CRIMINOLOGIE

PRELEGEREA I CERCETAREA CRIMINOLOGIC: Obiectul cercetrii criminologice; Mod lit!i de cuno "tere# $rocedee# %in lit te in cercet re criminologic; &e%inire criminologiei'

A( O)IECT*L CERCETRII CRIMINOLOGICE A+( ,ENOMEN*L CRIMINAL un $rim obiect l cercetrii criminologice Sensurile expresiei fenomen criminal difer in raport de coninutul mai restrns sau mai larg ce i se atribuie. Uneori coninutul expresiei este redus la cel al noiunii de infraciune. Alteori se are in vedere doar aspectul macro-criminologic prin utili!area expresiei fenomen criminal inelegndu-se ansamblul infraciunilor. Unii criminologi dau un sens foarte larg expresiei considernd ca in coninutul acesteia trebuie s se regaseasc normele penale violarea acestora precum "i reacia sociala represiv. #entru a stabili ce intra in coninutul fenomenului criminal trebuie s pornim de la aspectul individual al fenomenului $noiunea de crim% far a ignora factorul uman $criminalul% "i s avem in vedere "i aspectul de mas al fenomenului $criminalitatea%. A1.1% Crim ' &nelesurile posibile ale noiunii de crim' a) sensul comun ( )n sens comun prin crim se desemnea! de regul o infraciune intenionat )ndreptat )mpotriva vieii persoanei fie c este vorba de omor de omor calificat pruncucidere* aceeasi denumire o regsim utili!at )n ca!ul unor infraciuni care au un alt obiect +uridic principal dar care au ca re!ultat moartea unei persoane. TEME : - Indicai obiectul juridic al infraciunilor de : omor, omor calificat, pruncucidere. - Dai exemple de infraciuni care au un alt obiect juridic principal dar care au ca rezultat moartea victimei. b% sensul penal ( )n sens penal crima desemnea! o infraciune grav pentru care legiuitorul stabile"te pedepse diferite "i proceduri speciale in raport cu celelalte infraciuni* Acest sens este dat de )mparirea tripartit a infraciunii )n ' crime delicte "i contravenii. &n doctrina penal noiunea de crim a fost "i este utili!at "i in sensul general de infraciune de fapt penal.

TEME : - Care a fo t evoluia !mp"ririi tripartite a infraciunii !n le#i latia tatelor europene $i !n pecial !n cea a %om&niei. - Care e te concepia actualului Cod penal rom&n cu privire la infraciune. c% sensul criminologic ( )n sens criminologic noiunea de crim are o accepiune larg referindu-se la infraciune )n general. -ste )nsa inexact a pune semnul egalitii )ntre infraciune "i noiunea de crim utili!at )n criminologie. .atorit oscilaiei )n timp "i spaiu a legii penale cu puine excepii ceea ce ieri era considerat drept crim ast!i nu mai este si invers ceea ce un stat sancionea! ca infraciune altul nu o face "i invers. /u se poate vorbi ast!i de o definiie a crimei complet si unanim acceptat de ctre doctrina criminologic. &n sens criminologic notiunea de crim trebuie s porneasc de la conceptul de infraciune din dreptul penal )ns trebuie s mearg dincolo de acesta. 0onform art. 11 alin. 1 din 0odul penal pentru ca o fapt s fie considerat infraciune trebuie s )ndeplineasc cumulativ trei condiii eseniale' a% s fie prev!ut de legea penala * b% s pre!inte pericol social * c% s fie comis cu vinovie. &n sens criminologic noiunea de crim desemnea!a fapta penal sau fapta cu +ustificat aparen penal . &n preocuprile criminologiei intr si studierea comportamentelor deviante. TEME : - Explicai ce !ntele#ei prin condiia ca o fapt" " fie prevazut" !n le#ea penal" pentru a putea fi con iderat" infraciune ' - Ce e te vinov"ia ( Care unt formele vinov"iei ' - Deo ebii pericolul ocial ab tract de pericolul ocial concret. A1.,% Crimin lul ' /otiune. &n sens general infractorul sau delincventul este persoana care a comis o infraciune. &n sens penal mai riguros se adaug "i condiia existenei unei 2otrri definitive de condamnare. 3ntr )n categoria criminologic de criminal persoana care comite o crim )n sensul de fapt penal sau cu +ustificat aparen penal.

