INTREBARI DCI

Subiectul 1 1. Definii dreptul comerului internaional ca ramur de drept DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil, comercial, precum i norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit i normele de drept internaional public prin care se reglementeaz raporturi de comer internaional i de cooperare economic i tehnico-tiinific stabilite ntre participanii la circuitul mondial de valori i cunotine !udor "opescu definete DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relaiile comerciale ce depesc cadrul intern sau naional a unui stat i au aderene internaionale cu # sau mai multe sisteme de drept naional $ $aduh i %h &ivol' DCI este tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i uzanele ce reglementeaz instituiile i raporturile juridice care iau natere n sfera relaiilor de schimb i economice internaionale (n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale 2. Explicai criteriile de definire a caracterului internaional al raporturilor juridice, care con tituie o!iectul dreptului comerului internaional Caracterul de internaionalitate al )* este determinat de prezena n cadrul acestor raporturi a unuia sau mai multor elemente de e+traneitate Conveniile internaionale stipuleaz pentru definirea caracterului intern al raportului # criterii' a, -n criteriu subiectiv . n sensul c prile persoanele fizice/ persoanele juridice sa aib sediu sau domiciliu n state diferite Convenia de la $iena din 1012 privind vnzarea internaional de mrfuri, convenia de la 3e4 5or6 1078 b, Criteriul obiectiv . n sensul c marfa, lucrarea, serviciul, bunul care face obiectul )* s se afle ntr-un tranzit internaional ceea ce presupune c n procesul derulrii raportului juridic bunul s treac cel puin o frontier 9cest criteriu este stipulat de regul n conveniile privind transportul internaional :convenia de la &erna 10;<, convenia de la $arovia de unificare a unor reguli la transportul aerian internaional de mrfuri, (n literatura de specialitate s-a artat c cele # criterii snt n principiu alternative, fiind suficient doar unul din ele pentru a constata esena unui raport de comer internaional (n practic ns foarte frecvent snt ntlnite n acelai timp ambele criterii De asemnea snt ntlnite i alte cerine ale internaionalitii n situaiile n care ncheierea, modificarea, e+ecutarea 9* are loc n state diferite "restaia caracteristic care face parte din obiectul contractului se desfoar n strintate, locul aflrii bunului, locul predrii bunului, locul ncheierii contractului ". Ar#umentai autonomia dreptului comerului internaional

(n doctrina juridic e+ist denumirea de drept comercial international sau de DI"rivat comercial -3ICI!)9= . comisie specializat a >3- la momentul nfiinrii sale n 10<< a adoptat denumirea de Drept comercial internaional i a propus definiia acestuia ca fiind un ansamblu de reguli care reglementeaz relaiile comerciale de drept privat punnd n cauza mai multe ri 9ceast definiie a fost oficializat deoarece rezult c raporturile de drept internaional public care snt ntr-o legtur strns cu raporturile comerciale internaionale rmn n afara domeniului de aciune a DCI Cu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai descriptiv, majoritatea ajung la concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat e+istena unui fenomen . comerul internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat "e cnd denumirea DI"rivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se numai la relaiile de drept internaional privat (n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale 9stfel, conchidem' 1 3ormele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale cu ordinea juridic internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept privat 3ormele DCI reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnicotiinifice 3ormele DCI snt att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de drept naional, ct i norme procesuale viznd ca e+emplu arbitrajul comercial internaional, precum i normele conflictuale care au rolul de a identifica, de a stabili care este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de comer internaional >dat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va reglementa n principiu' Condiiile de fond ale contractului @fectele obligaionale ale contractului

# ?

"e lng norme conflictuale mai e+ist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de ctre state fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui anumite raporturi juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi :ca e+emplu, n domeniul vnzrii internaionale, transportului internaionale, titlurilor de credit, 9ceste norme de drept material uniform nu le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coe+ist cu acestea i au sfer de aplicare diferit Aiecare ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de reglementare a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare raporturi juridice 9stfel'

(n raporturile comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a prilor una faa de alta @ste de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat :de iure gestionis,, adic el este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att persoan fizic, ct i persoan juridic ce aparine unui alt stat (n cazl raporturilor juridice financiar-bancare, vamale etc care vizeaz realizarea politicii sale comerciale, statul acioneaz ca subiect de drept public

$u!iectul 2 1. Definiti contractual de tran port internafional flu%ial de marfuri prin pri ma Con%enfiei de la Budape ta din 2&&1. Contract de transport desemneaza orice contract, oricare ar fi denumirea sa, prin care un transportator se angajeaza, contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe caile navigabile interioare 2. Caracteri'ati re#imul juridic a cri orii de tra ura flu%iale. Scrisoarea de trasura desemneaza un document care face dovada unui contract de transport si care constata luarea in sarcina sau aducerea la bord a marfurilor de catre un transportator Scrisoarea de trasura fluvial se intocmeste de catre e+peditorul marfii si confirma e+istent contractului de transport, insotind marfa pina la destinatie 9ceasta se intocmeste pe e+emplare tipizate si cuprinde anumite mentiuni obligatorii cu privire la conditiile de transport Documentul de transport contine, in afara de denumirea sa, urmatoarele indicatii a, numele, domiciliile, sediile sau locurile de resedinta ale transportatorului si e+peditoruluiB b, destinatarul marfurilorB c, numele sau numarul navei, daca marfurile au fost preluate la bord, sau mentiunea, in documentul de transport, ca marfurile au fost luate in primire de transportator, dar nu au fost inca incarcate la bordul naveiB d, portul de incarcare sau locul de luare in primire si portul de descarcare sau locul de livrareB e, specificarea uzuala a tipului de marfuri si ambalajele acestora, precum si, pentru marfurile periculoase sau poluante, specificarea conform prescriptiilor in vigoare sau, in lipsa acestora, specificarea lor generalaB f, dimensiunile, numarul sau greutatea, precum si marcajele de identificare a marfurilor incarcate la bord sau luate in primire in vederea transportuluiB g, dupa caz, indicatia ca marfurile pot sau trebuie sa fie transportate pe punte sau in cale deschiseB h, dispozitiile convenite cu privire la navluB i, pentru scrisorile de trasura, precizarea daca este vorba de un original sau de o copieB pentru conosament, numarul de e+emplare originaleB j, locul si ziua emiterii @+emplarul original al scrisorii de trasura trebuie sa fie semnat de transportator, de conducatorul navei sau de o persoana abilitata de transportator !ransportatorul poate pretinde ca e+peditorul sa contrasemneze originalul sau o copie Semnatura aplicata poate sa fie scrisa de mana, imprimata in facsimil, aplicata prin perforare sau stampilare, sa se prezinte sub forma de simboluri ori sa fie reprodusa prin orice alt mijloc mecanic sau electronic, daca legea statului in care este emis documentul de transport nu o interzice Scrisoarea de trasura constituie dovada, pana la proba contrarie, a incheierii si a continutului contractului de transport, precum si a luarii in primire a marfurilor de catre transportator 9cest

document fundamenteaza in mod special prezumtia ca marfurile au fost luate in primire in vederea transportului asa cum sunt descrise in documentul de transport De obicei scrisoarea de trasura se intocmeste in limba carausului dar poate fi intocmita si intr-o alta limba ". Ar#umentati ra punderea partilor in contractul de tran port internafional flu%ial de marfuri.

Carausul raspunde pentru aducerea marfurilor in bune conditii pina la destinatie De asemenea, el este obligat la o buna stivuire a marfii si la incaracrea spatiilor goale, facind el incaracrea sais a-l supravegheze pe e+peditor atunci cind operatiile de incarcare sint effectuate de catre acesta Conventia de la &ratislava stabileste ca transportatorul raspunde pentru pierderea sau avarierea marfurilor primate pentru transport Cuantumul pagubei se stabileste dupa costul real al marfurilor pornindu-se de la pirderile oficiale angros de la locul de destinatie in ziua predarii marfurilor !ransportatorul este e+onerate de raspundere daca se dovedeste ca pierderea, avarierea sau scurgerea marfurilor s-a produs in urma unor situatii pe care nu le-a putut evita De asemenea, el nu va raspunde in situatia cind avarierea marfurilor este datorata starii ambalajului al carui caracter necorespunzator nu a putut fi descoperit cu ocazia primirii marfurilor Destinatarul este obligat sa primeasca marfurile transportate reclamind imediat transportatorului pierderea partial sau avarierea acestora Conventia de la &ratislava prevede termenele in care se pot formula reclamatiile necesrae, actele necesare, termenele de prescriptive ale acestore reclamatii sau actiuni In principiu raspunderea carausului pentru e+ecutarea transportatorului inceteaza in momentul notificarii destinatarului despre sosirea marfii $u!iectul " 1. Identificai cate#oriile u!iecilor dreptului comerului internaional Subiecii ce aparin ordinii juridice naionale i internaionale' 1 # ? >rdinii juridice internaionale snt statele i organismele internaionale care particip la activitatea de cooperare economic i tehnico-tiinifice internaionale >rdinii juridice interne' persoanele fizice/ persoanele juridice ce aparin ordinii naionale Societile transnaionale acestea din urm snt concepute nct s evite incidena legii naionale, ct i jurisdiciei internaionale

2. Determinai elementele pecifice ocietii tran naionale (n doctrina juridic societile transnaionale sau multinaionale au fost definite ca societi comerciale, care chiar de la constituirea lor se fundeaz pe elemente fr caracter naional cum sunt' capitalul ce provine de la sociai din diferite ri Stabilirea uneori a mai multor sedii principale n ri diferite etc i care snt lipsite de o legtur juridic cu un anumit stat, astfel c n privina lor nu primete vocaie nici una din legile naionale, iar litigiile izvorte din interpretarea i aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase :total sau parial, din componena instanelor nationale, pentru a fi date spre soluionare unor instane speciale Sub aspect economic societile transnaionale sint entiti econmice formate din unitati legate intre ele prin relaii de proprietate sau de alt natura, care opereaz in doua sau mai multe state, dupa un

sistem de luare a deciziilor, permitind elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune, in cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati e+ercita o influenta importanta asupra activitatii celorlalte Societatile transotionale isi desfasoara activitatea pe mari spaii, intensificind procesul de internaionalizare a capitalurilot si sporind gradul de concentrare si centralizare a acestora Societatile transnaionale e+ercita o influenta deosebita asupra sistemului economic, social, politic i juridic atit in tarile de origine, cit si in cele in care opereaza In cazul unor societati transnaionale legea nationala a unuia dintre participanti se aplica numai in subsidiar @zista societati transnationale n ale caror acte constituitive se evit orice referire la vreun sistem national de drept, in privinta lor primind aplicare numai normele stabilite prin statute proprii :&I)D, SAI, 9ID, -nele societati transnationale convin sa-si intregeasca normele consfintite prin actele lor constitutive apelind la principiile comune ale sistemelor de drept statelor participante Dupa cum s-a remarcat in doctrina juridica e+istenta societatilor transnationale invedereaza doua aspecte contradictorii' unul pozitiv si altul negativ 9spectul negativ consta in sustragerea acestor societi de sub incidena legislatiilor nationale ale statelor semnatare ale conventiei de constituire a lor, iar aspectul pozitiv decurge din consecintele determinate de aceasta imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de statele contractante, care ar putea servi drept premise pentru elaborarea unor legi uniforme cu aplicabilitate mai larga la anumite categorii de raporturi la care d nastere comertul internaional ". Anali'ai modurile (n care tatul acionea' (n raporturile de comert internaional Conceptul de stat are ca elemnt definitoriu calitatea de titular de suveranitate si in aceasta calitate el se manifesta ca subiect de drept internaional Statul nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare de persoane juridice, deoarece in toate cazurile el s-a constituit prin vointa proprie si tot astfel sia sumat calitatea de subiect de drept In virtutea atributului de legiferare, statul stabileste statutul juridic al subiectilor de drept national, iar ca titular de suveranitate, statul participa la realizarea unor conventii internaionale prin care se creaz organizatii interguvernamentale ca subiecti de drept internaioanal -neori statul particpa la raporturile de cooperare economic si tehnicotiintific internaionala (n cadrul acestor raporturi statul apare in dubla sa calitate de titular de suveranitate si de subiect de drept civil Statul nu are calitatea de comerciant i nici nu isi revindica o astfel de calitate, deoarece avind capacitate juridica el poate sa se implice in orice operatiuni economice cu strainatatea Calitatea de titular de suveranitate confera statului un loc aparte intre ceilalti subiecti de drept internaional Aiind o entitate sui generis este inconfundabila cu vreo alta categorie de participanti la rporturile juridice de comert international Statul este o persoana juridica )aporturile de comert internaional sint compatibile cu participarea statului ca titular de drepturi si obligatii "ersonalitatea juridica a statului nu este supusa regulilor privind dobindirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire la celelate persoane juridice Deoarece personalitatea juridica a statului are un caracter comple+, raporturile juridice internaionale in care se implica statul sin diferite ca natura' atunci cind statul stabileste asemenea raporturi in calitate de titular de suveranitate, acestea sint de drept internaional public )aporturile la care statul participa in calitate de titular al propriului patrimoniu si in e+ercitarea gestiunii acestui patrimoniu sint de drept al comertului international Subiectul 8 1. Identificati cate#oriile i'%oarelor dreptului comertului inetrnaional

"rin natura sa dreptul comertului international implica doua categorii de izvoare' interne si internationale 3u se poate stabili o ierarhie intre aceste izvoare in functie de forta juridica a fiecaruia dintre ele, dar aceasta imposibilitatea nu determina implicit si o lipsa de diferentiere de importanta intra componentele ansamblului pe care aceste il formeaza "rezenta elementului de internationalitate in structura raportului juridic de comert international confera un plus de importanta izvoarelor internationale ale DCI comparativ cu izvoarele de drept national al acestuia )aporturiile de comert international au o vocatie primordiala de a fi reglemntate de norme juridice internationalem ceea ce situeaza intr-un plan prioritar si aseaza legile nationale incidente intr-un plan secundar 3ormele ce apartin ordinii juridice intrenaionale, realizind o reglementare uniforma, inlatura complicatiile pe care le comporta diferentele de conceptie legislativa, e+primate in diferentele de reglementare juridica atit frecvent intilnite Dreptul uniform corespunde i cerintelor unei desfasurari rapide a operatiilor de comert internaional, instituind reguli adecvate unor asemenea cerinte 2. $ta!iliti particularitatile u'antelor comerciale internationale ca i'%or al DCI -zanele comerciale reprezint nite practici, comportamente cu un grad de vechime i aplicat de un numr nedeterminat de comerciani ntr-un anumit domeniu de activitate comercial i/sau ntr-o anumit zona geografic "entru ca o anumit practica s devin uzan comercial este necesar trecerea unei anumite perioade de timp (n functie de intinderea aplicarii in spatiu si dupa sfera lor de cuprindere uzantele pot fi' locale, speciale i generale -zantele locale sint determinate dupa criteriu geografic, iar aplicarea lor este limitata la o anumita piata comerciala, port, localitate sau regiune -zantele speciale cuprind o ramura de activitate comerciala :de e+emplu uzantele statornicite in comertul cu cafea, cereale, zahar, lemn,, contractele al cror obiect il formeaza o anumita operatiune comerciala :uzantele in domeniul contractelor de vinzare cumparare comerciala, de prestari de servicii,, sau o profesiune anume, precum cea a agentiilor de burs -zantele generale se aplica la intreg ansamblu de relatii comerciale (n functie de criteriul ce tinea seama de forta juridica a uzanelor distingem uzante normative si uzante conventionale -zantele normative sint acele care tragindu-si forta juridica dintr-o jurisprudenta bine stabilita care le co2nfera autoritate proprie, dobindesc o putere similara normei de drept =a asemenea uzante face trimitere insasi legea pentru completarea ei De vreme ce legea trimite la naumite uzante pentru completarea ei, aceste uzante se integreaza in continutul legii respective ca si componente ale ei i dobindesc aceeasi forta juridica, precum legea pe care o completeaza -zantele normative pot constitui izvor al dreptului comertului international in masura in care legea pe care ele o completeaza este ea insasi izvor al dreptului comertului international -zantele conventionale isi trag geneza din vointa contractantilor, care in virtutea autonomiei de vointa au deplina libertate sa stabileasca potrivit aprecierii lor continutul contractului pe care l-au perfectat -zantele conventionale in majoritatea cazurilor sint premergatoare uzantelor normative sau cutumelor -zantele comerciale sint in esenta lor uzante profesionale -zantele comerciale sint incluse de regula in continutul contractelor comerciale, forta lor juridica fiind aceea a unei clauze contractuale !emeiul autoritatii lor il constituie acordul de vointa e+pres tacit sau cel putin prezumat al partilor -zantele conventionale nu pot indeplini functia de le+ causae :adica de drept aplicabil contractului, )olul lor se limiteaza la determinarea, precizarea si completarea continutului contractului

". Comparati cate#oriile i'%oarelor internationale ale dreptului comertului international Conventia internationala constituie principalul izvor internaional al dreptului comertului international Conventia internationala este acordul de vointa state prin care se reglementeaza o anumita sfera de relatii internationale "e plan terminologic, conventia internationala primeste in practica internationala mai multe denumiri si anume' tratat, acord, memorandum, carta, compromis, concordat etc conventia internationala constituie izvor al dreptului comertului international numai cind stabileste norme ce reglementeaza relatii din domeniul comertului international si de cooperare economica si tehnico-tiintific internationala In dependenta de numarul statelor semnatare deosebim conventii bilaterale si multilaterale Conventiile bilaterale sint perfectate intra doua state si reglementeaza aspecte ale relatiilor dintra aceste state Conventiile internationale multilaterale se realizeaz cu participarea mai multor state si reglementeaza raporturile ce intereseaza dezvoltarea relatiilor dintre statele semnatare 9tunci cind aceste conventii se realizeaza cu participarea majoritatii statelor, ele reprezinta importanta la scara planetara "otrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile internaionale, criteriu ce se refera doar la conventiile multilaterale, conventiile s eclasifica in' conventii prin care se formuleaza norme de drept material uniform si conventii prin care se instituie norme de drept conflictual uniform Conventiile multilaterale ca izvor de drept international prezinta o importanta deosebita deoarece prin intermediul lor se instituie reguli cu aplicabilitate mai larga in care se regasesc interesele mai multor state si care dobindesc astfel semnificatia de elemente definitorii ale ordinii juridice nationale -zantele comerciale uniforme internationale constituie alaturi de conventia internationala izvor al DCI Doctrina juridica a definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care practica comerciala internationala le-a pus in valoare, operind o anumita standardizare si unificare a lor, realizata prin diverse metode precum' adoptarea de conditii uniforme cu caracter general, elaborarea de contracte model cu privire la grupe speciale de mrfuri, includerea ntr-un anumit contract comercial internaional a unor conditii generale de livrare Subiectul ; 1. De criefi re#imurile %amale peciale ) u! acoperirea carnetelor ATA i TIR* pentru tran portul. Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor !I) elimina operatiunile de deschidere la punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea ce determina reducerea duratei de transport De asemenea, carnetul !I) scuteste transportorii de depunerea unor garantii vamale, proportionale cu valoarea marfurilor transportate Carnetul ATA reprezint un document vamal internaCional cu valoare de declaraCie vamal utilizat pentru admiterea temporar a mrfurilor, cu e+cepCia mijloacelor de transport, care cuprinde o garanCie valabil la nivel internaCional n vederea acoperirii drepturilor Di ta+elor de import -n carnet nlocuieste/tine locul unor documente vamale din tara de e+port temporar si usureaza vamuirea (n plus, carnetul anuleaza necesitatea de constituire a unei garantii sau a unor depuneri materiale la oficiile vamale

2. Expuneli o!li#aliile partilor in contractul internalional auto de marfuri. +bligatiile e+peditorului' Sa achite ta+a de transport pina la transportarea incarcaturii Sa predea incarcatura in vederea transportarii in locul, timpul si in cantitatea prevazuta de contract Sa predea incarcatura in ambalajul corespunzator Sa marcheze in prealabil marfurile ambulate Daca contractual nu prevede altfel, sa incarce marfurile in mijlocul de transport sis a asigure fi+area, consolidarea si acoperirea lor, folosind instalatii proprii In cazul transmiterii spre transportare a marfurilor perisabile clientul este obligat sa ane+eze la scrisoarea de trasura certificatul de conformitate, de calitate, igienic, fitosanitar

>bligatiile carausului' Sa puna la sipozitia clientului mijlocul de transport corespunzator in stare buna Sa primeasca incarcatura spre transportare Sa verifice corespunderea datelor din scrisoarea de trasura, aspectul e+terior al incarcaturii si modul de incarcare si aranjare Sa transporte incarcatura in termenele stabilite Si pe calea cea mai scurta Sa pastreze marfurile E

>bligatiile destinatarului' Sa preia incarcatura sosita sis a o verifice sub aspect calitativ si cantitativ Sa achite ta+ele de transport si alte plati daca o astfel de conditie este prevazuta de contract Sa achite ta+ele de transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii Sa descarce marfa daca aceasta obligatie este stipulate in contract Saelibereze mijlocul de transport de ramasitele incarcaturii

". ,ormulali o cri oare de tra ura internationala. Art 1 - 3umele Di adresa complet a e+peditorului mrfii Art 2 - 3umele Di adresa completa a destinatarului mrfii Art " - Data si locul prelurii mrfii de ctre transportator Se recomanda precizarea orei la care vehiculul a sosit la locul ncrcrii, precum si ora plecrii 9ceste menCiuni sunt utile in

cazul imobilizrii prelungite a vehiculului, din vina e+peditorului, pentru eventualele plCi suplimentare cerute de transportator Art - - =ocul prevzut pentru livrarea mrfii Se recomand s se solicite e+peditorului comunicarea orei e+acte de deschidere a depozitului/depozitelor unde trebuie livrata marfa > asemenea precizare poate permite evitarea unei aDteptri inutile si costisitoare a transportatorului in cazul in care acesta ajunge la destinaCie cFnd depozitul este nchis Art . - InstrucCiuni speciale ale e+peditorului mrfii Daca este necesar, e+peditorul poate preciza anumite instrucCiuni referitoare la formalitCile vamale, interdicCia de transbordare a mrfii, asigurarea mrfii etc Art / - 3umele, adresa e+act a transportatorului Di alte referinCe considerate necesare Art 0 - !ransportator:i, succesiv:i, CasuC este destinata cazurilor in care transportarea mrfii este efectuata de ctre mai mulCi transportatori care se succeda Se recomanda completarea in momentul in care transportatorul succesiv preia marfa, mcar pe copia CG) care va rmFne la destinatarul mrfii :e+emplarul albastru, si pe copia destinata procedurilor administrative :e+emplarul negru, Daca se Dtie ce transportatori succesivi vor fi implicaCi in transport, este important ca e+emplarul pentru destinatar al scrisorii :cel albastru, sa conCin mcar indicaCii despre ultimul transportator, cel care va aduce marfa la destinaCie !ransportatorul succesiv trebuie sa scrie data si sa semneze in csuC :rubricile Hmarchandise reIue et acceptJeK - marfa livrata si acceptata, HdateK - data, @l poate de asemenea sa fac observaCii privind numrul de colete, marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mrfii si a ambalajului acesteia in momentul prelurii In cazul in care spaCiul din csuCa e insuficient, observaCiile pot fi nscrise in alt loc :de e+emplu pe spatele formularului CG), 9ceste observaCii trebuie validate de ctre transportatorul care a efectuat partea precedenta din operaCiunea de transport Art 1 - >bservaCii ale transportatorului in momentul prelurii mrfii :numrul coletelor, marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mrfii si a ambalajului etc , 9cestea trebuie validate de ctre e+peditorul mrfii, altfel nu vor fi luate in considerare Art 2 - =ista documentelor predate transportatorului de ctre e+peditorul mrfii :de e+mplu' Hpac6ing listK - lista coletelor, certificatele de origine ale mrfurilor etc , Art 1& 3 1. cuprind descrierea uzual a mrfurilor transportate, inclusiv, daca este cazul, indicaCiile speciale privind mrfurile periculoase Art 1/ - ConvenCiile speciale stabilite ntre e+peditorul mrfii Di transportator :valoarea declarat a mrfii Di suma reprezentFnd un interes deosebit la livrare, termenul convenit pentru livrare, posibilitatea de a folosi vehicule deschise si fra prelata, utilizarea paleCilor, indicarea persoanei care rspunde de ncrcare, ncrcare Di descrcare, acceptarea transportrii cu feribotul, jurisdicCia aplicabil etc , Art 10 - IndicaCii privitoare la valoarea diferitelor plCi referitoare la contractul de transport stabilit si a parCii care trebuie sa efectueze plat Dac transportatorul nu vrea sa precizeze valoarea e+acta a sumelor datorate, este recomandat sa precizeze mcar cine trebuie sa efectueze plata Art 11 - "recizri utile altor parCi sau autoritarilor competente "oate fi vorba despre numrul de nmatriculare al vehiculului, sarcina sa utila, greutatea neta a mrfii, numrul carnetului !I) sau al oricrui alt document vamal utilizat pe perioada transportului etc

Art 12 - Indicarea sumei rambursate de ctre destinatar si care trebuie ncasat de ctre transportator la livrarea mrfii Conform ConvenCiei CG) :art #1, transportatorul este obligat sa plteasc e+peditorului mrfii e+act suma pe care o are de pltit destinatarul, daca aceasta suma nu a fost ncasat la primirea mrfii Art 2& - )eferinCa obligatorie la valorile predominante ale dispoziCiile ConvenCiei CG) Art 21 - =ocul si data ntocmirii scrisorii CG) Art 22 - Semntura sau timbrul e+peditorului mrfii Art 2" - Semntura sau timbrul transportatorului Art 2- - Semntura Di timbrul destinatarului confirmFnd livrarea mrfii, indicarea locului, a datei Di a orei de sosire a vehiculului la locul livrrii precum si ora plecrii acestuia dup descrcare $u!iectul / 1. Relatai de pre o!iectul contractului de %(n'are 4 cumprare internaional >biectul constituie prestatia, actiunea sau inactiunea la care prile sau una dintre ele se oblig prin contract >biectul trebuie s fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral

2. $ta!ilii etapele de de f urare a licitatiei "rincipalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt urmatoarele' a, Publicitatea. "ublicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre organizatorul licitatiei, cu cateva luni inainte de icrmenul fi+at pentru primirea ofertelor De asemenea, inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de livrare Li de cooperare, diferite conditii comerciale de plata, de transport etc in care se poate incheia tranzactia b, Pregatirea ofertelor. >fertele se intocmesc pe fortmulare speciale, procurate de la organizator Se intocmesc doua tipuri de oferte' oferta tehnica si oferta comerciala, fiecare introducandu-se in plicuri separate 9mbele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in prospectul de licitatie sau in caietul de sarcini -neori ofertantii prezinta si un curriculum vitae.=a baza intocmirii ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini Daca se pot oferi parametri tehnico-calitativi superiori celor indicati in caietul de sarcini, se recomanda ca acest lucru sa fie mentionat separat, pentru a nu complica comparatia ofertelor 9baterile de la prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de castigare a licitatiei, chiar daca se ofera un produs superior celui solicitat de beneficiar c, Plata de catre ofertant a garantiei de participare. "entru a avea garantia participarii ofertantului la licitatie organizatorul percepe de la ofertant o suma in numerar e+primata in valuta convertibila 9ceasta suma poate fi inlocuita printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca indicata de organizator sau de o banca cu renume mondial d,Tinerea licitatiei in ziua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea ofertelor catre organizator se face in plicuri inchise, intermenul indicat Se constituie o comisie de licitatie care deschide plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati Se face o prima ierarhizare a ofertelor, de regula in functie de nivelul de pret, la parametrii tehnici si de calitate

egali In faza a doua se face o analiza de fond In cazul produselor cu mare comple+itate tehnica, se aprofundeaza comparatia si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor )ezultatele se comunica participantilor la licitatie

". Expuneti ra punderea contractual a %(n'torului i cumprtorului conform pre%ederilor Con%eniei de la 5iena a upra contractelor de %(n'are internaional de mrfuri din 11 aprilie 121& i CC al R6 Daunele-interese pentru o contraventie la contract savirsita de o parte sint egale cu pierderea suferita si cistigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei 9ceste daune-interese nu pot fi superioare pierderii suferite si cistigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care avea cunostinta sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la contract Cind contractul este rezolvit, iar cumparatorul, intr-o maniera rezonabila si intr-un termen rezonabil dupa rezolvire, a procedat la o cumparare de inlocuire sau vinzatorul la o vinzare compensatorie, partea care cere daune-interese poate obtine diferenta dintre pretul din contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al vinzarii compensatorii, precum si orice alte dauneinterese care pot fi datorate in temeiul art 78 "artea care invoca contraventia la contract trebuie sa ia masuri rezonabile, tinind seama de imprejurari, pentru a limita pierderea, inclusiv cistigul nerealizat, rezultat al contraventiei Daca ea neglijeaza sa o faca, partea in culpa poate cere o reducere a daunelor-interese egala cu marimea pierderii care ar fi trebuit evitata Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte are dreptul la dobinzi asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care ar fi indreptatita sa le ceara in temeiul art 78 > parte nu este raspunzatoare de nee+ecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca aceasta nee+ecutare este determinata de o piedica independenta de vointa sa si ca nu se putea astepta in mod rezonabil din partea ei sa o ia in considerare la momentul incheierii contractului, sa o previna ori depaseasca sau sa previna ori sa-i depaseasca consecintele 2.2.".1. Mijloace de care dispune cumparatorul in caz de contravenfie la contract de catre vanzator (art.45-52). Daca vanzatorul nu a e+ecutat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare sau din conventie, cumparatorul are dreptul' a, sa ceara vanzatorului e+ecutarea obligatiilor cazului in care s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceasta cerereB b, daca marfurile nu sunt conforme cu contractul, cumparatorul poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate, in afara de cazul in care acesta ar fi nerezonabil, tinand seama de toate imprejurarileB c, cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o durata rezonabila, pentru e+ecutarea obligatiei saleB d, sa declare contractul rezolvitB e, in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul, chiar daca pretul a fost sau nu platit, cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care marfurile efectiv predate o aveau in momentul predarii Li valoarea pe care marfurile sale, cu e+ceptia

conforme ar fi avut-o in acel momentB f, daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are facultatea de a le prelua sau de a le refuzaB g, daca vanzatorul preda o cantitate superioara celei prevazute in contract, cumparatorul poate accepta sau refuza preluarea cantitatii predate e+cedentarB h, sa ceara daune-interese 9.2.3.2. Mijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra- %enfie la contract din partea cumparatorului. In cazul in care cumparatorul nu a e+ecutat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare, vanzatorul este indreptatit' a, sa ceara cumparatorului plata pretului, preluarea marfii pre-date sau e+ecutarea altor obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceste cereriB b, sa acorde cumparatorului un termen suplimentar, de durata rezonabila, pentru e+ecutarea obligatiilor saleB c, sa declare contractul rezolvitB d, daca contractul prevede ca cumparatorul trebuie sa specifier forma, masura sau alte caracteristici ale marfurilor si nu face aceasta specificare la data convenita sau intr-un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vanzatorului, acesta poate, fara a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, sa efectueze singur aceasta specificare, potrivit cu nevoile cumparatorului, care i-ar putea fi cunoscuteB e, sa ceara daune-interese Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu pierderea suferita Li castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei 9ceste daune-interese nu pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care avea cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract :art 78, Subiectul 7 1. Relatati de pre o!iectul DCI Cu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai descriptiv, majoritatea ajung la concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat e+istena unui fenomen . comerul internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat "e cnd denumirea DI"rivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se numai la relaiile de drept internaional privat 9stfel, doctrina i practica a propus mai multe denumiri' DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil, comercial, precum i norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit i normele de drept internaional public prin care se reglementeaz raporturi de comer internaional i de cooperare economic i tehnico-tiinific stabilite ntre participanii la circuitul mondial de valori i cunotine !udor "opescu definete DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relaiile comerciale ce depesc cadrul intern sau naional a unui stat i au aderene internaionale cu # sau mai multe sisteme de drept naional $ $aduh i %h &ivol' DCI este tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i uzanele ce reglementeaz instituiile i raporturile juridice care iau natere n sfera relaiilor de schimb i economice internaionale

