Fotografia basarabean - o art n tranziie

Cuvntul fotografie, nu se refer la imaginile-produse, care ne invadeaz zilnic retina, adic publicitate, mass-media, PR .a., ci la arta fotografic basarabean. ei fotografia este prezent n cotidian i fiecare dintre noi e asaltat, fr voia lui, de enormul numr de imagini, pu!ini au meditat asupra fotografiei i, nc mai pu!ini, au ncercat s o priveasc din perspectiva artistic. Propun, prin urmare, o incursiune scurt n estetica fotografiei i n evolu!ia contemporan a artei fotografice n Republica "oldova. #in s remarc faptul c fotografia este una dintre artele care cunoate, n secolul $$%, o nflorire fr precedent, i, de ce nu, c&iar o rescriere a istoriei i a etapelor sale de evolu!ie, proces lansat o dat cu democratizarea 'stului 'uropei. (n )ccident, ca i n restul lumii civilizate, au fost reeditate, n ultimii ani, te*te capitale asupra evolu!iei istorice a fotografiei. (n acest an s-au mplinit +,- de ani de la inven!ia te&nic a fotografiei, iar parado*ul face ca, pn n prezent, n Republica "oldova s nu fie publicat nici o monografie dedicat istoriei fotografiei din spa!iul basarabean. Poate situa!ia este cauzat i de faptul c n .asarabia nu e*ist nici un savant specializat n studiul artei fotografice, ca s nu mai vorbim i de alte aspecte, precum ar fi critica de art fotografic. %at de ce, evolu!ia te&nicii i curentelor fotografice basarabene este absent din studiile occidentale dedicate fotografiei. Cu e*cep!ia ctorva referiri foarte sumare ale savan!ilor rom/ni, nici o lucrare dedicat istoriei artei fotografice, publicat n strintate, nu men!ioneaz e*isten!a i dezvoltarea fotografiei n spa!iul basarabean. 0snd la o parte lacunele sistemului academic moldovenesc, remarcm, totui, c imaginea fotografic a nregistrat n ultimii ani o evolu!ie pozitiv i la noi. 1recven!a prin care fotografia se face observat i 2citit ne permite s afirmm c se formeaz de3a un public educat i pregtit s o analizeze. Cu toate astea, fotografia de art e nc la o etap incipient fa! de cea occidental. "ulte dintre lucrrile e*puse n cadrul diverselor evenimente publice au o calitate care las de dorit. 4u m refer la calitatea developrii fotografiei, aspect ce nu depinde ntotdeauna de fotograf, ci la calitatea artistic a imaginii. 5e observ o predispozi!ie pentru cantitatea i nu pentru calitatea fotografiilor e*puse. ac analizm, cu gri3, e*ponatele unui vernisa3 artistic, putem s e*tragem din numrul total de imagini prezentate dou-trei, care ar merita interesul unui critic avizat. 'lementele niruite mai sus snt o consecin! evident a amatorismului nfloritor n fotografia basarabean. 6i nu este de criticat numai fotograful, ci ntreaga societate, care nu face nici o diferen! ntre o falsificare i o lucrare de valoare. 0ipsa de educa!ie estetic este una dintre lacunele sistemului nostru de educa!ie academic i familial. (n Republica "oldova nu e*ist nici o universitate de arte n care tinerii s-i poat dezvolta aptitudinile n domeniul fotografiei. 7otui, avem i fotografi de talent n Republica "oldova. Printre acetia o s-i enumer doar pe c!iva, care s-au remarcat pe plan na!ional i interna!ional. ) s ncep cu 8alerie 8olontir, 8lad 9aida i Constantin 9rozdiev, care snt membri ai 1edera!iei %nterna!ionale de :rt 1otografic