TEME : - Dai exemple de ituaii !n care , fa" de o per oan" e poate utiliza termenul de criminal , far" !n " a e putea utiliza termenul de infractor.

A1.4% Crimin lit te ' /oiune ( desemnea! la modul general ansamblul faptelor penale comise )ntr-un spaiu si )ntr-o perioad de timp determinate. 0lasificarea subiectiv a criminalittii - )n funcie de interesul cercetrii criminologice si prin urmare de diferitele elemente de referin cu care se operea! putem avea' criminalitate national regional !onal sau continental* criminalitate violent "i criminalitate viclean * criminalitate adult "i criminalitate +uvenil * etc. TEME : - de ce numim ace t tip de cla ificare ) ubiectiv" * ( 0lasificarea obiectiv a criminalitii' - se refer la categorii de criminalitate general valabile independente de orice criteriu de referin impus arbitrar . - are drept criteriu existena obiectiv a unor grade diferite de cunoa"tere a faptelor penale de ctre organele de +ustiie. 1% 0riminalitatea real * - se refer la ansamblul faptelor penale comise efectiv indiferent dac ele sunt sau nu sunt cunoscute de catre vreunul din organele +ustiiei penale. - o cunoa"tere riguros "tiinific a acestei categorii nu este posibil. ,% 0ifra neagr a criminalitaii * - repre!int ansamblul faptelor penale care se comit efectiv dar care nu a+ung la cuno"tina organelor de +ustitie penal. - factorii care generea! cifra neagr a criminalitii ' A% abilitatea infractorilor * 5% ineficiena organelor de cercetare penal care poate decurge din' 3% organi!area deficitar a acestora* 33% incompetena profesional* 333% incorectitudinea unor funcionari* 0% pasivitatea victimelor. - posibilitile de evaluare a cifrei negre a criminalitii' A% Anc2etele de auto-confesiune* 5% Anc2etele de victimi!are. 4% 0riminalitatea aparent $sau relevat% * - repre!int totalitatea faptelor cu aparen penal a+unse la cunostina organelor de +ustiie. 6% 0riminalitatea legal $sau +udecat%. - cuprinde faptele penale pentru care s-a pronunat o 2otrre +udectoreasc de condamnare definitiv.

TEME : - Exprimai cifra nea#r" a criminalit"tii !ntr-o ecuaie matematic". - Ce !nele#ei prin abilitatea infractorilor ( - Explicai diferena dintre ipoteza !n care abilitatea infractorilor e te o cauz" care #enereaz" cifra nea#r" a criminalit"ii $i ipoteza in care abilitatea infractorilor determin" infraciuni ajun e la cuno$tina or#anelor judiciare dar r"ma e cu autorul neindentificat . - Care pot fi ur ele unei or#aniz"ri deficitare a or#anelor de cercetare penal" ( - Ce e !nele#e prin pa ivitatea victimelor, drept cauz" care #enereaz" cifra nea#r" a criminalit"ii ( Exemplificai. - Explicai ce reprezint" anc+etele de auto-confe iune $i anc+etele de victimizare. - Care unt modalit"ile de e izare a or#anelor de urmarire penal" de pre "v&r$irea unei infraciuni ( - ,nde unt !nre#i trate , de re#ul" , mai !nt&i, e iz"rile privind "v&r$irea unei fapte penale ( - Care unt cazurile !n care punerea !n mi$care au exercitarea actiunii penale e te !mpiedicat" ( NTREBRI / SUBIECTE : Care sunt sensurile noiunii de crim ! Noiunea de criminalitate"clasi#icarea o$iecti% & Ci#ra neagr e%aluare & a criminalit ii ' #actorii care o generea( ) posi$ilit i de

Criminalitatea aparenta & Criminalitatea legal &

A-( PRACTICA ANTICRIMINAL Al doile obiect l cercetrii criminologice A,.1% .ublul caracter al cercetrii criminologice -xist opinii care consider criminologia drept o "tiin fundamental ori teoretic "i opinii potrivit crora cadrul criminologiei se reduce la cercetarea aplicativ. &ntre cele dou extreme exist si o cale de mi+loc care sublinia! dubla finalitate a cercetrii criminologice. .ublul caracter al criminologiei determin dublarea obiectului cercetarii criminologice.