(n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale 9stfel, conchidem' 8 3ormele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale cu ordinea juridic internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept privat 3ormele DCI reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnicotiinifice 3ormele DCI snt att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de drept naional, ct i norme procesuale viznd ca e+emplu arbitrajul comercial internaional, precum i normele conflictuale care au rolul de a identifica, de a stabili care este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de comer internaional >dat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va reglementa n principiu' Condiiile de fond ale contractului @fectele obligaionale ale contractului

; <

"e lng norme conflictuale mai e+ist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de ctre state fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui anumite raporturi juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi :ca e+emplu, n domeniul vnzrii internaionale, transportului internaionale, titlurilor de credit, 9ceste norme de drept material uniform nu le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coe+ist cu acestea i au sfer de aplicare diferit Aiecare ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de reglementare a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare raporturi juridice 9stfel' (n raporturile comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a prilor una faa de alta @ste de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat :de iure gestionis,, adic el este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att persoan fizic, ct i persoan juridic ce aparine unui alt stat (n cazl raporturilor juridice financiar-bancare, vamale etc care vizeaz realizarea politicii sale comerciale, statul acioneaz ca subiect de drept public

2. Determinati a emanarile i deo e!irile intre DCI i alte ramuri de drept

@ste evident c DCI ca materie interdisciplinar coreleaz cu dreptul comercial intern, cu DI"rivat, drept civil, drept procesual civil, drept internaional public 9ceste corelaii snt determinate de multitudinea de raporturi juridice care se nasc, se modific i se sting n cadrul circuitului mondial de valori i cunotinte, dar totodat fiind influenat i de practic Corelarea DCI cu dreptul ci%il se manifest prin aceea c dreptul civil constituie dreptul comun pentru DCI, normele dreptului civil se aplic cu titlu subsidiar n cazul n care nu e+ist reglementri speciale la nivelul dreptului comercial intern, nici n domeniul DCI 9tt n raporturile de comer internaional, ct i n raporturile de drept civil prile snt pe poziie de egaliutate juridic, fapt ce demonstreaz e+istena unei metode de reglementare comune (n ambele ramuri raporturile juridice snt drept privat, iar contractul este prinipalul izvor de obligaii Deosebiri' Subiecii DCI au capacitate special de a efectua operaiuni de comer e+terior, pe cnd persoanele fizice/ persoanle juridice subieci ai dreptului civil nu au o astfel de capacitate Dac raporturile de DCI snt de obicei patrimoniale, cele de drept civil snt patrimoniale i personal nepatrimoniale Spre deosebire de raporturile de drept civil, raporturile de DCI au cele # caractere specifice' comercialitatea i internaionalitatea

Corelarea cu Dreptul comercial DCI este influenat de drept comercial deoarece reglemententeaz ansamblu de operaiuni care implic activitate de antreprenoriat 9cesta prin unele norme care iniial aparin dreptului comercial i astfel apare ca un drept cu caracter special comun raporturilor de comer internaional 9tt raporturile juridice de DCI, ct i raporturiel juridice de drept comercial reprezint caracter patrimonial i comercial fiind reglementate de aceleai acte interne cum ar fi codul civil Subiecii au calitatea de comerciani Deosebiri' totodata raporturile de DCI se deosebesc de cele comerciale interne prin elementul de e+traneitate 9stfel, raporturile juridice de comer intarnaional snt susceptibile s cada sub incidena a # sau mai multe sisteme de drept DCI cu DI"rivat au o legtur foarte strns aa nct n doctrin DCI este privit ca o subramur a DI"rivat 9stfel, att raporturile de DI"r, ct i celor de DCI le este caracteristic elementul de e+traneitate De asemenea, ambele materii fac parte din dreptul privat, subiectele crora se afla pe poziie de egalitate juridic =a fel, e+ist un anumit domeniu comun pentru ambele ramuri de drept, i anume norme conflictuale n materia comerului internaional Deosebiri' astfel, obiectul DCI l constituie comerul i cooperarea economic i tehnicotiintific internaional, pe cnd DI"r vizeaz raporturile cu element de e+traneitate de drept civil n sens larg, iar DCI fiind o ramur interdisciplinar conine norme din diferite ramuri de drept Corelarea DCI cu DI7u!lic

9semnri' 1 # ? 9mbele ramuri au un element caracteristic comun, cel de internaionalitate ceea ce ne confer anumite punctee de convergen "rincipiile fundamentale de drept internaional public se aplic i DCI avnd un rol cu deosebire asupra raporturilor juridice de comert internaional n care particip statul 9cordurile economice ncheiate de state au un impact deosebit asupra contractelor din domeniul relaiilor comerciale internaionale

Deosebiri' n timp ce n DCI poziia subiectelor este de egalitate juridic, inclusiv i statul n raporturile de DCI (n raporturile de DI"ublic statul acioneaz ca e+ponent al puterii chiar i n acele relaii comerciale internaionale cum ar fi elaborarea de norme fiscale, vamale, implicarea n raporturile cu organisme internaionale sau interguvernamentale ".Ar#umentati principiile fundamentale ale DCI "rincipiile DCI snt acele prescripiuni fundamentale care cluzesc crearea i aplicarea normelor juridice n domeniu (n literatura juridic s-a ajuns la concluzia c la baza DCI se afl un set de principii care se completeaz reciproc :principiul libertii comerului, principiul libertii conveniilor, principiul egalitii juridice a prilor, principiul concurenei loiale, 7rincipiul li!ertii comerului . baza acestui principiu a fost pus n opera HSpiritul =egilorM GontesNieu care ne spune c libertatea comerului nu este un drept acordat negustorilor de a face ceea ce vor @l d e+presie voinei i nevoiei obiective de a nltura obstacolele economice :vamal, administrativ, fiscal, politic, )eprezenta condiia pentru afirmarea conduitei necesare pentru dezvoltare economiei de pia (n Constituia )G acest principiu e consacrat n art 1#1 care ne spune c statul trebuie s asigure comerul, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie =a nivel interstatal se asigur promovarea libertatea comerului pe zone geografice tot mai intinse De e+emplu -@, Oona 3ord 9mericana de =iber Schimb 39A!9 :1000 S-9PC939D9PG@QIC,, >GC :21 21 100;, "rincipiul libertii concurenei orienteaz reglementarea naioanl i internaional n vederea asigurrii' =ibertatea de acces pe piaB =ibertatea cererii i oferteiB =ibertatea economic n generalB "revenirii i reprimrii actelor anticoncurenialeB )eparrii prejudiciilor izvorte din abuzul de libertate n schimburile comercialeB "rotejarea productorilor naionali i a pieei interne de competiie neloial prin importul unor produse la pre de dumping sau subvenionat i prin e+portul la preurile sub nivelul pieii interne

(n dreptul naional problemele concurenei snt reglementate' legea privind limitarea activitii monopoliste i dezvoltarea concureneiB legea cu privirea la protecia concurenei, legea privind protecia consumatorilor, cod civil, legea reglementrii de stat a activitii economice e+terne 7rincipiul e#alitii juridice a prilor i gasete e+presia n e+primarea liber a voinei prilor (m literatura de specialitate i n doctrina juridic egalitatea juridic a prilor este definit nu doar ca principiu fundamental al DCI, ci i ga metod de reglementare (n legea model a arbitrajului comercial internaional adoptat de -3ICI!)9= se stipuleaz n mod e+pres egalitatea de tratament a prilor 9stfel, art 11 a legii model spune c prile trebuie s fie tratate egal i fiecrei pri s i se ofere posibilitatea s-i prezinte cazul su "rincipiul libertii conveniilor . acest principiu este temelia contractului de comert internaional 9stfel, art 1 pct 1 al principiilor -3ID)>I! prile snt libere s ncheie contracte i s determine coninutul acestora =a fel i CC constat principiul libertii conveniilor printre cele fundamentale Cele mai semnificative aspecte ale acestui principiu snt' >rice contract se ncheie prin acordul de voin al prilor =ibertatea contractual presupune posibilitatea de a alege orice fel de contract :numit sau nenumit, "rile snt libere s-i aleag partenerii comerciali, s negozieze cu acetia, s stabileasc natura juridic a contractului, obiectul i coninutul contractului, s modifice sau s rezilieze contractul Contractanii snt liberi s determine legea aplicabil contractului doar cnd acest lucru este premis de le+ fori "rile au libertatea la opiunea n ceea ce privete jurisdicia aplicabil de drept comun sau de arbitraj eventualelor litigii ce pot rezulta din e+ecutarea contractului

CC al )G conine un ir de prevederi n vederea asigurrii realizrii acestui principiu 9stfel, prevederile ce vizeaz nulitatea 9* ncheiate n anumite mprejurri n care libertatea e+primrii voinei este afectat de anumite vicii de consimmnt dol, eroare, violena, leziune :art ##7#?2, Constituie un caz particular de aplicare al principiului libertii conveniilor le+ voluntatis, fiind acea norm conflictual fundamental potrivit creia condiiile de fond i efectele juridice ale contractului vor fi guvernate de legea aleas de ctre pri 3orma le+ voluntatis este comun majoritii sistemelor de DI"rivat "rincipiul bunei credine presupune c conveniile trebuie respectate cu bun credin, ele oblig nu numai la ceea ce este e+pres prevzut n ele, dar la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei dup natura sa &una credin trebuie s mprteasc toate etapele tranzaciei comerciale, inclusiv transportarea pn la predarea mrfii, condiiile de cantitate, calitate stipulate n contract &una credin presupune din partea comercianilor ca acetia s se comporte n limitele moralitii, s nu recurga la aciuni de a frauda partenerul (n CCI snt prevzute i clauze prin care se interzice concurena neloial (n reglementrile internaionale cum ar fi !ratatul de la )oma privind Comunitatea @conomic @uropean art 1;-1<, Convenia

de la $iena din 1012 asupra vnzrii internaionale de mrfuri art < prevd rspunderea pentru nclcarea principiului bunei credine Conferina de la =isabona din 10;1 a introdus n Convenia de la "aris privind concurena neloial un te+t ce definete actele i faptele de rea credin care snt' indicaiile i afirmaiile a cror folosire n e+ercitarea comerului este susceptibil s induc n eroare publicul n ceea ce privete natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinile pentru ntrebuinarea sau calitatea mrfurilor $u!iectul 1 1. Definii oferta de a contracta (n conformitate cu art <11 alin :1, CC al )G >fert de a contracta este propunerea, adresat unei sau mai multor persoane, care conCine toate elementele esenCiale ale viitorului contract Di care reflect voinCa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei 2. Ar#umentati conditiile pe care tre!uie a le indeplinea ca oferta de a contracta >ferta trebuie s fie' 1 # ? 8 Aerm . trebuie sa e+prime neindoielnic vointa ofertantului de a se oblige juridic in caz de acceptare "recis si complete . sa precizeze toate elementele contractului incit sa faciliteze perfectarea acestuia printr-o simpla acceptare -nivoca . nu va fi univoc atunci cind oferta este fcuta cu reserve, fie e+primate de autorul ei, fie care rezulta din natura contractului 9dresata unei sau mai multor persoane determinate, in caz contrar este considerate numai o invitatie de a contracta

)eferitor la oferta publica legea prevede e+pres ca e+punerea bunurilor cu etichete, publicitatea bunului, descrierea bunului in cataloage, la e+pozitie, s a propuneri adresate persoanelor nedeterminate se considera oferta publica indifferent daca se indica pretul bunului si alte clause esentiale :art 1;2 CC, distinctia dintre oferta publica si invitatia la negocieri se manifesta prin aceea ca invitatia la negociere nu creaza obligatia juridical in sarcina initiatorului, chiar daca a fost acceptata de cel careia i-a fost adresata, pe cind oferta de a contracta fiind acceptata duce la perfectarea contractului si e+ecutarea acestuia ". Decideti a upra oportunitatii au inoportunitatii re%ocarii ofertei )evocarea ofertei tine doar de ofertele facute persoanelor absente, situatie intilnita des in DCI 9stfel, legislatia si practica admite doua situatii posibile cind are loc revocarea ofertei' 1 # 9tita timp cit oferta nu a ajuns la destinatar ofertantul o poate revoca in mod liber fara a suporta careva consecinte cu conditia ca revocarea sa ajunga cel tirziu odata cu oferta (n cazul in care oferta a ajuns la destinatar aceasta poate fi revocata daca revocarea ajunge la persoana careia i se face oferta inainte ca aceasta sa fi e+pediat acceptarea

De la aceste consitii se admit e+ceptii cind oferta devine irevocabila'

1 #

In situatia in care oferta este cu termen pentru acceptare ea devine irevocabila pina la e+pirarea termenului >ferta fara termen ramine irevocabila o perioada de timp care in conformitate cu uzantele comerciale in domeniu este apreciata ca rezonabila pentru ca destinatarul ofertei sa-si poata e+prima vointa de a contracta, iar ofertantul sa poata lua cunostinta despre aceasta vointa

(n ceea ce priveste revocarea ofertei precizam ca un asemenea demers produce efecte juridice numai daca a fost facuta inainte incheierii contractului, ulterior va fi lipsita de efecte juridice De asemenea revocarea ofertei nu este de natura a produce efecte juridice atunci cind intervine dup ace propunerea de contractare facuta de ofertant a devenit caduca Subiectul 0 1. Determinai contractele de intermediere in dreptul comertului international Contractul de mandat internationalRacel c prin care o persoana mandatar se obliga in schimbul unei sume de bani sa trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce reprezinta un act de comert in ceea ce priveste pe mandant Comisionul e contactul prin care o parte numita comisionar se obliga fata de cealalta parte,numita comitent,sa incheie acte juridice in nume propriu,dar in contul comitentului,in schimbul unei remuneratii calculata procentual la cifra de afaceri si numita comision Contractul international de curta -un contract prin care o persoana numita curier se obliga ca in schimbul unei sume de bani numita curaj sa procure celeilalte parti numita client un cocontractant Contractul int de agent-este un contract incheiat intre o parte,numita agent,care obliga,in schimbul unui comision,sa trateze afaceri in numele si pe seama altei parti,numita principal Contractul int de consignatie-e un contract in baza caruia o persoana numita consignant,incredinteaza altei persoane,numita consignator,anumite bunuri mobile pt a fi vindute la un anumit pret,intr-un termen determinat platindui pt acesta activitate o suma stabilita sub forma de cota procentuala din pretul vinzarii numita comision BContractul de concesiune comerciala e+clusiva un comerciant independent,numit concesionar,primeste dreptul de a fi aprovizionat cu anumite marfuri ale unui producator numit concedent,pe care le comercializeaza in nume si in cont propriu CI franchising ST un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre "A/"*, independent din p d v fin pe baza unui contr de franchiza, prin care o pers :francizor, acorda unei alte pers dr de a e+ploata un serviciu, o tehnologie 2. Anali'ai o!li#aiile a#entului (n contractual internaional de a#enie >bligatiile agentului commercial' 1 # ? 8 Sa se conformeze instructiunilor comitentului :principalului, supraveghind ca un bun commercial Sa asigure promovarea produselor comitentului pe teritoriul unde actioneaza 9gentul are obligatia de a-l inform pe comitent asupra conditiilor pietii, situatiei concurentei in teritoriu si obtinerii unei informatii utile acestuia 9gentul commercial va prospecta piata pentru a obtine comenzi pentru comitent care este liber sa le accepte sau sa nu le accepte 9gentul utilizeaza marcile, numele commercial si alte semen distinctive ale comitentului in interesul e+clusive al acestuia in scopul de a

permite identificarea si publicitatea produsului 9gentul commercial nu poate primi comenzi de la client rezindenti pe unn alt teritoriu :din afara zonei de e+clusivitate teritoriala, fara avizul e+pres al comitentului ; < 7 1 0 Daca negociaza cu clientii agentul trebuie sa ofere produse cu respectarea stricta a conditiilor de vinzare communicate de catre comitent 9gentul trebuie sa organizeze un sUstem de vinzare a produselor comitentului si servisul acestor produse pe teritorul pe care el actioneaza 9gentul commercial nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a comitentului !reb sa organizeze un sist de vinz a a produselor si serviciul acestora pe teritoriul sauB 3u este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a emit

12 =a semnarea contractului el se declara solemn ca l ca reprez, distribui, produce, direct/indirect, produsele comit prev in ane+a contractului 9g nu este in drept sa faca reclama, sa produca marfuri pe care le-ar concur pe cele ale comitB 11 Comit cu cel putin o luna inainte :1#22 CC,

". Decidei a upra clau'elor ce tre!uie in erate in contractual de franc8i in# Contractual international de franchising . a aparut in S-9 in conditiile interdict desf marf de catre producatori =egea cu privire la franchising, CC-1171-1171 CI de franchising este un instrument juridic care imprumuta caracte unui contract de vinzare cu monopol, a unui contract de licenta, de no4-ha4, de reprez, cu un intins drept de control din p concedentului asupra activitatii comisionului CI franchising ST un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre "A/"*, independent din p d v fin pe baza unui contr de franchiza, prin care o pers :francizor, acorda unei alte pers dr de a e+ploata un serviciu, o tehnologie Cf legii notiuni de cu mai sus se definesc' 1. franc8i orul . comerciant, reputatia pe o piata, care dispune de marfa proprie, poate fo o "A/"* din )G sau din alt st care a inch CI franchising cu o intrepr autohtona @l trebuie sa e+ploat o activit com anterior lansarii retelei de francisa ' - este titular unei marci inregistrateB - utilizeaza personal mijloc fin p/t promovarea marcii sale, a cercetarii si inovaiei, asigurindu dezvoltarea si viabilitatea produselor B - trebuie sa fie titular dr de propr intelect si indB - ofera un ansamblu de produse, tehnologiiB - selectio benef care face dovada comp solicitate, calitatile manageriale si capacitatea fin p/t e+ploatarea afacerii

- trebuie sa asigure beneficiului o pregatire initiala p/t e+ploatarea marcii intreg , asistenta com/tehnica permanenta, pe toata durata contractuluiB - in calitatede initiator si garant al retelei trebuie sa vegheze la pastrarea identitatii si reputatiei acestuia 2. !eneficiarul . intreprinderea care a incheiat sau care s-a creat in urma incheierii unui CI de franchising "oate fi atit "A/"* din )G sau alt stat, selectat de francisor, care adera la pr amogenit retelei , asa cum va fi definit de francisor @l are obligatiile' - sa dezvolte reteaua si sa mentina identitatea sa comuna si reputatia acestuiaB - sa furnizeze orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a sistemelor reale fin p/t a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franchisaB - sa nu divulge no4-ha4 furnizat, atit pe durata contract, cit si ulteriorB - sa achite o suma de bani, a carei marime se calculeaza ca o fractiune din volumul de vinzari 3o4-ha4 . ansamblu de formule , def tehnice, docum, desene si modele, retete, procedee, care servesc la fabrica si comer unui produs )eteaua de franchisa . ansamblu de rap contr-le intre un franchisor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unui produs, tehnologii, p/t dezvolt productiei si distributiei unui produs/serv CI de franchising trebuie sa cuprinda cl' 1 partile # denumirea, domeniul, tipul afaceriiB ? ob contractului . produc/comuc produs, prest serviciilor efectuate de beneficiar conformstandardelor si cerintelor de calitate stabilite de franchisor 8 cuantumul si termenul efectuarii platii' - plata initiala unicaB - plati permanenteB - ta+a p/t reclama ; drepturile si obligatiile partilorB < angajarea franchisorului de a acorda asistenta tehnica partii beneficiaruluiB 7 responsabilitatea partilor p/t nee+ecutarea contractuluiB 1 modul de solutionare a litigiilor terit pe care va fi folos marca franchisuluiB

0 term de varabilit a contractului si conditiile de modificare, reziliere, prelungire a contractuluiB 12 sediile , datele bancare, semnaturile partilorB 11 alte clauze
$u!iectul 1& 1. Definii con%entia de ar!itraj

Conventia de arbitraj este un acord intre partile contractului de comert international de a supune litigiile aparute intre ele in legatura cu e+ecutarea contractului spre solutionarea unui tribunal arbitral ConvenCia de arbitraj e+prim voinCa prCilor de a se adresa arbitrajului pentru soluCionarea litigiului lor
2. Detrminai cate#oriile ar!itrajului commercial interna ional Arbitrajul comercial international poate clasificat in functie de mai multe criterii. Utilizand aceste doctrina juridica474 a clasificat arbitrajul dupa cum urmeaza: a) In functie de competenta materiala a arbitrajului se disting: R arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international. Aceste arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt competente sa judece orice reclamatie care rezulta din litigiul comercial, indiferent de natura contractului comercial international. Cu titlu de exemplu mentionam: Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la aris, Asociatia Americana de Arbitraj, Curtea de Arbitraj de la !ondra, Institutul "landez de Arbitraj etc.47# R arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international. $in aceasta categorie fac parte arbitrajele specializate pentru comertul cu anumite produse. utem mentiona: Camera Arbitrala de bumbac din !e %avre si &ribunalul de Arbitraj al 'ursei de 'umbac din 'remen, care sunt specializate in solutionarea litigiilor din domeniul comertului international cu textile( London Corn Trade Association, Asociatia $istribuitorilor de produse alimentare din )e* +or,, specializate in litigii din domeniul comertului cu produse agricole alimentare. b) In functie de competenta teritoriala a instantei de arbitraj se disting: R arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale bilaterale si isi au sediul in fiecare dintre tarile participante. Arbitrajele de tip bilateral sunt competente sa solutio-neze litigiile aparute din raporturile de comert international dintre subiectii de drept ce apartin ordinii juridice nationale a statelor-paiti la acele conventii. Asa sunt, de exemplu: Camera Arbitrala .ranco-/ermana pentru produsele solului, CanadianAmerican Com-mercial Arbitration Commission etc. R arbitraje de tip regional, constituite printr-o conventie multi-laterala perfectata intre statele dintr-o anumita zona geografica si sunt competente sa solutioneze litigii de comert international ce apar intre subiectii de drept care apartin ordinii juridice nationale din statele semnatare ale conventiei. $in aceasta categorie fac parte: Comisia 0candinava de Arbitraj pentru piei, competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din 0uedia, )orvegia, .inlanda, $anemarca( Comisia Interamericana de Arbitraj Comercial, a carei competenta include pe partenerii comerciali din cadrul "rganizatiei 0tatelor Americane. R arbitraje cu vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la scara planetara. Aceste arbitraje sunt abilitate sa solutioneze litigii dintre subiectii raporturilor de comert international din toate tarile lumii, indiferent de zona geografica in care acestea sunt situate. 1entionam in acest sens Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la aris. c) in functie de structura organizatorica, exista: R arbitraje ad-hoc sau ocazionale, care sunt constituite de parti in vederea solutionarii fi criterii,

unui anumit litigiu. Aceste arbitraje au o durata efemera, existenta lor incetand odata cu pronuntarea 2otararii sau cu expirarea termenului in care trebuiau sa decida si R arbitraje institutionalizate, care au caracter permanent, iar existenta lor nu depinde de durata unui litigiu determinat. 3le isi exercita atributiile jurisdictionale neintrerupt si cu caracter de continuitate de cate ori este sesizat. Arbitrajul institutionalizat este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii profesionale, sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala. d) in functie de atributiile conferite arbitrilor, exista: 4 arbitraj de drept strict sau de jure. Acest arbitraj se caracterizeaza prin aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de drept incidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le respecte. Arbitrajul de drept strict constituie regula, fiind arbitrajul de drept comun in materia raporturilor de comert international. Atunci cand partile nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul, acesta va fi un arbitraj ad-hoc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept strict si 4 arbitraj de echitate (ex aequo et bono sau amiable composition . Acestui arbitraj ii este specific faptul, ca se realizeaza dupa principiile de ec2itate si nu potrivit normelor de drept. 3ste, deci, un arbitraj de !acto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale de drept material si nici pe cele de procedura. e plan international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial international. 3videntiem urmatoarele: R Conventia 3uropeana de Arbitraj Comercial International, elaborata de C.".".#$.%.&. la /eneva in 5675( R Conventia de la )e* +or, din 56#8 cu privire la recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. Conventiile mentionate au fost ratificate de 9epublica 1oldova. R !egea-tip a U)CI&9A! din 568# cu privire la Arbitrajul Comercial International( R 9egulamentul de Arbitraj al U)CI&9A! din 5677. ". ,ormulai o clau'a compromi orie

V>rice litigiu decurgFnd din sau n legtur cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, e+ecutarea ori desfiinCarea lui, se va soluCiona prin arbitraj comercial organizat de Camera de ComerC si Industrie a judeCului GureD n conformitate cu )egulile de procedur arbitral ale acestei Camere WotrFrea arbitral este definitiv Di obligatorieV "rCile mai pot aduga, la opCiunea lor, urmtoarele menCiuni' tribunalul arbitral va fi compus, conform reglementrilor C9G@)@I din ? membriB cFte un arbitru ales de fiecare dintre prCi Di un supraarbitru ales de cei doi arbitri V!ribunalul arbitral va judeca litigiul n drept, cu aplicarea legii romFn $u!iectul 11 1. Relatati de pre caracterul complex al conrtractului international de lea in# financiar &aza normativ a leasingului pe plan naional o constituie CC al )G, legea )G cu privire la leasing nr ;0 din #; aprilie #22;, codul navigatiei maritime comerciale nr ;00 din 1000 "e plan international leasingul este reglemetat de conventia -3ID)>I! privind leasingul financiar interna ional :>tta4a #1 mai 1011, Contractual de leasing reprezinta un contract in a acarui baza o parte :locator, se oblige la cererea unei alte pri :locatar, sa-i asigure posesiunea si folosinta temporara a unu bun achiziionat sau

produs de locator, contra unei plati periodice, iar la e+pirare sa respecte dreptul de preemtiune a locatarului de a cumpara bunul, de a prelungi contractual de leasing ori de a face sa inceteze raporturile contractual In realitatea operatiunea de leasing avind un character comple+ pesupune realizarea a doua contracte independente' contractual de locatiune si contractual de $inzare cumparare Interdependent acestora genereaza raspunderea vnztorului fata de locatar Intre aceste contracte e+ista o cone+itate deoarece locatorul nu va procura bunul decit daca va avea certitudinea ca-l va da in leasing locatarului si invers, contractual de leasing va fi incheiat numai dup finalizarea tratativelor de procurare a bunului dintre vinzator si locator In opinia mea, contractual de lesing se refera la contractile comple+e de prestari servii, aceasta reprezentind instrumental juridic prin care se infaptuieste prestarea unui serviciu de ordin financiar :creditare,, prin intermediul mecanismului de locatiune 2. Comparai %arietile contractului international de lea in# financiar dupa tipul de finantare al contractului e+ista' R !easing cu autofinanfarea locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga suma necesara producerii sau cumpararii activului !easing multiplicat" sau tip levier (leveraged). @ste un leasing financiar in care locatorul imprumuta cu o parte din banii necesari X cumpararii activului sau chiar toata suma, folosind contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut

#upa, tipul de service asigurat, avem' R !easing full-service (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza sa intretina activul, sa-l asigure si sa plateasca orice ta+e derivate din proprietatea asupra activului, prevazute de lege R !easing-net in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus Gajoritatea leasingurilor financiare sint de tipul net #upa originea activului$ R !easing direct. Gajoritatea contractelor de leasing se incheie pentru echipamente noi -tilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original R !easing indirect. -tilizatorul :viitorul locatar, alege un anumit echipament, indica locatorului sa-l cumpere de la producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul =ocatorul este cel care cumpara echipamentul de la producator #upa durata contractului e%ista$ R !easing pe termen lung$ 1 ani si mai multB R !easing pe termen mediu$ intre ? si 1 aniB R !easing pe termen scurt$ bazat pe contracte consecutive, cu perioade de #-? ani &orme speciale$ R!easing time s'aring$ bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari, pe perioade distincte, in scopul folosirii integrale a capacitatii lor :calculatoare, mijloace de transport etc , R(aster leasing$ forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor' a, Term leasing R pe termen b, Trip leasing R pe calatorie R)%perimental$ folosit in scopul promovarii vanzarilor de maLini si utimaje Contractul de lease-bac* este o operatie comple+a, in cadrul careia vanzatorul Li utilizatorul este una si aceeasi persoana -tilizatorul, proprietar al bunului, vinde finantatorului, o instalatie, un utilaj, cu obligatia acestuia de a i-l inchiria Li de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la un pret rezidual )olul operatiei de lease-bac* este considerabil88#' fiind un mijloc de finantare

foarte ingenios, el permite unui industriaY, sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente Li viitoare, fara ca economi-ceLte sa piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe care le are sau este pe cale sa le aiba Dupa obiectul sau concret :bunul dat in locatie, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. Dar pentru comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar, deoarece se refera la ceea ce se numeste echipament industrial @+ista leasing financiar (financial+capital+full-pa,out lease) sj lea-sing operational -operating lease). !easing-ul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul, ca locatorul (lessor) este un fabricant Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza intreaga valoare a bunului, la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai scurta decat durata vietii sale economice sj, deci a amortizarii "rin urmare, bunul poate fi dat in locatie la mai multi utilizatori, in mod succesiv, iar valoarea reziduala a bunului este, la e+pirarea contractului, inca importanta In fine, in cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre locatar ". $ta!iliti drepturile i o!li#atiile partilor in contractul international de lea in# 9rticolul 1# Drepturile, obligaCiile Di rspunderea locatorului :1, =ocatorul are dreptul' a, s cesioneze sau s dispun n alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de drepturile care rezult din contractul de leasing Cesiunea sau dispunerea n alt mod nu-l degreveaz pe locator de obligaCiile ce rezult din contract Di nici nu schimb natura sau regimul juridic al contractuluiB b, s foloseasc bunul n calitate de gaj n obligaCiile sale faC de terCi dac contractul de leasing nu prevede altfelB c, s cear achitarea integral Di nainte de termen a ratelor de leasing ori s rezilieze contractul, cu reparaCia pagubelor Di/sau cu restituirea bunului, n cazul n care locatarul ncalc n mod esenCial clauzele contractuluiB d, s mbine calitatea de locator cu cea de vnztor :furnizor, dac acest fapt este prevzut n contractul de leasingB e, s solicite locatarului documentele ce reflect starea lui financiar :#, =ocatorul este obligat' a, s nu intervin n alegerea bunului Di/sau a vnztorului :furnizorului, fcut de locatar dac contractul de leasing nu prevede altfelB b, s coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare

:furnizare, a bunuluiB c, s nu opereze modificri n contractul de vnzare-cumprare :furnizare, fr acordul locataruluiB d, s dea locatarului contra plat bunul su n posesiune Di folosinC temporarB e, s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare :furnizare, cu vnztorul :furnizorul,, s plteasc preCul bunului Di s ncredinCeze locatarului e+ecutarea obligaCiilor sale privind recepCionarea bunului, formularea cerinCelor care izvorsc din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfelB f, s primeasc bunul la e+pirarea contractului de leasing dac locatarul nu-Di e+ercit dreptul de a achiziCiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legiB g, s garanteze locatarului folosinCa liniDtit a bunuluiB h, s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziCionarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunului 9rticolul 1? Drepturile, obligaCiile Di rspunderea locatarului :1, =ocatarul are dreptul' a, s aleag independent bunul Di/sau vnztorul :furnizorul, ori s ncredinCeze locatorului aceast alegereB b, s formuleze vnztorului :furnizorului, cerinCe ce rezult din contractul de vnzare-cumprare :furnizare,B c, s refuze recepCionarea bunului ce nu corespunde condiCiilor din contractul de leasing Di s suspende plata ctre locator a ratei de leasing pn cnd va fi eliminat nclcarea clauzelor contractualeB d, s e+ecute nainte de termen obligaCia plCii ratei de leasing Di s cumpere bunul dac contractul de leasing nu prevede altfelB e, s achiziCioneze, la e+pirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de proprietate, s prelungeasc contractul de leasing ori s restituie bunul dac contractul nu prevede altfel

:#, =ocatarul nu are dreptul fr acordul scris al locatorului' a, s modifice contractul de vnzare-cumprare :furnizare, ori s ntrerup acCiunea luiB b, s nchirieze ori s greveze n alt mod bunulB c, s cesioneze dreptul de folosinC sau orice alte drepturi ce rezult din contract :?, =ocatarul este obligat' a, s prezinte locatorului informaCii referitoare la bun Di/sau la vnztorul :furnizorul, lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare :furnizare, dac contractul de leasing nu prevede altfelB b, s e+ecute obligaCiile de recepCionare a bunului Di de formulare a cerinCelor ce rezult din contractul de vnzare-cumprare :furnizare, dac contractul de leasing nu prevede altfelB c, s informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vnzare-cumprare :furnizare,B d, s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, menCinerea n stare de funcCionare Di folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractualeB e, s suporte toate cheltuielile de transport, recepCie, montare, demontare, e+ploatare, ntreCinere, pstrare, deservire tehnic, reparaCie, asigurare a bunului, precum Di alte cheltuieli aferente, dac contractul de leasing nu prevede altfelB f, s plteasc ratele de leasing n modul Di n termenele stabilite n contractul de leasingB g, s permit locatorului verificarea periodic a strii bunului Di a modului de e+ploatare a bunului obiect al contractului de leasingB h, s l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venit din partea unui terCB i, s restituie, la e+pirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea stipulat de contract, lundu-se n considerare uzura normal, n cazul n care nu-Di va e+ercita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziCiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul

9rticolul 18 Drepturile, obligaCiile Di rspunderea vnztorului :furnizorului, :1, Drepturile, obligaCiile Di rspunderea vnztorului :furnizorului, se reglementeaz de legislaCie Di de contractul de vnzare-cumprare :furnizare, :#, Dac n contractul de vnzare-cumprare :furnizare, este prevzut obligaCia vnztorului :furnizorului, de a livra Di instala bunul n termenul Di n locul stabilit de comun acord cu locatarul, ndeplinirea acestei condiCii se autentific prin acte de recepCionare-predare Di montare semnate de vnztor :furnizor, Di locatar dac contractul nu prevede altfel :?, $nztorul :furnizorul, este obligat direct faC de locatar pentru garanCiile legale sau convenCionale inerente unui contract de vnzare-cumprare $nztorul nu rspunde ns n faCa locatorului Di a locatarului pentru acelaDi prejudiciu $u!iectul 12 1. De crieti conditiile pe care tre!uie a le indeplinea ca accepatarea pentru a produce efecte juridice. 9cceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in conditiile prevazute de oferta "entru a constitui o acceptare ea trebuie sa e+prime neindoielnic vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica 9cceptarea poate fi e+presa :scrisa, verbal, prin actiuni concludente,, tacita cind se materializeaza printr-un fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care e+prima vointa sa de a accepta oferta Indifferent de tipul de acceptare e+presa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala "entru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii' Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal !rebuie sa fie conforma cu oferta Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca

2. Determinati efectele acceptarii tardi%e 9cceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa e+pirarea termenului de acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la data e+pirarii ofertei (n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice !otusi, ea poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii' >fertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta 9cceptarea a fost e+pediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului dupa e+pirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere

". Decideti a upra momentului inc8eierii CCI inter a! ent =a incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator' "entru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica In common la4 este considerat locul celui apelat telephonic

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 8 sisteme' 1 # ? Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii . contractual se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul Sistemul e+pedierii acceptarii . destinatarul acceptarii e+pediaza acceptarea catre ofertant Sistemul receptiei acceptarii . potrivit caruia momentul incheierii contractului este momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant Inconvenient consta in aceea ca practica a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge la sediul oferatntului In acest sUstem promovat de tarile europene mai ales de %ermania riscul caii postale este suportat de acceptant Sistemul informatiei . contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul acceptarii

Subiectul 1? 1. Di tin#eti diferite conceptii referitoare la momentul inc8eierii contractelor comerciale internatioanale inter a! ente =a incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator' "entru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica In common la4 este considerat locul celui apelat telephonic

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 8 sisteme' ; < 7 Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii . contractual se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul Sistemul e+pedierii acceptarii . destinatarul acceptarii e+pediaza acceptarea catre ofertant Sistemul receptiei acceptarii . potrivit caruia momentul incheierii contractului este momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant Inconvenient consta in aceea ca practica

a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge la sediul oferatntului In acest sUstem promovat de tarile europene mai ales de %ermania riscul caii postale este suportat de acceptant 1 Sistemul informatiei . contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul acceptarii

2. Determinai locul (nc8eierii contractelor comerciale international inter a! ente 9tunci cind contractual se incheie intre persoane prezenta locul perfectarii lui este acela unde are loc semnarea contractului In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea locului incheierii acestuia difera in functi de conceptia adoptata' In sistemul emisiunii sic el al e+pedierii acceptarii, CCi se considera incheiat la locul unde vorbeste acceptantul In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii, contractual se considera incheiat la locul unde vorbeste ofertantul

In cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera in functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor 9stfel in sistemul emisiunii sic el al e+pedierii acceptarii, locul incheierii contractului este sediul sau resedinta acceptantului In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii contractual se considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul In cazurile in care contractual se incheie fara a fi necesara comunicarea acceptarii, contractual se cosnidera incheiat la locul unde se afl acceptantul In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la sediul sau dupa caz resedinta acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicare facuta de ofertant privind valabilitatea acceptarii tardive

". Ar#umentati importanta determinarii momentului i locului inc8eierii CCI Gomentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pina la care se poate revoca oferta si acceptare Goartea sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita ulterior perfectarii contractului nu produc consecinte cu privire la e+istent si efectele cotractului Goarte sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita anterior perfectarii contractului impiedica fomarea acestuia Garcheaza inceputul curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de cazul in care legea sau partile nu au fi+at o alta data in acest sens Conflictul legilor in timp se rezolva in raport cu data incheierii contractului $alabilitatea consimtamintului si deci e+istent viciilor de consimtamint se apreciaza la momentul incheirii contractului

In fncti de moment se determina locul incheierii contractului

$u!iectul 1-

1. Relatati de pre principiul fortei o!li#atorii a contractelor comerciale intenaionale "-l forCei obligatorii a contractelor :pacta sund servanda, Di-a gsit formula clasic n art 11?8 CC francez HconvenCiile legal formate Cin locul legii pentru cei care l-au ncheiatM Aiind un principiu universal Di gseDte reflectare n toate sistemele de drept naCional, n legislaCia noastr el rezult din alin 1 art <<1 CC )G "-le -3ID)>I! art 1 ? Hcontractul valabil ncheiat are caracter obligatoriu ntre prCile contractante Contractul nu poate fi Di nu poate nceta decFt n condiCiile stipulate n clauzele sale, prin acordul prCilor Di n orice mod prevzut de principii M Din aceste considerente se poate estima c forCa obligatorie a CCI are urmtoarele consecinCe' 1 prCile contractante sunt ntocmai Cinute s e+ecute prestaCiile la care s-au obligat @+ecutarea obligaCiilor trebuie s aib loc n condiCiile stabilite de prCi n contract 9tunci cFnd e+ecutarea n natur nu mai este posibil, obligaCia debitorului de a e+ecuta prestaCiile sale contractuale se transform n obligaCia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind rspunderea contractual # >bligaCiile contractuale trebuie e+ecutate cu bun credinC "-l e+ecutrii cu bun credinC este reflectat n pct 1 7 -3ID)>I!, care spune H prCile sunt Cinute s se conformeze e+igenCelor bunei-credinCe n comerCul internaCional @le nu pot e+clude sau limita aceast obligaCie 9cest principiu se concertizeaz n dou obligaCii principale prCilor' o!li#a9ia de loialitate :impune prCilor contractante abCinerea de al svFrDirea oricror acCiuni dolosive sau culpabile n e+ecutarea prestaCiilor 9stfel obligaCia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze de situaCia sa De e+' s profite de o nclcare nensemnat pentru a obCine o reziliere profitabil a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea decFt cea normal, Di o!li#a9ia de cola!orare :const n ndatorirea prCilor de a facilita reciproc e+ecutarea contractului n vederea menCinerii echilibrului prestaCiilor Aiecare parte trebuie s se comporte n aDa mod ncFt s evite efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului De e+' transportatorul trebuie s aleag calea cea mai puCin costisitoare pentru clientul su >bligaCia de colaborare o regsim mai mult n contractele de societate civil, cFnd toCi asociaCii trebuie s colaboreze la activitatea societCii n vederea realizrii scopului propus ? Contractul nu poate fi desfiinCat sau modificat din dorinCa unilateral a unei prCi Godificarea sau desfiinCarea se poate realiza cFnd prevede legea sau cFnd convin prCile AorCa obligatorie a contractului se impune nu doar prCilor contractante, dar Di instanCei de judecat sau de arbitraj (n cazul n care debitorul nu-Di e+ecut de buna voi obligaCia asumat creditorul este ndreptCit s se adreseze instanCei de judecat care la rFndul ei este obligat s respecte conCinutul contractului

2. Determinai conditiile in care de%ine operanta exceptia de neexecutare

@+cepia de nee+ecutare a contractului constituie un mijloc de aprare, care poate fi folosit atit de vinzator, cit si de cumparator Doctrina analizeaza e+ceptia de nee+ecutare ca fiind un mijloc juridic cu valenta dubla 9stfel, pe de o parte ea reprezinta un mod de sanctionare a contractantului care nu si-a e+ecutat prestatia asumata, iar pe de alta parte aceasta constituie un mijloc de aprare de care se poate prevala contractantul caruia i se pretinde e+ecutarea prestatiei ce si-a asumat-o de catre partenerul sau contractual intr-un moment cind nici acesta nu-si e+ecutase propria lui prestatie @+ceptia de nee+ecutare isi produce efectele in prezenta urmatoarelor conditii cumulative' Sa e+iste o nee+ecutare, fie chiar partiala, dar importanta a obligatiilor asumate prin contract 3ee+ecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca e+ceptia de nee+ecutare, dar sa fie determinata de o alta imprejurare :de e+emplu forta majora, care nu .i este imputabila lui "rin natura sa raportul contractul sa comporte aplicarea regulii e+ecutarii simultane a obligatiilor celor doua parti

Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta e+ceptie, ea este consacrata unanim in practica si doctrina Invocarea e+ceptiei de nee+ecutare are ca efect suspendarea e+ecutrii contractului Suspendarea ramne operant pina cind partea care pretinde e+ecutarea obligatiei de catre partenerul sau contractual, fara sa-si fi e+ecutat proria sa obligatie, isi modifica atitudinea, trecind la e+ecutarea prestatiei ce ii revine

". Determinati momentul i locul executarii o!li#atiei ce re'ulta din CCI prin pri ma pre%ederilor principiilor :NIDR+IT a upra CCI editia 2&1& > parte este Cinut s Di e+ecute obligaCiile' 1 :a, dac este fi+at un termen pentru e+ecutarea acelei obligaCii ori acesta poate determinat din contract, la acel termenB # :b, dac este fi+at o perioad de timp sau aceast perioad rezult din contract, fie oricFnd pe durata perioadei respective cu e+cepCia situaCiei n care circumstanCele indic faptul c momentul e+ecutrii obligaCiei este la latitudinea celeilalte prCiB ? :c, n orice alt situaCie, n cadrul unei perioade rezonabile de timp dup ncheierea contractului :1, Dac locul e+ecutrii nu este fi+at Di nu este determinabil din contract, e+ecutarea obligaCiile se face astfel' 1 :a, obligaCia de a plti o sum de bani, la sediul creditoruluiB # :b, orice alt obligaCie, la sediul debitorului :#, "artea care Di schimb sediul dup ncheierea contractului trebuie s suporte cheltuielilor suplimentare pentru e+ecutare pe care o astfel de schimbare le-ar putea genera $u!iectul 1. 1. Relatati de pre cate#oriile de daune intere e

Dcotrina juridical a definit e+ecutarea indirect a obligatiei ca fiin dreptul de a pretinde si de a obine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a suportat, ca urmare a nee+ecutarii, e+cutarii tardive sau necorespunzatoae a obligatiei @+ecutarea indirect a obligatiei se mai numeste e+ecutare prin echivalent S-a remarcat ca e+ista doua categorii de daune interese' a, Daune interese moratoria- care reprezinta echivalentul prejudiciului suportat de creditor ca urmare a e+ecutarii cu intirziere a obligatiei b, Daune-interese compensatorii care reprezinta prejudicial suportat de creditor ca urmare a nee+ecutarii totale sau partiale a obligatiei

2.Identificati modalitatile de ta!ilire a daunelor intere e in ca'ul re'olutiunii contractului de %in'are 4 cumparare internaionala pre%a'ute de Con%entia de la 5iena din11.&-.121& 1 )ezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate @a nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune # "artea care a e+ecutat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in e+ecutarea contractului Daca ambele parti sint tinute sa efectueze restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan 9)!IC>=-= 1# 1 Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit # "aragraful precedent nu se aplica' a, daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea saB b, daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a e+amenului prevazut de art ?<B sau c, In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau partial, in conformitate cu folosinta lor normala 9)!IC>=-= 1? Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfii de inlocuire in temeiul art 1#, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie 9)!IC>=-= 18 1 Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii

# Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau dintr-o parte din acestea' a, Cind trebuie sa le restituie in total sau in parteB sau b, cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire ".Ar#umentati caracterul e enial al neexecutarii o!li#atiei dintr3un contract commercial international prin pri ma pre%ederilor principiilor unidroit a upra CCI editia 2&1& "rin nee+ecutare se nCelege orice neaducere la ndeplinire din partea unei prCi a oricrei dintre obligaCiile sale contractuale, inclusiv e+ecutarea defectuoas sau e+ecutarea cu ntFrziere > parte nu se poate prevala de nee+ecutarea din partea celeilalte prCi n msura n care nee+ecutarea este cauzat de propria acCiune sau omisiune ori de un alt eveniment al crui risc l suport "artea care nu Di e+ecut obligaCiile poate, pe cheltuiala sa, s remedieze nee+ecutarea obligaCiilor sale, cu respectarea urmtoarelor condiCii 1 :a, s fac cu promptitudine o notificare n care s indice modalitatea de remediere Di momentul n care va fi realizatB 1 # ? :b, modalitatea de remediere s fie adecvat circumstanCelor dateB :c, partea prejudiciat s nu aib nici un interes legitim de a refuzaB Di :d, remedierea s fie efectuat prompt

:#, 3otificarea de ncetare a contractului nu aduce atingere dreptului de a remedia nee+ecutarea :?, Dup notificarea efectiv a remedierii, drepturile prCii prejudiciate care sunt incompatibile cu e+ecutarea obligaCiilor de ctre partea n culp sunt suspendate pFn la e+pirarea duratei prevzut pentru remediere :8, "artea prejudiciat poate suspenda e+ecutarea obligaCiilor sale pFn cFnd partea n culp remediaz nee+ecutarea :;, (n ciuda remedierii nee+ecutrii, partea prejudiciat Di conserv dreptul la daune pentru ntFrziere, precum Di pentru prejudiciul cauzat sau care nu a putut fi evitat :!ermen suplimentar pentru e+ecutare, :1, (n caz de nee+ecutare, partea prejudiciat poate notifica cealalt parte pentru acordarea unui termen suplimentar pentru e+ecutarea obligaCiilor sale :#, (nainte de e+pirarea termenului acordat, partea prejudiciat poate suspenda e+ecutarea propriilor obligaCii corelative Di poate solicita daune, dar nu se poate prevala de nici un alt mijloc legal de sancCionare a nee+ecutrii "artea prejudiciat poate s invoce orice alt mijloc legal prevzut n prezentul Capitol dac cealalt parte i transmite o notificare prin care l informeaz c nu Di va e+ecuta obligaCiile n termenul suplimentar acordat sau dac, pe durata termenului suplimentar, nu s-a fcut o e+ecutare valabil :?, "artea prejudiciat care a acordat un termen suplimentar rezonabil poate, dac e+ecutarea cu ntFrziere nu constituie o nee+ecutare fundamental, s nceteze contractul la e+pirarea termenului suplimentar -n termen suplimentar nerezonabil poate fi prelungit cu o durat rezonabil "artea prejudiciat poate s prevad n notificarea sa c n situaCia n care cealalt parte nu Di e+ecut obligaCiile n termenul acordat atunci contractul va nceta de plin drept :8, 9lineatul :?, nu se aplic cFnd nee+ecutarea este de o importanC minim n raport cu totalitatea obligaCiilor prCii n culp
$u!iectul 1/

1. Definiti contractul internaional de a i#urare

"rin contract de asigurare se intelege ca asiguratul se oblige sa plateasca asiguratorului prima de asigurare iar acesta se obliga sa plateasca la producerea riscului asigurat asiguratorului sau unui tert care este beneficiatul asigurarii suma asigurata ori despagubirea in limitele si in termenele convenite 2. Anali'ai caracterele juridice ale contractului internaional de a i#urare 9rt1?21 CC al )G CI de asigurare are character international daca se inchei intre asigurat si asigurator care are sediul ori resedinta in tari diferite Contractual de asigurare are urmat caractere juridice' Consensual- accord de vointa Sinalagmatic . partile se oblige reciproc Cu e+ecutare succesiva deoarece e+ecutarea nu are loc dintr-o singura data printr-o singura prestatie ci asiguratul e obligat sa plateasca primele in termenele stabilite, iar asiguratorul sa acorde continuu protective prin asigurarea riscului >neros . deoarece un anumit avantaj este urmarit 9leatoriu . efectele depend de un eveniment incert De adeziune . clauzele sint stabilite numai de una din parti

". Ar#umentati drepturile i o!li#atiile prilor p(n la i%irea e%enimentului a i#urat i dup producerea e%enimentului a i#urat.

o!li#atiile a i#uratorului; - sa aduca la cunostinta asiguratului intr-o forma adecvata conditiile asigurarii - Sa efectueze plata la aparitia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurarii de a incasa suma asigurata sau despagubirea de asigurare in termenele si coditiile stabilite - sa compenseze asioguratului cheltuielile aferente eveitarii prodducerii cazuului sua limitarii opportune a prejudiciilor pasibile de despagubire Sa pastreze confidenta informatiei despre asigurat de care aluat cunostinta in procesul asigrarrii De a elibere la cererea asiguratului certificate de confirmare a asigurarii in cazul asigurarii de raspundere a carausului pt bagajele si marfurile transportate, precum si fata de terti cu indicarea sumelor asigurate

Dupa producerea evenimentului asigurat asiguratorul este obligat in achitarea indemnizatiei catre asigurat @l va proceda la constatarea producerii evenimentului asigurat si la evaluarea pagubelor , precum si la plata indemnizatiilor asiguratului art 1?1; CC

+!li#atii a i#uratului 1"1/ CC; Sa informeze asiguratorul la incheierea C9 despre toate circumstantele esentiale referitoare la marimea riscurilor ce se asigura Sa ia toate masurile pt a salva si conserva bunuri Sa informeze asiguratorul despre alte contracte de asigurare incheiate la obiectul respective Sa plateasca la timp primele de asigurare Sa intreprinda actiuni dependente de elpt a evita producerea cazului asigurat sau prt a limita pagubele cauzate de producerea lui Sa informeze asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat indata ce a aflat despre aceasta Sa rezerveze dreptul de regres asupora partii vinovate in producerea daunei Sa se adreseze unei autoritati abilitate in confirmarea faptului producerii riscului si/sau detreminarii pagubei pricinuite

3eindeplinirea obligatiilor de catre asigurat poate e+onera asiguratorul depre plata despagubirilor, iar daca aceasta a fost dJjZ efectuata poate acorda dreptul de a cere suma achitata
$u!iectul 10 1. Relatai de pre elementele principale ale contractului internaional de a i#urare @lementele principale ale contractului de asigurare sint urmatoarele' interesul asigurarii, riscul asigurarii, suma asigurata si prima de asigurare Interesul asigurarii prezinta particularitati in raport cu formele concrete ale asigurarii' de bunuri, de persoane si de raspunder civila Interesul asigurabil este interesul ce se naste din raporturile unei persoane cu privire la un anumit bun ce poate fi asigurat "entru a fi asigurabil un interes trebuie s fie economic si evaluabil in bani 3atura juridical a interesului asigurarii se apreciaza in raport cu caracterul subiectiv sau obiectiv al acestuia "otrivit teoriei interesului de asigurare subiectiv, prin contract se asigura numai interesul asiguratului, nu si interesul celorlate persoane cu privire la bunul asigurat si care nu au incheiat contract de asigurare !eoria interesului de asigurare obiectiv consider ca interesul fiind obiectiv este incorporate bunului asigurat si este independent de titularul interesului )iscurile asigurate reprezinta insasi cauza asigurarii fiind anumite evenimente

care pot surveni in procedura de producer, comercializa sit ran a marf si au ca urmare avarierea totala sau partial a acestora "artile vor conveni e+pres asupra riscurilor care urmeaza a fi asigurate si in urma carora vor fi achitate despagubiri sau in care e rational se va allege o clauza contractual care prevede asigurarea riscurilor necesare Companiile de asigurari clasifica riscurile in' )iscuri e+cluse- evenimente ce pot surveni in viitor si pot cauza daune comerciantilor care sint asigurate nu prin intermediul C9, ci prin alte mijloace aplicate de comercianti cum ar fit a+e vamale imprevizibile, dolul asiguratului, interzicerea in livrare etc

)iscuri asigurabile car pot fi >bisnuite se datoreaza unor intimplari fortuite cum ar naufragiu , jaf, incendiu Special sint datorate de caracteristicile fizico-chimice ale marfurilor, fie sint datorate ltor cause deosebite ivite in perioada asigurata cum ar fi scurgerea lichidelor, o+idare metalelor, spargerea sticlei etc

=a fel si alte riscuri assimilate celor special cum ar fi cutremure, inundatii, razboaie, greve, etc Suma asigurata este suma pina la concurenta careia asiguratorul raspunde fata de asigurat in cazul producerii evenimentului acoperit prin asigurare @a serveste ca baza si pentru calcularea primei de asigurare $aloare bunului se stabileste reiesind din valoarea indicate a marfurilor in facturile comerciale la care poate fi adaugat costul transporturilor, ta+elor vamale si beneficial de pina la 12 [ din costulindicat in facture Suma asigurata poate fi mai mica sau cel mult egala cu valoarea de asigurare evintindu-se supraasigurarea nici subasigurarea S9 poate fi modificata prin maj sau reducere "rima de asigurare constituie suma de bani care este echivalentul serviciului asiguratorului si care se plateste anticipat de catre asigurat "rima este pretul pentru ca asiguratorul sa ia asupra sa riscul Criteriul essential de stabilire a marimii primei de asigurare constituie volumul riscurilor asigurate care se determina pe baza de date statistice In calculul primei de asigurare sint luate in considerare durata si suma asigurata Daca asiguratorul in baza unei clause contractual privind actualizarea primei de asigurare mareste cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia contractual cu respectarea termenului de preaviz care e de o luna, iar majorarile neinsemn ate nu indreptatesc rezilierea 1?18 CC al )G "ractica asigurarilor a elaborate mai multe tipuri de polite de asigurare in dependent de tipul asigurarii 9stfel deosebim polite maritime, fluvial, terestre sau aeriene care se stabilesc in dependent de tipul de transport utilizat "olite C9)%>,C9SC> in dependeta d ebunul asigurat, polita de navlu care asigura, de port care sigura riscurile in timpul unei stationarU mai indelungate in port, polita de constructii se asigura nava in perioada de constructii, polita de reasigurare in cazul asigurarii asiguratoprului contra survenirii riscului dJjZ asigurat In dependent de polita de asigurare se stabilesc drepturile si oblig partilor, suma asigur, prima de asigurare etc

2. $pecificai cate#oriile ri curilor i modul de a i#urare a lor in cadrul a i#urarii CA$C+ i CAR<+

9sigurarea de bunuri este obiectul cel mai des intilnit in CI9 si este asigurare C9)%> . asigurarea marfurilor pe perioada transportarii C9SC> . asigurararea mijl d transport utilizate in special in transportul maritime si aerian 9sigurarea bunurilor ce constituie obiectul investitiilor

9sigurarea mijloacelor de transport C9SC> in dreptul maritime se contracteaza pt mijl de transport apte de a transporta mrfuri si care sint implicate la momentul asigurarii in procesul de transportare a marfurilor C9SC> . varietate a CI9 avind ca obiect navele comerciale, navele de pescuit oceanic sau navle au+iliare ce deserves porturile cum ar fi macaralele plutitoare , salupele si altele aflate in proprietatea societatilor de navigatie ca si navele primate spre folosinta pastrare sau remorcare cu titlu de inchiriere Contractual se incheie pt pagubele cauzate bunurilor asigurate de accidentele, intimplarile si pericolele navigatiei si e+ploatarii acestor bunuri =a perfectarea acestui contract se ia in considerarea valoarea bunurilor asigurate:nave, masini, instalatii sau alte parti component putind fi inclus nalvul sau cheltuielile legate de e+ploatarea navelor, "ractica internationala a elaborate uzante in domeniul asigurarilor astfel incit intreasigurator si asigurat sa fie suficienta indicarea termenului special pt care se negociaza asigurararea 9stfel prin contract pot fi stipulate urmatoarele coditii de asigurare' - \"9 sau \9 cu raspundere pt avarii si pierdere 9siguratorul se oblige sa plateasca despagubiri pt daunele acuzate de pierderea totala a navei :efectiva sau constructiva,, pt pierderea unui obiect facind parte dininventarul fi+ al navei ca si din avariile datorate calamitatilor natural cum ar fi naufragii, esuare, coleziuni cu alte nave, eroare de navigatie, incendii si e+plozii, precum si de disparitie a navei, avariile pricinuite acesteia de masurile de salvare, avariile provocate de alte nave, provocate de nava instalatiilor portuare 9siguratorului ii revine totodata obligatia sa acorde despagubiri si pt contributia navei la a%aria comuna, despagubirile in vederea salvarii si conservarii navei pt aducerea acesteia intr-un port de refugiu, cheltuielile de judecata sau arbitraj faute de asigurat cu acordul asiguratorului in scopul respingerii sau reducerii pretentiilor formulte de terti fata de asigurat, ori in vederea punerea in valoare a pretentiilor formulte de asigurator fata de terti - A"9 fara raspundere pt avarii cu e+ceptia cazurilor de naufragiu, esuare, incendiu, e+plozie pe bord si ciocnire 9siguratorul isi asuma obligatia sa despagubeasca limitative pierderea totatla a navei - !=S cu raspundere numai pt pierderea totala a anavei inclusive cheltuielile de salvare, obligatia asiguratorului se rasfringe la acordarea de despagubiri pt pagubele generate prin pierderea totala sau disparitia navei, precum si cheltuielile necesare si rezonabile pt salvarea navei fiind irrelevant rezu6tatul acestora 9sigurarea C9)%>- varietatea a CI9, care are ca ob marfuril aflate in transport intl in cazul marfuri de e+port pot fi incluse in asigurarea, cu observ reglementarilor vamale e+istente in st de destinatie si ta+ele vamale la e+port Durata asig C9)%> este de la Kmagazine la magazieM si acopera intervalul de timp scurs din mom in care marfa paraseste magazia si pina la intrarea acestora in magazine destin-ului, sau la destinatia indicate in CI9 In transp intl se utilize urmat clause' -A"9 . fara avarie particulara ST presupune asigurarea de catre 9 a obligatiile de a plati despagubirile asiguratului p/t daunele suportate de acestea, ca um a avariei commune sau particulare, interbuintat in transport maritim

In baza acestui termen comp de asig va acorda despagub asiguratului numai cind, in urma unui accident sau catastrophe, bunul a fost pierdut sau avariat In caz contrar, asiguratul nu va putea pretinde despagubirile In acest caz prima de asig este mai mica fata de cazul cind si include riscurile sus mentionate -3"9 ST cu rasp pt avarie particulara ST prevede despagubirea asiguratului si in cazul surve unor daune ce nu au nimic comun cu avaria/catastrofa =a cererea asiguratului, in s6imbul unei prime, in contr pot fi stipulate urmat riscuri' furt, jaf, nelivrare, ruginire, o+idare, spargere, scurgere ordinara a lichidului, recipientelor, asudare si aburire a navei, umezire prin umed atmosferica/ contaminare -9) . toate riscurile ST se acopera toate daunele cauzate bunuri de orice risc l/a care acestea ar fi e+puse, cu e+ceptia riscurilor e+pres e+cluse, cum ar fi razboi, avarii provocate de mine, bombi, piraterie "/t a fi asigurat si aceste riscuri, partile treb sa specific in contr pe fiecare din ele @+' 9)P celelalte riscuri Distrugerea bunurilor in urma surveniriiriscurilor pot fi provocate de citeva avarii' totale, partiale, comune, particulare !otala ST duce la pierderea intreaga a bunurilor asigurate sau deteriorarea/ proprietatilor lui, incit devine imposibil utilize lui/dupa destin Costurile de salvare depasesc costul bunului "artial ST duce la disparitia, distrugerea partial a bun si este constatata imediat dupa avarie de un comisar de avarie 9siguratul va primi despagubirile in proportia bunurilor deteriorate Comuna ST arunc distrug bunurilor asig in mod constient, in sc salv navei Se va considera asemenea avarii, daca au fost intreprinse rational si in situatii e+ceptionale Daunele surv sunt impartite intre propriet marfi si transportator "articulara ST daunele au surv ca urm a cazurilor fortuite

". Anali'ai etapele inc8eierii CIA

o prima etapa este declaratia :cererea de asigurare, care consta in completarea de catre asigurat a unui formular special al asiguratorului prin care se manifesta vointa de a incheia contractual Declaratia de asigurare permite asiguratorului sa-si faca o opinie asupra riscului pe baza raspunsurilor asiguratului la intrebarile din formular Aiind un act unilateral de vointa declaratia de asigurare produce efecte juridice specific asigurarii numai dup ace a fost accepatat de asigurator > alta etapa o constituie analiza declaratiei de risc )iscul prezinta pentru asigurator o importanta deosebita In functie de acest element se apreciaza daca se poate accepta riscul si marimea primei de asigurare aferenta 9siguratul trebuie sa faca declaratii complete chiar si atunci cind pe parcurs imprejurarile esentiale privind riscul s-au schimbat In caz contrar asiguratorul isi rezerva dreptul fie de a modifica contractual, fie de a refuza despagubirea solicitata de asigurat De regula contractual de asigurare se considera incheiat prin plata primelor de asigurare si emiterea documentului de asigurare $u!iectul 11