;1%:P<. Pentru cei care nu cunosc, 1%:P ;=0a 1>d>ration %nternationale de l?:rt P&otograp&i@ue=< e forul fotografic mondial cel mai nalt. 1%:P i-a nceput activitatea nc n +A-B, fiind nregistrat oficial n iunie +ACD. Primele !ri care au aderat au fost .elgia, #rile de Eos, %talia, Portugalia i 'lve!ia. (n septembrie +A-,, au aderat anemarca, 1inlanda i Fngaria. 0a primul Congres constitutiv al 1%:P, din iunie +ACD, care a avut loc la .erna ;'lve!ia<, 1%:P numra de3a +, na!iuni afiliateG :ustria, .elgia, .razilia, Cuba, anemarca, 5pania, 1inlanda, 1ran!a, Fngaria, %rlanda, %talia, 0u*embourg, #rile de Eos, Portugalia, 5uedia, 'lve!ia i %ugoslavia. "isiunea principal a federa!iei este de a valorifica i promova arta fotografic. (n mare, federa!ia are un triplu obiectivG de a ridica nivelul de cultur al cet!enilor, de a contribui la dezvoltarea tiin!ific, documentar i artistic a na!iunilor i, n msura posibilit!ilor, la perpetuarea pcii pe glob. (n prezent, federa!ia nsumeaz circa HC de state de pe cinci continente, reprezentate n cadrul federa!iei de asocia!iile na!ionale membre ale institu!iei. 1%:P organizeaz cu regularitate saloane interna!ionale de art fotografic, bienale 1%:P, acord distinc!ii n cadrul acestor manifesta!ii. Printre alte !ri din 5udul i 'stul 'uropei, care au aderat la 1%:P se numr Rom/nia, .ulgaria, Polonia, 5lovacia, Fcraina, .osnia i Ier!egovina, Croa!ia, '.R.%. "acedonia .a. (n prezent, 1%:P reprezint interesele a aproape un milion de fotografi de pe ntreg globul. (ncepnd de prin +A,A n Rom/nia, la .ucureti, au fost organizate, cu regularitate, la fiecare doi ani pn n +AA+, 5aloane %nterna!ionale de :rt 1otografic, sub egida 1%:P. Printre oraele din !ar, care au organizat astfel de saloane se numr 5ibiul ;din +AH, pn n JDDD<, .raovul ;din +AHH pn n JDDJ<, 7imioara ;din +AAK pn n +AAH< i )radea ;din +AAK pn n JDDJ<. Revenind la fotografia basarabean, !in s remarc faptul c mai mul!i fotografi din Republica "oldova au luat parte la cteva evenimente organizate sub egida 1%:P n Rom/nia, Fcraina, Fngaria, 5pania .a. (n JDDC Republica "oldova a fost reprezentat de 8alerie 8olontir ;i posibil de al!i fotografi<, la a J,-ea .ienal de :rt 1otografic alb-negru organizat sub egida 1%:P la .udapesta. Pe lng fotografii afirma!i, ca, de e*emplu, "i&ai Potrnic&e, Pavel .alan, 5erg&ei 0opatinsc&i, 4icolae "eniuc, 9&enadie .lazer, :rseni "encovsc&i, %gor Lenin, %on ogaru, Petru Cazacu, :natol Poiat, %urie 1oca, %ulian 5oc&irc .a, care au consacrat fotografia basarabean la noi i n afar, se remarc ascensiunea unei genera!ii de fotografi mai tineri. Printre acetia i-a eviden!ia pe :nton 5esni!an, :natol 0eanc, Roman Rbaleov, %gor 9ania, Mristina .ucea!c&i, umitru oru .a., care s-au remarcat n cadrul diverselor concursuri, e*pozi!ii, dar i prin e*punerea lucrrilor pe paginile de %nternet auto&tone i strine, cel mai adesea ruseti i rom/neti. Pe lng fotografia de gen, practicat de numeroi artiti-fotografi, un loc important n activitatea fotografic auto&ton este rezervat imaginii de pres. 1otografia de pres este aceea pe care se pune accent la noi. 0a finele concursului =:nul JDDJ n 1otografia de Pres=, un fotograf profesionist din C&iinu ;al crui nume nu-l vom dezvlui pentru a evita crearea de tensiuni< remarca faptul c, totui, fotografia de pres de la noi este pe picior greit. (n opinia sa, pu!ini dintre fotoreporteri alctuiesc o selec!ie riguroas a propriilor lucrri, intrate n competi!ii. )are, s nu tie ei, c un Euriu Profesionist nu poate e*amina dintr-o micare mai mult de C-B lucrriN Privind tabloul

general al puncta3ului acordat de 3uriu, constatm cazuri n care dou sau mai multe lucrri ale aceluiai autor =concureaz= att de strns, nct victoria revine altui autor. :lteori, fotografiile au fost incluse n categorii neadecvate, fiind astfel trecute, pur i simplu, cu vederea. 1otografiile pentru domeniile =6tiri 9enerale=, =5port= i =Reporta3= adesea nu au consisten!, ns acestea sunt categorii de for! n toate competi!iile de foto3urnalism. Cu peisa3e i demonstra!ii de protest nu mai cucerim cine tie ce teren. 