A,.,% #ractica anticriminal 0ategoriile de mi+loace folosite in lupta impotriva criminalitii' a% mi+loacele +uridice ( totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal. b% mi+loacele empirice ( ansamblul practicilor institutionale care au ca scop combaterea si prevenirea criminalitaii. .omeniile principale de lupt contra criminalitii ' a% domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete * b% domeniul tratamentului delincvenilor * c% domeniul prevenirii criminalitii. TEME : Care e te finalitatea celor trei domenii principale de lupta impotriva criminalitatii ( Ce e !nele#e prin t"p&nirea fenomenului criminal ( Ce e !nele#e prin practic" anticriminal" ( mi+loacele ,i domeniile de lupt -mpotri%a

INTREBRI / SUBIECTE : " *ractica anticriminal : noiune ' criminalit ii

)( Mod lit!i de cuno "tere in cercet re criminologic 51% 0unoa"trea descriptiv Urmre"te stabilirea caracteristicilor externe $ aparente % ale fenomenului criminal. 0ategorii utili!ate de cunoa"terea descriptiva ' a% 8olumul* b% Structura* c% .inamica' - tendinele pe termen lung* - variaiile se!oniere* - mi"crile accidentale. TEME: - Explicai noiunile de volum, tructur" $i dinamic". 5,% 0unoa"terea cau!al 8i!ea! aflarea cau!elor conditiilor si factorilor care determin sau favori!ea! fenomenul criminal . -xplicaiile de natur cau!al se ba!ea! pe concepte precum ' cau!e condiii factori etc. TEME: - Ce cate#orii de factori pot aciona a upra fenomenului criminal(

54% 0unoa"terea dinamic Urmre"te )ntelegerea proceselor ce )nsoesc trecerea la actul criminal mecanismele interne ale acestuia. -xplicaiile ba!ate pe cunoa"terea dinamic folosesc categorii economice precum ' eficien raionalitate oportunitate utilitate finalitate etc. TEME: - Ce a pecte preocup" acea t" modalitate de cunoa$tere( 56% 0unoa"terea axiologic Urmre"te s stabileasc pe ba!a unor criterii "tiinifice valoarea mi+loacelor aplicate in lupta )mpotriva fenomenului crirminal. 0riteriile "tiinifice sunt legate de noiunea de eficacitate respective de efectele mi+loacelor utili!ate )mpotriva fenomenului criminal . TEME: - Comentai !n ce m" ur" mijloacele utilizate !n practica anticriminal" au la baz" rezultate ale unor cercet"ri $tiinifice . INTREBRI / SUBIECTE : " E.plicai principalele categorii cu care operea( cunoa,terea descripti% / %olum ) structur ) dinamic ) - 0r tai care sunt deose$irile dintre cunoa,terea cau(al ,i cunoa,terea dinamic ' - E.plicai -n ce const cunoa,terea a.iologic ,i preci(ai la care dintre o$iectele cercet rii criminologice se re#er & C( Procedee .n cercet re criminologic #rocedeele utili!ate )n cercetarea criminologic pot fi grupate )n dou categorii' metode "i te2nici . 01% :etode 0uvntul metod are origine greac )nsemnnd )ntr-o traducere liber calea ce trebuie urmat . /oiunea de metod "tiinific poate fi definit ca ansamblul procedeelor care conduc gndirea spre cunoa"tere. a% :etoda inductiv - const )n ansamblul procedeelor prin care gndirea trece de la particular la general. b% :etoda deductiv - repre!int un ansamblu de procedee care const )n aplicarea unui principiu general la un ca! particular.