1. Definii ar!itrajul commercial internaional conceptul de arbitaj commercial internaional este susceptibil de mai multe acceptiuni Intr-o prima acceptiune arbitrajul commercial internaional este o institutie juridical pentru solutionarea litigiilor ce se ivesc in cadrul relatiilor comerciale internatioanale si de catre persoanele investite cu aceasta sarcina, chiar de partile aflate in litigiu "otrivit altei opinii arbitrajul internaional este mijlocul prin care un litigiu sau mai multe litigii ce vor aparea in viitor pot fi solutionate definit de o persoana neinteresata 9lti autori analizeaza arbitrajul commercial internaional ca jurisdcitie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea litigiilor izvorite din raporturile comerciale internaionale 2. Comparati diferite conceptii pri%ind natura juridical a ar!itrajului commercial internaional 3otiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in doctrina @a a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in aceasta privinta' contractual, jurisdictional si mi+ta Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual 9ceasta natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie realizata de persoane care le inspira incredere "rin urmare puterile arbitrilor si competent lor de a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o adduce la indeplinire Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si judecatoresti 9deptii acestei conceptii invoca asemanarile care e+ista intre instantele judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele' Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant Wotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este susceptibila de e+ecutare silita in eventualitatea ca nu este e+ecutata voluntarU 9numite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent e+clusive de solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea arbitrala de hotarirea judecatoreasca

Conceptia mi+ta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate . contractual si jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea sa contractual, e+primata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional e+primata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si e+ecutorie =ntocmii o 8otrire ar!itrala $u!iectul 12

1. relatai caracteri ticile e eniale ale !ur ei de mrfuri &ursele de marfuri-reprezinta forma organizatorico-juridica acarora de cele mai multe ori este Societatea pe actiuni,fara scop de profit unde de asemenea cu ajutorul intermediarilor se negociaza in cadrul sesiunilor anumite bunuri bursele de marfuri .specializate pe marfuri individuale pe grupe de marfuri din aceeasi categorie economica sau pe marfuri generale &ursa de mrfuri, numit uneori burs. de comer/, este o piaC organizat Di specializat, la care se negociaz Di se ncheie tranzacCii de mrfuri fungibile, standardizate Di depozitabile &ursa de mrfuri Di desfDoar activitatea n cldi]l special amenajate, sub supravegherea Di controlul guvernamental Caracteristicile esenCiale ale bursei de mrfuri sunt urmtoarele' a, marfa care se negociaz la burs trebuie s fie fungibil si standardizatB b, bursa de mrfuri este o piaC caracteristic la care se formeaz preCurile interne Di internaCionale de referinC 9cestea influenCeazi formarea preCurilor tuturor mrfurilor similareB c, nscrisul contractual este un document tipizat, uDor c1:] completat de personalul operaCional al burseiB d, comerCul la bursele de mrfuri se caracterizeaz printr-o bun informare a oamenilor de afaceri Di prin repartizarea echilibrat a riscurilorB e, la bursele de mrfuri vFnztorul prezint numai documentele care atest dreptul de proprietate asupra mrfurilor oferite spre vFnzare 3u este necesar ca marfa s fie vzut de cumprtor, deoarece aceasta este standardizatB f, unitatea de msur la burs este lotul sau contractul de bursl1 a crui mrime este n funcCie de natura mrfii Di este fi+at (u regulamentul de funcCionare Di de statut De e+emplu, un contract poate fi egal cu ;2 tone de cafea, ?2 tone de cacao, 122 tone grFu, ;2 222 livre bumbac etc g, unele burse dispun de depozite proprii de mrfuriB h, realizarea contractelor se face prin Casa de CompensaCie (Clearing 0ouse) sau prin bnci comerciale 2. Caracteri'ai INC+TER6$ 2&1& INCOTE M! 2"#" . un set de reguli intl p/t interpretarea termenilor com desemnind in detaliere dr si oblig partilor C$I 9cest document specifica responsabilitatea cumparatorului si vinzatorului in cadrul CCi, in ceea ce priveste locul si termenile de transmitere a responsabilit com juridice si de asig de la o parte la alta I3C>!@)GS se poate aplica cu titlu de uzanta, in masura in care Kle+ contractusM recunoaste si da efecte uzantelor com =a fel sunt utilizate pe plan intl, in special, pe continutul @uropean, fiind elab sub egida CC din "aris, in vig 21 27 11 Daca partile doresc sa le aplice este necesar ca ele sa faca referire e+pres in CCi , la termenul pe care l-au ales si editia anului publicarii -tilizarea termenilor este optional "artile contractante au libertatea sa aduca modificari, completari continutului termenului pe care l-au indicat I3C>!@)GS privesc in principal'

- aspectele legate de livrarea marfiiB - transferul riscurilor de la $ la CB - repart chelt intre parti !oate acestea au o corelatie din punct de vedere juridic' -inche contr de transportB - indeplinirea formalit p/t import, e+portB - ambalarea, marcarea marfii 3u au dr ob probl referitor la ' - cantitatea, calitatea si pretul marfiiB - transmiterea dr de proprietateB - solute litigiilor, ce pot aparea intre parti, pe cale arbitrala Scopul versiunii noi tine de schimburile produse in sUstem intl de transport > importanta din clause, este in cea cu mare parte aspectul referitor la siguranta in comunicarea in format electronic in com intl care este in crestere Chiar si cea de-a s-a revizuire din #222, a tinut seama de folosirea intense a @D@ :schimbul reciproc de date reciproce, I3C>!@G)S #212 include 11 termeni, anterior erau 1? Care pot fi grupati in # mari categorii' 1 Clauze/conditii care se aplica tuturor modalit de transportB # Clauze ce se aplica doar transport maritmi sau fluvial "entru simplitate, termenii I3C>!@)GS au fost grupati in 8 grupe mari' <rupa E ST clauza de evaluare, conform careia cumparatorul suporta practice toate costurile Ginim oblig p/t vinzator, ma+im p/t comparator <rupa , ST cl de e+pediere in care vinzatorul se obliga sa ofere marfa agentului de transport numit de comparator @+' AC9, A9S, A>& <rupa C ST cl de e+pediere, vinzatorul suporta costurile p/t transport, dar nu isi asuma risc de pierdere/deteriorare a marfii sau costuri suplimentare, surv in urma evenim ce au avut loc dupa transportarea la punctual de destinatie convenit @+' CA), CIA, C"!, CI" <rupa D ST cl de destinatie, vinzatorul suporta si cheltuielile la sosire @l isi asuma toate obligatiile, riscurile si costurile necesare p/t a transporta marfa la destinatie :ma+im p/t $ si minim p/t C, @+' D9!, D9", DD" ". Anali'ati pre%ederile Con%eniei de la 5iena a upra contractelor de %(n'are internaional de mrfuri din 11 aprilie 121& i CC al R6 referitoare la o!li#atiile partilor contractante.
ARTIC+>:> "- Daca vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la marfuri, el trebuie sa e+ecute aceasta obligatie la momentul, in locul si in forma prevazute de contract In caz de remitere anticipata, vanzatorul pastreaza, pana la momentul prevazut pentru remitere, dreptul de a remedia orice defect de conformitate a documentelor, cu conditia ca e+ercitiul acestui drept sa nu cauzeze cumparatorului nici inconveniente, nici cheltuieli nerezonabile !otusi, cumparatorul pastreaza dreptul de a cere dauneinterese in conformitate cu prezenta conventie ARTIC+>:> "1Daca vanzatorul nu este tinut sa predea marfurile intr-un loc special, obligatia sa de predare consta' a, cand contractul de vanzare implica transportul marfurilorRin remi-terea marfurilor primului transportator pentru a le transmite cumparatoruluiB

b,cand, in cazurile nevizate de precedentul alineat, contractul se refera la un bun individual determinat sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa determinata sau care trebuie fabricat ori produs si cand, in momentul incheierii contractului, partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special R in punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in acel locB c, in celelalte cazuriRin punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanzatorul avea sediul sau la momentul incheierii contrac-tului ARTIC+>:> "2 1 Daca in conformitate cu contractul sau prezenta conventie, vanzatorul remite marfurile unui transportator ^i daca marfurile nu sunt clar identificate potrivit contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe marfuri, prin documentele de transport sau prin orice alte mijloace, vanzatorul trebuie sa trimita cumparatorului un aviz de e+peditie care specifica marfurile # Daca vanzatorul este tinut sa ia masuri pentru transportul marfurilor, el trebuie sa incheie contractele necesare pentru ca transportul sa fie efectuat pana la locul prevazut, cu mijloacele de transport adecvate imprejurarilor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport ? Daci vanzatorul nu este tinut sa subscrie el insusi o asigurare pe timpul transportului, el trebuie sa efectuieze cumparatorului, la cererea acestuia, toate informatiile de care dispune Li care-i sunt necesare incheierii acestei asigurari ARTIC+>:> "" $anzatorul trebuie sa predea marfurile' a, daca o data este fi+ata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta dataB b, daca o perioada de timp este fi+ata prin contract sau determinabila prin referire la contract, in orice moment in cursul acestei perioade, in afara de cazul in care din imprejurari nu rezulta ca alegerea datei revine cumparatorului, sau c, in toate celelalte cazuri, intr-un termen rezonabil calculat de la incheierea contractului ARTIC+>:> "& $anzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract Li de prezente conventie, sa predea marfurile, sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul, sa remita documentele referitoare la marfa ARTIC+>:> ." Cumparatorul e o!li#a, in conditiile prevazute de contract Li de prezenta conventie, sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate ARTIC+>:> .- >bligatia cumparatorului de a plati pretul o cuprinde pe aceea de a lua masurile si de a indeplini formalitatile destinate si permita plata pretului, care sunt prevazute de contract sau de legi si reglamentari ARTIC+>:> .. Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost determinat in contract, in mod e+pres sau implicit, sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat, partile sunt reputate, in lipsa unor indicatii contrare, ca s-au referit in mod tacit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului, in ramura comerciala respec-tiva, pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari comparabile ARTIC+>:> ./ Daca pretul este stabilit in raport de greutatea marfurilor, greutatea netB este cea care, in caz de indoiala, determina acest pretARTIC+>:> .0 1 In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-ur alt loc deosebit, el trebuie platit vanzatorului' a, Ia sediul acestuia, sau b, dacS plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor, la locul acestei remiteri # vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din schimbarea domiciliului s?u dupa incheierea contrac-tului ARTIC+>:> .1 1 in cazul in care cumparatorul nu este tinut sS plateasca pretul intr-un alt moment determinat, trebuie sa-l plateasca in momentul in care, in conformitate cu contractul si prezenta conventie, vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele reprezentative ale marfurilor, vanzatorul poate face din plata o conditie a remiterii marfurilor sau a documentelor # ? fn cazul in care contractul implica transportul marfurilor, vanzatorul poate face e+pedierea sub conditia ca acestea sau documentele lor reprezen-tative sa nu fie remise cumparatorului decat contra platii pretului Cumparatorul nu este tinut de plata pretului inainte de a fi avut posibilitatea s1 e+amineze marfurile, in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe care le-au convenit partile nu-i lasa aceasta posibilitate

ARTIC+>:> .2 Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care rezulta din contract si din prezenta conventie, fara a fi necesara nici o cerere sau alta formalitate din partea vanzatorului

Subiectul #2

1. Definii contractul de tran port aerian internalional de marfuri. Contractul international aerian de marfuri este un conteract in baza caruia o parte numita caraus se oblige fata de cealalta parte numita e+peditor ca in schimbul unei ta+e de transport sa transporte pe calea aerului anumite marfuri la destinatia convenita sis a le elibereze la acea destinatie 2. Anali'ali o!li#atiile partilor in contractul de tran port aerian international de marfuri prin pri ma pre%ederilor Con%entiei pentru unificarea anumitor re#uli referitoare la tran portul aerian intemalional de la 6ontreal din 21.&..1222. Expeditorul este obligat sa intocmeasca correct scrisoarea de transport internaional, sa procure carausului toate celelate documente necesare pentru marfa in vederea indeplinirii formalitatilor vamale sau de politie, sa aduca marfa la aeronava in stare buna si ambalata corespunzator Carausul are obligatia sa incarce marfa pe aeronava la primire sis a o descarce la destinatie, sa comunice destinatarului sosirea marfurilor sis a i le elibereze @liberarea marfurilor se face dup ace destinatarul achita creantele care greveaza marfa in favoarea carausului care are un drept de retentive asupra marfurilor aflate la bordul mijlocului de transport pina la achitarea de catre beneficiarii transportului a tuturor sumelor datorate transportatorului Carausul este obligat sa e+ecute transportul in bune conditii @l este raspunzator de daunele cauzate prin intirziere in e+ecutarea transportului, putindu-se e+onera numai daca dovedeste ca a luat toate masurile necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat in imposibilitate de a lua masurile necesare Daca marfa primita de destinatar a fost avariata, acesta trebuie sa intocmeasca un protest imediat ce a descoperit acest lucru, dar nu mai tirziu de 7 zile pentru bagaje si 18 zile pentru marfuri "entru cazurile de intirziere protestul poate fi inaintat in cel mult #1 de zile de la data primirii marfii de catre destinatar @+peditorul are dreptul sa retraga marfa de transport, pe aeroportul de plecare, in timpul calatoriei sau chiar de la destinatie precum sis a dispuna predarea marfii altei persoane decit cea mentionata in contractual de transport aerian Carausul e+ecuta aceste dispozitii ulterioare incheierii contractului, cu obligatia e+peditorului de a plati eventualele costuri suplimentare Daca e+ecutarea ordinelor nu este posibil carausul este obligat sa-l avertizeze pe e+peditor despre acest lucru Destinatarul poate solicita eliberarea marfii unei alte persoane sau continuarea transportului pina in alta localitate, cu suportarea tuturor cheltuielilor suplimentare Daca destinatarul refuza primirea marfii sau nu poate fi gasit carausul il notifica pe e+peditor pentru a dispune asupra marfii

". ,ormulali mentiunile care tre!uie in erate in cri oarea de tran port aerian. Contractul de transport international aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport aerian international 9ceasta are numai o valoare probatorie care confirma incheierea contractului si primirea marfii de catre caraus Scrisoare de transport se incheie in ? e+emplare originale si mai multe copii Scrisoarea de transport international aerian trebuie sa contina' a, "unctual de plecare si de destinatieB b, %reutate, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea marfii date spre transportB c, 3umele si adresa destinataruluiB d, 3umele si adresa e+peditoruluiB e, Gentiuni cu privire la modul de plata ata+elor de transport si acelor accesoriiB

f, Documentele accesorii ane+ate la scrisoarea de trasura necesare indeplinirii formalitatilor vamale, fiscal, fito-sanitare

$u!iectul 21 1. Relatati de pre conditii de fond nece are pentru inter%entia ra punderii contractual in raporturile de comert international > abordare tradiCional a condiCiilor de aplicare a sancCiunii sub form de daune interese Cine de analiza urmtoarelor elemente' 1 3ee+ecutarea contractului # "rejudiciul ? =egtura cauzal ntre nee+ecutarea contractului Di prejuciul 1 (n dreptul intern Di internaCional, nee+ecutarea sau nclcarea contractului este condiCia de baz a sancCiunii daune-interese, puse la dispoziCia creditorului lezat -n rol important l ocup instituCia culpei, care totodat este diferit' unele sisteme de drept impun debitorul o responsabilitate de plin dreptB altele cer e+istenCa culpeiB iar altele au un sistem mi+t, n care debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri Di doar pentru culp n alte cazuri (n )G culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese, potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenCie, sau culp :imprudenC sau neglijenC, dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din conCinutul sau natura contractului nu reiese altfel "rejudiciul . sistemele naCionale Di internaCionale prevd acordarea de daune-interese numai atunci cFnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu Caracterul reparator al daunelor interese este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept Di se numeDte Hreparare integral a prejudiciuluiM =egatutra cauzala dintre nee+ecutarea contractului si rejudicul produs

2. De crieti principiile conform carora e face e%aluarea judiciara a de pa#u!irilor (n dreptul )G, rspunderea este prevzut la art $"2 alin.# . Hdac nu se e+ecut obligaCia, debitorul este Cinut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedeDte c nee+ecutarea obligaCiei nu este imputabilM (n dreptul francez, daunele interese, art 1180 CC francez, dispune Hdebitorul care a cauzat prin nee+ecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este Cinut s repare pierderile suportate Di cFDtigul de care acesta a fost lipsit Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaCia nee+ecutat, fie s completeze alte sancCiuni, cum ar fi rezoluCiunea, e+cepCia de nee+ecutare, e+ecutarea silit n natur D a (n common-la4 acordarea daunelor interese este remediul obiDnuit n cazul nclcrii contractului Dreputl la daune interese al prCii lezate e+ist indiferent de faptul dac contractul a

fost sau nu rezolvit 9cCiunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemFna prCii lezate spre deosebire de acCiunea pentru e+ecutarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult un caracter restricCionar Di poate fi e+ecutat doar n anumite condiCii ConvenCia de la $inea, principiile dreptului european al contractelor Di -3ID)>I! stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe cFt este posibil n situaCia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost e+ecutat n modul cuvenit 9ceast condiCie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza nee+ecutrii _i acest prejudiciu cuprinde' prejudiciul efectiv Di venitul ratat 9rt 78 Conv $iena Articolul /1&. (ntinderea despgubirii :1, Despgubirea pe care o datoreaz debitorul pentru nee+ecutare cuprinde att prejudiciul efectiv cauzat creditorului, ct Di venitul ratat :#, )atat se consider venitul care ar fi fost posibil n condiCiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului n mprejurri normale :?, @ste reparabil numai prejudiciul care reprezint efectul nemijlocit :direct, al nee+ecutrii :8, Despgubirea nu se e+tinde asupra prejudiciului care, conform e+perienCei debitorului, nu putea fi prevzut n mod raCional n cazul unei aprecieri obiective :;, Dac nee+ecutarea obligaCiei este cauzat prin dol, debitorul rspunde Di pentru prejudiciul imprevizibil

". Ar#umentati funciile clau'ei penale Def. >e#ala art <#8 alin :1, clauza penala :penalitatea, este o prevedere contractuala prin care prile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulind ca debitorul, in cazul nee+ecutarii obligaiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun Din definitia clauzei penalerezulta ca ea are natura contractuala, adica, de regula este stabilita prin acordul partilor . clau'a penala con%entionala Insa pot e+ista cazuri cind, in mod e+ceptional, plata penalitatii este prevaazuta de lege . clau'a penala le#ala In aceste cazuri, creditrul poate cere plata penalitatii indiferent daca e+ista o conventie a partilor in acest sens Clauza penala se aplica numai daca nu este e+ecutata obligatia principala a contractului, care poate sa se infatiseze ca o nee+ecutare totala sau partiala, ca o e+ecutare necorespunzatoare sau a o e+ecutare cu intirziere, nee+ecutarea poate fi in acelasi timp, atit necorespunzatoare cit si cu intirziere "rin urmare, clauza penala acopera functia despagubirilor compensatorii si a celor moratorii Aunctiile clauzei penale Clauza penala indeplineste ,:NCTIA DE <ARANTIE, cit priveste e+ecutarea obligatiei principale, prin faptul ca perspectiva consecintelor nee+ecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la e+ecutarea reala a contractului Clauza penala are si o ,:NCTIE DE E5A>:ARE Cluaza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin nee+ecutarea obligatiei si, a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului

Clauza penala are si o ,:NCTIA C+67EN$AT+RIE :raparatorie, deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor ,:NCTIA DE $ANCTI+NARE care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului, putind sa depaseasca limitele acestuia, si chiar in lipsa oricarui prejudiciu ,:NCTIA DE $TI6:>ARE debitorului la o conduita corecta
Subiectul 22 1. Relatati despre clauza primului refuz in baza clauzei primului refuz o parte contractanta A se obliga fata de cealalta 4 beneficiar 4 ', de a-i propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu preferinta fata de orice alt client( iar in cazul unui refuz al benefiziarului :';, celalta parte :A; este libera sa trateze cu oricare alt client. 'eneficiarul va avea, deci, optiunea de a participa la aceasta operatiune, cu preferinta fata de oricare alt client, iar in cazul unui refuz din partea sa :primul refuz;,cealalta parte va putea sa contracteze acea operatie cu oricare alt client. Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral, afectat de o conditie suspensiva potestativa simpla din partea promitentului. 3a contine un antecontract unilate-ral, deoarece da nastere obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta beneficiarului fata de alti clienti ai sai. romisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala pe care promitentul ar intentiona sa o inc2eie in viitor sau numai la o anumita operatiune, mai exact un anumit contract, aceasta din urma situatie fiind cea mai frecvent intalnita in practica.

2. Anali'ati clau'ele a i#uratorii impotri%a ri curilor ne%alutare

in practica executarii contractelor comerciale internationale, riscurile nevalutare cel mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. e piatii se produce o fluctuatie permanenta a preturilor, care uneori este cauzata de fluctuatia monetara, alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul inc2eierii contractului si cel al Analizarii executarii lui. Astfel, se poate modifica raportul dintre cerere si oferta datorita unor factori conjuncturali, care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ, cererea sau oferta la anumite marfuri :sau servicii;, care constituie obiectul contractului. entru neutralizarea riscului de pret, partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de recalculare sau de postcalculare a pretului. artile pot evita aceste riscuri, stipuland in contract unele clauze de adaptare a acestuia la noile imprejurari si anume: clauza clientului cel mai favorizat, clauza ofertei concurente, clauza de 2ards2ip sau de impreviziune, clauza de for<a majora, clauze preventive fatii de diverse masuri de protectie a concurentei. Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze de indexare a pretului, clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret, mobil. Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc, ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre momentul inc2eierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului materiilor prime, energiei, formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual :de exemplu, primele de asigurare, tarifele de transport etc.;. 0copul acestei clauze este de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare, prin mentinerea puterii de cumparare a monedei de plata.

In functie de complexitatea elementului de referinta :etalonului;, clauzele de revizuire a pretului :de indexare nemonetara; au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume: a; Clauza de revizuire cu indexare unica :sau speciala;. In aceasta varianta pretul este exprimat intr-o unitate de masura uzuala, al unui produs determinat, de exemplu al unei tone de carbune, al unui baril de petrol, al unei tone de cereale, al unui ,*=ora energie electrica etc. b; Clauza de revizuire cu indexare cumulativa :complexa;. Aceasta clauza se utilizeaza pentru varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ. $e exemplu, materii prime, materiale, fortta de munca 4 necesare pentru realizarea obiectului contractului. Clauza de revizuire cu indexare cumulativa :complexa; se utilizeaza, mai ales, in contractele de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj, cu precadere atunci, cand antreprenorul foloseste materiale si forta de munca din fara beneficiarului. c; Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz, elementul de referinta este un indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara, pe ansamblul economiei unui oras etc. Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala. Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca >i clauzele de revizuire a pretului sj anume: mentinerea pretului marfii :serviciului sau lucrarii; la parametrii conjuncturii existente pe piata in momentul Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost ? fee prezinta pentru beneficiar avantajul ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului, in functie de ultimele inovatii te2nologice. $octrina juridica a mentionat@A6, ca stipulatia cost f fee ii impune cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a preturilor sj nu este recomandabila la import. Clauza ofertei concurente. otrivit unei opinii, prin clauza ofertei concurente promitentul :vanzatorul, prestatorul de servicii; se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare..ormularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des intalnita este urmatoarea: B$aca in cursul executarii contractului, cumpa-ratoruC notifica vanzatorului primirea unei oferte concurente, emanand de la un furnizor cunoscut si serios, facuta la un pret infe-rior pretului contractului, toate celelalte elemente ale contractului, in special cele referitoare la calitate, cantitate si termene de livrare ramanand aceleasi, vanzatorul trebuie ca in termen de 5D zile de la primirea notificarii scrise din partea cumparatorului, sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu cumparatorul, acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator, iar contractul va inceta sa produca efecte in termen de 5D zile de la primirea raspunsuluiB. Clauza clientului cel mai favorizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala prin care promitentul :vanzatorul, furnizorul de bunuri sau de servicii; se obliga sa acorde celuilalt contractant :cumparator, beneficiar; cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda eventual unui tert( cu privire la contracte avand acelasi obiect. Uzual in practica aceasta clauza este formulata astfel: B$aca vanzatorul va consimti fata de un tert conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul contract pentru cantitate si calitate comparabila, le va acorda de asemenea cumparatorului din acest contract cu incepere din ziua in care devin aplicabile in raporturile cu terta persoanaB.@4#

". ,ormulate a emanarile i deo e!irile dintre clau'a de 8ard 8ip i clau'a de forta majora i dintre clau'a de 8ard 8ip i le'iune 9stfel este forC major acel eveniment intervenit ulterior ncheierii contractului nafara contractului prCilor, imposibil de prevzut, Di nlturat, care mpiedic e+ecutarea obligaCiei (n comerCul internaCional, forCa major are mai mult un caracter convenCional, nu legal, Di n consecinC, prCile dau semnificaCie noCiunii Di efectelor pe care le va produce Clauza de forC major poate fi invocat de oricare dintre prCi "artea interesat va notifica celelalte prCi n termenele prevzute de contract, intervenCii a evenimentului, cu dovezile corespunztoare (n comerCul internaCional, clauza de forC major, nu conduce n mod automat la rezilierea contractului, ci la suspendarea lui "e durata suspendrii prCile sunt libere s ncheie contracte similare cu alCi parteneri Dac suspendarea dureaz o perioad mai lung, stabilit de prCi :<-1 luni, contractul poate fi reziliat sau renegociat (n cazurile n care mpiedicarea este total, debitorul se e+onereaz integral de plata unor daune sau penalitCi (ns n cazul n care mpiedicarea este parCial, e+onerarea de rspundere este direct proporCionat cu efectele specifice mpiedicrii C=9-O9 D@ W9)DSWI" Inserarea acestei clauze permite modificarea conCinutului contractului atunci cnd pe parcursul e+ecutrii acestuia se produc fr culpa contractanCilor evenimente care nu puteau fi prevzute n momentul ncheierii contractului, dar care schimb n mod substanCial datele, evenimentele avute n vedere n momentul contractrii Di care creaz pentru unul din contractanCi consecinCe mult prea anevoioase pentru a fi echitabil ca acesta s le suport de unul singur 9ceast clauz se utilizeaz cu precdere n contractele cu termen lung, mai cu seam n contractele de livrare de materie prim precum Di n contractele din domeniul informaticii (n principiu, adaptarea contractului produce efecte juridice doare pentru viitor, datorit faptului c aceast clauz nu acCioneaz n mod automat, ci numai dup negocieri Clauza de hardship este guvernat de legea aplicabil CCI =a fel, clauza de hardship, spre deosebire de clauza de forC major, nu pune problema e+onerrii de rspundere a vreo unei prCi ci doar a reechilibrrii sau reactualizrii prestaCiilor 9rt <#? CC )G, -3ID)>I!, "ublicaCie Camerei InternaCionale de comerC nr <;2 din #22?

$u!iectul 2"
1. Definiti contractul de na%lo ire. Contractul de navlosire a fost definit ca acel contract prin care armatorul numit navlosant se oblige ca in schimbul unei chirii numita navlu sa puna la dispozitia celeilalte parti navlositorul nava apta pentru transport sau o anumita capacitate a acesteia in vederea deplasarii marfii pe mare pina la destinatie 2. Determinati cate#oriile contractului de na%lo ire.

