REFERAT

Titlu: Cationul Al3+

Student: Matei Daniela Disciplina: Chimie analitica si analiza instrumentala Grupa 6014 anul ! "acultatea de #iotehnolo$ii %ector dr&: Maria 'ele

Cationul Al 3+
1.Generalitati
1.1.Denumire (timolo$ia cu)antului )ine de la numele o*idului caracteristic cu)ant de ori$ine +ranceza care la randul sau pro)ine de la latinescul ,alumen, prin care 'liniu desemna alaunul&A +ost descoperit in 1-./ de danezul 0ans Christian 1.2.Stare naturala Aluminiu este unul din cele mai raspandite elemente de la supra+ata 'amantului1cca&-23 dupa o*i$en si siliciu&!n mari cantitati se $aseste aluminiu in silicate4 de e*emplu in +eldspati1ortoza 56AlSi37-8 al9it :a6AlSi37-], anortit 6Ca6Al.Si.7-8 mica19iotit 51M$ "e336AlSi37108170 "3.8 etc&Aluminiul mai apare in natura su9 +orma de o*id Al.731corindon sa+ir ru9in3 de o*ihidro*izi Al71703 19au*ite diaspor3 si de hidro*id Al1703 3 1hidrar$ilit3 se mai $asesc in s+arsit in natura o*izi micsti de aluminiu cu alte metale cum sunt criso9erilul spinelul si compusi ai +luorului criolita& !n apa marilor ni)elul de aluminiu este de la 0 16 la 1 ; $<t& Aluminiul este acumulat mai mult de plante decat de animalele&Cazul mai cunoscut este al ar9orelui 7rites e*celsa iar %icopodium alpinum poate contine in cenusa sa pana la 332 Al .73& Aluminiul in natura apare su9 un sin$ur izotop si anume .=Al& 1.3.Invelis electronic si reactivitate (lementul aluminiu se $aseste in $rupa !!! principala a)and structura in)elisului electronic 6:e83s.3p1&%a +ormarea com9inatiilor sale cedeaza trei electroni din su9stratele 3s si 3p si se trans+orma in cation tri)alent Al3+&!onii de aluminiu sunt coordonati cu 6 molecule e apa rezultand cationul he*ahidrat6Al10.73683+& Toate com9inatiile aluminiului se caracterizeaza prin +aptul ca sunt incolore iar in solutie hidrolizeaza la ni)el de hidro*id care are character am+oter&Com9inatiile solu9ile sunt clorura azotatul sul+atii alaunii aluminatii alcalini si alcalino>pamantosi&Com9inatiile insolu9ile sunt hidro*idul +os+atul acetatul 9azic si orto>o*ichinolatul de aluminiu&

rsted&

2.Reactii ale ionului Al3+

2.1.Reactii pe cale uscata .&1&1&?eactia al9astrului de Thenard

?eactia se poate e+ectua pe car9ine sau pe hartie de +iltru&Se ia o +asie de hartie de +iltru se umezeste cu cate)a picaturi solutie de analizat apoi se adau$a .>3 picaturi solutie diluata de azotat de co9alt& 0artia se calcineaza intr>un creuzet sau direct in +lacara 9ecului pana la cenusa&7 coloratie al9astra a cenusii indica prezenta aluminatului de co9alt&!n reactie se )a e)ita un e*ces de azotat de co9alt deoarece se +ormeaza o*id de co9alt care mascheaza culoarea al9astra&?eactia este sensi9ila pentru 0 0. m$ aluminiu in solutie& 2.2.Reactii in solutie Se poate +olosi pentru reactiile in solutie clorura de aluminiu sau alaun 0 / n& .&.&1&?eactii cu reacti)ul de $rupa Sul+ura de amoniu precipita sarurile de aluminiu 1in prezenta de clorura de amoniu si hidro*id de amoniu3 su9 +orma de hidro*id de aluminiu un precipitat al9 $elatinos ca urmare a hidrolizei sul+urii:

2Al2O3+2Co(NO3)2 2Al2O3 CoO+2NO2+O2

2(Al3++3Cl!)+3(2N"#++S2!) Al2S3+$(N"#++Cl!) Al2S3+$"2O 2Al(O")3 +3(2"++S2!)

