Sunteți pe pagina 1din 73

1.

Comuna Gura - Vitioarei profil localitate


1.1. Scurt istoric
Parafrazndul pe marele istoric Nicolae Iorga, localitatea Gura -Vitioarei are o poveste a ei, dar tre!uie s" tragi !ine cu urec#ea ca s-o auzi $i tre!uie $i un dram de iu!ire ca s-o %n&elegi'. Comuna Gura-Vitioarei este situat" %n partea de nord a (ude&ului Pra#ova, pe drumul na&ional )N 1*, la +, -m de municipiul Ploie$ti, %n vecin"tatea ora$ului Valenii de .unte. Comuna are %n componen&a actual" satele/ Gura-Vitioarei, 0ug#ea de 1os, Poiana Cop"ceni, 2"getu, 2undeni %ncepnd cu anul 134, cnd s-a efectuat unificarea comunelor 2"getu 5satele/ 2"getu si 2undeni6 $i Gura-Vitioarei 5satele/ Gura-Vitioarei, 0ug#ea de 1os $i Poiana Cop"ceni6. 78isten&a unei vie&i organizate pe aceste plaiuri %nca din vremuri str"vec#i este confirmat" de %nsa$i legenda unor toponime ca .ovila' sau Gorgonul' care ar fi fost cet"&i naturale ale dacilor preluate de romani pentru !aza drumului roman. Pe platoul .ovilei, dispus pe malul stng al 9ele(enului, la confluen&a sa cu Valea )onciului, G#. Petrescu :ava, fost zagori&, %n 13;<-13;3 $i apoi Ion Nestor, %n 13=>, au dat de urmele unei a$ez"ri preistorice, atestat" de resturi de ceramic" ce apar&in epocii !ronzului $i celei de-a doua epoci a fierului. 7ugen Com$a $i V. Georgescu sus&in c" ?? dup" o %ntrerupere de c"teva sute de ani, locul a fost din nou ocupat $i c" cea mai intens" locuire este din perioada de ma8im" %nflorire a culturii geto-dacice $i anume din r"stimpul cuprins %ntre secolele al II-lea %.e.n. $i pn" %n secolul I %.e.n. @@ )ac" &inem cont c" %n vecin"tatea .ovilei era locul de %ntlnire a $apte drumuri venite din depresiunile limitrofe, ne putem %nc#ipui locul strategic pe care l-a (ucat aceast" fortifica&ie geto-daca %n supraveg#erea $i ap"rarea zonei. )ar prima atestare documentar" a vreunui sat ce &ine de aceast" comun" dateaz" a!ia la +3 mai 14> cnd ?? ACCABNIC* @@ lui Cadu Der!an %nt"rea st"pnirea a 1E mo$ii !oierului Cernic#ii Virnic $i (upnesei sale C#ia(na, printre care $i cea din *vinisul sau G#itioara. :atul :caio$i este atestat documentar %n secolul 1< ca proprietate a vornicului Cernica ot :caio$i, slu(!a$ al lui .i#ai Viteazul $i al lui Cadu Der!an, ctitor al mn"stirii Anominea. Cert este c" %n 13;4, att Gura G#itioarei, c"t $i :caio$ii erau sate componente ale pl"sii Podgoria din (udetul :aac, pentru c" 1,=E 5la desfiin&area acestui (udet :aacF:ecuieni6 s" r"mn" sat al pl"sii Podgoria, %n timp ce Vitioara de (os 5G.V.6 s" treac" la plaiul 9elea(en, am!ele &innd de (udetul Pra#ova. )9:C men&ioneaz" Gura Vitioarei specificnd c" are =;E locuitori, %n timp ce :caio$ii avea la acea data 1+;> locuitori. )G1PG semnaleaz" $i el Gura Vitioarel preciznd c" %n 1,4= fuseser" %mpropiet"ri&i 11+ &arani, localitatea avnd 11< case de locuit, %n vreme ce :caio$ii dispunea de +;E case de locuit, avnd %n su!ordine $i c"tunul 2undeni. :e mai consemneaz" c* %n punctul numit ?? 0erila @@ e8ist" o ?? 2ntn" de leac @@ cu ap" sulfuroas". .)GC 5m, 4+<6 aminte$te c" Gura Vitioarei a fost %ntr-o vreme mo$ie a mn"stirii .islea. Hiarul praovean ?? )emocratul @@ 5din ++ iunie 1,33 nr. 1E=46 semnala c" la :caio$i fusese ales un nou Consiliu Comunal. 1

In 13>3 lua fiin&" societatea ?? Predeal - 9elea(en @@ cu sediul principal la Paris $i cel secundar la Predeal :"rari, care prelua concesiunile petroliere din Gura Vitioarei. )in 13+; lua fiin&" $i societatea petroliera ?? Cop"ceni @@. )up" r"z!oi, dup" ce comuna face parte din raionul 9elea(en prin GC. 1114F134, Gura Vitiorei devine comuna su!ur!an" a ora$ului V"lenii de .unte, avnd %n su!ordine atele/ 0ug#ea de 1os, 0ug#ea de :us, Poiana Cop"ceni. Ba 1343 prime$te %n su!ordine $i 2"get $i 2undeni $i cedeaz" 0ug#ea de :us. In 13,3 prin legea nr. + %$i pierde calitatea de comun" su!ur!an". Bocalitatea 0ug#ea de 1os este situat" %n N-V comunei Gura Vitiorei pe malurile prului 0ugea $i este %nvecinat" cu ora$ul V"leni, comuna 9ei$ani $i comuna V"r!il"u. N.I. :imac#e sus&inea c" 0ug#ea ar fi fost un ?? !urg @@ - %nt"ritura care p"zea calea de acces spre inima )aciei. Ba rndul s"u, N. :toicescu semnaleaza un sat 0ugeni, amintit pe la 14+E %n documente. Ba %nceputul secolului al JIJ-lea 51,1;6, so&ii )amian $i :teliana din V"leni %nal&a la 0ug#ea de 1os un l"ca$ de reculegere. Pentru secolul al JIJ-lea mai g"sim documente referitoare la 0ug#ea %n volumul ?? )ocumente de pe Valea 9ele(enului @@ - colec&ia ).I. 0rezeanu 9ei$ani. In 1,;, satul num"r" == de familii, ia fiin&" $i $coala avnd ca %nv"&"tor pe )umitru 9oaca 5care preda $i la 0ug#ea de :us6. :pre sfr$itul veacului al JIJ-lea localitatea a(unge re$edin&a comunelor 0ug#ile cu ,+< locuitori $i 1,> de case. In prezent este sat component al comunei Gura Vitioarei. Bocalitatea 2"get se afl" %n sudul comunei Gura Vitiorei. Vec#ea denumire venea de la scai plante cu frunze g#impoase $i fructe glo!ulare %ncon(urate de g#impi %ndoi&i la vrf care se aga&" de orice. Begenda atri!uie acest nume pentru c" la o lupt" dat" pe Valea 9elea(enului, voievodul a %ncercat s" %nc#id" o parte a dispozitivului de ap"rare cu scaie&i, astfel %nct s" nu poat" fi trecut" %n nici un c#ip. )p" terminarea !"t"liei, la scurt timp, s-a pornit o vi(elie care a %mpr"$tiat ace$ti ciulini. In anii urm"tori aici nu mai cre$teau dect scaie&i, iar localitatea care a luat fiin&" a primit numele de :caio$i. *$ezarea este destul de vec#e. :atul este confirmat documentar de prin secolul al JVII-lea, ca proprietate a Vornicului Cenica ot :caio$i, slu(!a: credincios al lui .i#ai Viteazul $i al lui Cadu Der!an, ctitor al mn"stirii Cernica $i care, %n martie 1413 era !"trn $i neputincios $i avea sa-$i g"seasc" sfr$itul %nainte de 14+=. Cnd averea sa se %mp"r&ea urma$ilor. Cu timpul mo$ia :caio$i a(ungea %n poesia 2ilipe$tilor de )ra(na care o vindeau la rndul lor, !oierilor Cire$eanu. )up" anumi&i autori, se pare c" la sfr$itul veacului trecut, localitatea purta numele de ?? Ganul Cosu @@ dup" numele popasului aflat pe str"vec#iul drum comercial. In 1,;4 :caio$ii era un sat component al pl"sii Podgoria din fostul (ude& :aac $i tot a$a a r"mas $i dup" 1,== cnd a trecut la (ude&ul Pra#ova. In 13+E a trecut la plasa 9elea(en $i a devenit comun" de sine st"t"toare. )up" cel de al doilea raz!oi mondial %$i sc#im!" denumirea %n 2"get. In prezent este sat component al comunei Gura Vitioarei. 2undeni este o a$ezare situat" %n zona colinar" dintre 9elea(en $i V"r!il"u. )enumirea satului provine din faptul ca situarea acestuia este %ntr-o %nfund"tur". Istoricul nu este cunoscut, desi toponimul ca atare, apare de prin secolul al JVI-lea, iar ruinele !isericii :fntul Nicolae din cimitirul satului pledeaz" %n favoarea vec#imii sale. 0iserica $i zidurile din incint" fuseser" %n"l&ate prin 1<>1-1<>+ de c"tre preotul Ilie $i protopopul Valsan, dar numai la $apte decenii de la edificare se aflau de(a %n ruin". )2:C men&ioneaz" a$ezarea ca fiind su!ordonat" comunei :caio$i $i avnd ca denumiri mai vec#i/ Gura 0ig#ei, Ha#ana. +

*$ezarea se men&ine %n aceea$i situa&ie $i-n perioada inter!elic" $i c#iar dup" cel de-al doilea r"z!oi mondial. Prin GC. 1114F134, este declarat" sat component al comunei ."gurele de care este aproape, dar desp"r&it" de 9elea(en $i nu avea nici un pod prin prea(m". *ceasta situa&ie a durat doar un an, dup" care a$ezarea a fost readus" la comuna Gura Vitioarei de care apar&ine $i acum. Poiana Cop"ceni este un sat situat %n zona colinar" din N-7 comunei Gura Vitioarei. 78plica&ia cea mai plauzi!il" pentru denumirea localit"&ii ar fi/ la o por&iune din acest sat, ocupat" $i acum de case $i gr"dini, locuitorii %i zic $i ast"zi %n poian". In vremurile vec#i %n aceast" parte a satului se afla o poian" foarte frumoas" %n mi(locul c"reia str"(uia un copac uria$, iar %n (urul acestei poieni, pe dealuri, p"duri seculare. *ici, pe poian", la um!ra copacului era loc de poposire pentru drume&i. )e la poiana acestui copac i s-a dat numele satului Poiana Cop"ceni, iar mai pe urm" i s-a prescurtat numele de Cop"ceni. )9:C 51,<+6 aminte$te satul ca f"cnd parte din comuna Ap"ri&i. )G1PG 51,3<6 men&ioneaz" Poiana Cop"ceni drept vec#ea denumire a comunei Ap"ri&i 5care ar fi doar din 1,4>6. :e consemna c" are la acea dat" ;>< locuitori. .)GC specific" acela$i lucru cu precizarea c" satul ar fi luat fiin&" prin 1<,; $i c" aici se e8ploata p"cur". In perioada inter!elic", satul f"cea parte din aceea$i comuna Ap"ri&i. :e $tie c", prin 13+; lua fiin&a societatea petrolifera ?? Cop"ceni @@ cu un capital ini&ial de 3;>>>> de lei %n totalitate romnesc. In 13;+ lua fiin&" conducta petrolifera Cop"ceni Ploie$ti cu un capital ini&ial de E mil lei, capitalul romnesc fiind reprezentat de societatea ?? Cedeventa@@, iar cel englez de Bugans- :Knd Btd. Prin GC. 1114F134, Poiana Cop"ceni devine sat component al comunei Gura Vitioarei. Comuna Gura-Vitioarei este amintit" %n analele istoriei comunei prin/ e8isten&a monumentului istoric de valoare e8cep&ional" Ganu Co$u' din sat 2"getu, construit in secolul al JVII-lea, folosit ca de(ugatoare' a postalioanelor ce f"ceau leg"tura %ntre cele dou" principate prin pasul 0ratoceaL prin mo$ia 0rncovenilor din satul 2undeniL prin e8isten&a conacului Cire$aru construit %n anul 131> %n sat 2"getuL prin e8isten&a monumentului istoric 0iserica 2undeni', construit" %n anul 1,>>, ast"zi ruine, unde s-au g"it pl"cu&e cu scriere c#irilic", traduse de savantul Nicolae IorgaL prin e8isten&a $colii %n aceast" zon" care este men&ionat" %n anul $colar 1,3E-1,34 cnd aici a %nceput s" func&ioneze Dcoala .i8t"' din Plaiul 9elea(en, precum $i prin relicve datnd din perioada dacic" descoperite %n punct numit .ovila' situat %n sat Gura-Vitioarei. In locul numit .ovila' a e8istat o puternic" dav", ceta&uie greu de cucerit, re$edin&" a unei c"petenii geto-dace din ultimele secole %naintea erei noastre $i punct fortificat care controla, %mpreuna cu cel de la 0ug#ea, intrarea %n Valea 9elea(enului. Cl"direa cunoscut" su! denumirea de Ganu Co$u' este %nscris" %n lista .onumentelor de *r#itectur" a (ude&ului Pra#ova :i reprezint" singurul e8emplu de #an de po$t" care s-a mai p"strat %n zona pra#ovean" $i c#iar %n .untenia. Ganul %mp"r&ea distan&a dintre Ploie$ti $i V"lenii de .unte %n dou" tronsoane egaleL la V"leni spre ie$irea din localitate, se aflau alte dou" #anuri tot att de vec#i 5#anul Ba 2rncu' a fost mutat $i remontat %n incinta .uzeului :atului din 0ucure$ti6. :ingurul #an po$tal de drum mare' a r"mas Ganu Co$u', de la Gura-Vitioarei, situa&ie care a sporit valoarea cl"dirii la categoria monument istoric de importan&" na&ional" e8cep&ional". Principala cale de acces %n localitate este drumul na&ional )N1* car face leg"tura cu

sta&iunile turistice :l"nic Pra#ova $i C#eia, prcum $i cu .n"stirea :uzana. Cel ce se %ncumet" s" fac" drume&ii %n acetse puncte atr"g"toare pentru turi$ti este r"splatit din plin de frumuse&ea peisa(ului. )in C#eia, peste pasul 0ratocea se a(unge la 0ra$ov. 9eritoriul comunei este caracterizat printr-un relief de deal $i este str"!"tut de rul 9elea(en %n partea de est $i de prul 0ugea %n partea de vest, p"r"u care se vars" %n rul 9elea(en la ie$irea din satul 2"getu. *pele 9elea(enului, lunca !ine prunduit" $i um!rit" de z"voiae r"coroase, terasele (oase sau mai %nalte ce imprim" o pitoreasc" eta(are a reliefului, culmile prelungi, mai domoale sau mai a!rupte, datorate fragment"rii reliefului de c"tre v"i adnci, mantia p"durilor, p"$unilor, fne&elor de un verde ce-si sc#im!" nuan&ele de la un anotimp la altul, ca $i nesfr$itele $iruri de pomi ale livezilor ce %ncnt" oc#iul, toate acestea dau un farmec deose!it acestor locuri. Printre ocupa&iile de !az" ale locuitorilor se num"r"/ agricultura, pomicultura, e8ploatarea lemnului $i cre$terea animalelor. Prin realizarea proiectului .odernizare drumuri comunale' se urm"re$te crearea de condi&ii pentru dezvoltarea activit"&ilor lucrative, de servicii $i de agroturism. )e asemenea, se vor crea condi&ii minimale de atragere a unor agen&i economici a c"ror prezen&" va m"ri poten&ialul economic al localit"&ii $i va asigura a!sor!irea for&ei de munc" disponi!il".

1.2.