Contractele de navlosire, utilizate n practica internaCional, pot fi clasificate astfel' In funcCie de natura curselor efectuate pe mare' a contractele de navlosire cunoscute sub denumirea de Hcharter partUV privind navele de curse neregulate :tramp,B

b contractele de navlosire specifice navelor care efectueaz curse regulate, nave de linie, contractul de transport propriu-zis fiind dovedit prin conosament 3avele de linie fac curse regulate ntre porturi conform unor orare :sau grafice, dinainte stabilite, fiind utilizate pentru transportul unor partizi mici Di numeroase, putFnd ngloba mrfuri variate In funcCie de modul de angajare al navei contractele charter partU:contractile de navlosire, pot fi clasificate astfel' 1, %o?a#e c8arter S contract de angajare de spaCiu maritim pentru una sau mai multe cltorii n practic, pentru o singur cltorie, se ntrebuinCeaz e+presia Hn condiCii de voiajV iar pentru mai multe cltorii succesive Hn condiCii de voiaje consecutiveV, In cazul acestor contracte navlul se plteDte fie dup cantitatea mrfii ncrcate pe nav, fie sub form a unor sume globale :lump sum, pentru ntreaga capacitate de transport a navei #, C8arter pe timp )time c8arter* S contractul de navlosire prin care armatorul pune la dispoziCia navlositorului pe o anumit perioad de timp, nava mpreun cu echipajul, cu scopul ca nava s fie folosit la transportul mrfurilor, al cror posesor este navlositorul 3avlositorul poate folosi nava conform intereselor sale, poate s dea dispoziCii comandantului n ceea ce priveDte ruta de urmat, n privinCa eliberrii de documente despre marfa etc "entru serviciile aduse armatorul :proprietarul, are dreptul Ia o chirie pltibil anticipat, lunar, calculat de regul dup tonajul dead4eight al navei la linia de ncrcare pe timp de var 3avlositorul suport toate cheltuielile de e+ploatare a navei :combustibil, lubrifianCi, ap tehnic, materiale de ntreCinere etc, cu e+cepCia salariilor Di hranei echipajului care sunt n sarcinaarmatorului ?, c8arter !? demi e ) au !are!oat c8arter au c8arter prin ce iune,S se caracterizeaz prin aceea c angajarea se refer Ia nave fr echipaj 3ava Di ntreg echipajul, inclusiv comandantul, sunt angajate la ordinele navlositorului Cheltuielile legate de utilizarea navei, respectiv salariile echipajului, aprovizionarea cu provizii, combustibil, plata ta+elor portuare, efectuarea de reparaCii revin navlositorului 3ecesitatea de a ncheia contracte de navlosire cu ma+imum de celeritate, necesitatea izvorFt din tehnica navigaCiei Di din cheltuielile ocazionate de orice ntFrziere n cursele navelor pe de o parte, precum Di diversitatea legilor n vigoare n portul de destinaCie pe de alt parte, a determinat prCile contractante s utilizeze formulare tip' charter partU, ntocmite sau adoptate de diferite organizaCii de transporturi maritime, asociaCii constituite Di recunoscute pentru aprarea intereselor proprietarilor de nave Di ale navlositorilor etc
". Anili'ati o!li#atiile partilor in contractul de na%lo ire. 1.+!li#atiile na%lo antulu In primul rand, din contract rezulta urmatoarele obligatii pentru navlosant' 9 obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita & obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava in buna stare de navigabilitate Ceea ce inseamna ca aceasta trebuie sa reziste la navigatia si riscurile pe care ruta le presupune, dintre portul de incarcare si cel de destinatie C obligatia de a intreprinde masuri pregatitorii cu privire la nava si la incarcatura

In ipoteza in care nava nu se afla in portul de incarcare, inainte de a porni catre acest port din portul in care se afla, trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli' 1 In momentul in care nava proneste in cursa catre portul de incarcare, comandantul ei este obligat sa notifice acest lucru agentului din portul de incarcare Deasemeni el este obligat sa notifice data apro+imativa a sosirii navei, principalele caractere tehnice, precum' lungime, latime, numarul hambarelor, dimensiunea lor, pescajul # -lterior, in timpul cursei, comandantul navei este obligat sa precizeze data si ora sosirii navei in portul de incarcare, prin avizari ulterioare . radiograme =a sosirea in port, comandantul navei este obligat ' 1 sa anunte organele portuare : vamale, sanitare, de graniceri , # sa solicite aprobarea de acostare : K libera practica K , ? sa solicite aprobarea de a incarca in portul respectiv Dupa ancorarea la dana de incarcare, comandantul navei inmaneaza navlositorului notice-ul prin care este avizat ca poate proceda la incarcarea navei 9cest notice, poarta denumirea de notice of readiness De asemeni i se lasa la dispozitie un interval de cateva ore de la inmanarea documentului si pana la inceperea efectiva a incarcarii, dupa a carui e+pirare incepe sa curga timpul de incarcare "e durata incarcarii, comandantul navei este obligat sa se ingrijeasca de supravegherea stivuirii corespunzatoare a incarcaturii pentru a se asigura utilizarea intregii capacitati de transport a navei si a se evita punerea in pericol a navei si a echipajului D.+!li#atiile na%lo antului in timpul calatoriei >data incarcata marfa, navlosantul are obligatia de a transporta marfa la destinatie in buna stare si la termenul stabilit in contract Inainte de a parasi portul de incarcare, comandantul navei este obligat sa verifice instalatiile ei, sa le puna in stare de functionare, sa inchida si sa asigure etanseizarea magaziilor vasului si sa verifice efectivul de personal si actele necesare in vederea deplasarii, sa pregateasca echipajul, efectivul acestuia, certificatele de vaccin Se notifica destinatarului plecarea din portul de incarcare, aplicandu-se aceeasi procedura de avizare ca la sosirea in portul de incarcare In situatia in care in timpul calatoriei nava se defecteaza si devine inapta de a continua calatoria, comandantul navei este obligat sa ia toate masurile ce se impun pentru conservarea cantitatii si calitatii a marfii, sa gaseasca o alta nava si sa realizeze transbordarea marfii pe aceasta Daca pentru repararea navei este necesar un timp scurt, calatoria se va relua pe aceasta nava > alta obligatie esta aceea de a e+ecuta transportul pe calea cea mai directa, orice abatere neputandu-se face decat cu autorizatia prealabila a navlositorului cu e+ceptia cazului cand e+ista un pericol pentru nava, incarcatura sau echipaj 3avlosantul este obligat sa asigure buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniile navigatiei, administratiei pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfii =a ajungerea in portul de destinatie se vor indeplini formalitati similare cu cele din portul de incarcare 9rmatorul are obligatia de a preda marfa destinatarului prevazut in contract sau celui ce poseda conosamentul Descarcarea se va realiza la dana prevazuta in contract Dupa terminarea operatiunilor de descarcare si primire a marfii se va semna de primirea marfurilor pe copia conosamentului ce se afla la comandantul navei Comandantul navei este obligat sa avizeze destinatarul, sa anunte organele portuare . capitania, organele vamale, graniceresti, sanitare pentru efectuarea controlului de sosire si obtinerea aprobarii inceputului operatiunilor de descarcare permisul de acostare Dupa terminarea acestor formalitati, comandantul navei este obligat sa inmaneze agentului notice-ul, din acest moment incepe sa curga timpul de stalii acordat pentru efectuarea descarcarii marfurilor 9junsa in portul de destinatie, comandantul navei este obligat sa pregateasca nava pentru descarcarea si eliberarea marfurilor, in bune conditii, posesorilor conosamentelor sau

destinatarilor prevazuti in contract 2.Na%lo itorului ii re%in urmatoarele o!li#atii; 1 pregatirea marfurilor in vederea predarii lor la transport, imediat ce a primit instiintarea ca nava a plecat spre portul de incarcare, respectandu-se principiul' marfa asteapta nava # inceperea incarcarii marfii in momentul de la care curge timpul de incarcare si terminarea acestei operatiuni in timpul prevazut in contract ? sa plateasca navlul ".+!li#atiile de tinatarului In ceea ce-l priveste pe destinatar, el este tinut de urmatoarele obligatii' 1 sa se prezinte la data si ora ce i-au fost notificate pentru a prelua marfa # sa verifice starea transportului si in cazul in care constata lipsuri cantitative sau calitative sa intocmeasca protestul in care se vor consemna aceste lipsuri si pe care il va inainta armatorului ? sa se incadreze cu descarcarea marfii in timpul liber tarifar, in caz contrar calculandu-i-se contrastalii si supercontrastalii 8 sa achite sumele ce cad in sarcina sa si care sunt consemnate in contractul de transport Subiectul #8 1. Definiti contractul commercial internatioanal >peraiunile comerciale internaionale privind schimbul sau prestarea de servicii i lucrri pentru a asigura sigurana necesar operatorilor trebuie s mbrace forma unui 9* care este CCI "rofesorii francezi *acNuet i DelebeNue observ c CCI reprezint instrumentul juridic n procesul schimburilor comerciale internaionale i orice operaiune de comer internaional se realizeaz prin intermediul contractelor, de unde rezult locul i rolul acestora (n efectuarea operaiunilor comerciale internaionale CCI este acordul de voin dintre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice din state diferite n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comer internaional Din definiie rezult c CCI este un act volitiv, prin urmare este un 9* (ntre act juridic i contract e+ist o legtiur strns 9stfel, 9* este categoria de gen, iar contractul este categoria de specie (ntr-o alt opinie se consider c este CCI acel contract comercial ncheiat de un comerciant romFn cu o parte strin sau pe o pia strin Din acest definiie rezult c CCI ntrunete # caracteristici' comercialitatea i internaionalitatea 2. Cla ificati contractele comerciale internaionale dup criteriile pecifice DCI "rincipiul libertii contractuale permite participanilor la raporturile comerciale internaionale s ncheie o mare varietate de contracte 9stfel, studiul CCI permite de a face sau de a evidenia unele criterii de clasificare propii DCI 1 (n funcie de obiectul CCI deosebim' Contracte care reglementeaz raporturi juridice translative de drepturi 9ceste se mpart n' contracte de livrare a materiei prime, produse care realizeaza transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor de la vnztor la cumprtor Contracte ce se refer la tranferarea temporar a dreptului de folosin asupra unui bun cum ar fi contractul de brevete de inventii, mrci de fabric sau de comer, de serviciu, de licen a unor programe inform etc

Contracte ce vizeaz e+ecutarea de lucrri :contracul de inginering consulting, Contracte ce vizeaz prestarea de servicii :contractul de intermediere, comisionul, mandatul internaional, transortul, asigurarile, reasigurarile, depozitul de mrfuri, operaiunile bancare , (n dependen de subiectul de drept participant la raporturile de DCI' Contracte ncheiate ntre state . trebuie s prevad n mod obligatoriu legea apicabil contractului, instana competent a soluiona eventualele litigii, declaraie e+pres a prilor de renunare la imunitate de jurisdicie n legtura cu acel contract Contracte ncheiate ntre state i comerciani din alte state :contracte mi+te, Contracte ncheiate ntre persoane fizice i persoane juridice din diferite state Dup durata contractelor "e termen scurt "e termen mediu "e termen lung

# -

? -

Garea majoritate a contractelor se ncheie pe termen mediu i lung :contracte de parovizionare cu materie prim, cu energie, de cooperare economic i tehnico-tiihnific, 9ceste contracte mbrac forma unor contracte cadru cu coninut generic care snt detaliate prin contracte subsecvente complementare pentru fiecare etap de e+ecutare 8 (n funcie de modul de e+ecutare Cu e+ecutare instantanee . contracte care au ca obiect una sau mai multe prestaii care se e+ecut dintr-o dat :vnzarea internaional de marfuri, Cu e+ecutare succesiv . a cror e+ecutare se desfoara n timp 9ceaste la rndul su pot fi' Contract cu e+ecutare continu ca o prestaie continu :leasing, societate comercial, Contract cu e+ecutare esalonat- se e+ecut sub form de prestaii repetate :contract de vnzare cumparare cu plata n rate, contract de furnizare de electricitate, gaze naturale ,

". E%ideniai particularitile pri%ind condiiile de %aliditate ale CCI (n lipsa unor reglementri speciale condiiile de valabilitate a CCI snt cele de drept comun (n sistemul de drept romano-germanic ele snt tratate destul de uniform i acestea snt' a, Capacitatea prilor de a contracta b, Consimmntul c, Cauza

d, >biectul e, Aorma . atunci cind este prevzut de lege sub sanciunea nulitii Capacitatea de a contracta a p f comerciante e reglemntat de le+ patriae n sistemul de drept continental, le+ domicilli n common la4 Capacitatea de a contracta pentru persoanel juridice . le+ societatis Statul ca parte contractant poate aprea sub dubla ipostaz >rganizaiile interguvernamentale . capacitatea juridica n conformitate cu scopul pentru care a fost nfiinat CCI ca i cele civile se ncheie prin realizarea acordului de voin a prilor 9stfel, consimmntul se concretizeaz n oferta fcut de o parte i n acceptarea acesteia de ctre alt parte Consimmntul va produce efecte juridice dac' 9 fost e+primat n mod liber, n cunostint de cauz i e+teriorizat n diferite modaliti S fie e+primat cu intenia de a produce efecte juridice @sena consimmntului trebuie s fie cert nefiind viciat n coninutul su intelectual prin eroare sau dol, i nici n libertatea e+ercitrii prin violen si constrngere

@roare art ? 8 -3ID)>I!, dol art ? 1 -3ID)>I! =eziunea este prejudiciul material pe care l sufer una din prile contractului din cauza disproporiei vdite de valoare e+istente la momentul ncheierii contractului ntre prestaia la care s-a obligat i prestaia pe care urmeaz s o primeasc n locul ei art ? 12 -3ID)>I! 9stfel, leziunea ca temei de anulare a contractului presupune dou elemente' Disproporia vdit ntre contraprestaii ceea ce face ca contractul s fie e+trem de nefavorabil pentru una din pri "rofitarea de starea de nevoie creat de un concurs de mprejurri grele n care se afl cealalt parte, cum ar fi dezavantaj economic, lipsa de e+perienta a uneia din parti

> problem important este determinarea obiectului n care consimmntul va produce efecte juridice 9rt #21 CC manifestarea de voin care trebuie recepionat de cealalt parte poate produce efecte n momentul n care parvine acesta indiferent de faptul daca a luat cunostint cu coninutul acesteia $alabilitatea consimmntului i e+istena viciilor de consimmnt se apreciaz doar la momentul incheirii conttractului >biectul este prestatia actiunea/inaciunea la care se oblig prile sau una din acesta la contract >biectul contractului trebuie s fie determinat sau determinabil Gajoritatea contractelor au obiect determinabil n viitor &unurile care fac obiectul contractului pot fi bunuri individual detreminate si bunuri determinate generic, cel puin detreminate n specia lor i individualizate prin cntrire, numrare, msurare etc la fel, obiectul contractului poate fi determinat i prin anumite condiii referitoare la sortiment i ambalaj !rebuie s fie posibil att din punct de vedere material fizic, ct i din punct de vedere juridic -nele legislatii prevad e+pres ca este nul contractula al crui obiect este imposibil :art <72 CC, Imposibilitatea trebuie s fie absolut, adic prestatia trebuie sa fie imposibila nu doar pentru debitor, ci pentru orice persoan

>biectul trebuie s fie licit Caracterul licit trebuie s fie raportat att la ordinea juridc naional i internaional, s nu contravin dispoziiilor legii, ordinii publice i bunurilor moravuri :ca e+emplu imposibilitatea e+ecutrii unui contract de import/e+port n cazul instituirii unui embargo,

Cauza reprezint scopul n vederea cruia prile conractuale si dau consimtamntul "t a fi valabil cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii' S e+iste 9j fara cauza nu poate avea nici un efect juridic S fie real 9* fondta pe o cauz fals nu poate avea efecte juridice S fie licit i moral

9ceste cerine se apreciaz n funcie de legea palicabil contractului (n comerul internaional com ntlmi operatiuni care se realizeaz numai prin 9* cauzale, ci si prin 9* abstracte :titlurile de credit,
0ubiectul @#

1. Relatati de pre caracterul complex al contractului internationala de factorin# prin pri ma con%entiea de la +tta@a din 1211 i pre%edrilor CC al R6
9rticolul 1#02 Contractul de factoring :1, "rin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri Di servicii :aderent,, se oblig s cedeze celeilalte prCi, care este o ntreprindere de factoring :factor,, creanCele aprute sau care vor aprea n viitor din contracte de vnzri de bunuri, prestri de servicii Di efectuare de lucrri ctre terCi, iar factorul Di asum cel puCin # din urmtoarele obligaCii' a, finanCarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi Di plCi n avansB b, Cinerea contabilitCii creanCelorB c, asigurarea efecturii procedurilor de somare Di de ncasare a creanCelorB d, asumarea riscului insolvabilitCii debitorului pentru creanCele preluate :delcredere, :#, Contractul de factoring se ncheie n scris :?, Cesiunea creanCelor trebuie s fie notificat debitorilor :8, "rCile snt obligate s precizeze mrimea, volumul, domeniul Di caracteristicile creanCelor care fac obiectul contractului, precum Di elementele pentru determinarea sumei de plat :;, AaC de contractul de factoring se aplic prevederile referitoare la cesiunea de creanC n msura n care dispoziCiile prezentului capitol nu prevd sau din esenCa factoringului nu reiese altfel @l este un contract comple+, incluzind elemente specific creditului, prestarii serviciilor financiare si cesiunii de creanta )elatiile de factoring au un caracter mai complicat decit o cesiune de creanta obisnuita, imbinindu-se nu doar cu relatiile de imprumut si credit, dar si cu posibilitatea prestarii altor servicii financiare, cum ar fi evident contabila, asigurarea efectuarilor procedurilor de somare si incasare a creantelor

2. $ta!iliti criteriile de cla ificare i %arietatile contactului international de factorin# (n practic se ntFlnesc mai multe tipuri de factoring Din punctul de vedere al momentului achitrii creanCelor cumprate de la aderent Di a serviciilor suplimentare oferite acestuia e+ist' -factoring tradiCional, clasic :old line factoring,- plata creanCelor cesionate de aderent se face de

ctre factor n momentul acceptrii acestora, n momentul n care factorul intr n posesia lorB astfel, Di asum finanCarea Di gestionarea creanCelor preluate, precum Di asumarea riscului de neplatB - factoring la scadenC :maturitU factoring,- factorul plteDte facturile la momentul scadenCei acestora, asumFndu-Di gestionarea facturilor Di riscul de neplat a acestora de ctre debitorii cedaCiB -factoring de agent :agencU factoring, . factorul cumpr creanCele aderentului, dup ce le accept le plteDte anticipat, preia riscul de neplat din partea debitorilorB gestiunea creanCelor rmFne ns n sarcina aderentului 9cesta va urmri plata facturilor Di o va ncasa de la debitori, n nume propriu, remiCFnd-o de ndat factorului 9derentul de comport ca un intermediar, agent, al factorului Din punctul de vedere al confidenCialitCii operaCiunii e+ist' -factoring nchis :scontare confidenCial a facturilor, . acest tip de factoring ofer clientului posibilitatea de a pstra confidenCialitatea cu privire la faptul c a apelat la un factorB -factoring deschis prin intermediul cruia aderentul cedeaz factorului toate creanCele, notificFnd debitorii n acest sens Din punctul de vedere al dreptului de regres pe care banca l poate e+ercita asupra aderentului, e+ist' -factoring cu regres :factoring 4ith recourse, - n caz de neplat, factorul Di va recupera sumele nencasate de la aderent prin e+ercitarea dreptului de regres, prin debitarea contului curent al aderentului sau prin valorificarea garanCieiB -factoring fr regres :non-recourse factoring, - factorul plteDte aderentului contravaloarea acceptat a facturii sau facturilor, o parte imediat dup emitere Di restul n termen de un anumit numr de zile de la data scadenCei facturii, chiar dac nu ncaseaz :total sau parCial, una sau mai multe dintre facturi (n intervalul respectiv de zile de la scadenCa facturii:lor,, banca ncearc s recupereze sumele de la debitor sau, eventual, de la societatea de asigurare-reasigurare la care s-a asigurat mpotriva riscului de nencasare Aactorul nu se ndreapt ctre aderent n vederea recuperrii contravalorii facturilor, neavFnd drept de regres asupra acestuia Din punctul de vedere al participanCilor la operaCiunea de factoring, putem deosebi ntre' -factoring intern . n acest caz, nu putem vorbi despre un contract comercial internaCionalB acesta se desfDoar pe teritoriul aceleiaDi Cri, n cadrul acestei operaCiuni intervenind un singur factorB -factoring internaCional . acest tip de factoring presupune

e+istenCa unui contract comercial internaCional, n cadrul operaCiunii intervenind doi factori :factorul de e+port Di cel de import, Aactorul de e+port achiziCioneaz creanCele e+portatorului :numit Di aderent, asupra importatorului, cedFndu-le apoi factorului de import Distingem, de asemenea, factoring de tip bac6-to-bac6B aceasta constituie o form specific companiilor care Di deruleaz operaCiunile de e+port prin intermediul unor subsidiare al cror capital Di resurse administrative sunt reduse pentru c acestea se bazeaz e+clusiv pe suportul financiar Di administrativ al companiei mam/e+portatorului

". Ar#umentati oportunitatea electarii tipului contractului international de factorin# in functie de %olume pre tatiei i de ra punderea factorului Aactoringul evit primirea plCii la diferenC de cFteva sptmFni sau chiar luni dup livrare 9ceast tehnic bancar are avantajul c determin creDterea vFnzrilor pe pieCele strine prin oferirea unor termeni competitivi de vFnzare De asemenea, ea ofer un nivel de protecCie adecvat n vederea diminurii beneficiului nerealizat pentru clienCii din strintate Comisioanele pltite factorului se bazeaz pe volumul de vFnzri, astfel ncFt costul fluctueaz n funcCie de vFnzri, sczFnd costurile de operare n timpul perioadelor de vFnzri reduse "rin intermediul factoringului, se asigur lichiditCi pentru mrirea capitalului rulant, importatorii nu trebuie s deschid o scrisoare de credit Di se ofer o putere mrit de cumprare fr blocarea liniilor de credit e+istente @fectele ntre prCi Dreptul de creanC se transfer din patrimoniul aderentului n patrimoniul factorului pstrFndu-Di natura, aderentul avFnd obligaCia de a remite factorului la intervalele convenite facturile din perioadele respective, garanCiile Di documentele justificative, precum Di declaraCia prin care aderentul transmite factorului n plin proprietate creanCele reprezentFnd preCul mrfurilor sau prestaCiilor, furnizate Di acceptate de clienCi, cu dispoziCia ca plata s se fac direct factorului Data cesiunii creanCelor difer n funcCie de operaCiunea de factoring' n cazul factoringului clasic factorul dobFndeDte proprietatea creanCelor transmise de aderent mpreun cu toate drepturile Di garanCiile aferente, de la data naDterii creanCei :sau la cFteva zile dup aceasta,, n timp ce n situaCia factoringului la scadenC dobFndirea dreptului de proprietate coincide cu data e+igibilitCii creanCei Aactorul are dreptul de a percepe comisionul de factoring Di, n anumite cazuri,comisionul de finanCare De asemenea, factorul este nsrcinat cu pstrarea evidenCei operaCiunilor de factoring -lterior subrogrii, factorul devine singurul creditor, n aceast calitate putFnd intenta acCiunile n plat contra debitorului Di fiindu-i opozabile toate e+cepCiile inerente creanCelor nscute anterior subrogrii Aactorul dobFndeDte concomitent cu proprietatea creanCelor toate drepturile aderentului faC de debitorii si, pierzFnd ns acCiunea n regres mpotriva aderentului pltit, cu e+cepCia acCiunii n repetiCiune a plCii nedatorate pentru ine+istenCa total sau parCial a creanCei @fectele faC de debitorul cedat se produc doar n situaCia n care debitorul cedat este notificat n acest sens 3otificarea subrogrii se face de ctre aderent debitorului su pentru a-l nDtiinCa c

plata trebuie efectuat doar ctre factor "e aceast cale a notificrii se evit o plat cu bun credinC ctre alte persoane Subiectul #< 1. Definili contractul internalional de tran port fero%iar de marfuri. $arietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate :greutate sau volum, depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la realizarea transportului international respectivB incheierea acestui contract se face sub forma unui document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala 2. Expuneti o!li#atiile partilor in contractul international de tran port fero%iar de marfuri. +!li#atiile predatorului)expeditorului* 1 (ncarcarea si descarcarea marfurilor se e+ecuta, dupa caz, de e+peditor sau calea ferata, respectiv de destinatar ori calea ferata atunci cFnd obligatia de ncarcare sau descarcare a marfii revine caii ferate, este necesara ncheierea unei conventii scrise intre parti si numai daca este organizata n acest scop @+peditorul este obligat ca nainte de a ncarca, sa procedeza la verificarea mijlocului de transport pus la dispozitie de calea ferata si, de asemenea, ca si destinatarul, are obligatia legala de a incarca sau descarca zi si noapte, inclusiv duminica si sarbatorile legale "lata ta+ei de transport 9ceasta plata se refera atit la plata de transport propriu-zisa cit si la cele accesorii Garcarea marfii incit sa poata fi usor deosebita de marfurile altor e+peditori

? 8

+!li#atiile caii ferate in %ederea executarii tran portului 1 (ncheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si s-o predea destinatarului, in cantitatea si in starea in care a primit-o (n scopul realizarii acestei obligatii principale, caii ferata i revin urmatoarele ndatoriri' sa puna la dispozitia e+peditorului mijloace de transport stabilite la termen si n starea corespunzatoare, adica sa fie adecvate nsusirilor marfii : vagoane nchise sau deschise, cisterne, etc , n buna stare tehnica si curate Carausul are obligatia sa-l avizeze pe e+peditor inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor >ra stabilita n avizare are o deosebita importanta practica pentru ca din acest moment,ncepe sa curga termenul liber tarifar de ncarcare la e+pirarea cariua ncepe curgerea locatiilor, iar odata ncarcat vagonul, ncape sa curga termenul de e+ecutare a transportului "entru asigurarea integritatii marfurilor ncredintate la transport, calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe ntraga perioada, de la preluarea de la e+peditor si pFna la predarea marfurilor catre destinatar > alta obligatie a caii ferate este aceea de a e+ecuta transportul n termenele stabilite ntre caile ferate participante la transport sau prin tarifele internationale aplicabile de la statia de predare pFna la statia de destinatie

Carausul are obligatia sa avizeze beneficiarul de transport telefonic, telegrafic sau n scris, la sosirea transporturilor de coletarie si de vagoane si a vagoanelor programate pentru ncarcare

".

Anali'ali cri oarea de tra ura internationala.

Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de catre calea ferata si se completeaza de e+peditor, iar datele cuprinse n chenare cu linie groasa se completeaza de caraus Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta n asa fel ncFt sa nu se stearga literele, sa nu prezinte stersaturi, adFugiri, prescurtari etc , ntr-un asemenea caz carausul putFnd sa o respinga "entru fiecare e+peditie trebuie sa se ntocmeasca o scrisoare de trasura 9ceeasi scrisoare de trasura nu poate sa priveasca decFt ncacatura unui singur vagon Dispozitiile complementare pot deroga de la aceste reguli Scrisoarea de trasura, potrivit prevederilor art 1# CIG, trebuie sa fie tiparita n doua sau trei limbi , din care cel putin una sa fie aleasa dintre limbile de lucru ale organizatiei `1a Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii' locul si data ntocmirii scrisorii de trasura, din aceste mentiuni rezultFnd competitia teritoriala n caz de litigiu si momentul ncheierii contractului de transport, cFt si al transferului detentiunii marfii de la e+peditor la caraus, cu implicatiile ce decurg de aiciB denumirea statiei de predare si acelei de destinatieB

numele :denumirea,, domiciliul :sediul, si numarul contului bancar al destinatarului "recizam ca n documentul de transport nu poate figura decFt un singur destinatarB denumirea marfii predate la transport, care trebuie sa corespunda inde+ului alfabetic al marfurilr, greutatea si alte elemente de identificare a ncarcaturiiB numarul vagonului si, n plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a caror ncarcare incuba predatoruluiB enumerarea detaliata a documentelor nsotitoare' vamale, fiscale, administrative etcB

numele :denumirea,, domiciliul :sediul, si e+peditorului si semnatura sa ori aplicarea stampilei sale sau ambele Ca e+peditor trebuie sa fie nscrisa o singura persoana fizica sau un alt subiect de drept (n afara acestor mentiuni obligatorii, scrisoarea de trasura poate contine si urmatoarele mentiuni facultative' Vn garaV , sau , Va se preda la domiciliuV B

V francareV sau VtransmisieV ,n primul caz ta+ele se platesc de e+peditor, iar n al doilea, de catre destinatarB

suma rambursului care greveaza transportulB itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuireaB indicatii speciale de e+pediere a marfii sau ree+pediere a marfii

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina, daca e cazul, toate celelalte mentiuni prevazute n regulile uniforme @a nu poate contine alte mentiuni decFt daca sunt impuse sau admise de legile si reglementarile unui stat, de dispozitiile complementare sau tarifare si nu sunt contratre regulilor uniforme Cu toate acestea, predatorul poate sa nscrie n spatiul scrisorii de trasura rezervat n acest scop, nsa numai cu titlu de informatie pentru destinatar, mentiuni care se refera la e+peditie, fara ca din aceasta sa rezulte vreo obligatie sau raspundere pentru calea ferata Scrisoarea de trasura nu poate fi decFt nominativa Scrisoarea de trasura se va compune din cinci parti, fiecare avFnd o anumita destinatie' scrisoarea de trasura unicat:originalul,, care nsoteste marfa pe tot parcursul, pFna la statia de descarcareB scrisoarea de trasura duplicat, care ramFne n posesia e+peditorului, atestFnd predarea marfii catre calea ferata si ncheierea contractului de transportB matca scrisorii de trasura, care ramFne n registrul statiei de predare, probFnd ncheierea contractuluiB avizul, care se nmFneaza destinatarului, anuntFndu-i sosirea marfii n statia de descarcareB adeverinta de primire, care atesta primirea marfii de catre destinatar si semnata de acesta, ramFne la cFrFus Scrisoarea de trasura poate fi nsotita de urmatoarele documente' foaia de e+peditie, care se ntocmeste uneori, dar nu obligatoriu, si nsoteste marfa pFna la destinatieB actul de plata centralizata, acre serveste ca instrument de decontare cu calea ferataBcertificatul de trecere a frontierei Scrisoarea de trasura nu constituie titlu reprezentativ al marfii (n cazul transportului de mesagerii, documentul de transport poarta denumirea de buletin de mesagerii $u!iectul 20 1. Relatai de pre forta juridical a clau'elor pre ta!ilite
Clauze contractuale standard snt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe care o parte contractant :utilizator, le prezint celeilalte prCi la ncheierea contractului @ste indiferent dac prevederile formeaz un document separat sau snt parte a documentului ce reprezint contractul, de

asemenea nu import numrul condiCiilor Di forma contractului 3u e+ist clauze contractuale standard n msura n care condiCiile contractului au fost negociate n particular ntre prCi CondiCiile contractuale standard devin numai atunci parte a contractului cnd partea care le propune le aduce, n momentul ncheierii contractului, n mod e+pres la cunoDtinCa celeilalte prCi sau i asigur n alt mod posibilitatea, lund n considerare Di handicapul acesteia, s ia cunoDtinC de conCinutul lor Di, cnd cealalt parte este de acord, s le accepte Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard n unele tipuri de contracte chiar Di fr respectarea condiCiilor de la alin :?, "rCile contractante pot, pentru un anumit fel de contracte, s convin asupra validitCii unor clauze contractuale standard determinate, lund n considerare e+igenCele prevzute la alin :?, Clauzele contractuale negociate au prioritate faC de clauzele contractuale standard DispoziCiile din clauzele contractuale standard care, n raport de mprejurri, n special n raport cu aspectul sau aparenCa e+terioar a contractului, snt att de neobiDnuite nct partea care contracteaz nu trebuie s presupun e+istenCa lor nu devin clauze n contract > clauz contractual standard este lipsit de efect dac prejudiciaz disproporCionat, contrar principiilor bunei-credinCe, cealalt parte a contractului (n acest sens, se iau n considerare conCinutul contractului, mprejurrile n care clauza este inserat n contract, interesele reciproce, alte mprejurri :#, Caracterul inechitabil al clauzelor contractuale standard se prezum n caz de dubiu dac o prevedere' a, nu este compatibil cu principiile de baz :esenCiale, ale reglementrilor de la care derogB b, limiteaz drepturile sau obligaCiile esenCiale, care rezult din natura contractului, de o manier care pericliteaz scopul contractuluiB c, nu este clar :?, 9precierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie s se refere la determinarea obiectului contractului sau la proporCionalitatea preCului ori a remuneraCiei, pe de o parte, Di nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de alt parte, n msura n care clauzele contractuale snt formulate n mod clar Di precis

2. Comparai cate#oriile clau'elor pre ta!ilite

Articolul 011. InterdicCia clauzelor contractuale standard cu posibilitate de evaluare (n cadrul clauzelor contractuale standard, este nul ndeosebi' a, clauza prin care utilizatorul Di rezerv dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte ori pentru e+ecutarea unei obligaCii @+cepCie face clauza prin care utilizatorul Di rezerv dreptul de a e+ecuta obligaCia abia dup e+pirarea termenului de revocare sau de restituireB b, clauza prin care utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, Di rezerv dreptul la prelungirea nejustificat a termenului stabilit pentru o obligaCie pe care trebuie s o e+ecuteB c, clauza privind dreptul utilizatorului de a se elibera de obligaCia sa fr un motiv obiectiv justificat Di nemenCionat n contract 9ceast prevedere nu se aplic pentru obligaCiile cu e+ecutare succesivB d, clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestaCia promis ori de a se abate de la e+ecutarea ei dac modificarea sau abaterea nu se poate pretinde celeilalte prCi, Cinndu-se cont de interesele utilizatoruluiB e, clauza conform creia o declaraCie a partenerului de contract al utilizatorului se consider dat sau nedat atunci cnd face sau omite s fac o acCiune, cu e+cepCia cazului n care partenerului de contract i se acord un termen corespunztor pentru a putea emite o declaraCie n mod e+pres Di utilizatorul se oblig s informeze, la nceputul termenului, e+pres partenerul de contract cu privire la nCelesul previzibil al comportamentului suB f, clauza prin care o declaraCie de importanC deosebit a utilizatorului se consider intrat la cealalt parte contractantB

g, clauza prin care, n cazul revocrii contractului sau al rezoluCiunii contractului de ctre o parte, utilizatorul poate cere o plat necorespunztor de mare pentru utilizarea sau folosirea unui lucru ori a unui drept sau pentru obligaCii e+ecutate ori o compensare nejustificat de mare a cheltuielilorB h, clauza prevzut n calitate de e+cepCie la lit c,, conform creia utilizatorul Di poate rezerva dreptul de a se degreva de obligaCia e+ecutrii contractului n cazul indisponibilitCii prestaCiei, dac utilizatorul nu se oblig s l informeze imediat pe partenerul de contract despre indisponibilitate Di s i restituie contraprestaCiile Articolul 012. InterdicCia clauzelor contractuale standard fr posibilitCi de evaluare (n cadrul condiCiilor contractuale standard, fr a prejudicia dispoziCiile care e+clud posibilitatea derogrii de la dispoziCiile legale n defavoarea consumatorului, este nul' a, clauza referitoare la creDterea preCului la bunurile sau serviciile care urmeaz s fie livrate sau prestate n termen de 8 luni de la ncheierea contractului Clauza aceasta nu se aplic la bunurile sau serviciile care se livreaz sau se presteaz ca obligaCii succesiveB b, clauza prin care este e+clus sau limitat dreptul, pe care l are partenerul de contract al utilizatorului, de a refuza e+ecutarea obligaCiei n conformitate cu art 72; sau prin care este e+clus sau limitat un drept de retenCie al partenerului de contract al utilizatorului, n msura n care se bazeaz pe acelaDi raport contractual, n special dac dreptul de retenCie este fcut dependent de recunoaDterea unor vicii de ctre utilizatorB c, clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea compensrii cu o creanC stabilit indubitabil Di scadentB d, clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligaCia legal de a soma sau de a stabili partenerului su de contract un termen pentru e+ecutarea obligaCieiB e, clauza privind evaluarea global a dreptului utilizatorului la despgubiri pentru prejudicii sau la despgubiri pentru diminuarea valorii dac n cazurile reglementate valoarea global depDeDte prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de aDteptat n condiCii obiDnuite, sau dac partenerului su de contract nu i se permite s dovedeasc c nu s-a produs nici un prejudiciu sau nici o diminuare a valorii ori c acestea snt substanCial mai reduse dect valoarea globalB f, clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penalitCi dac obligaCia nu este e+ecutat sau este e+ecutat cu ntrziere, dac ntrzie plata sau dac partenerul lui de contract reziliaz contractulB g, clauza prin care se e+clude rspunderea n cazul vtmrii integritCii corporale, al altei vtmri a sntCii Di al vinovCiei graveB h, clauza prin care, n cazul rspunderii pentru nee+ecutarea obligaCiei principale a utilizatorului' - este e+clus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractuluiB - este e+clus sau limitat n contradicCie cu lit g, dreptul partenerului de contract la despgubiri n loc de prestaCie "revederile prezentei litere nu se aplic pentru mijloacele de transport Di condiCiile tarifare menCionate la lit g, dac nu se dezavantajeaz pasagerulB i, clauza prin care n contractele de livrare a noilor bunuri Di de antrepriz' - n cazul viciului unui bun, snt e+cluse, n ntregime sau n ceea ce priveDte unele componente ale bunului, drepturile faC de utilizator, snt limitate drepturile la revendicare faC de terCi sau e+ercitarea drepturilor este fcut dependent de chemarea anterioar n instanC a terCilorB - drepturile faC de utilizator snt limitate doar la un drept n cazul nee+ecutrii totale sau parCiale, dac partenerului de contract nu i se garanteaz n mod e+pres dreptul de a cere reducerea plCii sau de a rezilia contractul n cazul unei remedieri nereuDite :dac o alt lucrare dect cea de construcCie constituie obiectul rspunderii pentru viciu,B - este e+clus sau limitat obligaCia utilizatorului de a suporta cheltuielile de remediere, ndeosebi costurile transportului, drumului, lucrului Di materialuluiB - utilizatorul condiCioneaz remedierea de plata n avans a ntregii sume sau a unei prCi substanCiale, nejustificat de mari n condiCiile e+istenCei viciuluiB