4ici la C&iinu, nici afar, aduga acelai domn. Concluzia vine de la sineG fotografia din Republica "oldova este la o etap la care nu poate concura fr rezerve cu cea de peste &otare. Cu toate c avem i e*cep!ii n rndul fotografilor auto&toni, crea!ia crora se ridic la nivelul artistic mondial, trebuie s lucrm cu rbdare asupra ridicrii gradului de profesionalism n fotografia basarabean. (nfiin!area unor institu!ii de nv!mnt superior, care s pregteasc tinerii fotografi, ar putea fi o solu!ie. e asemenea, nu trebuie negli3ate oportunit!ile de participare la diverse seminare, colarizri i tabere de crea!ie n domeniul artei fotografice din !ar i de peste &otare. 7ermenul de fotografie vine din grecescul p&otos= O lumina si grap&ein= O a desena. 7e&nica fotografica cuprinde modalitati variate de producere a unor imagini permanente pe suprafete sensibile prin actiunea fotoc&imica a luminii sau a unei alte forme de radiatie sau prin te&nici mult mai recente de captare a imaginilor prin mi3loace electronice. %n societatea de azi fotografia 3oaca un rol foarte important ca mediu informational, ca o unealta in slu3ba stiintei si industriei, ca o forma de arta sau ca un &obbP foarte raspandit. 'ste esentiala in afaceri si industrie, fiind folosita in publicitate, documentare, foto3urnalism si in multe alte domenii. Cercetarile stiintifice, de la cercetarile in spatiu la cele subatomice se bazeaza pe fotografie. %storia dezvoltarii fotografiei arata ca in secolul +A fotografia era domeniul catorva profesionisti deoarece necesita aparate mari si placi fotografice de sticla, dar in primele decenii ale secolului JD, odata cu introducerea rolfilmului si a aparatului portabil, a captat atentia publicului larg. %n ziua de azi industria ofera fotografilor amatori si profesionisti o mare varietate de aparate si accesorii. 0umina este esentiala in fotografie. :proape toate formele de fotografie se bazeaza pe proprietatile unor cristale de argint, compusi c&imici ai argintului si a unor &alogeni ;bromina, clorina sau iodina<, sensibile la lumina. :ceste cristale se gasesc sub forma de emulsie ;o pelicula fina gelatinoasa< care se afla in filmul fotografic. 1otografia se bazeaza asadar pe principii fizice si c&imice. 5ensibilitatea la lumina a compusilor argintului este principalul principiu c&imic utilizat. Principiile fizice care guverneaza sunt cele ale opticii si ale fizicii luminii. 7ermenul generic de lumina se refera la portiunea vizibila din spectrul radiatiilor electromagnetice, care includ unde radio, raze gamma, raze $, infra-rosii si ultra-violete. Pentru oc&i unda cea mai lunga este rosu, iar cea mai scurta albastru. ar oare cum a aparut fotografia pentru ca mai apoi sa evolueze in ceea ce este in ziua de aziN Care este istoria de inceput a stiintei fotograficeN ezvoltarea proceselor fotografice a inceput cu recunoasterea faptului ca anumite substante c&imice isi sc&imba nuanta sau culoarea datorita e*punerii la lumina. upa anii +HJD a inceput cercetarea pentru a reusi fi*area permanenta a imaginii obtinuta prin e*punerea la lumina. in acei ani si pana in ziua de azi oamenii de stiinta au rafinat si imbunatatit procedeele c&imice si optice ale proceselor fotografice. Primele incercari Cea mai vec&e fotografie care s-a pastrat este datata din +HJB sau +HJ, si este imaginea unei curti interioare vazuta de la fereastra sa de catre francezul Eosep& 4ic>p&ore 4iepce. Poza a necesitat o e*punere de H ore. Rezultatul obtinut a fost un pas enorm pentru cercetarea in domeniul fotografiei. %ncercari notabile de a captura imaginile sunt si cele ale britanicilor 7&omas QedgRood si 5ir

