Tiparul a aprut n jurul anului 3.000 i.e.n. odat cu primele imagini copiate.

La acea vreme, procesul de copiere se realiza cu ajutorul unor sigilii cilindrice folosite pentru imprimarea imaginilor pe tablete de cear. Originile acestui procedeu se regsesc n civilizaia mesopotamian, iar rezultatele sale sunt primele forme de art care au reuit s supravieuiasc de-a lungul timpului. n China i Egipt erau folosite procedee i instrumente similare, iar n Europa i India, imprimarea materialelor textile a precedat tipriturilor pe hrtie sau papirus

Domeniul imprimarii digitale al textilelor cu printerele poate fi impartit in doua segmente mari: imprimarea poliesterului si imprimarea fibrelor naturale si a altor fibre sintetice in afara poliesterului. Textilele tratate corespunzator pot fi tiparite si cu printerele utilizate in mod obisnuit in productia publicitara (cu cerneluri pe baza de apa, solvent, UV, etc.), dar rezultatele de cele mai multe ori nu corespund unor utilizari cum ar fi productia de steaguri sau vestimentatie.

Pentru imprimarea poliesterului se folosesc cerneluri de sublimare, cel mai adesea pe baza de apa, iar imprimarea propriu-zisa se poate face prin transfer sau prin tiparire directa. Pigmentii din cernelurile de sublimare, sub actiunea caldurii (180 210 oC), trec din faza solida in faza gazoasa si intra in fibra de poliester. Se obtin astfel culori vii, o buna penetrabilitate fataverso, o rezistenta foarte buna la spalare si radiatie UV, iar materialul isi pastreaza flexibilitatea si caracteristicile la atingere de dinaintea tiparirii. In cazul procedeului de imprimare prin transfer, imaginea este intai imprimata pe o hartie speciala si apoi transferata pe material prin presare la cald (in presa sau cu calandru de termotransfer). In acest caz, materialul de poliester nu necesita pretratament. Laimprimarea directa, cerneala este asezata direct pe materialul pretratat, iar fixarea se face fie on line, prin unitati de incalzire cu infrarosii, fie prin utilizarea unui calandru separat. In cazul imprimarii directe, avand in vedere marea varietate de materiale ce pot fi utilizate, este foarte important sistemul de transport al materialului prin printer. Pentru materialele cu dubla intindere, gen spandex, este obligatorie folosirea sistemelor de transport cu banda.

 Pentru

imprimarea fibrelor naturale (bumbac, matase, viscoza, in, etc.) se folosesc cernelurile reactive sau cernelurile acide. Fixarea acestora pe material necesita un post tratament cu aburi. Exista de asemenea cerneluri pigmentate care teoretic pot fi folosite pe orice tip de material, dar care au dezavantajul unui gamut limitat si care necesita tiparirea cu o viteza mai mica.

Cromolitografia, concept introdus i explicat de ctre inventatorul litografiei Aloys Senefelder n lucrarea Un curs complet de litografie aprut n 1818, a devenit cea mai popular metod de imprimare din secolul al XIX-lea datorit unei tehnologii mult mai rapide, mult mai uor de folosit i care oferea rezultate mult mai bune, o calitate sporit a imaginii fa de metodele de imprimare cu blocuri de lemn n care era introdus i culoare.

Seriografia - metoda de transfer a imaginilor grafice cu ajutorul unui ablon - form tiprit, prin care se vopsea pe materialulimprimat n locuri corespunztoare elementelor de imprimare. Atunci cnd vopseaua se aplic cu straturi alternative, a cte un strat depus pe fiecare imagine color. nainte de imprimare, cu echipamente speciale pentru a produce plci de tipar,sau mai simplu spus abloane. Tehnologia dat permite pentru a atinge excelena stabilit de performana tergerii, n mare parte datorit posibilitii de a obine un strat gros de vopsea de la n mod normal 8 - 10 mm pn la 500sau mai multe culori strlucitoare

 Imprimanta

laser invenie care aparine tot celor de Xerox care au meterit la aparatul de fotocopiat pn cnd au obinut din ele o imprimant laser. Responsabil pentru aceast inovaie a fost cercettorul Gary Starkweather care, pn n 1971 a reuit sa creeze o reea complet funcional de astfel de imprimante. Noua tehnologie a escaladat rapid ntro afacere de miliarde de dolari pentru Xerox.