- utilizatorul stabileDte partenerului su de contract un termen de e+cludere n ceea ce priveDte notificarea despre viciile ascunse ale bunului Di termenul este mai scurt dect cel admis conform urmtoarei liniuCeB - termenul de prescripCie este redus la mai puCin de un an pentru drepturi rezultnd dintr-un viciu al bunului ori snt reduse termenele de prescripCie de la art #<0, ori se stabilesc termene mai scurte dect cele menCionate pentru drepturile la reziliere fr reducerea termenuluiB j, clauza, n cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodic de bunuri sau prestarea periodic de servicii de ctre utilizator, prin care' - partenerul de contract al utilizatorului este obligat pentru o perioad mai mare de # aniB - contractul se prelungeDte n mod tacit pe un termen mai mare de un anB - se stabileDte pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de ? luni, nainte de e+pirarea contractului "revederile prezentei litere nu se aplic n cazul contractelor de livrare a bunurilor cumprate, de asigurare Di nici n cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor Di societCile comerciale utilizatoareB 6, clauza din contractele de vnzare-cumprare, de prestri servicii sau de antrepriz, prin care un terC se subrog sau se poate subroga n drepturile Di obligaCiile contractuale ale utilizatorului, cu e+cepCia situaCiei n care prevederea' - conCine numele terCuluiB - stipuleaz dreptul partenerului su de contract la rezilierea contractuluiB l, clauza prin care utilizatorul impune reprezentantului care ncheie contractul pentru partenerul de contract' - rspundere proprie sau obligaCie de garantare fr s e+iste o declaraCie e+pres Di autonom n acest sensB - rspundere care, n cazul reprezentrii fr mputernicire, depDeDte cadrul stabilit la art #;2B m, clauza prin care utilizatorul modific obligaCia producerii de dovezi n defavoarea partenerului su de contract, ndeosebi atunci cnd utilizatorul' - atribuie partenerului obligaCia de a produce dovezi care Cin de rspunderea saB - las partenerul s confirme anumite fapte 9ceast prevedere nu se aplic pentru confirmri de primire semnate separat sau semnate prin nregistrare electronicB n, clauza prin care notificarea utilizatorului sau a terCului, precum Di declaraCiile faC de utilizator sau terC, snt condiCionate de o form mai strict dect cea scris sau snt dependente de condiCii speciale de acces 3. Formulate a antajele pe care le implica cluzele prestabilite

$u!iectul 21 1. Relatati de pre principiul li!ertatii contractual i limitele ace tui principiu "-l forCei obligatorii a contractelor :pacta sund servanda, Di-a gsit formula clasic n art 11?8 CC francez HconvenCiile legal formate Cin locul legii pentru cei care l-au ncheiatM Aiind un principiu universal Di gseDte reflectare n toate sistemele de drept naCional, n legislaCia noastr el rezult din alin 1 art <<1 CC )G "-le -3ID)>I! art 1 ? Hcontractul valabil ncheiat are caracter obligatoriu ntre prCile contractante Contractul nu poate fi Di nu poate nceta decFt n condiCiile stipulate n clauzele sale, prin acordul prCilor Di n orice mod prevzut de principii M Din aceste considerente se poate estima c forCa obligatorie a CCI are urmtoarele consecinCe' 1 prCile contractante sunt ntocmai Cinute s e+ecute prestaCiile la care s-au obligat @+ecutarea obligaCiilor trebuie s aib loc n condiCiile stabilite de prCi n contract 9tunci cFnd e+ecutarea n natur nu mai este posibil, obligaCia debitorului de a e+ecuta prestaCiile sale

contractuale se transform n obligaCia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind rspunderea contractual # >bligaCiile contractuale trebuie e+ecutate cu bun credinC "-l e+ecutrii cu bun credinC este reflectat n pct 1 7 -3ID)>I!, care spune H prCile sunt Cinute s se conformeze e+igenCelor bunei-credinCe n comerCul internaCional @le nu pot e+clude sau limita aceast obligaCie 9cest principiu se concertizeaz n dou obligaCii principale prCilor' o!li#a9ia de loialitate :impune prCilor contractante abCinerea de al svFrDirea oricror acCiuni dolosive sau culpabile n e+ecutarea prestaCiilor 9stfel obligaCia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze de situaCia sa De e+' s profite de o nclcare nensemnat pentru a obCine o reziliere profitabil a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea decFt cea normal, Di o!li#a9ia de cola!orare :const n ndatorirea prCilor de a facilita reciproc e+ecutarea contractului n vederea menCinerii echilibrului prestaCiilor Aiecare parte trebuie s se comporte n aDa mod ncFt s evite efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului De e+' transportatorul trebuie s aleag calea cea mai puCin costisitoare pentru clientul su >bligaCia de colaborare o regsim mai mult n contractele de societate civil, cFnd toCi asociaCii trebuie s colaboreze la activitatea societCii n vederea realizrii scopului propus ? Contractul nu poate fi desfiinCat sau modificat din dorinCa unilateral a unei prCi Godificarea sau desfiinCarea se poate realiza cFnd prevede legea sau cFnd convin prCile AorCa obligatorie a contractului se impune nu doar prCilor contractante, dar Di instanCei de judecat sau de arbitraj (n cazul n care debitorul nu-Di e+ecut de buna voi obligaCia asumat creditorul este ndreptCit s se adreseze instanCei de judecat care la rFndul ei este obligat s respecte conCinutul contractului

. -$e regula, prevenirea riscurilor valutare are loc prin inserarea de catre parp in contractul comercial international a unor clauze asiguratorii specifice si anume: clauza aur, clauzele valutare, clauza de optiune a monedei liberatorii etc. In situatia in care partile omit stipularea clauzelor asiguratorii, riscurile pot fi evitate prin utilizarea unor metode extracontractuale. $e exemplu, inc2eierea de catre creditorul prestatiei pecuniare a unei operatiuni de 2edging valutar. %edging-ului in sens larg inseam-na toate te2nicile pe care le pot utiliza firmele pentru a neutraliza, a minimaliza sau evita riscul valutar. Clauzele valutare. $octrina juridica a definit clauza valutara ca stipulatia contractuala ce face parte din grupa clauzelor de mentinere a valorii contractului si care urmareste ca scop protejarea partilor din contractul comercial international impotriva riscului aferent monedei de plata in raport cu moneda de cont, aleasa de comun acord de catre contractanti. In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite clauze de consolidare valutara. Clauzele valutare se caracterizeaza prin faptul, ca partile stabilesc doua monede 4 una de plata, iar alta de cont. rin corelarea acestor monede se determina reperul principal al ec2ilibrului contractual. 3xista trei categorii de clauze valutare:5;monovalutare(@;multivalutare :plurivalutare;, bazate pe un cos valutar stabilit de parti(A;multivalutare :plurivalutare;, bazate pe un cos valutar :unitate de cont; institutionalizat . 5;Clauza monovalutara presupune luarea in considerare de catre parti a doua monede diferite: una de plata si alta de cont. 1oneda de plata este mai pupn stabila, mai expusa fluctuatiei si deprecierii, iar moneda de cont este mai puternica, mai stabila sj mai putin fluctuanta.

2. Anali'ati clau'ele a i#uratorii impotri%a ri curilor %alutare

1oneda de cont desemneaza moneda aleasa de parti, permi-tand sa se determine cantitatea de unitati monetare pe care o va primi vanzatorul, cu ajutorul ei stabilindu-se valoarea obligatiei monetare, datorata de debitor. 1oneda de plata este instrumentul utilizat de catre debitor pentru a-si onora obligatia de plata. Aceasta moneda permite sa se deter-mine cantitatea si natura semnelor pe care la va primi vanzatorul. In alp termeni, moneda de plata se refera la modul de plata ca in-strument prin care obligatia monetara va fi rambursata de catre debitor :cum, in ce moneda;, respectiv moneda tarii unde se efec-tueaza plata@57. 1oneda de cont poate sa coincida cu moneda de plata. Astfel, in cazul in care obligatia monetara este exprimata in moneda in care ea trebuie rambursata :datoria unei sume in dolari a carei plata trebuie efectuata in dolari; se poate mentiona, ca moneda de cont coincide cu moneda de plata. Aceasta inseamna, ca prin aceeasi moneda se masoara cuantumul obligatiei si se efectueaza si plata sa. rin clauza monovalutara partile arata ca pretul marfii :lucrarii, serviciului etc.; a fost stabilit, luand in considerare un anumit curs de sc2imb intre moneda de plata si moneda de cont la data inc2eierii contractului. Clauza monovalutara este eficenta numai daca moneda de calcul este stabila. 0ubiectii raporturilor de comert international evita sa stipuleze in contracte clauza monovalutara, deoarece ea a devenit riscanta, existand pericolul ca actiunea ei intr-o situatie data sa fie total ineficienta. @;Clauza multivalutara, bazata pe un cos valutar stabilit de parti. 0intagma cos valutar este denumirea conventional atribuita mai multor valute luate la un loc si utilizate ca etalon monetar in relatiile internationale. )ecesitatea cosului valutar a aparut in conditiile in care nu a mai putut fi utilizat etalonul aur, iar celelalte etaloane :dolarul 0.U.A., lira sterlina; au devenit instabile. 0tabilirea cosului valutar poate fi efectuata de catre parti printr-o clauza contractuala, sau de catre un organism international specializat. In ambele cazuri, insa, ea presupune alegerea valutelor care urmeaza sa fie cuprinse in cosul valutar sj determinarea ponderii pentru fiecare valuta in cosul valutar. Utilizarea metodei cosului valutar pune urmatoarele probleme: 4 alegerea monedelor care vor forma cosul de valute. 1onedele se aleg in functie de importanta acestora pentru incasarile si platile firmei respective sau in functie de importanta valutelor pe piata valutara si financiara internationala( R stabilirea ponderii acestora in cos care poate fi egala sau diferentiata de monede( R stabilirea modului de utilizare a cosului de valute pentru eventuala corectare a pretului. Importanta co>ului monetar este dubla: pe de o parte face posibila masurarea mai corecta a sensului modificarii unei anumite monede :a monedei tranzactiei;, iar pe de alta parte, deoarece deprecierile si aprecierile pot sa se compenseze, total sau partial, in cadrul cosului poate rezulta mai multa stabilitate. Atunci cand stabilirea co>ului valutar este facuta de catre parti, operatiunea se concretizeaza intr-o clauza contractuala multivalu-tara. 1onedele pot avea pondere egala sau inegala in cos. A;Clauza multivalutara :sau plurivalutara; bazata pe un cos institutionalizat :sau unitate de cont institutionalizata;. Continutul clauzei multivalutare bazata pe un co> institutiona-lizat, precum si modalitatea de calcul a modificarilor de curs, sunt stabilite de un organ international specializat, formand o unitate de cont institutionalizata. Introducerea acestei unitati in practica valutara, rezida in necesitatea sporirii lic2iditatiC statelor si de creare a unor instrumente de evidenta >i de decontare cu mai mare stabili-tate. Cele mai cunoscute unitati de cont institutionalizate sunt: $.0.&, 3U9", A.1.U.

$.0.&. :$repturi 0peciale de &ragere= 0pecial $ra*ing 9ig2ts= $roit 0peciales de &irage; a fost introdusa in practica relatiilor valutare de catre .ondul 1onetar International, incepand cu anul 5676. $.0. &. este un ban de cont ce nu are acoperire reala. 3ste emisa de 31.I. in transe periodice, alocate in conturile tarilor membre proportional cu cote de participare la fond@56. $.0.&. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent in operatiunile comerciale internationale, si anume: dolarul 0 U.A., marca germana, lira sterlina, francul francez si Eenul japonez. .iecare din aceste valute are un anumit coeficient de ponderatje in calcularea valorii unitatii de cont in discutie. 1arimea $.0.&. este calculata si publicata zilnic de catre .ondul 1onetar International. $eoarece $.0.&. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent ni operatiunile comerciale internationale, partile unui contract de vanzare internationala pot recurge, in scop de consolidare valutara. !i circuitul dintre $.0.&. sj moneda tranzactiei. In cazul unor relatii comerciale cu tarile Uniunii 3uropene, in locul $.0.&. se utilizeaza 3U9", care a fost lansata la 5 ianuarie 5666, inlocuind 3.C.U In practica internationala se mai utilizeaza sj A1. U. :Asian 1one-larE UnitE;. Aceasta constituie unitatea monetara de cont, care se utilizeaza, incepand cu anul 5674, in cadrul Uniunii Asiatice de Clea-ring. Faloarea A.1.U. este egala cu 5 $.0.&. Clauza aur. otrivit acestei clauze debitorul are obligatia sa determimine volumul datoriei in functie de paritatea metalica in aur a monedei de plata sau sa-si ac2ite datoriile in aur. $octrina juridica a remarcat, ca aceasta clauza imbraca doua forme si anume: R clauza valoare-aur :gold-value clause;, care se utilizeaza in cazul in care pretul contractual este exprimat intr-o valuta, iar aural este luat ca etalon al valorii acestei valute sj R clauza moneda aur :gold coin value;, caracterizata prin aceea, ca pretul este exprimat direct in aur si urmeaza a fi platit in moneda de aur. $intre acestea numai clauza valoare aur, denumita in continuare clauza aur, se inscrie in mecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. 0pecificul acestei clauze este faptul, ca moneda de plata se raporteaza la etalonul aur. Conform clauzei aur, moneda de plata are o anumita paritate oficiala in aur la momentul inc2eierii contractului. $aca acea paritate se va modifica :va creste sau va scadea; pana la data platii, pretul contractual se va modifica in mod corespunzator. Inevitabil acest pret( va fi rectificat in asa fel, incat ec2ivalentul lui in aur de la data platii sa fie egal cu ec2ivalentul lui in aur existent la data perfectarii contractului. 0tipularea clauzei aur in contractele comerciale internationale este in interesul ambelor parti: ea il protejeaza pe debitor impotriva revalorizarii monedei de plata, totodata, il ocroteste pe creditor con-tra riscului de devalorizare a acestei monede. In majoritatea cazurilor, partile contractuale stabilesc, ca meca-nismul clauzei aur va functiona automat, din moment ce se produce sc2imbarea valorii monedei de plata exprimata in aur. Uneori, insa, partile prevad, ca rectificarea pretului originar se va face numai printr-un nou acord. Clauza de optiune a locului de plata. Aceasta clauza ii confera creditorului dreptul de a incasa la scadenta valoarea creantei sale, calculata pe baza unei valute de cont, prestabilita prin contract in locul ales de acesta :de creditor; dintre cele convenite. $ebitorul ete obligat sa efectueze plata in moneda locului ales de creditor. Astfel, daca partile au convenit ca pretul sa fie exprimat in dolari 0.U.A. sj au stabilit ca locuri posibile de plata intre care poate alege creditorul aris >i !ondra, in cauza vor exista doua monede de plata: francul francez si lira sterlina. $octrina a remarcat, ca alegerea de catre debitor a locului de plata, presupune implicit sj alegerea monedei de plata, care in toate cazurile va fi moneda locala. Clauza de optiune a monedei liberatorii. rin aceasta clauza partile exprima prenil convenit in doua sau mai multe monede de plata, avand in vedere paritatea existenta intre acestea la data contractarii si prin care se autorizeaza creditorul, ca la scadenta sa aleaga intre acele monede pe cea liberatorie si sa pretinda debitorului sa efectueze plata in moneda astfel aleasa.

artea care beneficiaza de aceasta clauza va astepta un moment apropiat de data scadentei pentru a decide, in functie de evolutia monedelor in intervalul respectiv, care va fi moneda ce va servi drept moneda de plata. In literatura juridica s-a relevat, ca asemenea clauze sunt, in general, in continutul contractelor in favoarea creditorilor carora le confera mari avantaje. $ar, in practica, tinand seama de inconvenientele corespunzatoare pe care le prezinta pentru debitor, ele nu cunosc o mare utilizare. $aca nu este stipulate a cui este alegerea optiunii atunci se prezuma ca ea apartine creditorului.Clauza de optiune a monedei liberatorii are functia de mentinere a valorii contractului.

". Recomandai clau'ele nece are in CCI Clau'a pri%ind partile contractante . identificare partilor contractante constituie conditia de validitate a raportului juridic respective "rin urmare in cuprinsul contractului trebuie precizate atributele de identificare a prtilor' denumirea, sediul si forma de organizare juridical pentru pj, nume, prenume domiciliul pentu pf Clau'a referitoare la o!iectul contractului . obiectul poate fi determinat la momentul incheierii contractului sau determinabil in viitor =a fel obiectul urmeaza a fi identificat In situatia in care partile nu determina obiectul contactului, dar precizeaza elementele suficiente pe baza carora el va putea determinat ulterior, acest contract este valabil si e+ecutabil Clau e referitoare la cantitatea marfii . partile trebuie sa indice cantitatea de marfa care constituie obiectul contractului sis a preecizeze unitatea de masura, locul, momentul si modul de determinare a cantitatii, precum si documentul care astesta cantitatea Clau e referitoare la calitate . CCI trebuie sa contina clause privind calitatea marfurilor si serviciilor care constituie obiectul lui @ste necesar ca partile sa determine in contract calitatea marfii, locul, momentu si modul de determinare a acesteia, precum si documentul care o atesta "entru a se asigura ca marfa livrata corespunde calitatii prevazute in contract, partile stipuleaza o clauza prin care e+portatorul se oblige sa ane+eze marfii livrate atestate de calitate, de garantie, buletine de analiza sau alte documente de certificare a calitatii Clau'ele referitoare la reclamatiile de cantitate i calitati%e . partile include in CCI clause privind conditiile si termenele, modalitatile de soluitionare a reclamatiilor de cantitate si calitate 9ceste clause vor preciza continutul pe care trebuie sa-l aiba reclamatia, documentele ce i se ane+eaza pentru confirmarea cerintelor, obligatiile ce revin cumparatorului pina la solutionarea reclamatiilor Clau e pri%ind am!alajul i marcarea - partile trebuie sa stipuleze in contract o clauza din care sa rezulte felul ambalajului Clauzele privind marcarea ambalajului vor preciza continutul marcajului i limba sau codul in care el se efectuiaza Clau'ele pri%ind o!li#atia de li%rare a marfii i termenele de li%rare . se stipuleaza termenele si conditiile de livrare Stabilirea conditiilor de livrare implica in principal indicarea termenului de livrare a modalitatilor, locului de livrare si modului de suportare a cheltuielilor privin livrarea Clau e referitoare la expediia, tran portul i a i#urarea mrfii in timpul tran portului aceste clause pot preciza obligatiile partilor fie direct fie prin referire la I3C>!@)GS sau la alte uzante comerciale internaionale Clau'a pri%ind o!li#atia de preluare a marfii . clauza care precizeaza obligatia cumparatorului de a prelua marfa, mentionindu-se conditiile in care preluarea poate fi refuzata Clau'a referitoare la prAt . de regula partile determina prin contract pretul ca valoare totala, dar sip e unitate de produs Sint frecvente situatiile cind pretul nu este determinat ci determinabil 9tunci cind pretul este determinabi se stabilesc criteriile pentru calculul definitive al pretului, indicind limitele ma+ime si minime intre care se va determina pretul

Se va stabili si modalitatea de plata a pretului $u!iectul 22 1. Identificati conceptiile pri%ind natura juridical a ar!itrajului commercial internaional 3otiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in doctrina @a a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in aceasta privinta' contractual, jurisdictional si mi+ta Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual 9ceasta natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie realizata de persoane care le inspira incredere "rin urmare puterile arbitrilor si competent lor de a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o adduce la indeplinire Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si judecatoresti 9deptii acestei conceptii invoca asemanarile care e+ista intre instantele judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele' Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant Wotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este susceptibila de e+ecutare silita in eventualitatea ca nu este e+ecutata voluntarU 9numite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent e+clusive de solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea arbitrala de hotarirea judecatoreasca

Conceptia mi+ta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate . contractual si jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea sa contractual, e+primata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional e+primata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si e+ecutorie
!rticolul 1". )umGrul de arbitri :5; GrHile sInt libere sG stabileascG numGrul de arbitri. :@; $acG pGrHile nu au stabilit numGrul de arbitri, vor fi desemnaHi A arbitri. !rticolul 11. $esemnarea arbitrilor :5; )ici o persoanG nu poate fi privatG de dreptul de a fi desemnatG arbitru din cauza cetGHeniei sale, cu excepHia cazului cInd pGrHile au convenit altfel. :@; GrHile sInt libere sG convinG asupra procedurii de desemnare a arbitrului sau arbitrilor cu condiHia respectGrii prevederilor alin.:4; Ji :#;. :A; Kn lipsa InHelegerii de la alin.:@;:

a; la constituirea tribunalului arbitral din A arbitri, fiecare parte desemneazG cIte un arbitru, iar cei doi arbitri astfel desemnaHi numesc un al treilea arbitru. $acG o parte nu desemneazG arbitrul In termen de AD de zile de la primirea solicitGrii celeilalte pGrHi de a-l numi sau dacG cei doi arbitri desemnaHi nu vor putea numi In termen de AD de zile din data numirii lor un al treilea arbitru, acesta este numit, la cererea oricGrei pGrHi, de autoritatea indicatG la art.7 alin.:5; In decursul a 5# zile din data primirii cererii( b; In cazul constituirii unui tribunal arbitral dintr-un singur arbitru, dacG pGrHile nu au reuJit sG convinG asupra arbitrului, acesta va fi numit, la cererea oricGrei pGrHi, de autoritatea indicatG la art.7 alin.:5; In decursul a 5# zile din data primirii cererii. :4; $acG, In cursul desfGJurGrii procedurii de desemnare a arbitrului de cGtre pGrHi, o parte nu respectG aceastG procedurG sau dacG pGrHile ori cei doi arbitri nu pot ajunge la un acord comun In conformitate cu aceastG procedurG, sau dacG un terH, inclusiv o instituHie, nu IndeplineJte una din funcHiile atribuite lui conform acestei proceduri, atunci orice parte poate cere autoritGHii indicate la art.7 alin.:5; sG ia mGsurile necesare In cazul In care acordul privind procedura de desemnare a arbitrilor nu prevede alte modalitGHi de asigurare a desemnGrii. :#; $ecizia asupra oricGrei c2estiuni conferite, potrivit alin.:A; Ji :4;, autoritGHii menHionate la art.7 alin.:5; nu poate fi atacatG. !a numirea arbitrului, aceastG autoritate ia In considerare toate exigenHele Inaintate de pGrHi faHG de calificarea arbitrului, precum Ji considerentele care pot asigura desemnarea unui arbitru independent Ji imparHial, iar In caz de numire a unui arbitru unic sau a celui de-al treilea arbitru, este preferabil ca cetGHenia arbitrului ce urmeazG a fi desemnat sG difere de cea a pGrHilor. !rticolul 12. &emeiurile de recuzare a arbitrului :5; Kn cazul In care este notificatG despre o eventualG numire a ei In calitate de arbitru, persoana trebuie sG informeze asupra tuturor circumstanHelor de naturG a genera Indoieli justificate cu privire la imparHialitatea sau independenHa sa. Arbitrul, din momentul desemnGrii sale Ji pe toatG durata procedurii arbitrale, este obligat sG informeze pGrHile despre aceste circumstanHe dacG nu le-a informat anterior. :@; Arbitrul poate fi recuzat doar dacG existG circumstanHe de naturG a ridica Indoieli justificate asupra independenHei sau imparHialitGHii lui sau dacG el nu posedG calificarea convenitG de pGrHi. artea este In drept sG recuzeze arbitrul pe care l-a desemnat sau la a cGrui desemnare a participat doar pentru motive de care a luat cunoJtinHG dupG desemnare. !rticolul 13. rocedura de recuzare a arbitrului :5; GrHile sInt libere sG convinG asupra procedurii de recuzare a arbitrului, respectInd prevederile alin.:A;. :@; Kn lipsa InHelegerii consemnate In prezentul articol la alin.:5;, partea care intenHioneazG sG declare recuzarea arbitrului trebuie sG informeze In scris tribunalul arbitral In termen de 5# zile din data la care a luat cunoJtinHG de constituirea acestuia sau din data survenirii circumstanHelor menHionate la art.5@ alin.:@;, notificInd In scris tribunalul arbitral despre motivele recuzGrii. $acG arbitrul cGruia Ii este InaintatG recuzarea nu se retrage singur sau dacG cealaltG parte nu este de acord cu recuzarea lui, asupra cererii de recuzare se pronunHG tribunalul arbitral. :A; $acG recuzarea nu poate fi obHinutG conform procedurii stabilite de pGrHi sau procedurii stabilite la alin.:@;, partea interesatG poate, In termen de AD de zile din data respingerii cererii de recuzare, sG solicite autoritGHii indicate la art.7 alin.:5; adoptarea unei decizii privind recuzarea, care nu poate fi atacatG. InG la luarea deciziei de cGtre aceste autoritGHi, tribunalul arbitral, inclusiv arbitrul cGruia Ii este InaintatG recuzarea, poate continua procedura arbitralG Ji poate pronunHa 2otGrIrea arbitralG. !rticolul 1#. Kncetarea mandatului de arbitru din cauza IntIrzierii sau a imposibilitGHii de exercitare a funcHiilor :5; 1andatul de arbitru InceteazG dacG arbitrul a devenit incapabil de fapt ori de drept de a-Ji

exercita funcHiile sau dacG, din motive neIntemeiate, tergiverseazG exercitarea lor, sau dacG se retrage, sau dacG pGrHile convin asupra IncetGrii mandatului sGu. Kn caz contrar, dacG apare vreo controversG cu privire la oricare din motivele enumerate, orice parte poate cere autoritGHii indicate la art.7 alin.:5; sG emitG o decizie, care nu poate fi atacatG, referitor la Incetarea mandatului de arbitru. :@; 9etragerea arbitrului sau consimHirea unei pGrHi la Incetarea mandatului acestuia In condiHiile prezentului articol ori ale art.5A alin.:@; nu InseamnG recunoaJterea motivelor menHionate In prezentul articol sau In art.5@ alin.:@;. !rticolul 1$. $esemnarea unui nou arbitru $acG mandatul unui arbitru InceteazG conform prevederilor art.5A sau 54 ori In urma retragerii arbitrului din orice alt motiv, ori din cauza revocGrii de cGtre pGrHi, ori In orice alt caz, noul arbitru va fi desemnat potrivit regulilor aplicate In cazul numirii arbitrului care se substituie.