c% :etoda empiric - aceast metod este proprie "tiinelor empirice ba!ate pe observarea realitii "i pe experien "i este re!ultatul combinrii primelor dou metode. - )n sc2ema clasic a metodei empirice se disting trei etape 'observarea faptelor inducia ipote!ei "i verificarea experimental - particularitile metodei empirice )n cercetarea criminologic se manifest )n legatur cu ' 1. ;bservarea faptelor * ,. 8erificarea experimental. d% Alte metode * clasificri deverse. 1. clasificarea ba!at pe diferena dintre cercetarea criminalitii si cercetarea crimei ,. clasificarea care porne"te de la enumerarea activitilor concrete de cercetare $ este si ca!ul lui -d<in Sut2erland% 4. clasificarea care distinge )ntre metoda cantitativ "i metoda calitativ TEME : Care unt particularit"ile metodei empirice !n cercetarea criminolo#ic" ( 0,% =e2nici #rin te2nic de cercetare se desemnea! felul practic )n care se utili!ea! o metod procedeul concret prin care se obin date despre realitatea studiat. 0,.1% =e2nicile macrocriminologice - sunt procedee care permit obinerea de date cu privire la criminalitate msurarea acesteia. #rincipalele te2nici macrocriminologice ' a% Statisticile criminale ( procedee prin care se contabili!ea!a si exprim numeric diferitele categorii de criminalitate. -xist dou tipuri de statistici ' -statistici oficiale* -statistic private. .atele oferite de statisticile criminale sunt relative deoarece exist diferii factori care le pot vicia "i de aceea ele trebuie s fie interpretate cu pruden . >actori obiectivi care concurea! la vicierea statisticilor' - modificri intervenite )n legislaie * - modificri intervenite )n sistemele de )nregistrare "i prelucrare a datelor eventualele erori materiale )n )nregistrare * - fluctuaiile intervenite in activitatea organelor represive. >actori subiectivi ' - falsificarea datelor pur "i simplu* - pre!entarea trunc2iat a datelor "i punerea in lumin cu precdere a anumitor cifre * - campaniile anti-x infraciune.

TEME: - Explicai de unde provine relativitatea tati ticilor criminale. - -n ce fel pot fi influenate datele tati tice , de campaniile !mpotriva anumitor infraciuni ( b% =e2nicile de evaluare a cifrei negre repre!int acele procedee prin care se stabile"te cu aproximaie valoarea cifrei negre a criminalitii * ele sunt de dou feluri ' 1. Anc2etele de auto-confesiune * ,. Anc2etele de victimi!are. c%-stimrile privind costul crimei constau )n evaluarea pre+udiciilor materiale cau!ate prin comiterea de infraciuni la care se adaug si evaluarea c2eltuielilor necesare )ntreinerii "i funcionrii aparatului represivo-preventiv. 0,.,% =e2nicile microcriminologice - sunt procedeele care permit cunoa"terea crimei ca fenomen individual. #rincipalele te2nici microcriminologice a% -xamenul clinic - presupune observarea delincventului condamnat la locul de detenie' studierea dosarului de personalitate control medical anc2et social complet. - ba!ele examinrii clinice au fost puse de criminologul belgian -tienne de @reeff. b% 5iografiile criminale - repre!int procedee de investigare a trecutului delincventului prin ' interviuri cu acesta exploatarea surselor cu caracter biografic $fi"e medicale ca!ier +udiciar acte civile etc.% autobiografiile spontane. c% Studiile de urmrire $follo< up studies% - sunt procedee destinate a observa devenirea criminalului evoluia acestuia pe o perioad lung de timp $7-17 ani% dupa efectuarea pedepsei. - cele mai cunoscute studii de acest gen au fost efectuate in SUA in anii 7A-9A. d% Studiile prin co2orte - repre!int procedee destinate a sesi!a devenirea colectiv a unui ansamblu de subieci aparinnd unei anumite categoriri. 0o2orta este ansamblu indivi!ilor care au trait in cursul aceleiasi perioade un eveniment fundamental din existena lor cum ar fi na"terea sau cstoria. INTREBRI / SUBIECTE: " 1etoda empiric ,i particularit ile ei -n cercetarea criminologic ' Te2nicile macrocriminologice' Te2nicile microcriminologice&