0idro*idul de aluminiu are proprietati am+otere4 in mediu puternic acid se comporta ca o 9aza sla9a iar in mediu puternic 9azic se comporta ca un acid sla9& 0idro*idul de aluminiu este sta9il in inter)alul de p0 3 ->; = pentru concentratia solutiei de 10>.M&%a p0@3 - hidro*idul de aluminiu este solu9il si in solutie se +ormeaza ioni de Al 3+ iar la p0A; = se +ormeaza ioni de 6Al170348> sau Al7.>&

2(Al3++3Cl!)+3(2N"#++S2!)+$"2O 2Al(O")3+$(N"#++Cl!)+3(2"++S2!)

Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > =>- picaturi1B1 ml3 solutie a unei sari de aluminiu4 > 3>4 picaturi1B0 / ml3 solutie de sul+ura de amoniu4 > se o9ser)a +ormarea precipitatului al9 $elatinos4 > se imparte continutul in alte . epru9ete4 > in prima se adau$a acid clorhidric4 > in a doua hodro*id de sodium . n4 > in am9ele cazuri se o9ser)a disparitia precipitatului& .&.&.&?eactia cu hidro*izii alcalini Aceasta reactie este data de +oarte multi cationi din $rupe !! si !!!&0idro*izii alcalini 570 si :a70 cand sunt adau$ati picatura cu picatura in solutiile sarurilor de aluminiu dau un precipitat al9 de Al17033&
Daca se adau$a in continuare in e*ces se o9tin aluminati

Al(O")3+3"+ Al3++3"2O Al(O")3+O"! %Al(O")#&!

(Al3++3Cl!)+3(Na++O"!) Al(O")3 +3(Na++Cl!)

Aluminatii +iind saruri ale acizilor sla9i cu 9aze tari hidrolizeaza in solutii dupa schema: (chili9rul reactiei se deplaseaza spre dreapta sau spre stan$a in +unctie de p0 adica de concentratia ionilor de 0+ sau 70> din solutie&Clorura de amoniu reactioneaza cu hidro*idul de sodium rezultat din hidroliza aluminatului +ormand hidro*id de amoniu4 amestecul tampon1:04Cl+:04703 care se o9tine scade p0>ul la =>- cand hidro*idul de aluminiu de)ine sta9il&Actiunea clorurii de amoniu asupra solutiei de aluminati este utilizata in analiza chimica pentru recunoasterea Al3+ ast+el: la solutia alcalina de aluminat se adau$a treptat o solutie saturate de clorura de amoniuSolutia se +ier9e pana la eliminarea mirosului de ammoniac4 se o9ser)a aparitia unor +ul$i $elatinosi caracteristici de hidro*id de aluminiu:

Al(O")3+(Na++O"!) 'Na+%Al(O")#&!( (Na++AlO2!)+"2O AlO2!+2"2O Al(O")3+O"!

Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > 3>4 picaturi 1B0 / ml3 solutie a unei sari de aluminiu4 > =>- picaturi 1B1 ml3 solutie de hidro*id de sodium . n4 > Se adau$a cate)a picaturi de solutie clorura de amoniu saturate si se +ier9e pana la disparitia mirosului de amoniac4 > Se o9ser)a +ormarea unui precipitat al9 $elatinos& .&.&3&?eactia cu amoniacul 0idro*idul de amoniu precipita de asemenea ionul de Al3+ su9 +orma de Al17033 dar nu il poate dizol)a decat partial din cauza sla9ei sale disocieri& Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > 3>/ picaturi 1B0 / ml3 solutie a unei sari de aluminiu4

AlO2!+N"#++2"2O Al(O")3+(N"#+O"!)

(Al3++3Cl-)+3(N"#++O"!) Al(O")3 +3(N"#++Cl!)

> 1>. picaturi solutie de hidro*id de amoniu . n4 > se o9ser)a +ormarea unui precipitat al9 $elatinos& .&.&4&?eactia cu acetatul de sodium Acetatul de sodium +ormeaza la cald cu sarurile de aluminiu un precipitat al9 +loconos de sare 9azica&

Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > 3>/ picaturi 1B0 / ml3 solutie a unei sari de aluminiu4 > 3>/ picaturi solutie de acetate de sodium . n4 > se o9ser)a +ormarea precipitatului& .&.&/&?eactia cu car9onatii alcalini si de amoniu ?eactia car9onatilor cu Al +ormeaza un precipitat al9 $elatinos de hidro*id de aluminiu care este usor solu9il in e*ces de reacti)i cu +ormare de aluminati& Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > 3>/ picaturi 1B0 / ml3 solutie a unei sari de aluminiu4 > .>3 picaturi solutie de car9onat de sodium . n4 > se o9ser)a +ormarea precipitatului& .&.&6&?eactia cu +os+atul disodic "os+atul disodic precipita aluminiu su9 +orma de +os+at de aluminiu un precipitat al9 solu9il in acizi minerali dar insolu9il in acid acetic&
Ast+el se o9tine in solutie un amestec tampon cu un p0B= ceea ce realizeaza conditiile de precipitare completa a +os+atului de aluminiu& Tehnica !ntr>o epru9eta se introduc: > 3>4 picaturi 1B0 / ml3 solutie a unei sari de aluminiu4 > 3>4 picaturi solutie de +os+at disodic4 > se o9ser)a +ormarea precipitatului si culoarea acestuia4 > se imparte continutul in trei epru9ete4 > in prima se adau$a solutie de acid clorhidric4 > in a doua se adau$a solutie de acid acetic4 > in a treia se adau$a solutie de hidro*id de sodium& 'recipitatul se )a dizol)a in epru9etele 1 si 3& .&.&=&?eactia cu alizarina S Alizarina11 . dihidro*i 3 sul+onat de sodium antrachinona3 reactioneaza cu ionii de Al din solutie +ormand o sare comple*a rosie ce este insolu9ila in acid acetic&p0>ul optim este cuprins intre 4 . si 4 6&"e3+ inter+era cu acest test deoarece +ormeaza un precipitat colorat& Tehnica 'e o hartie de +iltru se pune o picatura solutie de analizat si o picatura de alizarina S&0artia se tine deasupra )aporilor de amoniac 1o epru9eta cu solutie concentrate de amoniac introdusa intr> o 9aie de apa3 cand hartia se )a colora in )iolet inchis&Apoi hartia se inmoaie in acid acetic 0 . n4 in prezenta Al apare o pata rosie iar in a9senta hartia se in$al9eneste& ?eactia se poate e*ecuta si in epru9ete de centri+u$a +olosind aceleasi )olume de solutii reactante la care se mai adau$a amoniac su9 a$itare si apoi acid acetic pana la schim9area culorii in )iolet in rosu portocaliu&Solutia se centri+u$heaza dupa care se separa un lac rosu transparent ce indica prezenta Al&

(Al3++3Cl!)+3(Na++C"3COO!)+2"2O Al(O")2C"3COO +3(Na++Cl!)+2(C"3COO!+"+)

2(Al3++3Cl!)+3(2Na++CO32!)+3"2O 2Al(O")3 +$(Na++Cl!)+3CO2

(Al3++3Cl!)+2(2Na++")O#2!) Al)O# +3(Na++Cl!)+(Na++"2)O#!)

3.)roprietati *i+iolo,o!-ioc.imice si intre-uintari

3&1&'roprietati +iziolo$o>9iochimice Aluminiul metallic o*idul si hidro*idul de aluminiu nu sunt to*ici&Aluminiul este un element care se $aseste in sol in proportie de apro*imati) =2 in +unctie de continutul in ar$ila al solului& Cu toate ca nu este un element necesar plantelor in cenusa unor +eri$i s>a $asit in cantitate relati) ridicata =2&!n cantitatemare aluminiu este to*ic pentru plante deoarece dere$leaza procesele meta9olice in care inter)in unii ioni&(*cesul de aluminiu impiedica a9sortia si utilizarea +os+orului calciului ma$neziului zincului man$anului& !n lumea animala lucrurile sunt oarecum similare cu toate ca medicina il utilizeaza cationic deseori&S>a o9ser)at statistic in tarile scandina)e o corelatie intre continutul sau si +enomenele de$enerati)e le$ate de scleroza& 3&.&!ntre9uintari (lementul aliat are deose9ite utilizari incepand cu elemente de constructii si terminand cu te)i pentru transportul apei sau +a9ricarea reperelor in aeronautica&Compusii au di)erse intre9uintari cel mai cunoscut este alaunul care se +oloseste printer altele ca a$ent de precipitare la puri+icarea apei&

/I/0IOGRA1I23 :e$ulescu Gh& '& ,(lemente de chimie analitica calitati)a anor$anica a mediului, Cap&!! Grupa !!! (d&'?!:T(C0 pa$&10.>106 .001 #ucuresti&