Situaia economic, social i administrativ

Comuna Gura-Vitioarei este amplasat" %n zona deluroas" din prea(ma ora$ului V"lenii de .unte, la v"rsarea prului Vitioara %n rul 9elea(en. :e %nvecineaz" cu ora$ul V"leni la Nord-Nord-7st, cu comuna Predeal :"rari la 7st, cu comuna Gornet la :ud-7st, cu comuna ."gurele la :ud, cu comuna V"r!il"u la Vest $i cu 9ei$ani la Nord. :uprafa&a teritoriului administrativ al comunei este de ;;>4 #a, din care doar 1,1+ #a suprafa&a agricol". Cu o popula&ie de apro8imativ 41=< locuitori, comuna Gura Vitioarei ocup" un loc 1, %ntre comunele din (ude&ul Pra#ova, dup" num"rul de locuitori, iar dup" densitate se reg"se$te pe locul 1=, cu o medie de 1,E.4; locF-m+. Comuna are %n componen&a sa E sate/ Gura-Vitioarei, 0ug#ea de 1os, Poiana Cop"ceni, 2"getu $i 2undeni.
Tabelul 1: Repartiia populaiei comunei Gura Vitioarei pe sate

Comuna Gura Vitioarei sat Gura Vitioarei sat 0ugea de 1os sat Poiana Cop"ceni sat 2"getu sat 2undeni

opulaie +>1E 11>; 1>== 1+=+ <=;

Comuna Gura Vitioarei num"r" %n prezent 41=< persoane din care/ +<4E sunt !"r!ati, iar ;;<+ sunt femei.

!i"ura 1. opulaia comunei Gura Vitioarei

Gura Vitioarei Bughea de J os Poiana C opaceni Fagetu Fundeni

Pe raza comunei se afl" o serie de unit"&i economice cu profil de activitate diversificat ceea ce denot" preocuparea cet"&enilor pentru cre$terea permanent" a veniturilor, respectiv, %m!un"t"&irea condi&iilor de trai. Gama activit"&ilor este variat", de la activit"&i comerciale la activit"&i de produc&ie $i servicii agricole, de transport sau de mic" industrie. Comuna este str"!"tut" de calea ferat" Ploie$ti :ud ."neciu. Comuna dispune de asemenea de alimentare cu ap", alimentare cu gaze naturale, servicii de canalizare si de salu!ritate, telefonie fi8", ca!lu 9v $i acces internet.

+.
2.1.

*naliza situa&iei e8istente

#e$are i relie%

Coordonate Geografice/ 1. 7ste situat" de nord a (ude&ului Pra#ova, la v"rsarea prului Vitioara %n rul 9elea(en fiind %nvecinat" %n partea de sud cu comuna m"gurele, %n partea de nord cu 9ei$ani, iar cu ora$ul V"lenii de .unte %n partea de N-N-7. +. Comuna Gura Vitioarei este situat" %n nordul 1ude&ului Pra#ova, la o distan&" de +, -m fa&" de .unicipiul Ploie$ti $i ,> -m fa&" de .unicipiul 0ucure$ti. ;. Principala cale de acces %n localitate este drumul na&ional )N1* care face leg"tura cu sta&iunile turistice :l"nic Pra#ova $i C#eia , precum $i cu ."n"stirea :uzana. =. 7ste o comun" situat" %ntre zona de c"mpie $i zona de deal ca dezvoltare geografic". Relie% 9eritoriul comunei este caracterizat printr-un relief de deal $i este str"!"tut de rul 9elea(en %n partea de est $i de rul 0ug#ea %n partea de vest, ru care se vars" %n rul 9elea(en la ie$irea din satul 2"getu. :atele 0ug#ea $i Cop"ceni se afl" %n e8teriorul p"r&ii deluroase, iar satul Gura Vitioarei se afl" situat c#iar de-a lungul $oselei Ploie$ti-V"leni. *ceast" $osea desparte un cmp apar&inut %n trecut !oierului Cire$eanu, cmp unde oamenii cultivau, %n special, porum!. )in punct de vedere geomorfologic, comuna Gura Vitioarei se %ncadreaz" %n zona dealurilor cu soluri solurile urgiloiluviale $i argiloviluviale !rune podzolite, ca $i cele !rune $i negre argiloase #umifere. :u! aceste soluri !rune $i !run-ro$cate, cu grosimi de ;> 4> cm, care acoper" cea mai mare parte a teritoriului comunei, se afl" un strat gros de depozite aluvio proluviale ce apar&in %n mare parte conului de de(ec&ie al rului 9elea(en. Cele mai vec#i forma&iuni ce apar %n regiunea conului de de(ec&ie sunt depozitele pliocene, peste care s-a depus materialul aluvionar eterogen 5pietri$uri $i !olov"ni$uri6, ce constituie conul propriu-zis al 9elea(enului, precum $i orizonturile de teras" sau cmpii aluvionale ale rurilor principale. Caracteristica principal" a acestor depozite este structura %ncruci$at" a materialului aluvionar, care este specific" depunerilor toren&iale depozite alc"tuite din nisipuri, pietri$uri $i !olov"ni$uri cu frecvente intercala&ii cu argile $i prafuri. Vrful )orului este cel mai %nalt punct din satul Gura Vitioarei. :e afl" %n partea de 7st a satului $i desparte satul Gura Vitioarei de Cop"ceni $i Coada .alului. Reeua &idro"ra%ic Ce&eua #idrografic" permanent" a comunei Gura Vitioarei este reprezentat" de rul 9elea(en $i prul Vitioara. Printre apele Comniei, 9elea(enul ocup" un loc modest, att prin lungimea cursului s"u de 11; -m, ct $i prin suprafa&a !azinului de 14<< -m +. Cu toate acestea, 9elea(enul a fost $i este prezent %n con$tiin&a poporului nostru, pu&ini fiind cei care nu au auzit de el $i de valea pe care o ud".

9elea(enul este un nume pierdut %n vec#ime. 7l izvor"$te dintre culmile H"ganu $i 0ratocea ale .untelui Ciuca$. )in partea opus" a masivului izvor"sc 0uz"ul $i )alg#iul, iar de pe aceea$i fa&a 9elea(enul, care-$i va uni, ceva mai (os, apele cu el. Primii -ilometrii, 9elea(enul %ii str"!ate printr-o vale pitoreasc" numit" Valea 0erii. 2irul de ap" str"!ate defileul C#eia. *poi se limpeze$te %n depresiunea C#eia. )e aici incolo avem de a face cu un ru adev"rat ce strnge %n matca lui mai multe pr"ie vi(elioase. P"r"sind mica depresiune $i zona muntoas" a(unge la ."neciu Mngureni, apoi :lon, Cera$u, )ra(na, V"leni, Gura Vitioarei etc. Vitioara izvor"$te de su! pintenul de V"leni, curge printr-o vale a acestuia de la 0o!ice$ti, devine pru, avnd permanent cel pu&in un firi$or de ap". 9rece pe la Vitioara de :us, apoi pe la Poiana Cop"ceni $i, %n sfar$it, d" numele satului %n cuprinsul c"ruia se vars" %n 9elea(en/ Gura Vitioarei. )e$i intregul lui curs de nici 1> -m se desf"$oar" %n zona de dealuri, malurile %i sunt rpoase $i uneori din valea sa, ca s" urce %n sate ca Predealul :"rari, $oseaua face adev"rate serpentine. Bocul cel mai frumos al acestei v"i este lacul Vitioara, cu 1 N #a luciu de ap", cu o !ogat" vegeta&ie de (ur-%mpre(ur $i, pn" nu demult, populat din !el$ug cu pe$te. 0ug#ea este mai lung" cu =-E -m dect Vitioara $i porne$te de su! pintenul de Gomorciu. Ba %nceput un simplu torent, devine pru %n 0ug#ea de :us unde cteva izvoare %l alimenteaz" cu ap" pu&in", dar permanent". Valea 0ug#ii este cea mai pu&in amena(at" dintre v"ile (ude&ului. *pa este %nso&it" de un drum de &ar" din ce %n ce mai inaccesi!il, sfr$ind prin a deveni potec". 0ug#ea de :us, 0ug#ea de 1os, 2"getu pe care le str"!ate prul sunt sate pitore$ti, unde se p"streaz" aspectul autentic rustic. Pe Valea 0ug#ii nu circul" nici un mi(loc de transport %n comun, iar autoturismele localnicilor sunt prea pu&ine pentru a polua natura. *nimalele vin sa adape %n grla pe care domnesc nesfr$ite crduri de ra&e $i g$te. A parte din locuitori trec zilnic dealul pentru a lucra %n V"lenii de .unte.

2.2.

Clim

9emperaturile medii anuale %nregistreaz" valori cuprinse %ntre 3O C $i 1>O C, dar cu varia&ii relative.
.inima a!solut" a atins -;>O C %n luna fe!ruarie 13<+, iar ma8ima a!solut" %n anii trecu&i, peste =>O C. .edia anual" a zilelor cu %ng#e& la sol este 1>>-1+>, cele mai multe %nregistrndu-se %n lunile/ ianuarie- +,, decem!rie- +=, fe!ruarie- ++, martie- 1<, iar adncimea ma8im" la care a p"truns %ng#e&ul a fost de 3> cm. Num"rul mediu al zilelor de iarn" este cuprins %ntre ;>-=>, al zilelor de var" %n (ur de <>, iar al zilelor tropicale de 1> zile. Primul %ng#e& apare %n (urul datei de 11 octom!rie, iar ultimul la +> aprilie, c#iar $i mai trziu.

<

Tabelul 2: Caracteristicile climatului, 'n $ona comunei Gura Vitioarei

Cadia&ia solar" glo!al" 5PcalFm+Fan6 )urata de str"lucire a soarelui 5oreFan6 9emperatura medie anual" 5>C6 9emperatura medie a lunii ianuarie 5>C6 9emperatura medie a lunii iulie 5>C6 Precipita&ii medii anuale 5mm6 Ne!ulozitate 5zileFan6 Hile de ninsoareFan Hile cu strat de z"pad" F an Grosimea stratului de z"pad" 5cm6 Viteza medie anual" a vntului 5mFsec.6

1+E +.1E> 1>,> -+,> ++ 4>> 1>> 1E E> 1E +,;

2.(.

!actori de risc natural i antropic

)atorit" gamei de activit"&i economice variate ce se desf"$oar" pe raza comunei Gura Vitioarei, putem identifica c"&iva factori de risc, dup" cum urmeaz" / 2actori de risc de e8plozie $iFsau incendiu, respectiv, de contaminare a mediului, din cauza conductelor cu gaze sau &i&ei care traverseaz" teritoriul comunei, sau sondelor de &i&ei $i gaze aflate %n e8ploatare. 2actori de risc seismic, care pot afecta infrastructura comunei sau pot duce c#iar la pierderea de vie&i omene$ti. 2actori de risc de inunda!ilitate pot ap"rea din cauza e8cesului de umiditate, care se datoreaz" faptului c" teritoriul comunei este traversat de cele trei ape curg"toare importante 9elea(en, 0ug#ea $i Vitioara. *cestea, din cauza ploilor, se pot rev"rsa ie$ind din matc" $i inundnd teritoriul comunei.

2.).
-

Resursele localitii
Cesursele localit"&ii Gura Vitioarei, pot fi clasificate dup" cum urmeaz"/ Cesurse de sol, constituite din soluri !rune $i !run-ro$cate, care au ca patur" inferioar" o concentra&ie mare de depozite aluvio-proluviale, ce apar&in, %n mare parte conului de de(ec&ie al rului 9elea(en, soluri prielnice pentru agricultur", foarte fertile, cultivate cu cereale, porum!, dar $i cu rapi&"L Cesurse de ap", ce constau %n apele su!terane 5 pnza freatic" aflat" la circa +> m adncime, cu o grosime de 1> => cm 6 $i apele de suprafa&" 5 rurile 9elea(en, 0ug#ea $i Vitioara6. *limentarea su!teranului se face din precipita&ii, din apele de suprafa&", prin scurgere su!teran" din zona montan" sau prin drenan&" din straturile situate mai (osL Cesursele minerale, datorit" pozi&iei localit"&ii la interferen&a Cmpiei Ploie$tilor cu :u!carpa&ii Cur!urii, le constituie #idrocar!urile. Putem afirma c" teritoriul comunei se afl" pe unul din multitudinea de !azine petrolifere $i gazeifere din &ar". H"c"mintele de petrol $i gaze, cele mai multe acumul"ri, se e$aloneaz" pe intervalul adncimilor mici $i medii 5pn" la ;E>> m6, ad"ncimi la care s-au ,

s"pat cele mai multe sonde. *cest !azin se afl" %ntr-o faz" avansat" de e8ploatare, care reprezint" al treilea stadiu 5pe o scal" de patru stadii6. In comuna Gura Vitioarei se e8ploateaz" petrol 5sondele Cop"ceni, Cpa *l!"6. :e e8trage $i p"cur", care merge spre diverse rafin"rii. Nisipul este o alt" resurs" important". :e e8trage din cariera 2rng#e$ti $i prelucrat la :ticloval.
Tabelul ): Structura %ondului %unciar 'n comuna Guta Vitioarei

:tructura fondului funciar Intravilan 78travilan :uprafata totala :uprafata agricola :uprafata fond forestier *pe $i !"l&i *ltele :uprafata totala

Gectare E,+ +<+= ;;>4 13<E 3E; 4; ;1E ;;>4

Q 1<.4 ,+.= 1>> E3., +,., 1.3 3.E 1>>

!i"ura 2. Structura %ondului %unciar i sc&ema supra%eei totale

)up" cum se poate vedea %n ta!elul $i figura de mai sus, p"durile ocup" o suprafa&" de 3E; #a, reprezentnd un procent de +,,, Q din suprafa&a total" administrativ".

Supra%aa a"ricol a comunei Gura Vitioarei are urmtoarele componente: 3

Tabelul *: Supra%aa a"ricol a comunei Guta Vitioarei

Supra%aa a"ricol dup modul de %olosin +&a, Supra%aa arabil +&a, Supra%a - live$i +&a, Supra%a - pduri +&a, Supra%a - puni +&a, Supra%a - %.nee +&a, Supra%a - altele +&a,

;;>4 <+E 14; 3E= <+> ;<; ;<1

2.*

/n%rastructur
2.*.1. /n%rastructur de transport rutier a, Rutier

Comuna Gura Vitioarei are leg"tur" direct" cu municipiul Ploie$ti, dar $i de unit"&ile economice din zona )N 1*. 7ste str"!"tut" de cteva artere de circula&ie destul de importante din punct de vedere al gradului de utilitate, aceste drumuri putnd fi structurate astfel/ )N 1* , care str"!ate satul 2"get, pe traseul Ploie$ti V"lenii de .unte, asfaltat, %n stare foarte !un". 7ste principala cale de comunica&ie %ntre Ploie$ti $i V"lenii de .unte $i reprezint" o alternativ" pentru )N1 pe acest traseu, fiind ruta o!ligatorie pe aceast" por&iune pentru autove#iculele de peste <,E t. *cesta are lungimea total" de = -m. )C 14, ce trece prin satul 2"getu, avnd o lungime total" de E.<4 -m, din care ;.= -m, asfalt !eton, iar +.;4 -m, %mpietruit. :tarea de via!ilitate a acestuia este !un". )C 14*, str"!ate satul 2undeni, avnd o lungime total" de =,= -m, din care +.1 -m reprezint" asfalt tip !eton, iar +.; -m, %mpietruit. :tarea de via!ilitate a acestuia este !un". )C 1<, ce trece prin satul 0ug#ea de 1os, avnd o lungime total" de E.+ -m, din care +.= -m, asfalt !eton, iar 1.= -m, %mpietruit. :tarea de via!ilitate a acestuia este !un". )C =+, str"!ate satul Poiana Cop"ceni, avnd o lungime total" de ; -m, din care + -m reprezint" asfalt tip !eton, iar 1 -m, %mpietruit. *cesta este reprezentat prin str"zi $i uli&e, iar starea de via!ilitate esste mediocr". ): Gura Vitioarei are o lungime total" de ,.= -m $i se afl" %ntr-o stare mediocr" de via!ilitate. ): 0ugea de 1os are o lungime total" de ;.>E -m $i se afl" %ntr-o stare mediocr" de via!ilitate. ): Poiana Cop"ceni are o lungime total" de ;.3E -m $i se afl" %ntr-o stare rea, deoarece este drum de p"mnt. ): 2"getu are lungimea total" de >.;< -m, numai p"mnt. ): 2undeni, >.< -m, avnd stare rea de via!ilitate. :-au modernizat drumurile comunale $i s"te$ti, prin realizarea lucr"rilor de asfaltare e8ecutate %n perioada +>>,-+>1>, astfel/ 1>