&( ,in lit te cercetrii criminologice .1% Scopul cercetarii criminologice a% Scopul imediat ( cunoa"terea fenomenului criminal )n toat complexitatea lui prin stabilirea cau!elor "i condiiilor care )l determin si respectiv favori!ea! precum "i a proceselor care )l caracteri!ea!. b% Scopul mediat ( stabilirea celor mai eficiente mi+loace utili!ate )n practica anticriminal pentru limitarea fenomenului criminal "i a consecinelor acestuia .,% >unciile cercetrii criminologice &ntr-o delimitare cu caracter general avem' o funcie teoretic si o funcie practic. &ntr-o alt clasificare avem' funcia teoretico-aplicativ pe de o parte si funciile aplicativ "i prospectiv pe de alta parte. &ntr-o a treia clasificare avem ' a% funcia descriptiv * b% funcia explicativ * c% funcia predictiv * d% funcia profilactic.

INTREBRI / SUBIECTE: " Scopul ,i #unciile cercet rii criminologice E( &e%inire criminologiei E+( &omeniul criminologiei #roblema domeniului criminologiei presupune delimitarea acesteia fa de celelalte preocupri "tiinifice ori practice legate de fenomenul criminal TEME: - Evideniai printr-o reprezentare #rafic" , dup" care explicai deo ebirea dintre criminolo#ia teoretic" $i criminolo#ia aplicativ" .a e vedea fi#ura nr. / din manual0. -1.1% .reptul penal si criminologia .reptul penal ' - ramur a sistemului de drept - ramur a "tiintelor +uridice 0riminologia se afl )ntr-o relaie de interdependen att cu dreptul penal ca ramur a sistemului de drept ct "i cu dreptul penal ca "tiin .

1A

#e de o parte criminologia utili!ea! unele concepte din dreptul penal pe de alt parte re!ultatele cercetrii criminologice pot fi utili!ate )n ameliorarea legislaiei penale "i )n doctrina penal . .iferena esential intre criminologie si dreptul penal const in aceea ca )n timp ce prima este o stiinta empiric ce utili!ea! cu prioritate rationamentele inductive cea de a doua este o "tiin normativ ce operea! cu metoda deduciei. -1.,% #olitica anticriminal si criminologia #olitica anticriminal a fost definit ca anali!a si intelegerea fenomenul criminal pe de o parte "i punerea )n aplicare a unei strategii pentru a rspunde situaiilor de delincven sau devian pe de alta parte . Ce!ult un dublu caracter al politicii anticriminale ' - "tiina politicii anticriminale * - practica anticriminal. .in definiia dat nu re!ult un element important ' deci!ia de politic anticriminal. Aceasta exprim voina politic si are un caracter statal. Dund )n calcul "i acest element se a+unge la urmtoarea definiie ' #olitica anticriminal repre!int ansamblul teoriilor "i strategiilor concepute )n scopul stpnirii fenomenului criminal precum si sistemul mi+loacelor aplicate efectiv de stat )n acela"i scop . &neleas )n sensul artat anterior politica anticriminal stabile"te cu criminologia o prim relaie )n plan teoretic )n sensul c re!ultatele cercetrii criminologice fundamentale trebuie s fie valorificate de "tiina politicii anticriminale . ; a doua relaie se stabile"te )n plan practic criminologia aplicativ fiind cea care )"i propune evaluarea practicii anticriminale deci evaluarea unei pri EEa politicii anticriminale. TEME: - Explicai cum e tabile$te la nivel teoretic $i !n plan practic le#atura !ntre criminolo#ie i politica anticriminal" . -1.4% 0ontrolul fenomenului criminal &n noiunea de control se include att cunoa"terea fenomenului criminal ct "i stpnirea acestuia. 0riminologia dreptul penal "i politica anticriminal au o contribuie esenial la asigurarea controlului asupra fenomenului criminal . &ntr-o variant ideal sistemul de control al fenomenului criminal ar trebui s aib )n mare urmtoarea dinamic ' )ntr-un prim circuit criminologia teoretic anali!ea! fenomenul criminal iar datele obinute sunt transmise "tiinei politicii anticriminale care pe ba!a datelor obinute elaborea! proiecte normative "i strategii de combatere