".=ntocmii o cerere de ar!itraj

C B T R E,

C:RTEA DE ARBITRAC C+6ERCIA> INTERNADI+NA> DE 7E >EN<B CA6ERA DE C+6ERD FI IND:$TRIE A R+6ENIEI $.C. ATRI6EG AHT:A> $.R.>., cu sediul n &ucureDti, Str Drumul !aberei nr 02, bl C1, sc D, etaj ?, ap 1?1, sector <, nmatriculat la > ) C G &ucureDti sub nr *82/##87?/100?, Cod fiscal )-87;8?7<, cont bancar nr 827#1?81< deschis la &C) - Sector ?, reprezentat legal de Director %heorghe 9tanasiu,

solicit arbitrarea CurCii, n litigiul cu'

$.C. CARDEI $CI6 7R+D. C+6 $.R.>. cu sediul n &istriCa, Str !oamnei nr #, *udeC &istriCa-3sud, nmatriculat la > ) C &istriCa-3sud sub nr *2</8;8/100?, Cod fiscal )-;?;#;71, cont bancar nr 827#?1?21 deschis la &C) &istriCa, reprezentat legal de Director %eneral Cardei Ileana

+!iectul cererii de arbitrare l constituie suma de 2"1.1/1."0/ >EI reprezentFnd ' - 2..&&&.&&& lei - avans acordat n contul mrfii, fr ca aceasta s fie livratB - 1"/.1/1."0/ lei - daune interese calculate pe perioada 21 21 #222 - #; 2; #22# conform dobFnzii oficiale a &3), solicitFnd Di curgerea n continuare a dobFnzii, pFn la achitarea efectiv a sumei datorate

Temeiul juridic al competenCei CurCii l constituie clauza arbitral prevzut n Contractul de comision nr 10011/#8 12 1001 n care este stabilit competenCa CurCii

=n fapt, ntre cele dou prCi a fost ncheiat un contract de comision pentru operaCiuni de e+port nr 10011/#8 12 1001, prelungit prin 9ddendumuri pFn la ?1 1# 1000 :9ne+a nr 1,

"rin contract, n calitate de comisionar, S C 9!)IG@Q 9b!-9= S ) = se obliga s ncheie n nume propriu dar pe seama Di n contul comitentului S C C9)D@I SCIG ")>D C>G S ) = , contracte e+terne pentru livrri de buDteni, plata mrfii urmFnd a se efectua 12[ la prezentarea documentelor ncrcrii, factura e+tern, specificaCia, duplicatul frachtului, diferenCa urmFnd a fi achitat dup ncasare Comisionarul, n cursul anilor 1001 Di 1000 a efectuat o serie de e+porturi, achitFnd marfa livrat =a cererea comitentului, comisionarul a acordat acestuia dou avansuri, n contul mrfii ce urma a fi livrat pentru e+port, n sum de <; 222 222 lei la data de ## 1# 1001 cu > " nr 1220/## 1# 1001 Di ?2 222 222 lei la 21 2< 1000 cu > " nr #2??/21 2< 1000 :9ne+a nr #, "Fn la e+pirarea contractului de comision, respectiv ?1 1# 1000, comitentul nu a pus la dispoziCia comisionarului mrfuri pentru e+port care s acopere suma de 0; 222 222 lei acordat ca avans n contul mrfii, nee+ecutFndu-Di, din culp, obligaCiile contractuale

"otrivit art 127? Di urm Cod civil, creditorul are dreptul la ndeplinirea e+act a obligaCiilor Di n caz contrar are dreptul la dezdunare, daunele interese, prevzute de art 1218 Cod civil, reprezentFnd pierderea suferit de creditor prin nee+ecutarea de ctre debitor a obligaCiei, urmFnd a fi stabilite pe baza dobFnzii oficiale a &3) pe perioada 21 21 #222 . #; 2; #22#

Calculul daunelor interese este urmtorul' )atele lunare ale dobFnzii &3) sunt prezentate n 9ne+a nr ? )atele medii anuale ale dobFnzii &3) sunt de 8;,2<[ / #222B 87,<;[ / #221 Di ??,77[ / #22#

DobFnda a fost stabilit astfel'

0; 222 222 lei + 2,8; S 8# 7;2 222 lei - pentru anul #222 1?7 7;2 222 lei + 2,87< S <; ;<0 222 lei - pentru anul #221 #2? ?10 222 lei + 2,??7 + ; ' 1# S #1 ;80 ?7< lei - pentru anul #22# cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccccccccccccccccc Total' 8# 7;2 222 lei P <; ;<0 222 lei P #1 ;80 ?7< lei S 1"/.1/1."0/ lei

Solicitm obligarea pFrFtei la plata cheltuielilor de judecat reprezentFnd ta+a de arbitrare Di onorariul de avocat

=n drept, ne ntemeiem pretenCiile pe art 127? Di urm Cod civ Di ale contractului de comision pentru operaCiuni de e+port ncheiat ntre prCi

(n susCinerea cauzei, nCelegem s ne folosim de proba cu nscrisuri, pe care le ane+m la cerere

9rbitrul ales de noi este Dl Constantin Cunescu, supleantul su fiind Dna )o+ana Gunteanu

!a+a de arbitrare, n valoare de cccccccccccccccc lei s-a achitat cu >" nr cccccccccccccccccc

&ucureDti #; 2; #22#

$.C. ATRI6EG AHT:A> $.R.>

$u!iectul "& 1. Determinati u!iectele de drept naional participante la raporturile juridice de comert internaional

"articipanii cel mai des ntilniti la raporturile juridice de comert international sunt subiectii de drept national . pers4oanele fizice si persoanele juridice

2. Caracteri'ati u!iectele de drept international participante la rapoturile juridice de comert international SubiecCii de drept internaCional pot fi clasificaCi n dou subgrupe, Di anume' Statele Di >rganizaCiile internaCionale de stat cu caracter interguvernamental

-neori statul particip la raporturile de cooperare economic Di tehnico-DtiinCific internaCional (n cadrul acestor raporturi statul apare n dubla sa calitate de titular de suveranitate Di de subiect de drept civil Statul nu are calitatea de comerciant Di nici nu-Di revendic o atare calitate, deoarece avFnd capacitate juridic, el poate s se implice n orice operaCiuni economice cu strintatea Statul este o persoan juridic )aporturile de comerC internaCional sunt compatibile cu participarea statului ca titular de drepturi Di obligaCii Cu toate acestea )epublica Goldova particip numai rareori n nume propriu la raporturile juridice internaCionale 9tunci cFnd o face acCioneaz prin intermediul Ginisterului AinanCelor "ersonalitatea juridic a statului nu este supus regulilor privind dobFndirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire Ia celelalte persoane juridice Deoarece personalitatea juridic a statului are caracter comple+, raporturile juridice internaCionale n care se implic statul Sint diferite ca natur' atunci cFnd statul stabileDte asemenea raporturi n calitate de titular de suveranitate, acestea sunt de drept internaCional public )aporturile la care statul particip n calitate de titular al propriului patrimoniu Di n e+ercitarea gestiunii acestui patrimoniu, sunt de drept al comerCului internaCional >rganizaCiile interguvernamentale >rganizaCiile interguvernamentale sunt create prin acordul de voinC al statelor interesate >rganizaCiile interguvernamentale sunt subiecCi de drept derivaCi ai ordinii juridice internaCionale Chiar de la constituire ele au un statut juridic propriu, care le stabileDte competenCa Di genurile de activitate ce urmeaz s le desfDoare pentru atingerea scopurilor propuse de ctre statele fondatoare ale acestora >rganizaCiile interguvernamentale sunt entitCi internaCionale lipsite de suveranitate, de teritoriu propriu Di de o populaCie asupra creia s se e+ercite atribuCii de putere ". ,ormulate deo e!irile intra tatutul juridic al u!iectelor ce apartin ordinii juridice international i tatutul u!iectelor ce apartin ordinii juridce nationale. 9 se deduce din punctual #

$u!iectul "1 1. Definiti contractul comercial de %in'are cumparare internationala In acest sens, putem e+emplifica CC %erman :art 8??,ST contr de vinzare este un contract prin care vinzatorul este obligat sa livreze marfa si sa transmita proprietatea, iar cumparatorul este obligat sa plateasca pretul si sa primeasca marfa CC &razilian :art 11##, ST prin contract de vinzare un contractant este obligat sa transmita proprietatea unui bun la altul, contra unui prdt determinat in ches CC -niform al S-9 :art #, ST def vinzarea ca fiind trecerea titlului de la vinzator la comparator contra unui pret CC al )G :art 7;?, STC$-C- o parte, vinzator , se obliga sa predea un bun in proprietate celeilalte parti-cumparator, iar acesta se obliga sa preia bunul si sa achite pretul stabilit 2. Identificati modalitatile de ta!ilire a daunelor intere e in ca'ul re'olutiunii contractului de %in'are 4 cumparare internaionala pre%a'ute de Con%entia de la 5iena din11.&-.121&

1 )ezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate @a nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune # "artea care a e+ecutat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in e+ecutarea contractului Daca ambele parti sint tinute sa efectueze restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan 9)!IC>=-= 1# 1 Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit # "aragraful precedent nu se aplica' a, daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea saB b, daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a e+amenului prevazut de art ?<B sau c, In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau partial, in conformitate cu folosinta lor normala 9)!IC>=-= 1? Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului predarea marfii de inlocuire in temeiul art 1#, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie 9)!IC>=-= 18 1 Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii # Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau dintr-o parte din acestea' a, Cind trebuie sa le restituie in total sau in parteB sau b, cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire ". Anali'ai pre%ederile Con%eniei de la 5iena a upra contractelor de %in'are international de marfuri din 11.&-.121& i CC al R6 referitoare la o!li#atiile %in'atorului 2. O%li&atiile vinzatorului sint re&lementate de art. 3" Conv si art. '(3 CC M) sunt* 1 "redarea marfB # !ransmiterea proprietB ? )emiterea documentatiei referitoare la marfa

Conv folos o enumer diferita, astfel ca nu folos si nu contine nici o dispozitie cu privire la transferul de propriet , pe care ea nicci nu-l reglementeaza in schimb, obligatia de remitere a documentatiei care constituie un accesoriu propriu-zis al livrarii, este reglementat in prima sectiune, art ?1-?8, prin care se considera necesar o analiza a cf marf si a drepturilor si obligatiilor tertilor )eferitor la oblig de predare a marfii ST din intregu spectrul Conv $iena rezulta ca ob sau de reglem il constituie vinza de bunuri mobile corporale In situatia in care CCI are ca obiect predarea unui bun, individual determinat , vinzatorul trebuie sa predea bunul in starea in care se gasea cind s-a incheiat CCI, raminind responsabil p/t deteriorarile intervenite, astfel decit ca urmare a cazului fotuit sau a fortei majore $inzarea poate avea ca ob si un bun determinat prin caractere generice :cintarire, msaurare, cantitate, calitate,B pentru astfel de vinzari , transmit riscurilor se produce in momentul individualizarii bunului , indifferent de efectele predarii =a fel Conv $iena consfinteste ca ob al C$CI pot sa-l form si bunurile viitoare :art ? :1,, !otusi cu privire la aceste CCI, Conv $iena considera ca acestea nu fac ob reglem ei daca partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elemtele necesare fabricarii/producerii lor In legatura cu oblig de predare a marfii, Conv $iena reglem ? aspecte' 1 =ocul predarii marfB # 9numite obligat ale vinzatorului, adiacente vinzB ? Goment predarii Dispozitia Conv $iena cu privire la data , locul predarii au u rol subsidiar )olul important il ocupa vointa partilor care se poate materialize fie printr-o clasa speciala, fie prin referire la un contract-tip/ o cl .tip =ocul predarii marfurilor, precum sic el al transmiterii riscurilor in com intl coincide cu cel in care marfa vinduta este si individualizataB acolo unde marfurile scapa efectiv de sub controlul direct al vinzarii lui 9rt ?1 Conv $iena reitereaza aspectul referitor la intelegerea dintre parti cu privire la locul predarii marfurilor In lipsa acestei intelegeri, Conv $iena formuleaza ? reguli' Daca vinzatorul nu este tinut sa predea consta in' 1 )emiterea marfii primului transportator pentru a le remite cumparatorului, atunci cind C$CI implica transportarea marfii # "unerea marfii la dispozitia cumparatorului in acel loc in care marfa este individualizata, cind contr se refera la un bun individual determinatB la un bun determinat prin caractere genericeB care trebuie determinat/prelevat dintr-o masa determinate sau care trebuie produs ori fabricat sic in, in mom inche contr , partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate/produse intr-un loc specialB ? In punerea marfii la dispozitia cumparatorului in locul in care vinzatorul avea la moment inche CCI Conform Conv $iena oblig de predare a marfii este insotita , in fie de imprejurari, de anumite obligatii adiacente ale vinzator' - daca , in cf cu CCI/Conv, vinzatorul remite marf unui transport, si daca marf nu sunt clar identificate potrivit CCI, prin aplicarea unui semn distinctive pe marfuri, prin documente de transport/ alte mijloace , vinzatorul terbuiesa remita cumparatorului un aviz de e+peditie care specifica aceste marfuriB

-daca vinzatorul este tinut sa i-a masuri p/t transporta marfii , el trebuie sa incheie CCI necesare p/t ca transportul sa transporte marfurile pina la locul prevazut, cu mijloace de transport adecvate imprejur si conditiile obisnuite p/t un astfel de tip de transportB - daca vinzatorul nu este tinut sa subscribe insusi o asigurare pe timpul transportarii, el trebuie sa furnizeze cumparatorului, la cerea acestuia , toate informatiile de care dispune si care sunt necesare inch contr de asigurare 9rt ?? Conv $iena, art 7;7 CC)G, trateaza momentul in care vinzatorul trebuie sa predea marfurile 9stfel, predarea marfii poate fi' - la o data fi+a/ determinate prin CCI @+' la data de 1; august/ ultima zi a lunii Data poate fi raportata la un eveniment anumit :eliberarea licentei, efectuarea unei plati, B -predarea poate avea loc intr-un anumit interval In com intl se obisnuieste ca data predarii marfii sa fie fi+ate in termini de ragaz, p/t a da vinzatorului sufficient timp sa pregateasca marfurile si sa poata lua toate masurile in vederea transportului In aceasta ipoteza vinzatorul este cel care allege mom predarii @+' orice moment in decursul acestei perioade - predarea marfii in toate celelalte cazuri care nu sunt prevazute in punctual 1 si # $inzatorul trebuie sa predea marfurile intr-un termen rezonabil calculate de la inch CCI Caracterul rezonabl depinde de ceea ce reprezinta un comportament acceptabil in com intl , tinind cont de specificul CCi si de natura marfii 9ceasta conditie se gaseste si in CC-niform al S-9 9tunci cind sunt necesare, premise sau licente de import,e+port, termenul pentru indeplinirea obligat de predare incepe sa curga doar din momentu obtinerii autorizatii respective - predarea anticipate ST Conv $ina , cap KSanctiuniM art ;# deoarece vede in ea o abatere de la oblig vinzatorului 9stfel, in situatia in care vinzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are posibilitatea fie de a prelua , fie de a le refuza De fapt, predarea anticipate poate sa-I creeze cumparatorului dificultati, cum ar fi lipsa unui spatiu de depozitare, problem legate de asigurarea marfii, obligatia de preluare/plata a marfurilor >bligatiile de remitere a documentatiei 9rt ?8 ST nu enumereaza docum pe care trebuie sa le remita cumparatorului 9stfel, pe linga titlurile representative ale marfii, cum ar fi conosamentul, recipisele, de antredepozit, vinzatorul poate fi obligat prin CCI sa remita certif de asig, diverse facturi comerciale, certif de origine, cantitate/calitate Documentele terbuie remise la data, locul si forma prev in CCI =a fel art - nulimiteaza dr vinzatorului de a pastra docum pina cumparatorul plateste pretul, atunci cind CCI prevede aceasta >bligatiile de cf a marf "rin cf ST ca bunul predate/ predate se afla in cantitatile contractate si poseda calitatile, proprietatile prev CCI Conform art ?; Conv $iena, oblig de conformitate are ca obiect cantitatea, calitatea si tipul marfii, precum ambalajul acesteia Conform uzantelor com cantitatea este atestata de documentatia de transport care insoteste marfa' - scrisoarea de trasura intl, in cadrul trasnportarii aeriene sip e cale ferataB - conosamentul- transport pea paB - chitanta postal- marfurile se e+pediaza prin postaB

-certificatul de depozitare- cind marfa a fost depozitata pe contul cumparatorului Ceea ce tine de determinarea calitatii, ea poate fi determinate prin diferite documenteB caiete de scrisori . contractile care au ca obiect e+portul de echipament industrial, utilajeB prin monster . esantioane, modele, este vb de o vinzare tipica comerciala Determinarea calitatii prin norme, prin indic tipului de marfa ST se utilizeaza p/t bun fungibile Determinarea calitatii prin clause uzuale intl , rUc terms :comertul de orez, sau Ksound deliverendM :marfa scoasa la vinzare, descarcare, Subiectul ?# 1. Definiti contractul de tran port internalional maritim de marfuri prin pri ma Con%entiei de la Iam!ur# din 1201. Contract de transport pe mare nseamne orice contract prin care cereuDul se obliga, contra pleCii unui navlu, sa transporte merfuri pe mare de la un port la altulB n orice caz, un contract care implica, pe lnge transportul pe mare, Di transportul cu alte mijloace, este considerat contract de transport pe mare n sensul prezentei convenCii numai n mesura n care are legatura cu transportul pe mare 2. Enumerati i caracteri'ati formele contractului de tran port international maritim de marfuri. In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza e+ploatarea navelor comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume' transportul cu nave de linieB transportul cu nave de tramp !ransportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si aproape in e+clusivitate in transportul marfurilor containerizate 9re un caracter regulat si de permanenta, intre anumite porturi de e+pediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut !ransportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate 3ava soseste si pleaca indiferent daca este incarcata la capacitate Deaceia costurile de e+ploatare sunt mai mari si deci navlurile sunt ridicate Corespunzator celor doua forme de transport :de linie si tramp,, contractul de transport maritim de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme' I > prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru transporturile e+ecutate cu navele de linie In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru transportul de colete, in containere si palete Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu servesc cu regularitate anumite porturi, e+ecuta totusi transporturi de marfliri pe baza de conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie II > alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre navlosant 9cest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fi+ si un orar precis 3avele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc incarcaturi In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de incarcare si cel de destinatie 9tunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charter-

partU =a transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-partU este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, charter-partU nefiind obligatoriu Contractul de navlosire :charter-partU , se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai importante si folosite sunt urmatoarele' !ime charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei :combustibil, asigurarea navei ,B )aspunderea pentru e+ploatarea tehnica a navei revine armatorului :navlosantului,, iar cea pentru e+ploatarea comerciala, navlositorului $oUage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive 9rmatorul suporta toate cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte au+iliare :ta+e de canal, portuare etc ,, iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit )aspunderea pentru e+ploatarea tehnica si comerciala a navei revine armatorului Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al navei 9rmatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare 3avlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si ta+ele de canal, portuare etc B 3avlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din e+ploatarea tehnica si comerciala a navei @l nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si nu o poate incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor In practica internationala mai e+ista si alte tipuri de charter cum' charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de marfa intr-o perioada de timp determinataB bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata m rate =a e+pirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului dailU - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscuteB In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia e+peditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat :coletelor, containerelor, paletelor etc , In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii @liberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii Incheierea contractului de transport maritim 9mbele contracte de transport naval :de navlosire si cu navele de linie,, se incheie in forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii transportate, etc )aporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre e+peditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in ambele cazuri, in conosament Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada incheierii contractului de transport si a conditiilor de e+ecutare a transportului, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba ? Ar#umentafi rationamentul exi tenfei formelor di tincte ale contractului de tran port interntional maritim de marfuri functie de tipul na%i#atiei maritime. e face o conclu'ie ) eao*

Din cele expu e mai u

Subiectul ?? 1. Definifi contractul de tran port international de marfuri pe o ele prin pri ma Con%enliei C6R din 12./. Art. 1 - 1 "rezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sint indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract 2. Determinali confinutul cri orii de tra ura internationala. "roba contractului de transport de face prin scrisoare de trasura 9bsenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici e+istenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramine supus dispozitiilor prezentei conventii Art. . - 1 Scrisoarea de trasura este intocmita in trei e+emplare originale, semnate de e+peditor si de transportator, aceste semnaturi putind sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele e+peditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura o permite "rimul e+emplar se remite e+peditorului, al doilea insoteste marfa, iar al treilea se retine de transportator # In cazul in care marfa de transportat trebuie sa fie incarcata de vehicule diferite sau daca este vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, e+peditorul sau transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de marfa ori lot de marfuri Art. / - 1 Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date' a, locul si data intocmirii saleB b, numele si adresa e+peditoruluiB c, numele si adresa transportatoruluiB d, locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteiaB e, numele si adresa destinataruluiB f, denumirea curenta a naturii marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase, denumirea lor general recunoscutaB g, numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lorB h, greutatea bruta sau cantitatea astfel e+primata a marfiiB i, cheltuielile aferente transportului :pret de transport, cheltuieli accesorii, ta+e de vama si alte cheltuieli survenite de la incheierea contractului si pina la eliberare,B j, instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si alteleB 6, indicatia ca transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei alte clauze contrare # Daca este cazul, scrisoare de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare' a, interzicerea transbordariiB b, cheltuielile pe care e+peditorul le ia asupra saB c, totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfiiB d, valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberareB e, instructiunile e+peditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfiiB f, termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuatB g, lista documentelor remise transportatorului ? "artile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila crisoarea de trasura face dovada, pina la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii marfii de catre transportator # In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura rezervelor motivate ale transportatorului, e+ista prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre

transportator si ca numarul de colete, cit si marcajele si numerele lor erau conforme cu mentiunile din scrisoarea de trasura In vederea indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea marfii, e+peditorul trebuie sa ane+eze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute # !ransportatorul nu este obligat sa e+amineze daca aceste documente si informatii sint e+acte sau suficiente @+peditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente si informatii, in afara de cazul in care culpa este a transportatorului ". Ar#umentati formele ra punderii caru ului.

8 Cap. I5 3 Ra punderea tran portatorului Art. 10 - 1 !ransportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avariere, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cit si pentru intirzierea in eliberare # !ransportatorul este e+onerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intirzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultind dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni ? !ransportatorul nu poate invoca, pentru a fi e+onerat de raspundere, nici defectiunea vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a inchiriat vehiculul sau a prepusilor acesteia 8 !inind cont de articolul 11 paragrafele # pina la ;, transportatorul este e+onerat de raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmatoarele fapte' a, folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita intr-un mod e+pres si mentionata in scrisoarea de trasuraB b, lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile e+puse prin felul lor la stricaciuni sau avariere, cind aceste marfuri nu sint ambalate sau sint rau ambalateB c, manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre e+peditor sau destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul e+peditorului sau al al destinataruluiB d, natura unor marfuri e+puse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelorB e, insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelorB f, transportul de animale vii ; Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu raspunde de unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decit in masura in care factorii de care el raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la dauna Art. 11 - 1 Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intirzierea eliberarii a avut drept cauza unul dintre factorii prevazuti in articolul 17 paragraful # incumba transportatorului # Cind transportatorul stabileste ca, tinind seama de circumstantele de fapt, pierderea sau avarierea a putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare prevazute in articolul 17 paragraful 8, e+ista prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza Cel in drept poate totusi sa faca dovada ca dauna nu a avut drept cauza in intregime sau partial unul dintre aceste riscuri ? "rezumtia aratata mai sus nu este aplicabila in cazul prevazut de articolul 17 paragraful 8 a,, daca este vorba de o pierdere anormala sau o pierdere de colete 8 Daca transportul este efectuat cu ajutorul unui vehicul amenajat in vederea protejarii marfurilor impotriva influentei caldurii, a frigului, a variatiilor de temperatura sau a

umiditatii aerului, transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 8 d, decit daca face dovada ca toate masurile care ii incumba, tinind cont de circumstante, au fost luate in ceea ce priveste alegerea, intretinerea si folosirea acestor amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date ; !ransportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 8 f, decit daca face dovada ca toate masurile care ii incumba in mod normal, tinind cont de circumstante, au fost luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date Art. 12 - Se considera intirziere la eliberare atunci cind marfa nu a fost eliberata in termenul convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci cind durata efectiva a transportului depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinindu-se cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar pentru asamblarea unei incarcaturi complete in conditii normale Art. 2& - 1 Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cind aceasta nu a fost eliberata in termen de ?2 zile de la e+pirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in termen de <2 zile de la la primirea marfii de catre transportator # Cel in drept poate, primind despagubirea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie incunostintat imediat, in cazul in care marfa ar fi gasita in cursul anului care urmeaza platii despagubirii Confirmarea primirii unei astfel de cereri se comunica in scris ? In termen de ?2 zile de la primirea unei atari incunostintari cel in drept poate cere ca marfa sa-i fie predata contra platii creantelor rezultind din scrisoarea de trasura si contra restituirii despagubirii primite, deducindu-se eventual cheltuielile care ar fi fost cuprinse in aceasta despagubire si sub rezerva tuturor drepturilor la despagubire pentru intirzierea la eliberare prevazuta in articolul #? si, dupa caz, in articolul #< 8 In cazul lipsei fie a cererii prevazute in paragraful #, fie a instructiunilor date in termenul de ?2 zile prevazut in paragraful ?, sau daca marfa a fost gasita dupa un an de la plata de despagubirii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform legislatiei locului unde se gaseste marfa Art. 21 - Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea sumei ramburs care ar fi trebuit sa fie perceputa de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de transport, transportatorul este obligat sa despagubeasca pe e+peditor cu suma ramburs, fara a fi prejudiciat in dreptul sau in regres impotriva destinatarului Art. 22 - 1 Daca e+peditorul preda transportatorului marfuri periculoase, el ii semnaleaza acestuia natura e+acta a pericolului pe care marfurile il prezinta si ii indica eventual precautiile care trebuie luate In cazul cind aceasta semnalare nu a fost consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, ca transportatorul a avut cunostinta de natura e+acta a pericolului pe care il prezenta transportul marfurilor sus-mentionate revine e+peditorului sau destinatarului # Garfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de catre transportator in conditiile prevazute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si in orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensive de catre transportator, fara nici o despagubireB e+peditorul este in plus raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele rezultind din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor Art. 2" - 1 Cind, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport # $aloarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent al pietei, sau, in lipsa amindurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate

? !otusi, cuantumul despagubirii nu poate depasi #; franci per 6ilogram de greutate bruta lipsa "rin franc se intelege francul-aur, cu greutatea de 12/?1 grame si continut de finete de 2,022 8 In plus, se restituie ta+a de transport, ta+ele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de pierdere partialaB alte daune-interese pentru pierdere nu sint datorate ; In caz de intirziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intirziere a rezultat un prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului < > despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decit in caz de declarare a valorii marfii sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor #8 si #< Art. 2- - @+peditorul poate sa declare in scrisoarea de trasura, contra platii unui supliment de pret convenit, o valoare a marfii care depaseste limita mentionata in paragraful ? al articolului #? si, in acest caz, valoarea declarata inlocuieste aceasta limita Art. 2. - 1 In caz de avarie, transportatorul plateste contravaloarea deprecierii marfii, calculata pe baza valorii stabilite in conformitate cu articolul #? paragrafele 1, # si 8 # !otusi, despagubirea nu poate sa depaseasca' a, daca totalul e+peditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de pierdere totalaB b, daca numai o parte a e+peditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita in caz de pierdere a partii depreciate Art. 2/ - 1 @+peditorul poate fi+a, facind mentiunea respectiva in scrisoarea de trasura si contra platii un supliment de pret stabilit convenit, suma care reprezinta un interes special la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii si pentru cazul depasirii termenului convenit # Daca a fost facuta o declaratie de interes special la eliberare, poate fi ceruta independent de despagubirile prevazute in articolele #?, #8 si #; si pina la concurenta contravalorii interesului declarat - o despagubire egala cu paguba suplimentara pentru care s-a facut dovada Art. 20 - 1 Cel in drept poate sa pretinda pentru pagubele suferite dobinzi 9ceste dobinzi, calculate la ;[ pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau, daca nu a e+istat o reclamatie, din ziua introducerii actiunii in justitie # Daca elementele care servesc ca baza de calcul al despagubirii nu sint e+primate in moneda tarii in care se cere plata, convertirea va fi facuta la cursul zilei si locului platii despagubirii Art. 21 - 1 In cazurile in care, potrivit legii aplicabile, pierderea, avaria sau intirzierea survenita in cursul unui transport supus prezentei conventii, pot da loc unei reclamatii e+tracontractuale, transportatorul se poate prevala de dispozitiile prezentei conventii care e+clud raspunderea sa sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate In cazul cind, pentru pierdere, avarie sau intirziere intervine raspunderea e+tracontractuala a uneia dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potrivit prevederilor articolului ?, aceasta persoana poate, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitiile prezentei conventii care e+clud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate Art. 22 - 1 !ransportatorul nu are dreptul sa se prevaleze de dispozitiile prezentului capitol care e+clud sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina probei, daca paguba a fost provocata din dolul sau sau dintr-o culpa care ii este imputabila si care, in conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat, este considerata echivalenta cu un dol # 9celasi lucru este valabil si daca faptele savirsite cu dol sau culpa sint ale prepusilor transportatorului sau ale oricarei alte persoane la serviciile carora el recurge pentru

e+ecutarea transportului, daca acesti prepusi sau persoane lucreaza in e+ercitiul functiunii lor In acest caz, prepusii sau celelalte persoane nu au dreptul de a se prevala, in ceea ce priveste raspunderea lor, de dispozitiile din prezentul capitol, mentionate in paragraful 1

$u!iectul "1. De criei caracterele juridice ale CCI Cu toate ca e+ista o multitudine si o diversitate de CCI acestea au un set de caractere juridice prin care isi e+prima specificitatea in raport cu contractele reglementate de drept comun 9stfel, CCI snt contracte' Cu titlu oneros . toate CCI urmaresc ca finalitate obtinerea unui profit Sinalagmatice perfecte . contractul sinalagmatic sau bilateral creaza obligatii reciproce fiecare parte avind si drepturi si obligatii Comutative . intrucit e+istenta si intinderea prestatiilor asumate de parti sint certe si determinate :sau determinabile, chiar din momentul incheierii contractului 9ceasta este regula, insa e+ista si o derogare de la ea In activitatea de comert international e+ista si contracte aleatorii :contractul de asigurare si reasigurare, Consensuale . se incheiei prin acordul de vointa al partilor

2. Cla ificati CCI dupa criterii ne pecifice de natura ci%il 1 (n raport cu efectele pe care le genereaza' a, Contracte constitutive de drepturi . creaza pe seama partilor sau pe seama unui tert anumite drepturi subiective, ine+istente pina atunci in patrimoniul titularului b, Contracte translative de drepturi produc efect transmiterea unor drepturi reale de la un titular la altul c, Contractele declarative de drepturi # (n functie de modul de e+ecutare' a, contracte cu e+ecutare instantanee sau imediata au ca obiect una sau mai multe prestatii care se indeplinesc imediat b, Contracte cu e+ecutare succesiva . obligatiile ce revin partilor comporta o e+ecutare in timp printr-o serie de prestatii de acelasi fel, repetate la intervale de timp regulate sau neregulate ? Dup corelaia (ntre ele

a, Contracte principale sint acele care au valoare juridica de sine statatoare si nu depind de vreun alt contract b, Contractele accesorii sint acele care nu au o e+istenta si o valoare juridica de sine stattoare 8 (n functie de obiectul obligatiilor pe care le genereaz' a, Contracte ce dau nastere la obligatii de a da b, Contracte ce dau nastere la obligatii de a face c, Contracte care genereaza obligatii de a nu face

". ,ormulati re#uli de interpretare a CCI

Interpretarea contractului se face conform principiuluiprioritatii vointei reale a partilor Daca intentia reala a partilor nu poate fi stabilita, manifestarea de vointa trebuie interpretata dupa un criteriu obiectiv

Contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credinCe Contractul se interpreteaz dup intenCia comun a prCilor, fr a se limita la sensul literal al termenilor utilizaCi =a interpretarea contractului se va Cine cont de natura lui, de circumstanCele n care a fost ncheiat, de interpretarea care este dat acestuia de ctre prCi sau care poate fi dedus din comportamentul lor de pn la Di de dup ncheierea contractului, precum Di de uzanCe Contractul produce nu numai efecte stipulate de ctre prCi, dar Di efecte care, conform naturii contractului, rezult din lege, din uzanCe sau din principiul echitCii Clauzele contractuale se interpreteaz n conte+tul ntregului contract Clauzele contractului se interpreteaz n sensul n care pot produce efecte, dar nu n sensul n care nu ar produce nici un efect !ermenii polisemantici se interpreteaz n sensul care corespunde mai mult naturii contractului Dac prCile includ n contract un e+emplu pentru facilitarea nCelegerii unor clauze, ntinderea obligaCiei nu se limiteaz la e+emplul dat Clauzele contractului se refer numai la obiectul contractului, orict de generali ar fi termenii folosiCi n el 3eclaritCile din condiCiile contractuale standard se interpreteaz n defavoarea prCii care le-a formulat (n caz de dubiu, contractul se interpreteaz n favoarea celui care a contractat obligaCia Di n defavoarea celui care a stipulat-o (n toate cazurile, contractul se interpreteaz n favoarea aderentului sau a consumatorului