- %n sat Gura Vitioarei, pe o lungime de E -mL - %n sat 0ug#ea de 1os, pe o lungime de E -mL - %n sat 2"getu, pe o lungime de 1.E -m. :-au efectuat, de asemenea, lucr"ri de repara&ii a drumurilor asfaltate deteriorate, prin plom!area lor, astfel/ - %n sat 2"getu, )C 14, pe o lungime de 1.<E -mL - %n sat Poiana Cop"ceni, )C =+, pe o lungime de 1 -mL - %n sat 2undeni, )C 14*, pe o lungime de 1.<> -m. Bucr"rile de repara&ii a unor drumuri neasfaltate, prin !alastare, s-au e8ecutat/ - %n sat Poiana Cop"ceni, pe o lungime de =., -mL - %n sat Gura Vitioarei, pe o lungime de ; -m. Ca o situa&ie separat" a infrastructurii rutiere se pot eviden&ia urm"toarele informa&ii/ - %n satul Gura Vitioarei, lungimea drumurilor e8istente este de 11.=>> -m din care/ <.,>> -m asfaltate, >.3>> -m !etonate, iar ;.E1> -m neasfaltate-ne!etonate. - %n satul 2"getu, lungimea drumurilor e8istente este de 4.1+E -m din care/ ;.1>> -m asfaltate $i ;.>+E -m neasfaltate-ne!etonate. - %n satul 2undeni, lungimea drumurilor e8istente este de =.;;> -m din care/ 1.,<> -m asfaltate $i +.=4> -m neasfaltate-ne!etonate. - %n satul Poiana Cop"ceni, lungimea drumurilor e8istente este de 4.3=> -m din care/ 1.,>> -m asfaltate $i E.1=> -m neasfaltate-ne!etonate. - %n satul 0ug#ea de 1os, lungimea drumurilor e8istente este de 4.,E> -m din care/ ;.,>> -m asfaltate $i ;.>E> -m neasfaltate-ne!etonate. 9ransportul de c"l"tori pe raza comunei Gura Vitioarei dar $i leg"tura cu localit"&ile vecine este realizat", pe o infrastructur" rutier" care este acoperit" %n cea mai mare parte de covor asfaltic, de agentii economici care se ocup" cu transportul de pe ruta Ploiesti- V"lenii de .unte. Putem concluziona c" totalul drumurilor e8istente %n comuna Gura Vitioarei este de ;E.4=E -m din care 1, -m drumuri asfaltate, iar 1<.4=E drumuri neasfaltate-ne!etonate. b, !eroviar Comuna este deservit" de calea ferat" cu ruta Ploie$ti ."neciu. *ccesul la serviciile de transport feroviar se realizeaz" prin gara 2"getu.

2.*.2. 0tiliti publice 11

#limentare cu ap Bocalit"&ile din comuna Gura Vitioarei, dispun de un sistem de alimentare cu ap" care asigur" apro8imativ =>Q din necesarul comunei. :itua&ia sistemului de alimentare cu ap" a comunei Gura Vitioarei, pe sate/
Tabelul 1: Situaia sistemului de alimenatare cu ap a comunei Gura Vitioarei

/.

:at Gura Vitioarei 2"getu 2undeni Poiana Cop"ceni 0ug#ea de 1os

Bungimea total" a distri!u&ie a apei 5 -m6 1= 1> = E >

re&elei

de *!ona&i +E> +E> ++> EE >

*limentarea cu ap" se face de c"tre operatorul :C 1ovila Construct :*. In comun" re&eaua de distri!u&ie a apei pota!ile are o lungime de apro8imativ ;; -m %n toate satele. //. Canali$are

Ceferitor la canalizare, %n prezent nu e8ist" re&ea de canalizare $i sta&ii de epurare %n nici un sat din comuna Gura Vitioarei. In ceea ce prive$te re&eaua de canalizare Consiliul Bocal Gura Vitiorei are %n curs de implementare un astfel de proiect. ///. #limentare cu "a$e naturale

Comuna Gura Vitioarei este racordat" la re&eaua de distri!u&ie a gazelor naturale, e8istnd conducte de gaze %n satele Gura Vitioarei, 2"getu, 2undeni ct $i %n Poiana Cop"ceni.
Tabelul 2: Sistemul de alimentare cu "a$e

Bungimea simpl" a conductelor de distri!uire a gazelor naturale 5-m6 Gaze naturale distri!uite %n total 5mii mc6 Gaze naturale distri!uite uz casnic 5mii mc6
Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei

+;.3 4+= E13

:itua&ia sistemului de alimentare cu gaze naturale a comunei Gura Vitioarei, pe sate/ 1+

Tabelul 3: Sistemul de alimentare cu "a$e, pe sate

Bungimea total" a re&elei de *!ona&i distri!u&ie a apei pota!ile 5 -m6 Gura Vitioarei 1> 1>> Poiana Cop"ceni ; 1E> 2"getu , +>> 2undeni ; 1,> 0ug#ea de 1os > > *limentarea cu gaze naturale se face de c"tre operatorul :C )istrigaz :ud.

:at

/V.

#limentare cu ener"ie electric

)istri!u&ia energiei electrice la consumatori, se face prin re&ele de (oas" tensiune 5>,= -v6, %n monta( aerian pe stlpii din !eton . 9raseele re&elei urmeaz" traseul drumurilor, cuprinznd %n %ntregime zonele construiteL pe stlpii re&elei de (oas" tensiune este montat" $i re&eaua de iluminat stradal. Ce&eaua electric" de (oas" tensiune este alimentat" de re&eaua electric" de medie tensiune cu a(utorul unui post de transformare aerian 5P9* +> -R6 din V"lenii de .unte.
Tabelul 3: Sistemul de alimentare cu ener"ie electric a comunei Gura Vitioarei, pe sate

:at Gura Vitioarei 0ug#ea de 1os Poiana Cop"ceni 2"getu 2undeni

Bungimea total" a re&elei de distri!u&ie a energiei electrice 5 -m6 1< 1> , 11 =

Ce&eaua de iluminat pu!lic se face de c"tre distri!uitorul :C 7lectrica :erv :* .untenia Nord. V. Serviciul public de "ospodrire comunal

Bocalitatea utilizeaz" rampa ecologic" V"lenii de .unte, operatorul fiind :C Compania Comprest :ervice :* Ilfov. V/. Telecomunicaii

Comuna Gura Vitioarei !eneficiaz" %n prezent de servicii de telefonie fi8" $i acces internet prin Comtelecom. Comuna mai dispune si de posturi de televiziuneF radio locale prin intermediul MPC Pra#ova.

2.*.(.

4ocuine 1;

2ondul de locuin&e la nivelul comunei Gura Vitioarei se ridic" la circa ++1< de locuin&e. .a(oritatea locuin&elor sunt construite din c"r"mid", avnd numai parter $i cel pu&in ; camere de locuit, dar e8ist" $i construc&ii mai recente cu mai multe nivele $i, !ine%nteles, cu mai multe camere de locuit.
Tabelul 5: Situaia supra%eei locuibile i a sistemului de locuine

*nul +>>4 Bocuin&e e8istente total 5nr.6 Bocuin&e %n proprietatea ma(oritar" de stat 5nr.6 Bocuin&e %n proprietatea ma(oritar privat" 5nr.6 :uprafa&" locui!il" total 5mp6 :uprafa&" locui!il" proprietate ma(oritar" de stat 5mp6 :uprafa&" locui!il" proprietate ma(oritar privat" 5mp6 ++1> 1;

*nul +>>< ++1= 1;

*nul +>>, ++1< 1;

*nul +>>3 ++1< 1;

+13< ,4=;= ;4>

++>1 ,<4>, ;4>

++>= ,<1;3 ;4>

++>= ,<E1< ;4>

,4><=

,4;=3

,4<<3

,<1E<

Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei !i"ura (: Supra%aa locuibil

Proprietate majoritara de stat Proprietate majoritara privata

Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei

Tabelul 16: Situaia construciilor de locuine 'n ultimii ani

1=

Bocuin&e terminate total Bocuin&e terminate din fonduri private Bocuin&e terminate din fondurile popula&iei *utoriza&ii de construire eli!erate pentru cl"diri reziden&iale 5e8clusiv pentru colectivit"&i6 - nr *utoriza&ii de construire eli!erate pentru cl"diri administrative - nr *utoriza&ii de construire eli!erate pentru alte cl"diri *utoriza&ii de construire eli!erate pentru cl"diri reziden&iale 5e8clusiv pentru colectivit"&i6 mp *utoriza&ii de construire eli!erate pentru cl"diri administrative - mp *utoriza&ii de construire eli!erate pentru alte cl"diri - mp
Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei

+>>4 14 14 14 += ; +4;+

+>>< 11 11 11 11 E 133<

+>>, < < < ++ ; +341

+>>3 = = = +; ;;33

+1>

;<=

+;> 4<

2.1.

opulaia 1E

Comuna Gura Vitioarei are o popula&ie total" de 414+ locuitori 5popula&ie %nregistrat" la data de >1.><.+>>3 pe !aza datelor oferite de )irec&ia 1ude&ean" de :tatistic"6. *stfel, din punct de vedere procentual popula&ia comunei Gura Vitioarei reprezint" apro8imativ >,,Q din popula&ia total" a (ude&ului Pra#ova.
Tabelul 11: Situaia populatiei 'n decursul anilor 2661 7 2665

Popula&ie Popula&ie total" 1 iulie 5sta!il"6 Popula&ie la 1 iulie femei Popula&ie cu domiciliul %n localitate la 1 iulie Popula&ia total" la 1 ianuarie 5sta!il"6 Popula&ia la 1 ianuarie femei N"scu&i vii )eceda&i - total C"s"torii )ivor&uri :ta!iliri de domiciliu %n localitate Plec"ri cu domiciliul din localitate Num"r emigran&i Num"r imigran&i

*nul +>>4 4>,4 ;>+= 411, 4>4< ;>11 ,E <E =< 1> 3= <3 -

*nul +>>< 41;1 ;>=3 41== 4>3< ;>+< ,E <; E, 1, 11= 3+ -

*nul +>>, 4111 ;>E> 41EE 41+= ;>E4 4< <4 ;3 11 1>4 ,= -

*nul +>>3 414+ ;>3< 41,< 41;1 ;>4< 4< <4 ;4 1< 3> <; -

Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei !i"ura ): Structura populaiei din localitate

$ ta%i"iri in "oca"itate popu"atie cu domici"iu" in "oca"itate popu"atie #emei popu"atie tota"a 0 1000 2000 3000 4000 5000 000 !000 200& 200' 200! 200

Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei

Tabelul 12: Repartiia populaiei comunei Gura Vitioarei structurat pe

14

cate"orii de v.rst

Vrst" 5ani6 >4 < 1E 14 +> +1 4> Peste 4>

Num"r persoane ;EE 4+E +33 =;>, EE>

Grupa de vrst" cu cea mai mare pondere %n totalul popula&iei este cea cu vrste cuprinse %ntre 2160 ani. *ceasta reprezint" apro8imativ <>Q din totalul popula&iei, urmat" fiind de popula&ia cu vrsta cuprins" %ntre 7-15 ani, care a(unge la apro8imativ 1>Q.
!i"ura *: Structura pe v.rste a populaiei din comuna Gura Vitioarei, la 61.61.2616

5000 4000 3000 2000 1000 0 0( )ni !(15 )ni 1 (20 )ni 21( 0 )ni Peste 1 )ni Popu"atia pe grupe de varsta

*$a cum se poate o!serva %n ta!elul de mai (os, sporul natural la nivel comunei Gura Vitioarei din anii +>>4-+>>< a fost unul pozitiv, el continund s"-$i diminueze evolu&ia %n anii urm"tori $i astfel devenind unul negativ.
Tabelul 1(: Sporul natural 'n comuna Gura Vitioarei, 'n perioada 266172665 2661 Numarul nascutilor vii Numar persoane decedate ,E <E 2662 ,E <; +12 2663 4< <4 -9 2665 4< <4 -9

Spor natural +10 Sursa: Fia localitii comunei Gura Vitioarei

In anul +>>3 num"rul c"s"toriilor a fost de ;4, iar %n anul +>1> au avut loc 1E. Num"rul deceselor %n anul +>>3 a fost de 4=, iar %n +>1> a fost de +3.

2.2.

!ora de munc
1<

Pe raza comunei se afl" o serie de unit"&i economice cu profil de activitate diversificat ceea ce denot" preocuparea cet"&enilor pentru cre$terea permanent" a veniturilor, respectiv, %m!un"t"&irea condi&iilor de trai. Gama activit"&ilor este variat", de la activit"&i comerciale la e8trac&ia de gaz $i petrol, activit"&i de produc&ie $i servicii agricole, de transport sau de mic" industrie. Cepartizarea procentual" a popula&iei active pe ramuri economice se prezint" astfel/ sectorul primar 5agricultur", silvicultur",6 1E.=QL sectorul secundar 5industrie, construc&ii6 +=.4QL sectorul ter&iar 5comer&, transport, administra&ie, %nv"&"mnt, s"n"tate, sport, turism, alte prest"ri c"tre popula&ie6 4>Q.
!i"ura 1: Situaia numrului de an"a8ai din localitate, 'n decursul anilor 2661 7 2665
300 2&0 2'0 2!0 2 0 250 240 *umaru" de angajati din "oca"itate 200 200! 200' 200&

$ector primar $ector secundar sector tertiar

Tabelul 1(: Situaia salariailor cu loc de munc pe teritoriul comunei

1,

#nul 2661 9umr total salariai 'n localitate 9umr mediu salariai 'n a"ricultur, silvicultur i pescuit 9umr mediu salariai 'n industrie 9umr mediu salariai 'n comer 9umr mediu salariai 'n activiti bancare i de asi"urri 9umr mediu salariai 'n administraia public 9umr mediu salariai 'n 'nvm.nt 9umr mediu salariai 'n sntate i asisten social 9umr mediu salariai 'n ener"ie electric i termic, "a$e 9umr mediu salariai 'n construcii 9umr mediu salariai 'n transporturi i post 9umr omeri 'nre"istrai
Sursa: Fia localitiii Gura Vitioarei

#nul 2662 +4; = +E 1, <> E, 4 1= =, 1, -

#nul 2663 +<+ = 33 , 1 E, E> = 4 -

#nul 2665 +4= 1> == < E; E; + 4 E1 -

+3< 3 <1 1E EE 4; < =3 1, -

Sectorul primar )in suprafa&a teritoriului administrativ de ;;>4 de #ectare, ponderea cea mai mare este reprezentat" de terenurile agricole 513<E de #ectare, reprezentnd 4> Q din %ntreaga suprafa&"6. )e$i e8ist" acest poten&ial agricol evident, dezvoltarea activit"&iilor cu caracter agricol din cadrul comunei nu a avut o dinamic" foarte !un". *ctivitatea agricol" se desf"$oar" %n cea mai mare parte %n cadrul gospod"riilor individuale. )ac" raport"m suprafa&a agricol" la num"rul de gospod"rii rezult" o suprafa&" agricol" medie de 1 #aFgospod"rie. Caportat la media (udetului 51,;< #aFgospod"rie6 $i la media pe &ar" 5+,+, #aFgospod"rie6, media comunei Gura Vitioarei este semnificativ mai mare. *proape toat" popula&ia apt" de munc" $i nesalarizat" este implicat" %n activit"&i agricole %n cadrul propriilor gospod"rii.

13

Sectorul secundar :ectorul secundar, al"turi de cel ter&iar reprezint" SpiloniiS de !az" ai economiei comunei Gura Vitioarei, cu un mai mare procenta( fiind sectorul ter&iar. Ca urmare a faptului c" %n comun" nu e8ist" oportunit"&i de anga(are, cea mai mare parte a popula&iei active face naveta spre zonele %nvecintate 5V"lenii de .unte, Ploie$ti etc.6 unde e8ist" posi!ilit"&i de anga(are importante $i !ine pl"tite. )in datele puse la dispozi&ie de )irec&ia 1ude&ean" de :tatistic", %n localitate e8ist" o popula&ie anga(at" %n industrie de circa 1.4 Q 5industrie6 din popula&ia total". )e asemenea, e8ist" un procent de >., Q din popula&ia total" %n %nv"&"mnt. :tructura popula&iei pe sectoarele importante ale industriei %n anul +>>, se prezint" astfel / %n industria e8tractiv" - E> de persoane %n industria prelucratoare - =, de persoane

Cele mai importante sectoare ale industriei comunei Gura Vitioarei sunt/ industria e8tractiv", $i industria prelucr"toare.
!i"ura 2: Situaia sectoarelor de industrie din comun

+ndustria ,-tractiva +ndustria Pre"ucratoare +nvatamant )"te

Sectorul teriar +serviciile, :ectorul ter&iar (oac" un rol important %n economia comunei Gura Vitioarei, ca de altfel %n %ntreaga economie a Comniei. )in datele statistice furnizate la nivel de comun", e8ist" un procent de 4>Q din popula&ia activ" anga(at" %n sectorul ter&iar 5comer&, transport, administra&ie, %nv"&"mnt, s"n"tate, sport, turism, alte prest"ri c"tre popula&ie6. )in punctul de vedere al serviciilor turistice nu e8ist" %n comun" nici un punct de interes turistic. *ctivitatea comercial" se desf"$oar" prin mici afaceri de familie precum $i printr-un magazin al coopera&iei. In comun" nu este prezent" nici o !anc" sau filial" C7C.