Imprimanta cu ace (1970). Pare surprinztor c aceast tehnologie a aprut dup cea laser. Datorit preului destul de ridicat al imprimantelor laser, tehnologia de imprimare cu ace a devenit foarte popular n anii 1970 i 1980 datorit preului mai sczut i a versatilitii de care ddeau dovad, ajungnd astfel ca n anii 1990 s devin cea mai rspndita tehnologie de imprimare folosit pentru calculatoarele personale. Dac productori ca Digital Equipment Corporation sau Centronics au scos pe pia primele modele de imprimante cu ace, revoluia n domeniu a fost realizat de Epson care a fcut furori cu modelul su MX-80. Pentru aceast imprimant, cei de la Epson au reuit sa reinventeze tehnologia oferindu-i un cost mai redus i o calitate sporit a materialelor imprimate.

 Presa

digital marcheaz nceputul tiparului digital care aduce o serie de inovaii fa de metodele anterioare, fiind mult mai flexibil, permind imprimarea pe o gam mult mai variat de suporturi, dar i o vitez mult mai mare de imprimare.

tampila de sublimare tampil, n care vopseaua este pre-depus pe suport (hrtie sau pelicul) trece la hrtia de sublimare (pelicul) de pe suprafaa vopsit. Metoda const n faptul c cernelurile de imprimare sau panglici, particulele de vopsea n cazul n care sunt nclzite n treact de stat de gaze, ptrunde adnc n structura a substratului.Plus la asta, tehnologia de imprimare (sublimarea permite imagini foto de calitate buna cu tonuri) precum i rezistena imaginii. Trebuie remarcat faptul c rezistente la influenele mediului (n cazul de imprimare pe textile), amprenta estenumai n cazul n care obiectul transferului se face pe esturi sintetice (poliester). Adic, transfernd metoda de sublimare a imaginii pe estur n amestec i se spal imediat dup aceasta, cu att mai puternic imaginea va disprea cu ct mai mult coninut este in pnza de bumbac. De asemenea, la moment nu exist nici cerneluri de sublimare calitative, pentru imprimarea pe materialelor n tonuri nchise.

Prin transfer termic sau raportare termic se presupune elaborarea unei imagini pe un material cu hrtie special,pre-sigilat cu ajutor termic. Hrtia termic este o lucrare nscris cu o pelicul transparent, care se aplic ntr-o imaginecu o imprimant laser sau cu un jet de cerneal. Odat ce aplicaia este finisat, este transferat la estura de cldur,rezultatul ce ne amintete de "traductibilitate". Atunci cnd imprimai pe materiale nchise, utiliznd pelicul de transfer alb,care, dup cerere trebuie s fie atent tiat de-a lungul conturului, i doar apoi transferat pe un tricou. Este de remarcat faptulc calitatea imaginii obinute pe un material textil nchis este destul de mare, precum i rezistena la splare.

Imprimarea imaginii cu folii speciale colorate. La aceast tehnologie de imprimare aplicat, imagine este tiat din peliculade o singur culoare si din plotter-ul tiat i este presat n estur. Imaginea provocat de comprimate aproape eterna peliculei, pelicula nu se terge i nu se estompeaz, avnd doar teama de urmri agresive (de exemplu, dizolvarea n alcool).Peliculelor de flexiune nu le pot fi aplicate imagini colorate, deoarece tehnologia este conceput pentru a aplica imaginicu pn la trei culori diferite, cum ar fi inscripiile, logo-tipuri simple. O alt limitare a tehnologiei unele mici detalii. Unele elemente de design sunt pur i simplu imposibil de tiat, de exemplu un ptrat de 1 mm.

 Se

pot imprima textile in policromie cu o fidelitate ridicata (de ex: fotografii), fara pregatire prealabila si fara costuri suplimentare la tiraje mici. Cerneala folosita patrunde in tesatura fara a se simti la atingere avand o rezistenta ridicata la spalari succesive si intindere. Spre deosebire de procesul de sublimare, tehnologia digitala permite imprimarea pe materiale din bumbac 100%.