11

a fenomenului criminal * proiectele se vor transforma )n deci!ii de politic anticriminal iar punerea lor )n aplicare se va face prin intermediul mi+loacelor $ +uridice ori empirice % care acionea! )n !ona practicii anticriminale * )ntr-un al doilea circuit intervine criminologia aplicativ care va evalua practica anticriminal "i impactul acesteia asupra fenomenului criminal pentru a identifica soluiile cele mai utile )n prevenirea "i combaterea fenomenului criminal * datele astfel obinute vor fi retransmise )n !ona "tiinei politicii anticriminale pentru corectarea msurilor iniiale . $ a se vedea figura nr. 6 din manual % . E-( &e%ini!i criminologiei .efiniia criminologiei ( caracterul compex "i dificil de abordat al obiectului criminologiei a impus existena unor maniere diferite de abordare concreti!ate in diverse tipuri de definiii. =ipuri de definiii 1. ; prim difereniere are ca surs principal perceperea sau abordarea diferit a domeniului criminologiei. Au existat doua tendine' - pe de o parte tendina de reali!are a unor cercetri speciali!ate cu caracter etiologic * - pe de alt parte o tendin integratoare de reunire a tuturor cercetrilor speciali!ate sub umbrela unei "tiine unice complexe. Au re!ultat dou maniere de definire a criminologiei ' a% definiiile de tip restrictiv ( considerau criminologia drept o "tiin a cau!elor criminalitii strina de preocuparile profilactice * b% definiiile de tip extensiv ( care au pre!entat criminologia drept o "tiin integratoare preocupat att de etiologia criminal ct "i de aspectele preventiv-represive. ,. A doua difereniere re!ult din abordarea diferit a obiectului criminologiei -xemple de diferite definitii definiia dat de -. .urF2eim definiia dat de -nrico >erri

&n pre!ent doctrina criminologic este dominata de o vi!iune ec2ilibrat )n ceea ce prive"te definiia criminologiei reinndu-se att preocuprile etiologice "i dinamice )n raport cu fenomenul criminal ct "i preocuprile profilactice. #osibil definiie ' criminologia repre!int ansamblul cercetrilor cu caracter "tiinific ce se ocup ' pe de o parte cu studierea fenomenului criminal urmrind cunoa"terea complex a acestuia iar pe de alt parte cu evaluarea practicii anticriminale )n scopul optimi!rii acesteia. INTREBRI / SUBIECTE : - 3reptul penal ,i criminologia ' - *olitica anticriminal ,i criminologia '