$u!iectul ". 1. Relatati efecteele pecifice al CCI CCI sint prin e+celenta sinalagmatice iar reciprocitatea obligatiilor izvorate din ele tine de esenta lor Cauza obligatiei uneia dintre parti este reprezentarea obligatiei celeilate part si invers Aiecare contractant cumuleaza in persoana sa dubla calitate de creditor si debitor fata de celalat contractant De aici decurg urmatoarele efecte specifice ale CCI' - Dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu-si e+ecuta prestatia la care s-a angajat 9ceasta situatie este numita e+ceptio non adimpleti contractus sau e+ceptia de nee+ecutare - Debitorul creditorului care si-a e+ecutat la timp si integral prestatia la care s-a obligat are dreptul de a cere si obtine pe cale judiciara sau arbitrala rezolutiunea sau rezilierea CCI ca sanctiune pentru neindeplinirea obligatiei de catre partenerul sau contractual - Distribuirea intre creditor si debitor in armonie cu anumite reguli specifice a sarcinii riscului decurgind din nee+ecutarea fortuita a obligatiei contractuale asumate 2. $ta!ilii ca'urile pre%a'ute de principiile :NIDR+IT a upra CCI editia 2&1& in care creditorul nu poate cere executarea ilita in natura a unei o!li#atii 9tunci cFnd o parte care datoreaz o obligaCie care nu are ca obiect o sum de bani nu e+ecut aceast obligaCie cealalt parte poate cere e+ecutarea, cu e+cepCia cazurilor n care 1 :a, e+ecutarea obligaCiilor este imposibil n drept sau n faptB # :b, e+ecutarea obligaCiilor sau, atunci cFnd este relevant, e+ecutarea silit este nerezonabil de oneroas sau de scumpB 1 :c, partea ndreptCit poate obCine e+ecutarea n mod rezonabil din alt sursB # :d, e+ecutarea are un caracter e+clusiv personalB ? :e, partea ndreptCit nu cere e+ecutarea ntr-un termen rezonabil dup ce a luat la cunoDtinC sau ar fi trebuit s ia la cunoDtinC de nee+ecutare

".Ar#umentati efectele neexecutarii contractului de comert international )ezilierea consta in desfiintarea retroactive a contractului commercial international cu titlu de sanctiune, la cererea partii care si-a e+ecutat prestatia pe moticul ca cealalta parte nu si-a e+ecutat culpabil obligatiile ce ii revin (n relaiile comerciale internaionale rezolutiunea are un domeniu mai restrins de aplicare decit in circuitul civil lipsit de elemente de e+traneitate reducerea se e+plica prin ponderea masiva a contractelor de lunga durata care presupun in mod necesar prestatii successive Desfacere contractului commercial international prin rezolutiune constituie o sanctiune e+trema, prin aplicarea careia finalitatile urmarite de parti la incheierea contractului sint compromise definitive )ezolutiunea desfiinteaza efectele contractului nu numai pentru viitor dar si pentru trecut,partile sint repuse in situatia anterioara Contractantul care si-a e+ecutat prestatia asumata ori s-a declarat gata sa o e+ecute si poate proba aceasta imprejurare, este indreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte )ezilierea contractului constituie sanctiunea concretizata in desfiintarea cu efecte numai pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu e+ecutare succesiva, care se aplica in caz de nee+ecutare

culpabila a obligatiei de catre una dintre parti Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea e+clude efectul retroactive (n dreptul )G, rspunderea este prevzut la art $"2 alin.# . Hdac nu se e+ecut obligaCia, debitorul este Cinut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedeDte c nee+ecutarea obligaCiei nu este imputabilM (n dreptul francez, daunele interese, art 1180 CC francez, dispune Hdebitorul care a cauzat prin nee+ecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este Cinut s repare pierderile suportate Di cFDtigul de care acesta a fost lipsit Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaCia nee+ecutat, fie s completeze alte sancCiuni, cum ar fi rezoluCiunea, e+cepCia de nee+ecutare, e+ecutarea silit n natur D a (n common-la4 acordarea daunelor interese este remediul obiDnuit n cazul nclcrii contractului Dreputl la daune interese al prCii lezate e+ist indiferent de faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit 9cCiunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemFna prCii lezate spre deosebire de acCiunea pentru e+ecutarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult un caracter restricCionar Di poate fi e+ecutat doar n anumite condiCii ConvenCia de la $inea, principiile dreptului european al contractelor Di -3ID)>I! stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe cFt este posibil n situaCia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost e+ecutat n modul cuvenit 9ceast condiCie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza nee+ecutrii _i acest prejudiciu cuprinde' prejudiciul efectiv Di venitul ratat 9rt 78 Conv $iena > abordare tradiCional a condiCiilor de aplicare a sancCiunii sub form de daune interese Cine de analiza urmtoarelor elemente' 1 3ee+ecutarea contractului # "rejudiciul ? =egtura cauzal ntre nee+ecutarea contractului Di prejuciul

$u!iectul "0 1. Identificai clau'ele ce %i'ea'a a pectul trict juridic al CCI (n aceasta categorie doctrina juridical a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor, la legea aplicabila contractului, la jurisdictia competent sa solutioneze litigiile intre parti >miterea acestor clause din continutul contractului nu duce la nulitatea acestuia, dar poate determina anumite dificultati in stabilirea raspunderii contractantilor sau in determinarea legii aplicabile contractului 2. Caracteri'ati clau'ele cu pri%ire la anctiunile aplica!ile partilor pentru neexecutarea au executarea necore pun'atoare a o!li#atiilor a umate. Clauzele privind raspunderea contractantilor trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile aplicabile partilor care nu-si e+ecuta obligatiile contractual Sanctiunile se reprezinta sub forma de penalitati, despagubiri (n continutul CCI poate fi stipulate o clauza de e+onerare de raspundere, mai ales clauza de forta majora "artile sint libere sa prevada si clause privin rezolutiunea contractului pentru nee+ecutarea obligaiilor de catre oricare dintre ele In unele contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfring pe tarimul raspunderii contractual si anume clauza solve et repete Conform acestei clause debitorul unei prestatii contractual nu poate inainta o actiune n rezolutiune i nici opune e+ceptii bazate pe nee+ecutarea obligatiei correlative a celeilate parti, atita timp cit el insusi nu si-a indeplinit obligatia contractual @fectul acestei clause consta in stabilirea unei ordini de efectuare a prestatiilor 9stfel mai intii trebuie platit pretul:solve,, si apoi se pot face obiectiuni privind nee+ecutarea obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit pentru a-si recupera prestatia :repete , ". E%identiati in ce conditii pot fi olicitate i primate daune intere e )spunderea contractual CCI (n dreptul )G, rspunderea este prevzut la art $"2 alin.# . Hdac nu se e+ecut obligaCia, debitorul este Cinut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu dovedeDte c nee+ecutarea obligaCiei nu este imputabilM (n dreptul francez, daunele interese, art 1180 CC francez, dispune Hdebitorul care a cauzat prin nee+ecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este Cinut s repare pierderile suportate Di cFDtigul de care acesta a fost lipsit Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaCia nee+ecutat, fie s completeze alte sancCiuni, cum ar fi rezoluCiunea, e+cepCia de nee+ecutare, e+ecutarea silit n natur D a (n common-la4 acordarea daunelor interese este remediul obiDnuit n cazul nclcrii contractului Dreputl la daune interese al prCii lezate e+ist indiferent de faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit 9cCiunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemFna prCii lezate spre deosebire de acCiunea pentru e+ecutarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult un caracter restricCionar Di poate fi e+ecutat doar n anumite condiCii ConvenCia de la $inea, principiile dreptului european al contractelor Di -3ID)>I! stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe cFt este posibil n situaCia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost e+ecutat n modul cuvenit 9ceast condiCie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a

suportat din cauza nee+ecutrii _i acest prejudiciu cuprinde' prejudiciul efectiv Di venitul ratat 9rt 78 Conv $iena > abordare tradiCional a condiCiilor de aplicare a sancCiunii sub form de daune interese Cine de analiza urmtoarelor elemente' 1 3ee+ecutarea contractului # "rejudiciul ? =egtura cauzal ntre nee+ecutarea contractului Di prejuciul 1 (n dreptul intern Di internaCional, nee+ecutarea sau nclcarea contractului este condiCia de baz a sancCiunii daune-interese, puse la dispoziCia creditorului lezat -n rol important l ocup instituCia culpei, care totodat este diferit' unele sisteme de drept impun debitorul o responsabilitate de plin dreptB altele cer e+istenCa culpeiB iar altele au un sistem mi+t, n care debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri Di doar pentru culp n alte cazuri (n )G culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese, potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenCie, sau culp :imprudenC sau neglijenC, dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din conCinutul sau natura contractului nu reiese altfel "rejudiciul . sistemele naCionale Di internaCionale prevd acordarea de daune-interese numai atunci cFnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu Caracterul reparator al daunelor interese este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept Di se numeDte Hreparare integral a prejudiciuluiM

$u!iectul "1 -. De crieti conditiile pe care tre!uie a le indeplinea ca accepatarea pentru a produce efecte juridice. 9cceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in conditiile prevazute de oferta "entru a constitui o acceptare ea trebuie sa e+prime neindoielnic vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica 9cceptarea poate fi e+presa :scrisa, verbal, prin actiuni concludente,, tacita cind se materializeaza printr-un fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care e+prima vointa sa de a accepta oferta Indifferent de tipul de acceptare e+presa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala "entru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii' Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal !rebuie sa fie conforma cu oferta Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca

.. Determinati efectele acceptarii tardi%e 9cceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa e+pirarea termenului de acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la data e+pirarii ofertei (n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice !otusi, ea poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii' >fertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta 9cceptarea a fost e+pediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului dupa e+pirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere

/. Decideti a upra momentului inc8eierii CCI inter a! ent =a incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator' "entru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica

In common la4 este considerat locul celui apelat telephonic

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 8 sisteme' 0 Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii . contractual se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul

12 Sistemul e+pedierii acceptarii . destinatarul acceptarii e+pediaza acceptarea catre ofertant 11 Sistemul receptiei acceptarii . potrivit caruia momentul incheierii contractului este momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant Inconvenient consta in aceea ca practica a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge la sediul oferatntului In acest sUstem promovat de tarile europene mai ales de %ermania riscul caii postale este suportat de acceptant 1# Sistemul informatiei . contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia efctiv cunostinta cu continutul acceptarii

Subiectul ?0 1. Definiti contractul de tran port internalional maritim de marfuri prin pri ma Con%entiei de la Iam!ur# din 1201. Contract de transport pe mare nseamne orice contract prin care cereuDul se obliga, contra pleCii unui navlu, sa transporte merfuri pe mare de la un port la altulB n orice caz, un contract care implica, pe lnge transportul pe mare, Di transportul cu alte mijloace, este considerat contract de transport pe mare n sensul prezentei convenCii numai n mesura n care are legatura cu transportul pe mare 2. Enumerati i caracteri'ati formele contractului de tran port international maritim de marfuri. In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza e+ploatarea navelor comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume' transportul cu nave de linieB transportul cu nave de tramp !ransportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si aproape in e+clusivitate in transportul marfurilor containerizate 9re un caracter regulat si de permanenta, intre anumite porturi de e+pediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut !ransportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate 3ava soseste si pleaca indiferent daca este incarcata la capacitate Deaceia costurile de e+ploatare sunt mai mari si deci navlurile sunt ridicate Corespunzator celor doua forme de transport :de linie si tramp,, contractul de transport maritim de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme' I > prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru transporturile e+ecutate cu navele de linie In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru transportul de colete, in containere si palete Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu servesc cu regularitate anumite porturi, e+ecuta totusi transporturi de marfliri pe baza de conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie II > alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre navlosant 9cest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fi+ si un orar precis 3avele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc incarcaturi In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de incarcare si cel de destinatie

9tunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charterpartU =a transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-partU este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, charter-partU nefiind obligatoriu Contractul de navlosire :charter-partU , se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai importante si folosite sunt urmatoarele' !ime charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei :combustibil, asigurarea navei ,B )aspunderea pentru e+ploatarea tehnica a navei revine armatorului :navlosantului,, iar cea pentru e+ploatarea comerciala, navlositorului $oUage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive 9rmatorul suporta toate cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte au+iliare :ta+e de canal, portuare etc ,, iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit )aspunderea pentru e+ploatarea tehnica si comerciala a navei revine armatorului Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al navei 9rmatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare 3avlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si ta+ele de canal, portuare etc B 3avlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din e+ploatarea tehnica si comerciala a navei @l nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si nu o poate incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor In practica internationala mai e+ista si alte tipuri de charter cum' charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de marfa intr-o perioada de timp determinataB bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata m rate =a e+pirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului dailU - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscuteB In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia e+peditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat :coletelor, containerelor, paletelor etc , In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii @liberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii Incheierea contractului de transport maritim 9mbele contracte de transport naval :de navlosire si cu navele de linie,, se incheie in forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii transportate, etc )aporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre e+peditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in ambele cazuri, in conosament Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada incheierii contractului de transport si a conditiilor de e+ecutare a transportului, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba ? Ar#umentafi rationamentul exi tenfei formelor di tincte ale contractului de tran port interntional maritim de marfuri functie de tipul na%i#atiei maritime.

Din cele expu e mai u

e face o conclu'ie ) eao*

$u!iectul -& 1. Relatai particularitatile cono amentului ca forma a contractului de tran port internaional maritim de marfuri.
Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de linie, primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente > definiCie a conosamentului se gseDte n art 1 pct 7 din ConvenCia 3aCiunilor -nite privind transportul de mrfuri pe mare din 1071, care prevede c prin conosament se nCelege un document care face dovada unui contract de transport pe mare Di a prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cruD, prin care cruDul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii acestui document > astfel de obligaCie se realizeaz prin prevederea e+pres din document ca mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la ordin, sau la purttor In doctrina conosamentul este definit ca documentul eliberat de comandantul navei prin care se atesta ca marfa a fost incarcata pe nava sau a fost preluata de nava pentru incarcare in vederea transportarii pina la portul de destinatie 2. Determintai tipurile de cono amente conform criteriilor de cla ificare a ace tora 1 # ? (n functie de corelatia lor e+ist' Conosament nominativ . este acel conosament care contine numele beneficiarului Strict juridic se poate transmite numai prin cesiune Conosamentul la ordin . care contine clauza la ordin dupa care urmeaza numele beneficarului care il poate andosa unei alte persoane Conosamentul la purtator . cel care contine clauza la purtator fara numele beneficiarului, beneficiar fiin intotdeauna posesorul In functie de momentul incarcarii marfii pe nava' Conosamentul incarcat la bord . se elibereaza in bza ordinului de imbarco emis de ofiterul second responsabil de incarcarea si descarcarea marfii Conosamnetul primit spre incarcare . se utilizeaza mai ales in transpportul marfurilor cu nave de linie In functie de distant de transport acoperita Conosament direct . se utilizeaza pentru transportul din poarta in poarta acoperind intreaga distant de la e+peditor si pina la destinatar, indifferent de modalitatea de transport

8 ; < -

Conosament de serviciu . este eliberat din ordinal carausului principal de catre fiecare participant la lantul de transport maritime, nu este negociabil Conosamentul oceanic sau maritime . acopera transportul de la un port maritime sau oceanic la altul (n functie de continuitatea transportului' Conosamentul cu transbordare . se refera la loturi de marfuri care urmeaza sa fie duse pina intrun port in care e+ista un flu+ mare de transport, de unde urmeaza a fi preluate de alte nave Conosamnetul fara transbordare . se refera la transportul direct din portul de e+peditie la cel de destinaie fara folosirea unui port intermediarU in care marfa sa fie transferata in alta nava In functie de emitent' Conosament eliberat de caraus Conosamnet eliberat de agentul carausului Conosamentul eliberata de operatorul multimodal si casa de e+peditie international In functie de modul de realizare a transportului' Conosament conventional . care se utilizeaza in cazul transportului cu nave e+ploatate in sistemul tramp Conosamentul de linie . care se utilizeaza in cazul transportului cu nave de linie, programate cu orar si rute prestabilite

". Ar#umentati functiile principale ale cono amentului

-na din functiile traditionale ale conosamentului este aceea de a prezenta cantitatea e+acta si conditia aparenta a marfurilor la momentul preluarii acestora de catre caraus >data ce carausul a mentionat, n conosament, cantitatea si starea aparenta a marfurilor preluate spre transport se considera ca acestea i-au fost predate carausului n cantitatea si conditia mentionate (n situatia n care conosamentele au fost eliberate, carausul are dreptul de a dovedi ca marfurile nu au fost preluate n cantitatea si conditia prevazute n contract doar n situatia n care conosamentul se afla nca n posesia ncarcatorului 9ceasta functie a conosamentului are implicatii foarte mari n conte+tul comertului maritim international (n momentul n care se afla n posesia conosamentului, ncarcatorul, care este de cele mai multe ori si vFnzatorul ntr-un contract de vFnzare internationala, i poate proba cumparatorului ca a livrat marfurile n conformitate cu prevederile contractului de vFnzare Conosamentul i permite cumparatorului sa-si ncaseze contravaloarea marfurilor livrate doar daca acesta este n deplina concordanta cu cerintele impuse prin acreditiv sau scrisoarea de credit documentar De aici rezida si importanta pe care o are, pentru ncarcator, obtinerea unui conosament care sa nu contina remarci cu privire la cantitatea si conditia aparenta a marfurilor 9ceasta functie a conosamentului este la fel de importanta si pentru cumparatorul marfii care doreste sa aiba deplina ncredere n continutul conosamentului deoarece pe baza acestuia el plateste pretul marfii nainte de a primi marfa (n acest conte+t carausul si pierde dreptul de a demonstra n fata unui posesor al conosamentului, altul decFt ncarcatorul, ca marfurile nu au

fost primite spre ncarcare n cantitatea si conditia aparenta mentionata n conosament (n mod uzual, nainte de ncarcarea marfurilor pe nava, e+ista negocieri ntre navlositor si armator, negocieri ce se pot finaliza cu ncheierea unui contract :fie el un contract de navlosire sau un boo*ing-note, sau doar cu o ntelegere verbala Conosamentul ce se va emite, dupa preluarea spre transport a marfurilor de catre caraus sau dupa ce acestea vor fi ncarcate pe nava, trebuie sa fie n stricta conformitate cu termenii acestei ntelegeri Deoarece emiterea conosamentului este ulterioara ntelegerii dintre navlositor si armator se spune ca din punct de vedere legal conosamentul este o dovada a e+istentei contractului de transport "entru scopuri practice conosamentul poate fi considerat ca fiind contractul de transport

Subiectul 81 1. Definite i de crieti caracterul complex al CI de en#ineerin# prin pri ma contractelor model al CCI Consulting-ul const n studierea Di cercetarea pentru beneficiar a posibilitCilor tehnice Di comerciale, n baza stadiului actual al DtiinCei Di practicii ntrun anumit domeniu Di acordarea corespunztoare de asistenC tehnic @ngineering-ul este un comple+ de operaCiuni, prealabile sau concomitente, de concepCie Di elaborare, precum Di de coordonare Di e+ecutare a proiectelor Di lucrrilor pentru realizarea unui obiectiv >peraCiunile de engineering se ndeplinesc n cadrul a dou faze principale' faza de studii, ce include cercetrile n baza crora se elaboreaz un proiect, Di faza de e+ecutare, ce cuprinde realizarea sau punerea n stare de serviciu a unui obiectiv (n raport de natura prestaCiilor, activitatea de engineering implic urmtoarele operaCiuni' engineering economic, care urmreDte stabilirea DtiinCific, pe baza unor principii economice, a soluCiei optime pentru realizarea unui obiectiv industrialB engineering de proiectare, care cuprinde lucrrile de proiectare, necesare pentru realizarea fizic a obiectivului industrialB engineering industrial, care se ocup cu organizarea Di coordonarea activitCii oamenilor, utilajelor Di materialelor, cu organizarea conducerii obiectivului industrial 3oCiunile de consulting Di engineering se utilizeaz mpreun sau separat Aiecare activitate prezint unele trsturi proprii, dar prin conCinutul lor, ele se aseamana

2. definite contractual de reen#ineerin# ca foma pecifica a contractului de en#ineerin#, caracte'itai e enta i %ariettaile ace tuia )ecent, pe piaCa internaCional un nou tip de serviciu - serviciu de re-engineering, care au reproiectarea o firm strin lui )eengineering :englez 2e-engineering) - servicii de inginerie de consultanta pentru restructurarea sistemelor de organizare Di de gestionare a proceselor de producCie Di comerciale Di de investiCii ale entitCii, n scopul de a mbuntCi competitivitatea Di stabilitatea financiar )eengineering este de dou tipuri' criza de re-engineering Di reengineering )eproiectarea Criza are drept scop rezolvarea problemelor de criz ale unei entitCi economice 9cesta este utilizat n cazurile n care impactul activitCilor financiare Di comerciale Di industriale Di comerciale ale unei entitCi economice n continu scdere, competitivitatea acesteia care intr brusc tendinCa ban6rotstvai nuzhen6omple6s msuri pentru a soluCiona aceast criz 9stzi, n criz trebuie s reorganizeze multe entitCi de producCie ale AederaCiei )use 9cest lucru se datoreaz n urmtoarele motive' n structura actual de organizare Di de gestionare a ntreprinderilor industriale Di de afaceri, e+ist nc multe lacune lsate de vechiul regim, ceea ce conduce la costuri inutile de munc, resurse financiare Di materialeB noi elemente ale procesului de afaceri sunt nc n faD Di slab dezvoltate )eengineering de dezvoltare este utilizat n cazurile n care dinamica redus Di structura de e+ecuCie de organizare Di gestionare a procesului de producCie Di de comerC Di de investiCii a atins deja nivelul ma+im de profit 9cest tip de inginerie invers n )usia, este tipic pentru firmele comerciale De e+emplu, dac n 100? situaCia a fost considerat o vFnzare normal de mrfuri pe prepaid, apoi n 100< a e+istat o tendinC clar de parteneriate cu antreprenori, pe baza de credite comerciale, credite comerciale :de e+emplu, plata n rate, (mprumut de mrfuri - este furnizarea de elemente n proprietate de ctre o parte la un alt partid (mprumut de mrfuri profitabile parteneri en-gros Di regionale, care nu au capital de lucru sau nu doresc s Di asume riscuri Scheme de credite comerciale Di de transport necesit o schema de austeritate mult mai strict Di de contabilitate, ce sistem de plat (n procesul de reorganizare a unui sistem de management de business entitate bazat pe inginerie invers de la procesul de tranziCie de afaceri pentru reingineria proceselor de afaceri, -n proces de afaceri este de acCiune a personalului administrativ n procesul economic )eproiectarea proceselor de afaceri, - este optimizarea de gestionare a proceselor economice Airme de inginerie implicate n re-inginerie pot fi mprCite n patru tipuri Primul tip - este de firme strine Di consultanCi 9cestea sunt, n principal, servicii de audit Di servicii de gestionare a informaCiilor cu ajutorul computerelor Di a soft4are-ul lor

3l doilea tip - o firm de consultanC, care lucreaz ca integratori de sisteme 9ceste firme pot funcCiona numai la cel mai nalt nivel de management al agenCilor economici Di sunt departe de proceduri contabile Di tehnologii pentru punerea lor n aplicare Sarcina lor principal este de a construi cele mai bune modele cu ajutorul unor programe strine Di introducerea sistemelor de management al documentelor 9stfel de firme nu au e+perienC n managementul financiar @i lucreaz pe baz de proiect Di nu sunt capabili de decizii de larg consum 3l treilea tip - o firm de design care va proiecta compania perfect, adic problema de afaceri de design optim Cu toate acestea, aceste firme s-au nu poate pune n practic acest proiect Di s fac recomandri pentru punerea sa n aplicare 3l patrulea tip - o companie implicat n punerea n practic a reengineering Scopul lor principal - punerea n aplicare rapid a rezultatelor de re-inginerie entitate de afaceri de management de proiect, n scopul de a elimina criza, doar pentru a oferi un sistem de control mai optim ".Ar#umentati oportunitatea electarii tipurilor contractului de en#ineerin# in functie de finaliatea urmarita de !eneficiar i ni%elul de ra pundere a companiei de en#ineerin# 4biectul contractului >biectul contractului de consulting-engineering l formeaz operaCiunile prestate, de la simple consultaCii pFn la realizarea unor proiecte sau obiective "restaCiile de engineering necesare pentru e+ecutarea unui obiectiv industrial cuprind urmtoarele operaCiuni' cercetri Di studii preliminareB elaborarea planurilorB asigurarea materiilor prime Di utilitCilorB realizarea construcCiilor civileB furnizarea de echipamente, utilaje, materiale sau piese de schimbB livrarea documentaCiei tehniceB asigurarea asistenCei tehnice )fectele contractului Societatea sau prestatorul de engineering trebuie s-Di realizeze misiunea potrivit prevederilor menCionate n contract (n raport de specificul contractului, prestatorul de engineering poate avea urmtoarele obligaCii' efectuarea de studiiB conducerea realizrii obiectivului industrialB prestarea de asistenC tehnicB coordonarea activitCii antreprenorilorB verificarea lucrrilor de montajB predarea documentaCiei obiectivuluiB garantarea funcCionrii Di capacitCii obiectivuluiB pstrarea secretului informaCiilor Di realizrilor >bligaCiile clientului sau beneficiarului sunt de a plti preCul Di de a preda toate datele Di informaCiile cerute Clientul mai poate fi obligat s presteze unele servicii, s furnizeze anumite bunuri sau s obCin autorizaCiile necesare (n determinarea obligaCiei principale a clientului, plata preCului, se aplic urmtoarele principii' plata se face numai de ctre clientB valoarea retribuCiei include Di cheltuielile cu caracter permanent, ntreprinse de societate pentru sporirea potenCialului tehnico-DtiinCificB modul Di condiCiile de efectuare a plCii sunt stabilite de catre parti

$u!iectul -2 1. Definite contractual internaional de tran port fero%iar de marfuri prin pri ma Acodrului din 12.1 referitor la tran porturile internaionale fero%iare de marfuri i Con%entia C+TI, din 121& $arietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate :greutate sau volum, depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la realizarea transportului international respectivB incheierea acestui contract se face sub forma unui document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala
@. Caracteri'ati re#imul juridic al cri orii de tra ura fero%iara

De i la executarea unui transport internaional contribuie doua sau mai multe intreprinderi de cale ferata din doua sau mai multe state, contractual de transport se incheiei intra predatorul marfii si intraprinderea de cale ferata din statia de incarcare care actioneaza atit in nume propriu cit si in numele cailor ferate care particpica la realizarea contractului internaional respective Contractul de transport se considera incheiat din momentul in care statia a preluat marfa si a confirmat primirea prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura Contractual de transport internaional se incheie sub forma unui document tipizat numit scrisoare de trasura feroviara @a

trebuie redactata in limba oficiala a tarii de predare si se traduce in limba franceza, germana, engleza sau italiana potrivit CIG Scrisoare de trasura international se intocmeste in mai multe e+emplare si anume' >riginalul, care insoteste transportul pe tot parcursul impreuna cu documentele comerciale ane+ate si se elibereaza destinatarului o data cu marfa si cu documentele comerciale Aoaia de e+peditie . care e oprita de statia de destinatie si care serveste la decontarea cheltuielilor de transport in caile ferate Aoaia de e+peditie se elibereaza intr2un numar de e+emplare egal cu numarul cailor ferate participante la transport 9vizul si adeverinta de primire . care insotesc marfa pina la destinatar, pentru notificarea destinatarului si confirmarea primirii marifii de catre acesta Duplicatul care ramine in posesia predatorului dupa aplicarea stampile statiei de e+peditie Certificatul scrisorii de trasura . care insoteste transportul pina la frontier tarii de e+peditie Copia scrisorii de trasura care ramine la statia de e+pediere

Inscrisoarea de trasura se contine'3umele si adresa predatoruluiBDenumirea statiei si al caii ferate de primire a marfiiB=ocul si data intocmirii scrisorii de trasuraB3ota de transportBDenumirea statiei de destinatieBDenumirea si adresa destinataruluiBDenumirea si cantitatea marfiiBAelul ambalajuluiB3um ColetelorBAelul vagonuluiB@numerarea documentelor ane+ate ". Explicate i ar#umentati principiul ra punderii olidare a cailor ferate ca tra atura di tincti%e a ra punderii carau ului in contractual de tran port international fero%iar In contractual de transport se aplica regula cu privire la raspunderea mi+ta sau raspunderea pentru actiunile tertului, astfel, conform 12## CC alin 1 daca un transport care constituie obiectul unui singur contract este realizat de mai multi carausi succesiv, fiecare din ei raspunde pentru e+ecutarea intregului transport Gai mult daca un caraus este in incapacitate de plata partea care ii revine din despagubiri sip e care nu a platit-o se suporta de ceilalti carausi, proportional partii ce le revine din ta+a de transport "recizam ca in contractual de transport se aplica si regula cu privire la dreptul de regres

Subiectul 8? 1. De crieti caracterele juridice ale contractului de tran port internaional aerian de marfuri prin pri ma Con%entiei de la 6ontreal pt unificarea anumitor re#uli referitoare la tran portul aerian international Contractul aerian international de marfuri este un contract in baza caruia o parte numita caraus se obliga fata de cealalta parte numita e+peditor ca in schimbul unei ta+e de transport sa transporte pe cale aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea destinatie @ste un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si conform reglementarilor uniforme are caracter international e+presia transport internaCional nseamn o r i c e transport n care, conform acordului dintre prCi, punctul de plecare Di punctul de destinaCie, indiferent dac e+ist sau nu o ntrerupere a transportului sau o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a dou state prCi, fie pe teritoriul unui singur stat parte, n cazul n care e+ist o escal stabilit pe teritoriul altui stat, chiar dac acel stat nu este un stat parte

2. Caracteri'ati re#imul juridic al cri orii de tra ura aeriene Contractul international de transport aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport aerian international cunoscuta sub denumirea de 9ir \aUbill sau 9ir Consignement note Scrisoare de transport are numai o valoare probatorie care confirma incheierea contractului si primirea marfii de catre caraus In lipsa ei contractul poate fi dovedit prin mijloace de proba de drept comun Scrisoare de transport aerian se incheie in trei e+emplare originale si mai multe copii "rimul e+emplar original este semnat de e+peditor si ramine la caraus 9l doilea e+emplar original este semnat de e+peditor si de caraus insoteste marfa pina la destinatie si se preda destinatarului 9l treilea e+emplar original este semnat de caraus dupa primirea marfii si ramane la e+peditor pentru a fi negociat Copiile scrisorii de transport sint folosite pentru a confirma primirea de catre destinatar pentru indeplinirea formalitatilor vamale si pentru realizarea unor decontari pentru prestatii Semntura transportatorului Di cea a e+peditorului pot fi tiprite sau nlocuite de o Dtampil Scrisoare de transport aerian trebuie sa contina urmatoarele mentiuni principale' "unctul de plecare si destinatie %reutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea marfii predate la transport Documentele ane+ate la scrisoare de trasur necesare indeplinirii formalitatilor vamale, fiscale, fito-sanitare si de alta natura 3umele si adresa destinatarului Gentiuni cu privire la modul de plata a ta+elor de transport 3umele si adresa e+peditorului

". E%identiati cau'ele exoneratorii de ra pundere a tran portorului ta!ilite de Con%entiei de la 6ontreal pt unificarea anumitor re#uli referitoare la tran portul aerian international (n cazul n care transportatorul dovedeDte c dauna a fost provocata sau favorizat de neglijenCa sau de alt acCiune greDit sau omisiune a persoanei care reclam despgubirea ori a persoanei de la care deriv drepturile acesteia, transportatorul este e+onerat n ntregime sau n parte de rspundere faC de reclamant, n msura in car e o astfel de neglijenC sau orice alt acCiune greDit sau omisiune a provocat dauna sau a contribuit la provocarea acesteia CFnd despgubirea este reclamat de o alt persoan decFt pasagerul, datorit decesului sau vtmrii suferite de pasager, transportatorul este n acelaDi mod e+onerat, n ntregime sau n parte, de rspundere, in msura in care dovedeDte c neglijenCa sau orice alt acCiune greDit sau omisiune a respectivului pasager a provocat dauna ori a contribuif la provocarea acesteia