+>

2.3.

:nvm.nt

7duca&ia este asigurat" prin = $coli, E gr"dini&e $i un num"r de 4, de cadre didactice. Mn num"r de +>E elevi sunt %nscri$i la %nv"&"mntul primar, un num"r de ++, elevi sunt %nscri$i la %nv"&"mntul gimnazial, iar un num"r de 13+ copii sunt %nscri$i la Inv"&"mntul pre$colar cu program normal. In cele E sate din comuna Gura Vitioarei, func&ioneaz" urm"toarele institu&ii de %nv"&"mnt/ :atul Mnit"&i $colare Num"r elevi :tare cl"dire Gura Vitioarei Gradini&a 4> 2oarte !un" Dcoal" cu clasele I-VIII 1<> 2oarte !un" 0ug#ea de 1os Gradini&a +E 0un" Dcoal" cu clasele I-VIII 1>> 0un" Poiana Cop"ceni Gradini&a +> 0un" Dcoal" cu clasele I-VIII 3> 0un" 2"getu Gradini&a ++ 0un" Dcoal" cu clasele I-IV +E 0un" 2undeni Gradini&a +4 2oarte !un"
Tabelul 1): Situaia 'nvm.ntului din comuna Gura Vitioarei

Inv"&"mnt Mnit"&i de %nv"&"mnt total Gr"dini&e de copii Dcoli din %nv"&"mntul primar $i gimnazial Copii %nscri$i %n gr"dini&e 7levi %nscri$i total 7levi %nscri$i %n %nv"&"mnt primar $i gimnazial 7levi %nscri$i %n %nv"&"mnt primar 7levi %nscri$i %n %nv"&"mnt gimnazial Personal didactic total Personal didactic %n %nv"&"mnt pre$colar Personal didactic %n %nv"&"mnt primar $i gimnazial Personal didactic %n %nv"&"mnt primar Personal didactic %n %nv"&"mnt gimnazial Personal didactic %n %nv"&"mnt liceal :"li de clas" $i ca!inete $colare Ba!oratoare $colare *teliere $colare :"li de gimnastic" total 9erenuri de sport total PC-uri total
Sursa: Fia localitii Gura Vitioarei

+>>4 = = 1=1 =<E =<E +;, +;< =E 4 ;3 1= +E ++ E 1 -

+>>< 1 1 14< =E= =E= +>3 +=E ;3 < ;+ 1; 13 1, ; 1 1 +4

+>>, 1 1 1<3 ==3 ==3 +>= +=E ;, < ;1 1; 1, +; ; 1 = =;

+>>3 = 1 13; =;; =;; +>E ++, ;3 , ;1 1+ 13 , 1 + 1,

In perioada +>>4-+>>3, la toate $colile $i gr"dini&ele din comun" s-au efectuat lucr"ri de rea!ilitare, repara&ii $i igienizare, precum $i dotarea cu utilit"&i, %n vederea asigur"rii condi&iillor necesare penrtu desf"$urarea %n condi&ii optime a actului de %nv"&"mnt.

+1

2.5.

Sntate

In comun" func&ioneaz" = dispensare umane care deservesc cele E sate, cu + medici de medicin" general", un stomatolog $i = asistente. )in lipsa fondurilor, %n ultimii doi ani nu s-au mai realizat lucr"ri de rea!ilitare a acestor ca!inete medicale. In luna iulie +>1>, s-au demarat lucr"rile la o!iectivul de investi&ii Construire dispensar uman %n sat Gura Vitioarei' $i s-a avut %n vedere furnizarea c"tre cet"&eni a unor servicii medicale de calitate, %n spa&ii dotate corespunz"tor $i cu toate utilit"&ile necesare.
Tabelul 1*: Situaia sistemului de sntate

.edici sector pu!lic persoane .edici de familie sector pu!lic persoane .edici - sector privat - persoane .edici de familie sector privat persoane :tomatologi sector pu!lic persoane :tomatologi sector privat persoane 2armaci$ti sector pu!lic persoane 2armaci$ti sector privat persoane Personal mediu sanitar sector pu!lic persoane Personal mediu sanitar sector privat persoane Ca!inete medicale individuale 5 de familie 6 sector pu!lic Puncte farmaceutice sector pu!lic Ca!inete stomatologice 5 individuale 6 sector pu!lic Ca!inete medicale de specialitate sector privat Ca!inete stomatologice sector privat 2armacii sector privat Puncte farmaceutice sector privat Ca!inete medicale de familie sector privat Ca!inete medicale de medicin" general" sector privat Ba!oratoare medicale sector pu!lic Ba!oratoare de te#nic" dentar" sector pu!lic

2661 + + 1 ; 1 + 1 -

2662 + + 1 + 1 -

2663 + + 1 + + 1 -

2665 + + 1 1 = + + 1 1 -

++

2.16. Culte, cultur i art


Ceferitor la cultur", comuna dispune de o !i!liotec" care are %n dotare 4+>> volume aflate %n administrarea viceprimarului comunei, pn" la organizarea concursului pentru ocuparea postului de director c"min. Bucr"ri de rea!ilitare interioare $i e8terioare s-au e8ecutat la c"minul cultural din satul 2undeni %n lunile mai-iunie +>1>, iar rea!ilitarea $i modernizarea c"minelor culturale din satele Gura Vitioarei $i 0ug#ea de 1os va demara %n toamna acestui an, documenta&ia tenic" pentru derularea procedurii find finalizat". In anul +>>3 am demarat %n cadrul ."surii ;.+.+ Programul Na&ional de )ezvoltare Cural", un proiect integrat cu patru componente, din care/ o component" cultural" ce are %n vedere o!iectivul- )otare c"min cultural %n sat Gura Vitioarei', precum $i o component" social" privind Infin&are centru de %ngri(ire copii after-sc#ool %n sat Gura Vitioarei'. Proiectul cu finan&are european" neram!ursa!il" se afl" %n faza de evaluare. Cel mai vec#i monument din comun" %l constituie ruinele !isericii :fntul Nicolae' din cimitirul satului 2undeni, ctitorit" prin anul 1<<1 pare-se pe temeliile altei !iserici mai vec#i, de c"tre protopopul Vaslan %n vremea cnd intraser" muscalii %n Tara Comneasc" 5r"z!oil ruso-turc din 1<4,-1<<=6. B"ca$ul fusese construit din piatr" !rut" $i c"r"mid". Mn alt monument este Ganu Co$u. In cimitirul din Gura Vitioarei se afl" un monument %n cinstea eroilor din cele dou" r"z!oaie mondiale. Popasul Ganu Co$u' este o construc&ie specific romneasc" construit" %n satul :caio$i, pe malul drept al 9elea(enului, %ncon(urat" cu ziduri de piatr", avnd %n fa&a o fntn" cu foi$or unde apa era adus" pe olane de ceramic". Ganul ar fi fost construit prin anul 141>. 7ste men&ionat %n anul 1,1E prin actul de vnzare la mezat a mo$iei :caio$i 5Ucrciuma cu !"c"nie la zid la drumul cel mare al 0ra$ovului'6.

!oto"ra%ia 1: Ruinele ec!ii ale monumentului "#anu Rou$%in sat F&etu' comuna Gura Vitioarei.

+;

Numele #anului vine de la zugr"veala e8terioar" de un ro$u pompeian. )e form" dreptung#ilar", cu cerdac %n fa&", pavat cu c"r"mid" $i stlpi de lemn care sus&in acoperirea %n patru ape, din $indril". Construc&ia avea %nf"&i$area unei case &"r"ne$ti de propor&ii mari. .onumentul a fost restaurat %n anii 1343-13<> $i din nou dup" seismele din 13<<, 13,1. In perioada 13<1-13,> a func&ionat ca muzeu al transporturilor, cu referiri %ndeose!i la Valea 9ele(enului %n care scop erau e8puse/ #arta sta&iilor de po$t" din 1,4>, o mantie $i costume originale de surugiu, primele scrisori romne$ti, un al!um de la 1,E> cu $tampilele statelor e8istente %n 7uropa la acea vreme, vesel" din aram", diverse cntare Uocaua lui Cuza' metrul etalon din 1,4<, enelte de m"sur" , monezi, o calea$c" $i multe alte astfel de o!iecte. * fost desfiin&at din dispozi&ia a!uziv" a lui Ion 9raian Dtef"nescu, secretar cu propaganda Comitetului 1ude&ean al PCC. )in 13,1 reintr" %n circuitul turistic al coopera&iei. )in p"cate monumentul a fost mistuit de un incendiu. *r mai fi de amintit urmele cet"&ii dacice din punctul UBa Cet"&uie'. 0iserica ce are ca #ramS :fintii *r#ang#eli .i#ail si GavrilS din localitatea Gura Vitioarei apar&ine *r#iepiscopiei 0ucure$tilor. *re o vec#ime de dinaintea anului 1,>>, de cnd dateaz" !iserica vec#e 5%n locul c"ruia se afl" cimitirul6,d"rmat" de un cutremur pe la 1,>; $i rezidit" pe locul actual, dnd %n )rumul National )N1*. Ca element de particularitate %n l"ca$ul de cult - fresca zodiacal". In categoria l"ca$e de cult se mai poate aminti si de !isericile ':finii *r#ang#eli .i#ail $i Gavril', din satul 0ug#ea de 1os care se afl" %ntr-o stare !un", !iserica :fntul )umitru' din satul 2"getu, aceasta fiind construit" %n anul 13=> $i !iserica :fin&ii Nicolae $i Parasc#iva', din satul 2undeni. .onumentul In memoria neamului romnesc' este construit din !eton, marmur" $i !ronz $i are dimensiunile/ %n"l&imea cca = m, lungimea $i l"&imea apro8imativ 1m. A!eliscul are %n termina&ie un vultur din !ronz cu aripile desc#ise. Placa din marmur", montat" pe o!elisc, are inscrip&ionat urm"torul te8t/ .onumentul este ridicat %n anul +>>+ la ini&iativa ).Col. C-9in Cadu, Pr. )u&" .arian. :ponsor principal 0anca Comercial" Comn".'

!oto"ra%ia 2: (onument ". )n memoria neamului rom*nesc$ 1+,1-1+,5

2.11. #"ricultur
+=

Condi&iile geografice $i climaterice deose!it de favora!ile ale zonei au determinat locuitorii s" practice o serie de activit"&i predominant agricole cum ar fi/ cultivarea plantelor $i cre$terea animalelor. )in suprafa&a teritoriului administrativ de ;;>4 de #ectare, ponderea cea mai mare este reprezentat" de terenurile agricole 513<E de #ectare, reprezentnd 4> Q din %ntreaga suprafa&"6. )e$i e8ist" acest poten&ial agricol evident, dezvoltarea activit"&ilor cu caracter agricol din cadrul comunei nu a avut o dinamic" foarte !un". *ctivitatea agricol" se desf"$oar" %n cea mai mare parte %n cadrul gospod"riilor individuale. )ac" raport"m suprafa&a agricol" la num"rul de gospod"rii rezult" o suprafa&" agricol" medie de 1 #aFgospod"rie. Caportat la media (ude&ului 51,;< #aFgospod"rie6 $i la media pe &ar" 5+,+, #aFgospod"rie6, media comunei Gura Vitioarei este semnificativ mai mare. Ba nivelul comunei se %nregistreaz" un num"r de ;4> !ovine, ,>> ovine, 4>> caprine, ,<+ porcine$i 1+ ca!aline. 78ist" date drespre registrele agricole pentru perioada +>>< +>>3 $i se actualizeaz" pe perioada +>1>-+>1= conform GG nr. 14;+F+>>3, cu un num"r de +E;3 pozi&ii de rol, cu o suprafa&" total" de ;;>4 #a, din care/ - ara!il V <+E #a - p"$une V <+> #a - fne&e V ;<; #a - livezi V 14; #a - p"duri V 3E= #a -alte suprafe&e V ;<1 #a :-au eli!erat %n august +>>3 un nr. )e +1E adeverin&e rol agricol, iar %n anul +>1>, pn" %n luna august 11+L 1, certificate de produc"tor %n anul +>>3 $i 1< certificate %n +>1>. In anul +>1>, s-au eli!erat 1E titluri de proprietate par&iale, conform legilor propriet"&ii. :-au %nregistrat E4 contracte vnzare-cump"rare terenuri. :-au eli!erat un nr. )e +,= certificate fiscale %n anul +>>3 $i un nr. )e ++< certificate fiscale pn" %n luna august +>1>.

2.12. ;conomie
+E

Principalii agen&i economici de pe raza comunei Gura Vitioarei/ 1. #C</4/# C=< SR4 F CMI/ ,>><>;3 F C.*./ 11=,+<; Bei *dres"/ sat 2"get, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. +. #>/SV/ C=9 SR4F CMI/ 1<+=3+4> F C.*./ 11;,<+> Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei +33, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ =1+ Bucr"ri de construc&ii a cl"dirilor reziden&iale $i nereziden&iale. ;. #R?# C=< SR4F CMI/ 143=;=E> F C.*./ 1E;,=1E Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei ;,E, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse nealimentare. =. ?0@>0G#904 SR4F CMI/ +<>;3=E F C.*./ =,;,4 Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei ;1+, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. E. C#S;;R C=9 SR4F CMI/ 14;>,+1> F C.*./ 11=,<3> Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei ;4,, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ 2a!ricarea pinii, fa!ricarea pr"(iturilor $i a produselor proaspete de patiserie. 4. C=99</A C=< #9B SR4F CMI/ 1,11<=11 F C.*./ +,=,+4 Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei +33, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ 9ransporturi rutiere de m"rfuri. <. >#9;@04 C=< S;RV SR4F CMI/ ,3343,= F C.*./ ,,=,=;4 Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. ,. !4;C/ CR;>/T SR4F CMI/ +;4=>=;+ F C.*./ =4+ Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei +=, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ *ctivit"&i au8iliare intermedierilor financiare, e8clusiv activit"&i de asigurari $i fonduri de pensii. 3. G;9;R#4 /< ;C SR4F CMI/ E=<;144 F C.*./ 1;<,E++ Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei E;E, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 1>. /904/9 C=< SR4F CMI/ 1=;=E1>< F C.*./ +<>,>E, Bei *dres"/ sat 0ug#ea de 1os, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 11. /=9/CTR#9S SR4F CMI/ 1<+,3E+= F C.*./ +,;,,;; Bei *dres"/ sat 2"getu =4, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ 9ransporturi rutiere de m"rfuri. 1+. 4=R/9 5( SR4F CMI/ E14E+EE F C.*./ 14<,=1+ Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei ;>1, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 1;. <#RV#4T/9 SR4F CMI/ 144313;> F C.*./ =+,,<4, Bei +4

*dres"/ sat Gura Vitioarei =1>, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 1=. R#A=V;#9# 5( SR4F CMI/ ;13E414 F C.*./ +,1,+,3=3 Bei *dres"/ sat 0ug#ea de 1os ;4>, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ :ilvicultura $i alte activit"&i forestiere. 1E. R;<;TV#4 SR4F CMI/ 4;E>,4+ F C.*./ 1,;1E,>1+ Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei EE4, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ 2a!ricarea de $uru!uri, !uloane $i alte articole filetate, fa!ricarea de nituri $i $ai!e. 14. R#</?= C=< SR4F CMI/ 1>1;=,;+ F C.*./ 1,>,41E Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 1<. R#<S;S C=< SR4F CMI/ 4+,,+,> F C.*./ +1>,++= Bei *dres"/ sat Gura Vitioarei, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ Comer& cu am"nuntul %n magazine nespecializate, cu vnzare predominant" de produse alimentare, !"uturi $i tutun. 1,. T=<TR#9S T=<# S9CF CMI/ 43E341> F C.*./ +31,3<3 Bei *dres"/ sat 2"getu 3, comuna Gura Vitioarei, (ude& Pra#ova Cod C*7N/ 9ransporturi rutiere de m"rfuri.

