion, !ersona/ul !rinci!al al romanului, si Titu 3erdelea, deoarece este o relatie a!arte, com!le1a !rin asemanarile si deosebirile dintre !ersona/e" Evolutia dintre aceste doua caractere este evidentiata de scriitor !rintro serie de elemente ale te1tului5 !rin tema, !rin actiune, !rin construirea con lictului si !rin evidentierea relatiilor !ersona/ului cu celelalte !ersona/e ale romanului sau !rintr-o diversitate de !rocedee de caracteri$are sau de te0nica narativa" #ai intai cele doua teme ale romanului -lu!ta taranului !entru !amant si lu!ta

intelectualitatii ardelene !entru libertate si emanci!are natioanala si sociala- vi$ea$a deo!otriva cele doua !ersona/e -Ion si Titu 3erdelea- amandoi a!artinand claselor sociale amintite5 taranimea si intelectualitatea" Deoarece ambele !ersona/e !artici!a direct la evenimente, insusirile lor sunt evidentiate si !rin actiunea romanului, care se des asoara !e doua !lanuri narative" Ion al 6lanetasului se a la in centrul intam!larilor !re$ente in !rimul !lan narativ care cu!rinde si inci!itul romanului, a lat in ca!itolul I intitulat su&estiv 'Ince!utul', care !re$inta drumul !ana la Pri!as si se continua cu secventa 0orei satului la care !artici!a intrea&a colectivitate" Des!re Ion, cititorul a la ca o iubeste !e 7lorica, dar se casatoreste cu Ana, ata lui 2asile 4aciu, , unul dintre bo&atanii satului, cre$and ca ast el va sca!a de saracie" .asatoria lor va i un esec, !entru ca, brutali$ata atat de sot, cat si de tata, Ana, dis!erata, se s!an$ura si in acest tim! ii moare si co!ilul" Ion o iubeste inca !e 7lorica, o ata rumoasa, casatorita intre tim! cu 6eor&e 4ulbuc, si incearca sa se a!ro!ie din nou de ea, dar cand e a!roa!e de a-si im!lini visul, este sur!rins de 6eor&e, sotul 7loricai, care il ucide" Al doilea !lan narativ este mai !utin dramatic, deruland scene din viata de amilie a intelectualitatii rurale si din tar&ul ardelean" Acestui !lan ii a!artine, ca !ersona/, Titu 3erdelea, ca si intrea&a amilie a invatatorului +a0aria 3erdelea, !reotul 4elciu& si alti intelectuali" 7inalul romanului cu!rins in ca!itolul 'S arsitul' sur!irnde din nou, ca si inci!itul, intrea&a colectivitate- tarani si intelectuali- adunata de data aceasta la s intirea bisericii, naratiunea inc0eindu-se cu aceeasi ima&ine a drumului catre Pri!as" Desi cele doua !ersona/e a!artin unor cate&orii sociale di erite si se a la in centrul altor evenimente, iecare dintre ele a!are in ambele !lanuri narative, deoarece destinele lor si ale celor doua colectivitati se intersectea$a, intre ele stabilindu-se di erite ti!uri de relatii" De aceea, uneori, !ersona/ele sunt im!licate in di erite con licte, dar alteori starile con lictuale alternea$a cu cele de coo!erare, intele&ere si solidaritate, in unctie de relatiile care se stabilesc intre !ersona/ele o!erei" In ceea ce !riveste relatia dintre Ion, !rota&onistul si !ersona/ul e!onim al romanului, si Titu 3erdelea, observam ca cele doua !ersona/e sunt a!ro!iate ca varsta, dar a!artin unor medii di erite, desi isi duc e1istenta in cadrul aceleiasi colectivitati rurale, cea din Pri!as" Ion este iu de taran, iar Titu a!artine amiliei invatatorului 3erdelea, din care mai ac !arte si doua ete de maritat5 Laura si 60i&0i" Des!re ambele !ersona/e a lam inca din !rimul ca!itol, unde este evidenta si relatia de !rietenie e1istenta intre ele" Titu soseste la 0ora satului si se interesea$a de Ion, iar 6eor&e 4ulbuc minte, s!unand ca e oarte nun !rieten cu acesta" 7iecare dintre cele doua !ersona/e isi are insa drumul !ro!riu, c0iar daca destinel lor se intersectea$a de multe ori" Ion este elevul !re erat al dascalului 3erdelea, care-l s atuieste !e tatal sau sa-l dea sa urme$e scolile cele inalte !entru a deveni domn, dar acesta renunta, !re erand sa ramana acasa !entru a lucra !amantul, aceasta !ornire dovedindu-se mai !uternica decat cea !entru studiu" In sc0imb, Titu 3erdelea urmea$a un drum al cartii, recventand cursurile liceului din Armadia tim! de trei ani,