1,

Controlul #enomenului criminal ' 3e#iniia criminologiei&

PRELEGEREA II CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC : Primele e/$lic !ii cu $ri0ire l %enomenul crimin l &e%ini!i criminologiei etiologice ' acea subramur a criminologiei teoretice ce se ocup cu studierea cau!elor condiiilor sau factorilor care determin ori favori!ea! fenomenul criminal. A( )ecc ri # $recur1or l g2ndirii criminologice 0esare 5onesana marc2i! de 5eccaria este considerat fondatorul dreptului penal modern. Ducrarea lui 5eccaria G.espre delicte "i pedepse pre!int "i ast!i un real interes care nu este numai de ordin istoric. .up mai bine de dou secole prin valoarea lor ideile lui 5eccaria sunt )nc actuale. A1% .espre delicte "i pedepse ( con+unctura Ducrarea .espre delicte "i pedepse a aparut la :ilano )n anul 1196. Autorul 0esare 5eccaria era la vremea aceea un necunoscut ce nu )mplinise )nc ,1 de ani. 0on"tient de H ere!ia I ideilor sale autorul "i-a luat unele msuri de precauie pentru a evita o ciocnire direct cu autoritile. 0ontrar temerilor autorului cartea a avut un succes imediat si spectaculos. 3deile cuprinse )n aceast lucrare au declan"at transformri rapide si radicale in sistemele penale ale unor state europene. #rincipiile umaniste formulate )n cuprinsul tratatului au stat la ba!a redactrii unor articole importante din H .eclaraia drepturilor omului "i ceteanulu I de la 11?B. 5eccaria "i-a facut studiile preuniversitare )ntr-un colegiu ie!uit. Ulterior a obtinut titlul de doctor )n drept canonic "i drept roman absolvind cursurile Universitatii din #avia. 5accaria nu a urmat )nsa o cariera +uridic. Ulterior publicrii tratatului 5eccaria a abandonat att studiile +uridice ct "i pe cele filo!ofice. -l a fost numit profesor de economie politic la Universitatea din :ilano. .e"i a mai publicat cateva lucrri )n domeniul economiei precum "i un studiu H despre natura stilului I singura lucrare cu adevarat valoroas a lui 5eccaria a rmas =ratatul despre delicte si pedepse. &n =ratatul su 5eccaria demolea! un )ntreg sistem +uridico-penal cu rdcini adnci iar pe locul rmas gol fixea! doar civa H piloni I. -l a fost con"tient c

14

dac ar fi oferit variante complete acestea ar fi fost la rndul lor imperfecte iar confruntarea ar fi fost deturnat spre criticarea acestora. TEME : - Ideile cuprin e !n Tratatul lui 1eccaria au declan$at tran form"ri radicale !n i temele penale ale mai multor tate europene. Dai exemple de a tfel de tran form"ri. A,% #rincipalele idei Structura lucrrii lui 5eccaria are la ba! doua coordonate ' - demolarea vec2ilor "abloane ale gndirii +uridico-penale total anacronice * - stabilirea principiilor de ba! )n vederea unei noi construcii legislative )n domeniul penal. #e aceste dou coordonate principalele idei exprimate )n opera lui 5eccaria ar putea fi sistemati!ate astfel ' 1. 0odificarea riguroas a delictelor "i pedepselor necesitatea elaborrii unui corp de legi scrise clare si accesibile. - ceteanul nu poate fi limitat )n drepturile sale individuale dect prin voina legiuitorului ca repre!entant al voinei generale * - ceteanul trebuie sa fie prote+at impotriva abu!urilor puterii * - ceteanul trebuie s cunoasc ceea ce este permis "i ceea ce este inter!is. TEME : - Explicai evoluia principiului le#alit"ii delictelor $i pedep elor, principiu u inut de ideea codific"rii delictelor $i pedep elor, exprimat" de 1eccaria. ,. Justificarea pedepsei prin caracterul ei retributiv descura+ant "i prin urmare util pentru conservarea ordinii sociale. 5eccaria susine necesitatea unor pedepse proporionale cu delictul. &n acela"i timp pedeapsa nu trebuie s urmareasca o c2inuire a vinovatului. 4. /ecesitatea aplicrii unor pedepse moderate dar sigure "i prompte. 5eccaria atrage atenia c violena pedepselor este contagioas "i determin cre"terea violenei )n comportamentele individuale. Slbticia pedepselor este nu numai inuman dar "i inutil deoarece nu rigoarea supliciului ci certitudinea pedepsei poate exercita un rol preventiv. 6. .esfiinarea pedepsei cu moartea. 5eccaria este primul care )ntr-o lucrare publicat pune sub semnul )ntrebrii dreptul de a recurge la pedeapsa cu moartea solicitnd abolirea acesteia. #edeapsa cu moartea nu poate fi )ntemeiat pe nici un drept.