2.1(. #dministraia local


+<

!oto"ra%ia *: Sediul Consiliului local din comuna Gura Vitioarei

Conducerea Prim"riei comunei Gura Vitioarei, este format" din/ - Tiri%on G&eor"&e, PrimarL - Petcu *urelian, viceprimarL - Constantin Nicoleta Corina, secretar. *paratul de specialitate al primarului cuprinde ;< de posturi, din care +> de posturi sunt ocupate, $i este structurat astfel/ - compartimentul Poli&ie Bocal" 54 func&ii pu!lice6L - auditorL - consilier 1uridicL - compartimentul *sisten&" social", autoritate tutelar" $i stare civil" 5+ func&ii pu!lice6L - compartimentul Mr!anism, amena(are teritoriu $i disciplin" %n construc&ii 5 + func&ii pu!lice6L - 0irou 2inanciar-conta!il 5< func&ii pu!lice6L - compartiment Cadastru $i agricultur" 5+ func&ii pu!lice6L - compartimentul Investi&ii $i ac#izi&ii pu!lice 5o func&ie pu!lic"6L - compartimentul :ec&ie Bocal" 5 o func&ie pu!lic" $i un post contractual6L - compartimentul *dministra&ie-deservire 53 posturi contractuale6L - director C"min. Consiliul Bocal Gura Vitioarei este format din 1E consilieri locali, din care/ - 4 consilieri locali PNBL +,

local.

; consilieri locali P:)L = consilieri locali P)-BL 1 consilier local PNGL 1 consilier local PC..

.area pro!lem" a primarului $i a *dministra&iei Pu!lice locale a fost $i va fi !ugetul Primarul, prin implicarea sa direct" $i printr-o !un" cola!orare cu Consiliul 1ude&ean Pra#ova $i cu )irec&ia General" a 2inan&elor Pu!lice Pra#ova, a %ncercat s" g"seasc" toate sursele financiare posi!ile pentru atingerea o!iectivelor de dezvoltare propuse. A!iectivele realizate sunt de importan&" ma(or" pentru ceta de dezvoltare propuse. A!iectivele realizate sunt de importan&" ma(or" pentru cet"&enii comunei dar, f"r" %ndoial", vor ap"rea cerin&e imediate. Important este c" primarul acestei comune a realizat aceste lucruri cu munca asidua $i cu responsa!ilitate, cu spri(inul Consiliului Bocal Gura Vitioarei $i al anga(a&ilor prim"riei. Potrivit legii, prim"ria comunei Gura Vitioarei %ndepline$te urm"toarele categorii principale de atri!u&ii/ atri!u&ii privind organizarea $i func&ionarea aparatului de specialitate al consiliului local, institu&iilor $i serviciilor pu!lice de interes local $i societ"&ilor comerciale $i regiilor autonome de interes comunalL atri!u&ii privind dezvoltarea economico-social" a comuneiL atri!u&ii privind gestionarea patrimoniului comuneiL atri!u&ii privind gestionarea serviciilor pu!lice din su!ordineL atri!u&ii privind cooperarea inter-institu&ional"L alte atri!u&ii prev"zute de lege.

9oate informa&iile de interes pu!lic utile pentru cet"&enii comunei sunt prezentate $i actualizate la avizierul din #olul prim"riei. )e asemenea, pe site-ul prim"riei sunt aduse la cuno$tin&a celor interesa&i diferite informa&ii de interes pu!lic/ #ot"rri ale Consiliului local, declara&ii de avere, organigrama, programul de func&ionare al serviciilor pu!lice, datele de contact ale institu&iei $i ale reprezentantului legal. Prim"ria dispune de un sistem informatizat $i de re&ea de calculatoare. 78ist" !aze de date la nivelul institu&iei, %ndeose!i la nivelul serviciului economic al prim"riei. In perioada +>>= - +>>< autorit"&ile locale au dovedit c" au capacitatea de a atrage resurse $i de a implementa cu succes o serie de proiecte de investi&ii. Practic, %n perioada precizat" au fost derulate sau se afl" %n curs de rerulare urm"toarele investi&ii %n infrastructura local".

=rdine public i protecie civil +3

Pe raza comunei Gura Vitioarei ordinea $i lini$tea pu!lic" sunt asigurate de agen&ii Poli&iei Bocale. Poli&ia local" s-a %nfiin&at prin reorganizarea Poli&iei Comunitare, fiind organizat" pe trei structuri/ a6 structura de ordine $i lini$te pu!lic" $i paz" a !unurilor 5+ func&ii pu!lice6L !6 structura de protec&ie a mediului 5+ func&ii pu!lice6L c6 structura de circula&ia pe drumurile pu!lice 5+ func&ii pu!lice6. *tri!u&iile agen&ilor Poli&iei Bocale sunt diversificate, pornind de la asigurarea serviciilor specifice %n zonele sta!ilite prin planul de paz" $i ordine pu!lic", paza o!iectivelor $i a !unurilor de inters pu!lic pu!lic $i privat sta!ilite de consiliul local, pn" la ac&iuni de spri(inire a Poli&iei Comne %n activit"&ile de depistare a persoanelor care se sustrag urm"ririi sau e8ecut"rii pedepselor, precum $i %n activit"&ile de depistare a persoanelor disp"rute. )in perspectiva fenomenului infrac&ional $i contraven&ional se poate aprecia c" la nivelul comunei acesta este sta&ionar. Principalele manifest"ri ale fenomenului s-au %nregistrat %n domeniile silvic $i al violen&ei familiale.

2.1).

arteneriate cu soicietatea civil, colaborri

Ceferitor la acest aspect putem men&iona o !un" cola!orare pe viitor, !ine%n&eles, a Consiliului Bocal Gura Vitioarei cu *socia&ia pentru )ezvoltare 7uropean" $i Ceconstruc&ie, mai pe scurt, *)7C. ADER sustine educatia non-formala W Arganiza&ie cu caracter educa&ional, *socia&ia pentru )ezvoltare 7uropean" $i Ceconstruc&ie are ca principal scop organizarea ac&iunilor de promovare, sus&inere, mediatizare $i participare %n domenii precum cel educa&ional, cultural, dezvoltarea ofertei de servicii pentru tineret $i nu %n ultimul rnd formarea tinerilor %n spiritul valorilor Mniunii 7uropene prin promovarea cet"&eniei active. In spiritul acestor principii $i valori ce reprezint" pilonii organiza&iei, ADER a ini&iat, %n cola!orare cu Reeaua -aional a Formatorilor .ro&ramului /i0, modulul de formare U Scriere %e .roiecte /ineret 1n 0ciune$. )esf"$urat %n perioada 14- 1, iulie +>1> %n municipiul Ploie$ti, modulul se adreseaz" mem!rilor ANG-urilor, reprezentan&ilor institu&iilor pu!lice implicate %n lucrul cu tinerii, voluntarilor, dar $i tinerilor care doresc sa investeasc" %n propriul viitor. A!iectivul acestei activit"&i este de a-i %nv"&a pe tineri sa utilizeze cadrul non-formal $i informal al programului 9ineret %n *c&iune pentru ini&ierea de activit"&i %n spiritul valorilor europene, $i totodat" de a scrie proiecte eligi!ile %n conte8tul acestui program. Printre priorit"&ile permanente ale programului se num"r" promovarea cet"&eniei europene, participarea activ" a tinerilor, diversitatea cultural", includerea tinerilor cu $anse reduse, iar ca priorit"&i pentru anul +>1> se num"r" com!aterea s"r"ciei $i e8cluderii sociale, diminuarea $oma(ului %n rndul tinerilor $i promovarea particip"rii active %n societate a tinerilor $omeri, precum $i con$tientizarea $i mo!ilizarea tinerilor cu privire la provoc"rile glo!ale. Prin ini&ierea acestei ac&iuni, ADER %$i propune s" sus&in" educa&ia non-formal" $i s" investeasc" %n viitorul tinerilorW ;>

2.1*. #nali$a SD=T

Arice comun" tre!uie s" asimileze $i s" promoveze o viziune strategic" %n ceea ce prive$te dezvoltarea sa %n viitor. Bipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativ" #aotic", %n cadrul c"reia se pot rata oportunit"&i $i se consum" ira&ional resurse pre&ioase. 78perien&a interna&ional" a ar"tat c" proiectele $i programele opera&ionale func&ioneaz" cel mai !ine atunci cnd fac parte dintr-un cadru coerent $i cnd e8ist" o coordonare la nivel strategic. Procesul de planificare strategic" 5PP:6 a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunit"&ii pe o perioad" de E-< ani. 7tapele metodologice principale ale PP: au fost urm"toarele/ realizarea unei analize preliminare, sta!ilirea viziunii asupra dezvolt"rii strategice a comunit"&ii, analiza sectorial" a domeniilor strategice principale $i articularea documentului strategic. Principiile care au stat la !aza PP: au fost asigurarea validit"&ii $tiin&ifice, implicarea comunit"&ii, transparen&a, o!iectivitatea, coeren&a $i continuitatea demersului. Pentru a da roade, %ns", planificarea strategic" tre!uie %nso&it" de promovarea, la nivelul administra&iei pu!lice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capa!il s" identifice $i s" speculeze oportunit"&ile ap"rute %n !eneficiul comunit"&ii. #nali$a SD=T este o metodologie de analiz" a unui proiect. Numele este descriptiv/ Strengt#s 5puncte tari6, Dea-nesses 5puncte sla!e6, =pportunities 5oportunit"&i6, T#reats 5riscuri6. Pentru a avea certitudine c" politicile $i programele e8istente corespund necesit"&ilor de dezvoltare a comunei Gura Vitioarei, %n cadrul limit"rilor impunse de resursele locale disponi!ile $i pentru accesarea fondurilor prin care Mniunea 7uropean" sus&ine politica de dezvoltare regional" s-a impus ela!orarea strategiei de dezvoltare local" pentru perioada +>><-+>1;. Punctele forte $i cele sla!e sunt legate de comun" $i de strategiile acesteia, $i de modul cum se compar" cu concuren&a. Aportunit"&ile $i amenin&"rile vin dinspre mediul de pia&" $i din direc&ia concuren&eiL de regul" sunt factori asupra c"rora zona %n general nu are nici un control. *naliza :RA9 ia %n considerare organizarea a$ez"rii, performan&ele acesteia, produsele c#eie $i pie&ele strategice. *naliza :RA9 permite concentrarea aten&iei asupra zonelor c#eie $i realizarea de prezum&ii 5presupuneri6 %n zonele asupra c"rora e8ist" cuno$tin&e mai pu&in detaliate. In urma acestei analize se poate decide dac" zona %$i poate %ndeplini planul, $i %n ce condi&ii. Mnele Soportunit"&iS $i Samenin&"riS vor ap"rea din Spunctele tariS $i Spunctele sla!eS ale comunei. *menin&"rile pot fi concrete sau poten&iale.

;1

Intre!"ri c#eie care %ndrum" analiza strategic"/

C7 PM97. 2*C7X 5Punctele forte $i punctele sla!e6

C7 *. PM97* 2*C7 5Aportunit"&i $i amenin&"ri6

:9C*97GI7
C7 VC7. :Y 2*C7.X 5Valorile comunei $i locuitorilor ei6 Cafinare ulterioar" C7 C7:MC:7 DI PA97NTI*B VC7. :Y )7HVAB9Y.X C7 APAC9MNI9YTI PM97. 2CMC9I2IC*X
C7 :7 *D97*P9Y C7IB*BTI :Y 2*C7.X 5)orin&ele locuitorilor comunei6

:9C*97GI7
C7 9C70MI7 :Y N7 PC7ACMP7X
CM. PM97. I.PBINI *D97P9YCIB7

BACM9ACIBAC CA.MN7IX

In urma analizei :RA9 s-au identificat trei principii prioritare care ar tre!ui s" stea la !aza ela!or"rii strategiei %n vederea dezvolt"rii dura!ile, $i anume/

C=<09# G0R# V/T/=#R;/

1.)ezvoltare economic"

2. )ezvoltare infrastructur"

(.Cre$terea atractivit"&ii

Creare locuri de munc"

Competitivitate

Cultural

Programe de formare profesional"

Confort social

*grement

1. Viata economic" a comunei Gura Vitioarei, tre!uie revigorat" $i dezvoltat" %n toate domeniile sale/ agricultur", zoote#nie, industrie, comer& $i silvicultur". Consilul Bocal va tre!ui s" investeasc" pentru revitalizarea vie&ii economice a comunei, tre!uie s" fie prioritatea num"rul unu, deoarece produce cele mai mari efecte !enefice. ;+

+. Infrastructura necesit" %m!un"t"&iri continuu, de aceea investi&iile tre!uie f"cute dup" anumite criterii economice astfel %nct s" produc" !eneficii/ - siguran&a $i securitatea locuitorilor comunei %mpotriva calamit"&ilorL - raportul valoarea investi&ieiFefecte economico - financiare produseL - raportul valoare investi&ieiFnum"rul !eneficiarilor. ;. Cone8 factorului economic un alt punct important pentru cre$terea atractivit"&ii comunei %l constituie facilit"&ile culturale $i de agrement pe care le ofer" sau pe care ar putea s" le ofere comuna Gura Vitioarei, astfel %nct confortul social al locuitorilor s" fie %m!un"t"&it. Complementar acest lucru va cre$te $i atractivitatea turistic" a comunei.

;;

2.1*.1 #"ricultur, silvicultur i de$voltare rural uncte tari e8isten&a condi&iilor $i tradi&iei pentru dezvoltarea activit" $i tradi&iei pentru dezvoltarea activit"&ilor agrozoote#niceL e8isten&a terenului ara!il, a p"$unilor, p"durilor $i livezilorL e8isten&a condi&iilor dezvolt"rii pomiculturiiL popula&ia comunei de&ine efective de animaleL e8isten&a for&ei de munc"L utilizarea redus" a pesticidelor $i %ngr"$"mintelorL =portuniti Infiin&area de puncte de prelucrare a materiilor materiilor prime din zoote#nieL Infiin&area de comple8e zgrozoote#nice pentru cre$terea animalelorL 78isten&a cadrului legislativ pentru %nfiin&area $i dezvoltarea e8ploat"rilor agricole $i puncte de colectareL 78isten&a Planului Na&ional :trategic pentru )ezvoltare Cural"L *pro!area Programului Na&ional Cadru de Cestructurare $i .odernizare a unor unit"&i de profil zoote#nic $i din idustria alimentar"L :pri(inul oferit de Aficiul 1ude&ean pentru Consultan&" *gricol" din (ude&ul Pra#ova cu privire la accesarea fondurilor europeneL 78isten&a cadrului legislativ pentru %nfiin&area $i dezvoltarea e8ploat"rilor agricole. Restricii Concuren&a importului de produse agroalimentare de pe pia&a M7L Cadrul legislativ insta!ilL Bipsa unui calcul legal pentru prote(area produc&iei agricole interneL :la!a informare a agricultorilor cu privire la normele europeneL

uncte slabe )otarea te#nic" sla!" a tutror sectoarelor din zoote#nie $i agricultur"L Bipsa resurselor materiale care s" faciliteze anga(area speciali$tilor %n agricultur" %n domeniul rural %n stadiul actual 5sla!a eficien&" economic" a e8ploat"rilor agricole nu permite anga(area %n totalitate a speciali$tilor e8isten&i6L Promovarea insuficient" a zonei rurale $i a produselor specificeL )iversificarea sla!" a activit"&ilor economice %n ;=

zona rural"L Promovarea insuficient" a zonei rurale $i a produselor specificeL )iversificare sla!" a activit"&ilor economice %n zona rural"L Bipsa ec#ipamentelor de iriga&iiL )eficitul fondurilor financiare pentru modernizarea $i popularea infrastructurii zoote#niceL *ccesul redus la informa&ii $i servicii de consultan&" datorit" num"rului mic de posturi alocate pentru aceste tipuri de serviciiL Insuficien&a activit"&ilor $i serviciilor generatoare de venituri specifice zonei ruraleL

Cuno$tin&e insuficiente legate de ela!orarea $i administrarea proiectelor finan&ate din 2ondurile :tructurale 27*)C.