Iump&rP avP la sfarsitul secolului +H. in pacate, ei nu au reusit sa fi*eze cu succes imaginile pe care le-au creat. %maginea lui 4iepce, desi bine fi*ata pe &artie, nu avea calitatea necesara care ar fi asigurat adoptarea acestei noi te&nici. : trebuit ca un alt om de stiinta, 0ouis Eac@ues "and> aguerre, care a devenit asociatul lui 4iepce si a continuat sa lucreze ind>pendant dupa moartea acestuia, sa aduca aceste prime tentative la un nivel care sa asigure succesul la public. aguerre a creat imagini simple direct pe support de metal.: facut e*perimentele in anii +HKD, iar in +HKA a facut anuntul istoric al descoperirii procesului ce avea sa poarte numele sau. :cesta implica e*punerea unei placi de cupru argintata, developarea imaginii in vapori de mercur si fi*area acesteia in solutie de sare. %maginile rezultate erau foarte fragile la atingere si trebuiau sa fie prote3ate de o sticla, dar erau capabile sa pastreze si cel mai mic detaliu. %n aceeasi perioada, a anilor +HKD, fizicianul britanic Qilliam IenrP 1o* 7albot facea propriile sale e*periente. Primele succese le-a avut in +HKC si includeau imprimarea imaginii frunzelor unei plante facute cu aparatul sau de fotografiat in miniatura ;supranumit si aparatul cursa de soareci =<. :cestea erau imagini negative imprimate pe &artie, preparate cu solutii de saruri de argint, sensibile la lumina, fi*ate intai in saruri obisnuite si, mai apoi, la sugestia lui 5ir Eo&n Iersc&el ;renumitul astronom englez<, in trisulfat de sodiu, cunoscut si ca &Ppo =. Frmatorul pas important in cercetarea lui 7albot a fost descoperirea unei imagini latente=, produsul invisibil al unei e*puneri scurte, care putea fi developat c&imic. Roll-Filmul Frmatorul mare pas in dezvolatrea fotografiei a fost aparitia la sfarsitul anilor +HHD a rollfilmului. "eritul pentru aceasta descoperire ii revine americanului 9eorge 'astman. %n +HH'astman a introdus roll-filmul, care permitea e*puneri multiple, mult mai practic ca negativul pe sticla. ezvoltarea te&nicii fotografice a continuat asadar prin cercetarile lui 'astman. :cest american, anga3at timp de +- ani al unei banci, a fost pasionat de fotografie, si a infiintat in iunie +HH+ o companie care fabrica si distribuia in toata :merica placi fotografice pe baza de colodiu umed. ar eastman avea o idee inovatoare, aceea de a sc&imba placile de sticla, fragile si incomode. 0a inceput a incercat cu o &artie tratata cu niste substante speciale. "ai apoi, cu a3utorul unui tanar c&imist a scos primul suport pentru fotografie transparent, suplu, si aconstruit o noua masina adaptata la acesta. 5untem in anul +HHH, an in care 'astman a ales numele de M) :M pentru inventia sa, ales astfel pentru ca se poate pronunta la fel in aproape toate limbile cunoscute. : fabricat un aparat usor de fotografiat si un film care permitea +DD de e*puneri. :ceste poze erau facute de un amator, care apoi e*pedia aparatul la Roc&ester si primea inapoi pozele imprimate, ca si apartul sau incarcat cu un nou film, totul pentru un +D dolari. 7ot atunci 'astman a lansat sloganul publicitar al firmei sale, care a facut incon3urul lumii si nu a fost uitat nici la +DD de ani G=Sou press t&e button, Re do t&e restT=. 5uccesul a fost imens. 'ra de a3uns sa apesi un singur buton, pentru ca sa devii magician. 1otografia nu mai era apna3ul specialistilor, devenise accesibila oamenilor de rand. 0a mai mult de +DD de ani de la acele evenimente, procedeul nu s-a sc&imbat, dar perfectionarile aduse au fost multiple. 5ensibilitatea la culori a fost mult imbunatatita, placa devenind sensibila si razele ultraviolete, la infrarosii si la razele $. 0umina artificiala a permis fotografierea in timpul noptii si in camerele intunecoase, dar si marirea imaginilor. Fotografia in culori orinta publicului de a se bucura de fotografii in culori este evidentiata de frecventa cu care coloratul de mina era folosit la primele fotografii. %n special aceasta metoda era folosita in cazul daguerreotipului. aguerrotipistul londonez Qilliam 'dRard Milburn a inregistrat cel mai mare succes in colorarea pozelor sale, dandu-le o tenta naturala. %n +HCC fizicianul englez Eames ClerU "a*Rell a definit baza teoretica a fotografiei in culori. 