a!oi !e cele ale liceului un&uresc si sasesc" Parcur&e du!a aceea, in !articular, ultimele doua clase liceale, dar nu isi da bacalaureatul" De aceea nu !oate deveni nici notar comunal, cum vor surorile sale, nici !reot, du!a vointa doamnei 3erdelea, si nici invatator, cum isi doreste tatal sau" El trebuie sa se multumeasca cu o slu/ba de a/utor si !racticant notarial, obtinuta &ratie interventiei tatalui sau" In sc0imb, isi cultiva inclinatiile !oetice si va reusi, in inal, sa devina /urnalist" Di erite sunt cele doua !ersona/e si in !lan a ectiv si erotic" Ion oscilea$a intre dra&ostea !entru rumoasa 7lorica, !e care o iubeste cu !asiune, si dorinta obsedanta de a deveni sta!anul !amanturilor lui 2asile 4aciu, casatorindu-se cu uratica Ana, iica acestuia" Insa Titu traieste o iubire timida !entru Lucretia, iica !ro esorului de matematici valentin Dra&u" Acestei trairi i se o!une, !arado1al, aventura avuta cu Ro$a, volu!toasa sotie a invatatorului Lan&" In inal, Ion s arseste tra&ic, urmare ireasca a !asiunii sale oscilante intre '&lasul !amantului' si '&lasul iubirii', iar Titu, trecand in re&at, devine $iarist, se maturi$ea$a, dar ramane, in esenta, un instrainat" .ei doi eroi au si !ro iluri caracterolo&ice di erite" De !ilda, Ion este tenace, 0otarat, c0iar neindu!lecat in dorinta de a-si atin&e sco!ul, caci el se simte si este un de!osedat al sortii, care trebuie sa sca!e de umilinta" Insa Titu nu-si !une, ca ion, !roblema e1istentei si de aceea se dovedeste mai indi erent, lasand totul in voia destinului" Daca Ion este de o ener&ie debordanta, Titu se dovedeste a!atic, multumindu-se intr-o stare !ermanenta de mediocritate" Ti!olo&ic, Ion re!re$inta taranimea saraca si umilita, care incearca sa se salve$e !rin !osesia unor !amanturi, iar Titu 3erdelea este ti!ul intelectualului !atriot in atisat in cadrul !rocesului de ormare a !ersoanlitatii sale" Ion ratea$a in tentativa sa, dar Titu isi continua evolutia in ciuda a!tului ca nu dovedeste aceeasi ener&ie ca Ion" Semni icative !entru ilustrarea trasaturilor de caracter ale lui Ion sunt secventele din ca!itolele '+varcolirea' si 'Sarutarea' !rin care scriitorul !une in lumina atitudinea lui Ion in ata !amantului, cand e1clama in iorat5 '.at !amant, Doamne8'" In ceea ce-l !riveste !e Titu 3erdelea, edi icatoare, atat !entru relatia sa cu Ion, cat si !entru im!linirea destinului sau, este des!artirea de toti cei dra&i !entru a trece in Re&at, in atisata in !enultimul ca!itol al romanului" In relatia sa cu Ion, Titu a!are in dubla i!osta$a5 de !ersona/ narator al a!telor acestuia, dar si de !ersona/ con ident, deoarece ion cauta mereu un s at la acesta, in momentele de deruta" In &eneral, s aturile lui sunt intele!te, res!ecta anumite !rinci!ii etice, dar uneori, involuntar sau din naivitate, il indeamna la &esturi necu&etate, cum ar i acela de a-l sili !e 2asile 4aciu sa i-o dea de nevasta !e Ana" De aici se des!rinde si a!tul ca !rintre modalitatile de caracteri$are a celor doi se a la dialo&ul si relatiile cu celelalte !ersona/e" De aceea, mai ales in !rivinta lui Ion, e1ista o !luritate a !ers!ectivelor asu!ra !ersonalitatii sale, in unctie de ra!orturile lui cu ceilalti, care isi e1!rima, nu de !utine ori, in mod direct, o!iniile" De asemenea, scriitorul a!elea$a uneori la descriere !entru a le ace in mod direct succinte !ortrete !ersona/elor, cu re erire la varsta, la tinuta vestimentara sau la trasaturile de caracter"

Portretele celor doua !ersona/e a!ar in ambele !lanuri narative, iind !re$entate !rin te0nica contra!unctului, in di erite momente ale actiunii" Din !unctul meu de vedere, cele doua !ersona/e !re$entate au destine im!resionante5 unul se ran&e violent, celalalt continua, minor dar ascendant, !rovocandu-ne intrebari cu !rivire la rostul e1istentei, la le&itimitatea societatii, la sensul !atimilor omenesti" Adevarat creator de oameni si viata, Liviu Rebreanu &aseste resorturi mereu noi ale actiunii !ersona/elor, le de$valuie motivatiile si le conduce !rin universal ictional, lasand cititorului im!resia ma1imei verosimilitati" In !o ida numeroaselor asemanari si a relatiilor dintre ele, a intersecatrii destinelor lor, situatia inala aduce in !rim-!lan doua !ersona/e deosebite ca im!linire5 Ion a ramas rob al !amantului si a s arsit tra&ic, iind victima a !atimei sale, iar Titu reuseste sa-si im!lineasca idealul, deoarece are ca!acitatea de a se ada!ta, acce!tand c0iar instrainarea de mediul caruia ii a!artine !rin toate radacinile sale"