;E

2.1*.2. /n%rastructur

uncte tari comuna Gura Vitioarei se afl" %n zona metropolitan" a municipiului Ploie$ti, avnd $ansa de a !eneficia destul de timpuriu de condi&ii moderne de via&"L apropierea de )N1L acces la calea ferat" Ploie$ti- ."neciu, prin gara de la 2undeniL e8ist" o ramp" ecologic" %n apropiere 5V"lenii de .unte6 care s" deserveasc" comuna. drumurile importante )N 1*, )1 1>+ $i colectoarele ma(ore sunt asfaltate $i pe ele se desf"$oar" transportul %n comun $i localL sistem de alimentare cu ap" centralizatL sistem de alimentare cu energie electric"L sistem centralizat de alimentare cu gaze naturaleL e8ist" servicii de telefonie fi8" $i internetL re&ea de televiziune prin ca!luL

=portuniti .odernizare drumuri comunaleL Cre$terea suportului financiar acordat de Mniunea 7uropean" prin 2onduri :tructurale pentru finan&area proiectelor de infrastructur" $i mediuL :urse de finan&are (ude&eneL Vecin"tatea geografic" a ora$ului Ploie$tiL

uncte slabe )otarea necorespunz"toare cu ec#ipamenteL Bipsa unei educa&ii %n ceea ce prive$te protec&ia mediului %nco(ur"tor, recuperarea $i refolosirea am!ala(elorL Colectarea neselec&ionat" a de$eurilor, %n vederea recicl"rii, refolosirii, recuper"rii sau valorific"rii lorL Interesul sc"zut al agen&ilor economici %n protec&ia mediului %ncon(ur"torL

Restricii Ciscuri naturale 5pericol de inunda&ii, pericol de incendiiFe8plozii datorit" e8isten&ei unui amplu sistem de conducte de petrol $i gaze6L Bipsa informa&iilor legate de normele europene de mediu %n rndul micilor %ntreprinz"toriL )eficien&e legislativeL 0uget local limitatL

;4

2.1*.(. >otri edilitare uncte tari 78isten&a dot"rilor edilitare 5 = $coli, E gr"dini&e, o farmacie, = dispensare umane, un ca!inet stomatologic etc.6L Indicatorii edilitari 5nr.persoaneFlocuin&", suprafa&a medieFlocuin&", suprafa&a medieFpersoane6 se situeaz" peste media (ude&uluiL .a(oritatea locuin&elor sunt construite din materiale dura!ileL Cadru natural propice cre"rii unor zone de agrementL =portuniti Crearea cadrului de dezvoltare a parteneriatului pu!lic privatL *mena("ri piscicoleL *tragerea de fonduri comunitareL :pri(in din partea autorit"&ilor (ude&ene 5Consiliul 1ude&ean, )irec&ia de :"n"tate Pu!lic", )irec&ia pentru Cultur", Inspectoratul Dcolar etc.6L *pro!area construire dispensar uman %n sat Gura VitioareiL

uncte slabe +>Q dintre locuin&e sunt construite din materiale nedura!ileL )otarea necorespunz"toare cu ec#ipamenteL :tarea de degradare C"minului Cultural din satul 0ugea de 1osL

Restricii 0uget local limitatL Bipsa resurselor financiare pentru finantarea $i co-finantarea proiectelor finantate prin 2onduri :tructuraleL .entalitatea de indiferen&" fa&" de protec&ia mediuluiL

;<

2.1*.). ;conomie i turism uncte tari 9radi&iile din zon", .onumentul istoric Ganul Co$u din satul Gura VitioareiL Poten&ial e8istent pentru o!&inerea de produse ecologiceL Poten&ial %n privin&a dezvolt"rii turismuluiL Comuna este traversat" de rul 9elea(enL *$ezare geografic" propice dezvolt"rii turisticeL =portuniti Programe de finan&are pentru dezvoltare local"L Valorificarea superioar" a produselor agro-alimentareL Poten&ial agro-turisticL

uncte slabe Bipsa unor utilit"&i canalizareL Bipsa informa&ieiL 2or&a de munc" necalificat"L Venituri mici ale popula&ieiL Cesurse financiare limitate %n !ugetul localL Ine8isten&a unor forme de promovare a comunei pentru cre$terea num"rului de turi$ti pe teritoriul acesteia.

Restricii Cestructurarea unor activit"&iL Bipsa resurselor financiare pentru finan&areL Insta!ilitate legislativ"L Cre$terea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pie&ei muncii, economiei locale $i asisten&ei sociale %n perspectiv".

;,

2.1*.*. #dministraie ublic uncte tari Im!un"t"&irea comunic"rii cu cet"&eniiL *cces mai !un la informare, Personal calificat la nivel de prim"rieL 9ransparen&a func&ion"rii sistemului institu&ional pentru fiecare anga(atL =portuniti .ediatizare prin pagina Ze!L *rmonizarea capacit"&ii institu&ionale $i a structurilor de implementare pentru preluarea legisla&iei comunitareL

uncte slabe Pagin" Ze! cu pu&ine informa&ii.

Restricii 7ventuale dispute politice.

;3

#neEa 1 7 <etodolo"ia anali$ei SD=T *naliza :RA9 este una dintre cele mai frecvent utilizate metodologii de analiz" a nivelului de performan&" al unei zoneFregiuniForganizatii. :RA9 reprezint" o modalitate de a analiza pozitia unei regiuniFfirmeFdepartament %n rela&ie cu competitorii sai. :copul analizei :RA9 este acela de a identifica factorii ma(ori care afecteaza competitivitatea, %n scopul ela!orarii unei strategii viitoare. :RA9 prezinta o metodologie e8trem de simpl" de aplicare si poate fi adaptat" diferitelor cerin&e. In acela$i timp, poate fi aplicata $i unor pro!leme mai comple8e dect cele ale unei simple firme. Practic, aceast" modalitate de analiz" va a(uta la sistematizarea punctele tari, sl"!iciunilor, oportunit"&ilor $i amenin&"rilor caracteristice unei zoneFregiuniFfirme sau anumitor elemente din cadrul lor. In acela$i timp, :RA9 permite identificarea factorilor interni $i e8terni care afecteaz" regiunea $i cuantificarea impactului lor asupra acesteia. Begat de pro!lematica analizelor :RA9, Ras!i Gla2er %irector la 3entrul %e (ar4etin& si /e!nolo&ie al 5ni ersitatii 6er4ele7 a oferit o defini&ie concis" asupra acestui tip de analiz"/ Analiza SWOT sistematizeaza elementele definitorii le ate de or anizatii! a"ut#nd $n definirea unei strate ii si dire%tii de dez&oltare %orespunzatoare'( *naliza SWOT reprezint" acrononinul din lim!a englez" pentru Stren t)s! Wea*nesses! Opportunities and T)reats' Ceprezint" un important instrument al managementului strategic, dar este folosit $i %n alte domenii precum economia, informatica, programare etc., utilizarea lui fiind de natur" formativ" $i, %n special, de cre$tere a calit"&ii programelor. 7ste foarte des utilizat la anliza proceselor cu impact regional, la evaluarea programelor $i strategiilor de dezvoltare regional". ;tapele anali$ei SD=T I. II. III. IV. V. 7fectuarea unui inventar a calit"&ilor $i sl"!iciunilor interne. *poi se vor nota oportunit"&ile $i amenin&"rile e8terne care pot afecta regiuneaFzonadvs. :e vor nota factorii relevan&i %n fiecare din cele patru zone. Principalul scop al analizei :RA9 este de a identifica $i de a atri!ui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permi&nd o imagine o!iectiv" asupra programuluiFstrategiei. *naliza :RA9 este un instrument foarte util %n dezvoltarea $i confirmarea o!iectivelor strategice. =>

uncte tari -

=portuniti

descriu atri!utele pozitive, tangi!ile $i - Aportunit"&ile evalueaz" factorii intangi!ile, interne, ale firmei. atractivi e8terni care reprezint" motivul - :unt evaluaate punctele forte %n func&ie e8isten&ei $i prosperit"&ii regiunii. Ce de zon", finan&e $i structur". oportunit"&i $i din care se poate o!tine - Punctele forte includ atri!utele pozitive un !eneficiuX ale elementor implicate - *ceste oportunit"&i reflect" poten&ialul - Punctele forte includ si !unurile pe care-l pute&i realiza prin tangi!ile ca de e8emplu capital implementarea strategiei. disponi!il, ec#ipament, credit, clien&i - Aportunit"&ile pot fi rezultatul cre$terii sta!ili, canale de distri!u&ie e8istente, pie&ei, rezolvarea pro!lemelor asociate materiale cu drepturi de autor, patente, cu situa&ii curente, o percep&ie pozitiv" sisteme de informare $i procesare, $i asupra regiunii sau capacitatea de a oferi alte !unuri de valoare din afacerea dvs. o valoare mai mare ce va determina - Punctele forte capteaz" aspectele crestere a cererii regionale. )ac" este interne pozitive ale afacerii dvs $i relevant, plasa&i perioade de timp %n adaug" valoare sau v" ofer" un avanta( (urul oportunit"&ilor. %n fa&a concuren&ei. *ceasta este o oportunitate pentru dvs de a v" reaminti valoarea afacerii dvs. uncte slabe Restricii Tine&i cont de punctele sla!e ale 7valueaz" factorii restrictivi e8terni care pot regiunii. Punctele sla!e sunt factori afecta negativ prosperitatea regiunii. care se pot tine su! control, dar care impiedic" o!&inerea sau atingerea unei :unt determinate prin urm"toarele %ntre!"ri/ competitiv"t"&i. Ce zone tre!uie %m!un"t"&iteX - Care sunt amenintarile la care este Punctele sla!e ar putea include resurse e8pusa regiuneaX limitate, lipsa de acces la te#nologie - Care sunt o!stacolele care le poate sau capaciatate, oferta de servicii %ntmpina %n dezvoltarea eiX inferioar" sau o localizare sla!" a - :c#im!arile rapide din alte regiuni pot zonei. *ce$tia sunt factori care sunt afecta pozi&ia actualaX In ce felX su! control, dar dintr-o varietate de - Care sunt sc#im!arile produse %n cadrul motive, au nevoie de %m!un"t"&ire competitorilor si cum pot ele afecta pentru a se putea atinge efectiv regiuneaX o!iectivele sta!ilite. - :c#im!area politicilor %n domeniu si a Punctele sla!e capteaz" aspectele cadrului legal va pot afecta regiunea. negative interne ale regiunii, care scad atractivitatea acesteia $i o plaseaz" %ntrun dezavanta( concuren&ial. *cestea sunt zone care tre!uie %m!un"t"&ite pentru a putea concura cu =1

regiuni mai competitive. Cu ct punctele sla!e sunt identificate cu mai mult" acurate&e, cu att mai valoroas" va fi aceast" analiz".

=+

;.
(.1.

:trategia de dezvoltare propus"

Vi$iunea comunitar

Viziunea cet"&enilor comunei Gura Vitioarei este %n spriritul dezvolt"rii zonei din punct de vedere economic $i social, prin mai !una valorificare a resurselor locale, atragerea investi&iilor $i investitorilor, revigorarea tradi&iilor, crearea F rea!ilitarea infrastructurilor de tip rural $i punerea %n valoare a pozi&ion"rii geografice %n apropierea de municipiul Ploie$ti, %n deplin respect fa&" de mediul %ncon(ur"tor. *tt :trategia de )ezvoltare Bocal", ct $i mecanismele institu&ionale implicate %n procesul de implementare tre!uie s" &in" cont de interesele comunit"&ii, care au fost e8primate prin intermediul sonda(ului de opinie $i se reg"sesc %n portofoliul de proiecte prioritare ale comunei. Prin intermediul sonda(ului de opinie au fost aplicate E> de c#estionare cet"&enilor comunei Gura Vitioarei din (ude&ul Pra#ova pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorit"&ile de dezvoltare ale comunei pe urm"torii 4 ani. Cezultatele c#estionarului privind :trategia de dezvoltare local" sunt sintetizate mai (os/ 9r.crt 1 /ntrebarea
Cat de important considerati ca este proiectul de Construire dispensar uman pentru dezvoltarea comunei Gura VitioareiX Cat de important considerati ca este proiectul de Reabilitarea cminelor din Gura Vitioarei i ?u"ea de Fos pentru dezvoltarea comunei X Cat de important considerati ca este proiectul de Reparaii p.r.u 'n satul ?u"&ea de Fos pentru dezvoltarea comunei X Cat de important considerati ca este proiectul de Re"ulari$are albie p.r.u ?u"&ea de Fos pentru dezvoltarea comunei X

!oarte importan t
4=.>>Q

/mportant

=arecare important a
>.>>Q

utin importan t
>.>>Q

4ipsit de importanta

+=.>>Q

1+.>>Q

;,.>>Q

1+.>>Q

1+.>>Q

>.>>Q

;,.>>Q

;4.>>Q

E+.>>Q

>.>>Q

1+.>>Q

>.>>Q

;4.>>Q

E+.>>Q

>.>>Q

1+.>>Q

>.>>Q

=;

Cat de important considerati ca este proiectul de <oderni$area drumurilor comunale pentru dezvoltarea comunei X Cat de important considerati ca este proiectul de Construire ba$ sportiv multi%uncional pentru dezvoltarea comuneiX Cat de important considerati ca este proiectul care vizeaza :n%iinare reea de canali$are pentru dezvoltarea comuneiX Cat de important considerati ca este proiectul care vizeaza :n%iinare centru a%ter sc&ool %n comuna Gura Vitioarei pentru dezvoltarea comuneiX Cat de important considerati ca este proiectul de Construire pod rutier peste Telea8en pentru dezvoltarea comunei X Cat de important considerati ca este proiectul de arcuri de distracie pentru copii 'n satele !undeni i ?u"&ea de Fos pentru dezvoltarea comunei X

<4.>>Q

+=.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

1>>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

<

,,.>>Q

1+.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

;4.>>Q

E+.>>Q

1+.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

1+.>>Q

;4.>>Q

E+.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

1>

1+.>>Q

,,.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

>.>>Q

(.2.

=biective

A!iectivele de dezvoltare ale comunei Gura Vitioarei se pot realiza numai %n condi&iile unei strategii care s" sta!ileasc" cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, %n func&ie de aceasta, s" se sta!ileasc" $i structura cursurilor de calificare. Principalele principii ale strategiei de dezvoltare dura!il", sunt/ >urabilitate - condi&ii mai !une de trai pentru to&i locuitorii comunei dar %n special pentru persoanele defavorizate, precum $i un minim de condi&ii necesare pentru un trai decent, s"n"tatea $i !un"starea tuturorL Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii %n conte8t regional, na&ional $i c#iar interna&ional, promovarea unui sector privat productiv $i competitivL Spri8in %inanciar - s" poat" facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investi&ii $i dezvoltareL = bun administrare - reac&ia eficient" $i efectiv" la pro!lemele comunit"&ii prin responsa!ilizarea autorit"&ilor locale $i parteneriatul cu societatea civil".