'l a inteles principiul celor trei culori primare care sunt baza pentru toate culorile. 0a inceputul sec JD au avut loc multe e*perimente, pentru ca in +AD- fratii :uguste and 0ouis 0umicre au anuntat dezvoltarea unei te&nici. %n +AD, si-au patentat descoperirea sub :utoc&rome plates. :ceasta va ramane cel mai popular proces, suportand competitia a multor alti producatori pana in

anul +AKC, cand a aparut Modac&rome, care utiliza roll-filmul. Fotografia digitala Fltima etapa in dezvoltarea recenta a stiintei fotografice o realizeaza fotografia digitala. Camerele cu roll-film sunt aproape date uitarii de marea ma3oritate a consumatorilor, cu e*ceptia profesionistilor traditionalisti. Camerele digitale inregistreaza in memoria lor digitala fotografia, putand apoi sa fie transferata pe alte suporturi magnetice ;calculator< sau pe &artie ;la fel cum se intampla cu imaginile impregnate pe roll-film<. :vanta3ele sunt nenumarate printre care poate cel mai important este spatiul incomparabil mai mare de pastrare a pozelor ;nu mai depindem de cele KB de pozitii ale unui roll-film<. Prima fotografie permanenta a fost realizata in anul +HJB de un inventator francez O Eosep& 4icep&ore 4iepce O care a pornit de la o descoperire din anul +,J-, apartinand lui Eo&ann Ieinric& 5c&ultzG aceea conform careia clorura de argint se innegreste prin e*punerea la lumina. 4iepce si 0ouis aguerre au rafinat acest proces. aguerre a descoperit ca daca e*pune argintul la vapori de iod inainte de e*punera la lumina, si apoi la vapori de mercur dupa ce fotografia a fost captata poate obtine o imagine latenta, iar scufundarea acesteia intr-o solutie de &iposulfit de sodiu o fi*eaza. :ceste descoperiri au dus la aparitia faimosului dag&erotip. ag&erotipul avea insa nea3unsurile sale, printre care e*trema fragilitate a imaginii obtinute, si rigiditatea procesului in sine care nu permitea producerea unei copii. Prin urmare, inventatorii erau in cautarea unui sistem mai practic. "ai multe proceduri au fost introduse si folosite pe termen scurt in intervalul dintre prima imagine obtinuta de 4iepce si introducerea procesului colodiu in +H-H. :cesta consta in folosirea unor placi metalice tratate cu substanta fotosensibila, cu tipar realizat pe &artie de albumen, si a ramas metoda de baza in procesul de fotografiere pana in anul +H,+ cand a fost introdus procesul pe baza de gelatina. :cesta din urma a ramas principala modalitate de obtinere a fotografiilor alb-negru pana in epoca contemporana, sc&imbandu-se progresiv doar filmul folosit O la inceput sticla si apoi o varietate de filme fle*ibile. 1otografiile color sunt aproape la fel de vec&i ca si cele alb-negru, primele e*primente fiind realizate de catre Eo&n Iersc&el ;prin folosirea te&nicii :nt&otPpe< in anul +H-J, si metoda 0ippmann din +HA+. 1otografiile color au devenit insa populare in anul +ADK odata cu introducerea sistemului color :utoc&rome 0umiere, care ulterior a fost inlocuit de Modac&rome, %lfoc&rome, si alte procese similare. 7imp de mai multi ani, aceste procese au fost folosite e*clusiv pentru obtinerea claritatii ;la foto-proiectoare si alte asemenea mecanisme<. 1otografiile color au castigat teren odata cu aparitia negativului C&romogenic, cel mai utilizat sistem in procesul C--+. 4evoile crescande ale industriei cinematografice au dus la introducerea unor sisteme special create in acest scop, cea mai cunoscuta si totodata rar intalnita azi fiind 7ec&nicolor.