Principalele o!iective ale strategiei de dezvoltare dura!il" sunt/ orientarea comunei spre dezvoltare economic" cu scopul de a crea mai multe locuri de munc"L ==

dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a sta!ili priorit"&ile comunit"tii, strategia $i ac&iunile saleL spri(inirea autorit"&ilor pu!lice locale %n prezentarea strategiilor financiare $i de investi&iiL s" determine eficientizarea managementului. :trategia de dezvoltare dura!il" are cel pu&in $apte tras"turi caracteristice care se recomand" managerilor de la nivel local responsa!ili cu acest domeniu. Cele $apte caracteristici ale strategiei sunt/ - ima&ine asu.ra iitorului' - creati itate' - 8le9i:ilitate' - acti itate' - creatie .entru aciune' - orientare s.re sc!im:are' - orientare s.re c*ti& ia:il. :trategia de )ezvoltare Bocal" se adreseaz" comunit"&ii locale, care $i-a aratat interesul pentru o!iectivele prezentei strategii $i pe care le sus&inem, a$a cum reiese din consultarea prin c#estionar a locuitorilor comunei. Principalele o!iective ale dezvolt"rii dura!ile ale comunei Gura Vitioarei constau %n/ dezvoltarea infrastructurii de !az" a comuneiL protec&ia mediuluiL %nt"rirea coeziunii sociale $i reducerea s"racieiL regenerare rural". Cedactarea strategiei porne$te de la urm"toarele premise/ %m!un"t"&irea condi&iilor de via&" ale popula&iei comunei 5locuin&e $i locuri de munc" la standarde europene6L ridicarea standardului calitativ al design-ului comunei, al construc&iilor, serviciilor $i al imaginii %n generalL oferirea de oportunit"&i pentru interven&ia sectorului privat %n opera&iunile comunei, fie su! forma investi&iilor directe %n proiecte izolate, fie su! forma parteneriatelor sau consult"rilor permanente %ntre parteneriL adaptarea la inevita!ilele sc#im!"ri ce au loc %n comun". )e aceea, procesul de planificare tre!uie s" fie creativ, participativ $i anticipativ. Conform premiselor de formulare a strategiei $i a perspectivelor de dezvoltare a comunei Gura Vitioarei, conceptul strategic tre!uie formulat astfel %nct transpunerea sa %ntrun plan strategic s" asigure un pac#et de ac&iuni ce vor duce la cre$terea economic", cre$terea !azei de impozitare, crearea de locuri de munc" $i %m!un"t"&irea calit"&ii mediului de via&" al comunit"&ii. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economic" datorat" pozi&iei geostrategice a comunei, determinat" de atragerea de firmeFactivit"&i economiceFinvesti&ii. In acest sens, tre!uie urmate dou" puncte prioritare/ cre$terea gradului de atractivitate a comunei 5prin %m!un"t"&irea imaginii, a calit"&ii vie&ii, prin revitalizare rurala6 $i facilit"&i de atragere a firmelor private 5prin investi&ii %n infrastructur", ofert" de terenuri $i cl"diri, servicii strategice, facilit"&i fiscale, etc.6 Bund %n considerare c" o comun" nu este un sistem %nc#is, iar realizarea celor cinci o!iective generale se %ntemeiaz" pe aplicarea unui management care s" conduc" la dezvoltare $iFsau regenerare rural", politicile, planificarea strategic" rural", precum $i realizarea programelor $i proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii/ =E

dezvoltarea dura!il", %n a$a fel %nct pe termen lung s" se produc" sc#im!"ri ma(ore de cultur" $i atitudine %n ceea ce prive$te utilizarea resurselor de c"tre popula&ie $i operatorilor de pia&"L %nt"rirea capacit"&ii institu&ionale/ prin management eficient, definirea serviciilor pu!lice %n raport cu resursele financiare actuale, cu o!iectivele dezvolt"rii dura!ile, precum $i cu cerin&ele popula&ieiL tZining rural 5re&eaFnetZor-6 %n scopul sc#im!ului de informa&ii %ntre localit"&i cu privire la utilizarea celor mai !une practici 5%n managementul rural sau managementul de proiect6L realizarea programelor $i proiectelor prin parteneriat pu!lic-privatL realizarea acelor programe $i proiecte pe care sectorul privat nu le poate realizaL integrarea politicilor att pe orizontal", pentru a se realiza un efect sinergic simultan %ntre sectoare, ct $i pe vertical", avnd %n vedere corelarea $i integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale (ude&ului Pra#ova $i ale regiunii din care face parteL managementul resurselor, ce presupune integrarea flu8urilor de resurse energetice, materiale, financiare $i umane, precum $i integrarea flu8urilor de resurse energetice $i materiale %ntr-un ciclu naturalL utilizarea mecanismelor de pia&" pentru a atinge &inta dura!ilit"&ii, respectiv emiterea de reglement"ri pentru eco-ta8e $i func&ionarea utilit"&ilor pu!lice %n sistem de pia&", evaluarea investi&iilor dup" criterii de mediu, luarea %n considerare a pro!lemelor de mediu la %ntocmirea !ugetului localL descentralizarea managementului %n sectorul energeticL design-ul dura!il ar#itectonic %n temeiul c"ruia se sta!ilesc reguli privitoare la materialele de construc&ii, design-ul unei cl"diri, !ioclimatul, densitatea cl"dirilor %ntrun areal, orientarea spa&ial" a cl"dirilor, structuri verziS %n (urul cl"dirilor, microclimat, eficien&a energetic"L realizarea unui program sau proiect f"r" a afecta cultura unei comunit"&i, ori pentru a recupera mo$tenirea cultural" a unei comunit"&i $iFsau tradi&iile %ntregii comunit"&i localeL interzicerea multiplic"rii serviciilor pu!lice, dac" acestea nu servesc unei nevoi localeL fi8area regulilor de utilizare ra&ional" a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare %n !aza planului de ur!anism general, ca instrument de planificare spa&ial"L analiza capacit"&ii te#nice de e8ecu&ieL evaluarea eficien&ei utiliz"rii resurselor financiare $i umaneL evaluarea via!ilit"&ii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale o!&inuteL identificarea nevoilor comunit"&ii locale $i a priorit"&ilor acesteiaL coresponden&a %ntre lansarea unui program sau proiect $i nevoile comunit"&iiL evaluarea nevoilor comunit"&ilor s"race $i a capacit"&ii municipalit"&ii de a asigura accesul acestora la locuin&", locuri de munc" $i serviciile pu!lice de !az"L protec&ia mediuluiL realizarea unui program sau proiect %n parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de c"tre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investi&ii, dac" e8ist" oportunitatea de a o!&ine profituri viitoareL

=4

asigurarea pu!licit"&ii informa&iilor cu impact %n investi&ii 5informa&ii topografice, informa&ii statistice privind economia local" $i regional", regulamentul de ur!anism, planul de ur!anism general $i planurile de ur!anism zonal6.

O+,E-T,.E S/E-,0,-E 1. #"ricultur i de$voltare rural #"ricultur )ezvoltarea $i diversificarea economiei ruraleL Mtilizarea dura!il" a terenurilor agricoleL Im!un"t"&irea calit"&ii produc&iei $i produselor agricoleL :pri(inul acordat produc"torilor agricoli din comun" pentru organizarea %n asocia&iiL Crearea unor sisteme $i utilizarea unor te#nici pentru dezvoltarea agriculturii dura!ile prin adapta!ilitatea la condi&iile climatice. Silvicultur Mtilizarea dura!il" a terenurilor forestiereL Imp"durirea terenurilor neproductive ale comunei. 2. /n%rastructur i <ediu Transport Cea!ilitarea $i modernizarea drumurilor comunale $i a drumurilor adiacente care deservesc nevoile curente ale locuitorilor $i activit"&ilor economiceL Corelarea sistemului de transport feroviar cu cel de persoane sau de m"rfuri. 0tiliti )ezvoltarea sistemelor de alimentare cu ap", a canaliz"rii $i a unei sta&ii de epurare necesare popula&iei $i agen&ilor economici din zon"L )eservirea popula&iei comunei %n condi&ii civilizate prin dotarea lucr"rilor de interes pu!lic func&ionale $i capa!ileL Mtilarea lucr"rilor de interes pu!lic e8tinse pentru varietatea serviciilor pu!lice arondate spa&iului ruralL Cenovarea cl"dirilor care apar&in de patrimoniu $i punerea %n valoare a acestoraL Cespectarea regulilor de folosire dura!il" a terenurilor din comun" conform planului de ur!anism general. Sntate )ezvoltarea $i modernizarea infrastructurii de s"n"tateL Im!un"t"&irea serviciilor de asisten&" medical"L 7ducarea popula&iei cu privire la accesarea serviciilor de s"n"tate la o perioad" regulat" de timp pentru prevenirea situa&iilor de urgen&" prin sus&inerea $i promovarea modului de via&" s"n"tos. <ediu =<

Construirea $i modernizarea sistemelor specifice de management al de$eurilorL Informarea popula&iei asupra consecin&elor cauzate de deversarea apelor uzate %n locuri neamena(ateL Im!un"t"&irea calit"&ii managementului de$eurilorL Conservarea calit"&ii $i prevenirea polu"riiL Mtilizarea ec#ili!rat" a resurselor de ap"L Construc&ia unui sistem de epurare a apelor uzateL Ceducerea impactului de$eurilor asupra cursurilor de ap"L Cur"&area de$eurilor de pe domeniul pu!licL Constituirea unor mecanisme de colectare selectiv" a de$eurilorL 7ducarea popula&iei din comun" pentru colectarea selectiv" a de$eurilorL Prevenirea alunec"rilor de teren prin %mp"durirea terenurilor nerenta!ile.

(. ;conomie Promovarea m"surilor active de ocupare a for&ei de munc" disponi!il" $i dezvoltarea sistemului de formare profesional" ini&ial" $i continu"L :tructurarea unei industrii dura!ile $i care nu afecteaz" in mod negativ mediulL 7conomia produc"toare de venit la !ugetul localL )ezvoltarea afacerilor prin crearea unor loca&ii specifice $i promovarea produselor industriale $i a serviciilor pe pia&a intern". Comer i Servicii Varietatea tipurilor de servicii oferite c"tre cet"&enii prin ma(orarea num"rului societ"&ilor comerciale. <ediu de a%aceri :pri(inirea %ntreprinz"torilor locali pentru a dezvolta servicii $i activit"&i productive din comun". ). Turism Aferte diversificate pentru %ncntarea turi$tilorL :pri(inirea ac&iunilor locale prin m"suri eficiente de mar-etingL Cea!ilitarea $i conservarea capitalului turisticL 2ormarea resurselor umaneL :timularea parteneriatului pu!lic-privat %n turismL )ezvoltarea ac&iunilor de monitorizare $i control %n turism. *. ;ducaie i cultur :nvm.nt Cea!ilitarea $colilor pentru desf"$urarea %n condi&ii optime a procesului de %nv"&"mntL *ccesul li!er la sistemul educa&ional performant, fle8i!il $i adaptat condi&iilor din mediul ruralL )ezvoltarea infrastructurii din %nv"&"mntL Crearea unui mediu favora!il locuitorilor care doresc s" se perfec&ionezeL Crearea unei !aze materiale capa!ile s" satisfac" nevoile legate de actul educa&ionalL Indrumarea $colarilor pentru formare profesional". =,

Cultur Instruirea $i transmiterea o!iceiurilor $i tradi&iilor genera&iilor viitoareL .odernizarea c"minelor culturaleL Arganizarea evenimentelor socio-culturale %n spa&iile special amena(ate. 1. Resurse 0mane opulaia Aferirea de condi&ii familiilor tinere att pentru cei din localitate ct $i pentru cei care doresc s" locuiasc" %n comun"L *plicarea unui management corespunz"tor administr"rii for&ei de munc". iaa muncii Crearea unui num"r suficient de locuri de munc" care s" acopere un num"r variat de domenii de activitate pentru satisfacerea nevoilor de traiL :pri(inirea persoanelor care se afl" %n $oma( pentru a-$i g"si un loc de munc". Servicii sociale G Int"rirea leg"turilor interinstitu&ionale $i cele cu societate civil", ong-uri $i semnarea de parteneriate pu!lice privateL G Im!un"t"&irea $i e8tinderea sistemului de servicii de asisten&" social" $i comunitar" pentru popula&ia comunei. (.(. <isiunea

:trategia este un instrument de planificare a o!iectivelor care reflect" nevoile actuale ale comunit"&ii $i atingerea acestora %n viitor. Adata cu intrarea Comniei %n Mniunea 7uropean", aceasta va tre!ui s" a(ung" la un nivel de trai similar celorlalte &"ri care se afl" de(a %n Mniune prin atingerea unui PI0 de EEQ. Pentru atingerea acestui o!iectiv Comania va !eneficia pn" %n +>1; de finan&"ri pe diverse domenii pentru a atinge nivelul de trai al &"rilor care se afl" %n M7. Strate"ia de de$voltare locala a comunei Gura Vitioarei va fi instrumentul de lucru al administra&iei pu!lice locale, agreat de %ntreaga comunitate local", care va orienta gndirea, decizia $i ac&iunea c"tre o!iective superioare sau c"tre premisele o!iectivelor, f"r" ca pe parcurs s" e8iste a!ateri datorate urgen&elor sau avanta(elor $i dezavanta(elor ce pot interveni %n anumite momente. )e asemenea, :trategia de dezvoltare local" a comunei Gura Vitioarei se dore$te a fi, %n aceea$i m"sur", un instrument de lucru pus la dispozi&ia tuturor factorilor interesa&i %n progresul economico - social al comunei, iar pe de alt" parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus pn" %n +>1;. :trategia de dezvoltare local" se dore$te a fi un g#id de prezentare a tuturor o!iectivelor de dezvoltare indicnd totodat" direc&iile de dezvoltare specifice, $i %n final detaliate %n ac&iuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administra&iei pu!lice locale. Mtilizarea instrumentelor de consultare a comunit"&ii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de ac&iuni, %n final, strategia de dezvoltare local fiind %n consens cu aspira&iile locuitorilor comunei. Importan&a acestui aspect este dat" att de certitudinea =3

implic"rii viitoare a comunit"&ii locale %n implementarea strategiei de de$voltare local, ct $i de posi!ilitatea asum"rii depline $i con$tiente a acesteia. In procesul de ela!orare a strategiei de dezvoltare local", administra&ia pu!lic" local" lanseaz" procedura de consultare a comunit"&ii locale din localitate asupra propunerii finale. :trategiile pe termen lung tre!uie evaluate cu aten&ie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. 9re!uie luat %n considerare $i faptul c" rezultatul real nu poate fi prev"zut deoarece situa&iile neprev"zute pot $i ele s" e8ercite o influen&" important" asupra lor. *vnd %n vedere orient"rile pe plan local, conforme cu :trategia Na&ional" prinvind serviciile comunitare, se vor aloca sumele necesare pentru o!iectivele sta!ilite dup" preg"tirea $i %ntocmirea unui studiu de feza!ilitate, care s" cuprind", pe lng" modernizarea propriu-zis", ela!orarea documenta&iei necesare pentru %nfiin&area $i func&ionarea serviciului pu!lic de iluminat.

E>

=. Implementarea, evaluarea strategiei


#9;C# 1: lanul de aciune perioada 261172612
9umr roiect: 1

monitorizarea

$i

orto%oliul de proiecte prioritare pentru

C=9STR0CH/; >/S ;9S#R 0<#9 G0R# V/T/=#R;/


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM 4>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ ?;9;!/C// =?H/90T; =T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK Necesitatea construirii $i amena("rii unui dispensar uman care s" deserveasc" locuitorii comunei Gura Vitioarei Construirea unui dispensar uman %n zon". )esf"$urarea $i asigurarea ct mai multor servicii medicale %n condi&ii optime. Cegenerarea mediului sanitar $i a valorilor acestuiaL Bocuitorii comunei Gura VitioareiL Poten&ialii investitoriL *gen&ii economici din zon"L Participan&ii la traficul rutier. E1

Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Implementarea proiectului permite desf"$urarea $i /< 4;<;9TKR// asigurarea ct mai multor servicii medicale %n R=/;CT040/ condi&ii optime. Proiectul este cuprins ca o!iectiv %n :trategia de )ezvoltare Bocal". )e asemenea, %n cadrul consult"rii opiniei pu!lice realizare %n procesul de ela!orare a strategiei, ma(oritatea popula&iei intervievate, a r"spuns c" este important" realizarea acestuia. #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

E+

9umr roiect: 2

R;#?/4/T#R; CK</9 C04T0R#4 G0R# V/T/=#R;/ I/ ?0GA;# >; F=S


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM =>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ C"minul Cultural necesit" repara&ii capitale, se impune rea!ilitarea termic", zugraveal" interioar" $i e8terioar", reamena(are grupuri sociale, dotarea cu instrumente $i te#nic" audio-video *mena(area la standarde moderne a C"minului Cultural care %n acest moment este %ntr-o stare necorespunz"toare :e impune o investi&ie ma(or" %n repararea, modernizarea $i dotarea C"minului Cultural deoarece acolo se vor putea desf"$ura activit"&i cultural - educative de c"tre elevii $colilor. Prin rea!ilitare $i modernizare, C"minul Cultural ar desf"$ura activit"&i menite a conserva $i transmite mo$tenirea cultural" local" *diacent se pot organiza $i alte genuri de activit"&i cuturale, educative, sportive la care s" fie atra$i ct mai mul&i cet"&eni. :e revitalizeaz" activitatea cultural"L :e poate diversifica gama de activit"&i de care s" !eneficieze ct mai mul&i cet"&eniL E;

>;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/

?;9;!/C// =?H/90T;

:e ridic" nivelul de cultur" $i civiliza&ieL :e pot organiza adun"ri de interes pentru mem!rii comunit"&iiL :e pot face sc#im!uri culturale cu alte comuneL =T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ Bocuitorii comunei Gura VitioareiL #/ R=/;CT040/ J GR0 04 )iverse institu&ii ce pot organiza activit"&i ce H/9TK reclam" prezen&a unui num"r mare de oameniL In cadrul C"minului se pot organiza cursuri, instruiri, instructa(e diverse. #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/ Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Cealizarea acestui o!iectiv este folositor pentru /< 4;<;9TKR// comunitate deoarece componenta cultural" are un R=/;CT040/ impact ma(or %n via&a unei comunit"&i, crescnd gradul de educa&ie, instruire a popula&iei $i de men&inere a tradi&iilor.

E=

9umr roiect: (

R; #R#H// TR;C;R/ R/9 V#> :9 S#T04 ?0GA;# >; F=S


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ )* +=> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ *l!ia rului 0ug#ea de 1os este nesistematizat", iar malurile sunt neconsolidate, acestea ducnd la alunec"ri de teren $i distrugeri de terenuri sau c#iar de locuin&e. Ceducerea impactului apei asupra solului $i %nl"turarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravita&ionale 5alunec"ri de teren, pr"!u$iri, inunda&ii etc.6 Crearea de condi&ii optime de via&". Ceducerea alunec"rilor de terenL Protec&ia locuin&elor $i a institu&iilor pu!lice %mpotriva inunda&iilorL Protec&ia mediului %ncon(ur"tor $i resta!ilirea ec#ili!rului ecologic. Bocuitorii comunei Gura Vitioarei Cealizarea studiului de feza!ilitateL EE

>;SCR/;R;# R=/;CT040/

SC= 04 R=/;CT040/ ?;9;!/C// =?H/90T;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Cealizarea acestui proiect va permite im!un"t"&irea /< 4;<;9TKR// condi&iilor de circula&ie, %m!un"t"&irea condi&iilor de R=/;CT040/ via&" $i a st"rii de s"n"tate a popula&iei, atragerea de noi investitori pentru e8ploatarea infrastructurii turistice e8istente.

E4

9umr roiect: )

R;G04#R/@#R; #4?/; LRL0 ?0GA;# >; F=S


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ )* E=> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ *l!ia rului 0ug#ea de 1os este nesistematizat", iar malurile sunt neconsolidate, %nregistrndu-se frecvent alunec"ri de teren $i distrugeri, cele mai grave fiind cele de locuin&e. Ceducerea impactului apei asupra solului $i %nl"turarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravita&ionale 5alunec"ri de teren, pr"!u$iri, inunda&ii etc.6 Crearea de condi&ii optime de via&". Ceducerea riscurilor de antrenare %n alunec"ri de teren a zonelor consolidateL Protec&ia locuin&elor $i a institu&iilor pu!lice %mpotriva inunda&iilorL Protec&ia mediului %ncon(ur"tor $i resta!ilirea ec#ili!rului ecologic. Bocuitorii comunei Gura Vitioarei E<

>;SCR/;R;# R=/;CT040/

SC= 04 R=/;CT040/ ?;9;!/C// =?H/90T;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04

H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Cealizarea acestui proiect va permite im!un"t"&irea /< 4;<;9TKR// condi&iilor de circula&ie, %m!un"t"&irea condi&iilor de R=/;CT040/ via&" $i a st"rii de s"n"tate a popula&iei, atragerea de noi investitori pentru e8ploatarea infrastructurii turistice e8istente.

E,

9umr roiect: *

<=>;R9/@#R; >R0<0R/ C=<09#4;


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM +<> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ :tarea te#nic" necorespunz"toare a drumurilor comunale .odernizarea drumurilor comunale prin realizarea de covor asfaltic, $an&uri $i, %n func&ie de valoarea fondurilor, dalarea $an&urilor. .odernizarea infrastructurii de transport prin realizarea unor drumuri func&ionale care s" deserveasc" nevoilor curente ale locuitorilor $i activit"&ile economice, f"r" s" afecteze starea mediului %ncon(ur"tor. .odernizarea drumului va avea efecte !enefice asupra dezvolt"rii economice viitoare a comunei, prin conectarea diferitelor zone la drumurile locale, %m!un"t"&irea leg"turilor rutiere cu comunele %nvecinate, cu satele componente $i cu municipiul Ploie$ti. Comuna va deveni o zon" de interes att E3

?;9;!/C// =?H/90T;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK

pentru investitori ct $i pentru turi$tii care tranziteaz" zona. 2luidizarea circula&ieiL .odernizarea re&elei de transport rutierL Consolidarea terenurilorL 2luidizarea transportului de m"rfuri cu impact direct asupra dezvolt"rii economice teritoriale ec#ili!rateL *ccesul popula&iei la locuri de munc", servicii medicale, educa&ie, cultur", recreere, etc. Bocuitorii comunei Gura VitioareiL Poten&ialii investitoriL *gen&ii economici din zon"L Participan&ii la traficul rutier.

*pro!area continu"rii e8ecu&ieiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&iilorL .onitorizare, evaluare, controlL *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// .odernizarea infrastructurii de transport prin /< 4;<;9TKR// asfaltarea drumurilor comunale, arterelor de R=/;CT040/ circula&ie, care deserve$te nevoile curente ale locuitorilor din comuna Gura Vitiorei. )rumul faciliteaz" circula&ia c"tre municipiul Ploie$ti. Proiectul este cuprins ca o!iectiv %n :trategia de )ezvoltare Bocal". )e asemenea, %n cadrul consult"rii opiniei pu!lice realizate %n procesul de ela!orare a strategiei de dezvoltare local", ma(oritatea popula&iei intervievate a r"spuns c" este important" realizarea acestui o!iectiv de investi&ii. #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

4>

9umr roiect: 1

C=9STR0/R; ?#@K S =RT/VK <04T/!09CH/=9#4K


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ )* 4>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ Ine8isten&a unei !aze sportive %n comun" Cealizarea unui comple8 sportiv compus din terenuri de fot!al, #and!al, tenis volei, !oZling cu dotarile aferente5tri!une,grupuri sanitare,piste6 Punerea la dispozi&ia practican&ilor sporturilor a unei !aze sportive %n care sa-$i desfasoare activitatea att ec#ipa de fot!al de pe raza comunei ct $i elevii de la $colile din satele comunei. Cre$terea st"rii de s"n"tate a popula&iei prin practicarea sporturilor favorite. 0aza sportiv" ar putea fi utilizat" $i la alte activit"&i cultural-recreative. Petrecerea timpului li!er %ntr-un mod pl"cut $i utilL Valorificarea talentului sportiv al unor cet"&eniL 41

?;9;!/C// =?H/90T;

:pri(inirea ec#ipelor $colare ce pot organiza aici competi&iiL Identificarea unor tineri cu aptitudini pentru anumite sporturiL 0aza sportiv" ar deveni un centru-punct de socializare pentru mul&i cet"&eni. =T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ Bocuitorii comunei Gura Vitioarei, amatori de #/ R=/;CT040/ J GR0 04 sportL H/9TK 7c#ipa de fot!al de pe raza comuneiL 7c#ipele de la $colile din comun"L )iverse persoane care cunosc rezultatele !enefice asupra s"n"t"&ii prin practicarea unor sporturi. #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/ Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Proiectul are scopul de a promova activitatea fizic" $i mi$carea, asigurnd astfel o /< 4;<;9TKR// continuitate a activit"&ii sportive. Ceprezint" o mai R=/;CT040/ vec#e dolean&" a locuitorilor comunei.

4+

9umr roiect: 2

/9!//9H#R; R;H;# >; C#9#4/@#R;


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM + >>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ ?;9;!/C// =?H/90T; Bipsa acestei utilit"&i $i necesitatea ei %n vederea dezvolt"rii socio economice a comunei. Infiin&area re&elei de canalizare care va face leg"tura cu sistemul de canalizare al municipiului Ploie$ti. *sigurarea accesului ne%ngr"dit la utilit"&i. Cre$terea gradului de confort al locuitorilorL Cre$terea investi&iilor pe raza comuneiL Prote(area mediului. Bocuitorii comunei Gura VitioareiL *gen&ii economici din zon"L Poten&ialii investitori. Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL 4;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

>0R#T# R=/;CT040/ ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 R=/;CT040/ F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// /< 4;<;9TKR// R=/;CT040/

*pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&iilorL .onitorizarea, evaluare, controlL *uditul proiectului. Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are. Idee/ )* :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* Implementarea acestui proiect are ca scop accesul ne%ngr"dit la utilit"&i. Proiectul este cuprins ca o!iectiv, %n :trategia de )ezvoltare Bocal". )e asemenea, %n cadrul consult"rii opiniei pu!lice realizate %n procesul de ela!orare a :trategiei de )ezvoltare Bocal", ma(oritatea popula&iei intervievate a r"spuns c" este important" realizarea re&elei de canalizare.

4=

9umr roiect: 3

/9!//9H#R; C;9TR0 #!T;R SCA==4


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM 1 E>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ Cre$terea nivelului educa&ional $i adaptarea procesului informa&ional la cerin&ele pie&ei Cea!ilitarea F modernizarea F dotarea infrastructurii educa&ionale $colare Im!un"t"&irea infrastructurii educa&ionale $i construirea unui centru after sc#ool pentru elevii comunei, la standarde europene, %n vederea asigur"rii unui proces educa&ional la standarde europene $i particip"rii popula&iei $colare la procesul educa&ional. Petrecerea timpului li!er %ntr-un mod pl"cut $i utilL 4E

?;9;!/C// =?H/90T;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

Identificarea unor tineri cu aptitudini pentru anumite materii $colareL Centrul after sc#ool ar deveni un centru de socializare pentru mul&i copii. Popula&ia de vrst" $colar" a comunei.

Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Proiectul are scopul de a promova o infrastructur" /< 4;<;9TKR// educa&ional" modern" prin dotarea cu ec#ipamente R=/;CT040/ educa&ionale corespunz"toare $i %m!un"t"&irea condi&iilor de desf"$urare a procesului educa&ional

44

9umr roiect: 5

C=9STR0/R; => R0T/;R ;ST; T;4;#F;9


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM + >>> >>> euro 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/ Ine8isten&a unui pod rutier peste rul 9elea(en Construire pod rutier peste 9elea(en. )ezvoltarea local" prin %m!un"t"&irea st"rii drumurilor $i podurilor, %ncura(area investi&iilor nonagricole, scurtarea timpului de tranzit c"tre zonele locui!ile.

4<

?;9;!/C// =?H/90T;

Cre$terea $i modernizarea infrastructuriiL Cre$terea constant" a volumului flu8urilor de m"rfuri $i de c"l"toriL Cre$terea accesului c"tre zonele locui!ileL Im!un"t"&irea sc#im!urilor comerciale $i implicit a investi&iilor productive. Bocuitorii comunei Gura Vitioarei, amatori de sportL Preg"tire logistic" a proiectuluiL Proiectare $i asisten&a te#nic"L Caportarea final", realizarea auditului final $i pu!licitatea proiectului.

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

>0R#T# R=/;CT040/

Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Proiectul are scopul de a rea!ilita $i moderniza /< 4;<;9TKR// infrastructura de transport R=/;CT040/

4,

9umr roiect: 16

C=9STR0/R; #RC0R/ >/STR#CH// :9 !09>;9/ I/ ?0GA;# >; F=S


/>;9T/!/C#R; I/ 4=C#4/@#R; R=/;CT
<#9#G;R04 >; R=/;CT J S=4/C/T#9T04: H#R#: R;G/09;# R=/;CT#9T040/: F0>;H04: 4=C#4/T#T;#: C#T;G=R/# R=/;CT040/: T/T404 R=/;CT040/: V#4=#R;# ;ST/<#T/VK # R=/;CT040/: CA;4T0/;4/ ;!;CT0#T;: S0RS; =S/?/4; >; !/9#9H#R; Consiliul Bocal Gura Vitioarei Comnia Cegiunea :ud .untenia Pra#ova Gura Vitioarei Investi&ii/ )* Cepara&ii/ NM Proiect nou/ )* In continuare/ )* In curs de e8ecu&ie/ NM ,>> >>> lei 0uget local 0uget de stat 2onduri 7uropene F :truturale

/9!=R<#H// >; ?#@K


>;!/9/R;# R=?4;<;/ >;SCR/;R;# R=/;CT040/ SC= 04 R=/;CT040/
In niciun sat din componenta comunei nu e8ista parcuri, locuri de recreere ori spatii amena(ate de (oaca pentru copii

*mena(area de spa&ii de (oac" $i spa&ii verzi, pentru copii $i ceilal&i locuitori ai comunei. *pari&ia unor zone de interes ca puncte de 43

?;9;!/C// =?H/90T;

=T;9H/#4// ?;9;!/C/#R/ #/ R=/;CT040/ J GR0 04 H/9TK #CT/V/TKH/4; R=/;CT040/

socializare si recreereL Pentru copii este imperios necesar a se amena(a spa&ii de (oaca unde sa fie supraveg#ea&i de c"tre adul&i $i unde s" nu e8iste riscul victimiz"rii prin accidente rutiereL :c#im!area am!ientului. Petrecerea timpului li!er %ntr-un mod pl"cutL Comunitatea va dispune de zone de interes ca puncte de socializare $i recreereL :e evit" pericolul ca unii copii s" foloseasc" $oseaua drept un spa&iu de (oac" , e8istnd astfel riscul de a fi victimele unor accidente rutiereL :e valorific" superior anumite terenuri virane, posi!ile focare de infec&ie. Bocuitorii comunei Gura VitioareiL Popula&ia pre$colar" $i $colar"L 9uri$ti care tranziteaz" zonaL

Cealizarea studiului de feza!ilitateL 7la!orarea proiectului te#nicL *pro!area %nceperii proiectuluiL Preg"tirea $i depunerea cererii de finan&areL Contractarea proiectuluiL Arganizarea licita&ieiL .onitorizare, evaluare, control *uditul proiectului >0R#T# R=/;CT040/ Proiectul se va realiza %n etape, %n func&ie de posi!ilit"&ile de finan&are ST#>/04 >; <#T0R/T#T; #4 Idee/ )* R=/;CT040/ :P2/ )* :2/ )* P9/ )* 78ecu&ie/ )* F0ST/!/C#R;# 9;C;S/TKH// Proiectul este cuprins ca o!iectiv %n :trategia de /< 4;<;9TKR// )ezvoltare Bocal". )e asemenea, %n cadrul R=/;CT040/ consult"rii opiniei pu!lice realizare %n procesul de ela!orare a strategiei, ma(oritatea popula&iei intervievate, a r"spuns c" este important" amena(area spa&iilor verzi %n comun".

<>

).1.

<onitori$area i a8ustarea strate"iei

Ba nivelul autorit"&ilor administra&iei pu!lice locale, func&ia de monitorizare $i evaluare va fi asigurat" de personalul propriu. *cesta va preg"ti trimestrial rapoarte de monitorizare $i evaluare pentru fiecare proiect $i le va transmite Consiliului local $i Consiliului 1udetean %n nu mai mult de =E de zile de la sfr$itul trimestrului. Caportul trimestrial va prezenta performan&ele proceselor $i va con&ine dou" seturi de date/ - informa&ii corespunz"toare trimestrului %nc#eiatL - informa&ii cumulate, corespunz"toare trimestrelor parcurse din anul respectiv. Arice sc#im!"ri %n strategia local" va fi comunicat" Mnit"&ii centrale de monitorizare %n ;> de zile de la apro!area acesteia prin #ot"rre a Consiliului local. *(ustarea strategiei locale va fi efectuat" dup" ela!orarea studiilor de feza!ilitate la investi&iile preconizate.

<1

<+

0i!liografie
1. 2i$a localit"&ii Gura-Vitioarei +. :trategia local" privind accelerarea dezvolt"rii serviciilor comunitare de utilit"&i pu!lice, Prim"ria comunei Gura Vitioarei ;. .onografia comunei Gura Vitioarei =. Ri-ipedia, 7nciclopedia li!er", #ttp/FFro.Zi-ipedia.orgFZi-iF*naliza[:RA9

<;