16

#edeapsa cu moartea nu este nici necesar "i nici util. H Spectacolul )nspimnttor dar momentan al morii unui scelerat este pentru crim o frn mai slab dect lungul "i continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa. I TEME : - 1eccaria admite exi tena a dou" excepii , dou" ituaii !n care pedeap a cu moartea ar putea fi nece ar" . Care unt ace tea( 7. 3ntroducerea sistemului acu!ator )n procedura penal * necesitatea ca +udecata "i probele s fie publice. 5eccaria critic ierar2ia probelor "i sugerea! ca la ba!a aprecierii +udectorului s stea H intima convingere I. ; asemenea convingere nu poate fi format dect pe ba!a unui proces public "i contradictoriu. -ste criticat sistemul prin care se impune inculpatului prestarea unui +urmnt. 9. .esfiinarea torturii ca procedeu de anc2et ca mi+loc de obinere a probelor. -ste demascat )n mod virulent caracterul inuman al torturii dar )n acela"i timp este demonstrat inutilitatea ineficiena +uridic a acesteia. 1. /ecesitatea prevenirii delictelor. 3n finalul cartii sale 5eccaria a+unge la conclu!ia c merit mai mult a preveni crimele dect a le pedepsi . 3deea de prevenire apare ca o finali!are fireasc a tuturor concepiilor exprimate de 5eccaria )n legtur cu natura "i rolul legii penale cu natura "i rolul pedepsei . TEME: - Ideea nece it"ii prevenirii delictelor mai fu e e exprimat" p&n" la 1eccaria( A4% Actualitatea gndirii beccariene :ulte din ideile lui 5eccaria de"i la prima vedere exprim realiti +uridice incontestabile au ramas "i in pre!ent cel putin parial simple de!iderate de unde "i caracterul lor mereu actual. 1% #rincipiul legalitii este lipsit de finalitate atta timp ct din cau!a inflaiei legislative "i a lipsei de claritate a unor incriminri destinatarul legii penale nu mai este )n msur s o cunoasc * ,% 0aracterul retributiv al pedepselor domin politicile represive )n detrimentul caracterului educativ * 4% 0ercetri criminologice recente au confirmat faptul c certitudinea pedepsei are un rol preventiv mai eficient dect severitatea pedepsei . 6% .e"i la nivel european pedeapsa cu moartea a fost abolit )n lume exist )nc un mare numr de state unde pedeapsa capital este )nc aplicat fapt ce face ca de!baterea pro "i contra acestei pedepse s fie de mare actualitate.

17

7% -xist )n continuare diferene marcante )ntre sistemul acu!atorial $ anglo-american % "i cel inc2i!itorial sau mixt specific -uropei continentale . 9% =ortura de"i a fost scoas din arsenalul legal al mi+loacelor de anc2et din rile civili!ate continu s fie utili!at )n mod ilegal la proporii )ngri+ortoare . 1% #revenirea criminalitii repre!int componenta esenial a oricrei politici anticriminale contemporane . TEME : - Eplicai actualitatea fiecareia din ideile exprimate de 1eccaria !n opera a De pre delicte $i pedep e. A6% .imensiunea criminologic ;pera lui 5eccaria conine idei filo!ofico-+uridice cu un mare impact socio-legislativ "i de o mare longevitate. 0reaia lui 5eccaria are "i o dimensiune criminologic incontestabil. &n cursul =ratatului regsim germeni ai ideilor exprimate ulterior de >erri @arofalo Sut2erland. 5eccaria a avut intuiii corecte din punct de vedere criminologic cum ar fi ' - rolul certitudinii pedepsei )n limitarea criminalitii * - caracterul criminogen al unor practici "i institutii +uridice. INTREBRI / SUBIECTE - *rincipalele idei e.primate de Beccaria -n opera sa 3espre delicte ,i pedepse& - 0ctualitatea ideilor lui Beccaria& RE4ER0TE : 3espre delicte ,i pedepse " actualitatea principiilor / ideilor ) lui Beccaria )( Princi$ lele "coli criminologice 51% Kcoala geografic $sau cartografic% Cepre!entani ai acestei scoli au fost belgianul Luetelet si france!ul @uerrM Dambert Adolp2e Luetelet $11B9-1?16% ;bservatorului astronomic din 5ruxelles. doctor in matematic a fost directorul

#rincipala sa lucrare a fost ' H .espre om "i de!voltarea facultilor sale sau -seu de fi!ic social I unde sunt cuprinse principalele constatri legate de fenomenul criminal. Aceast lucrare completat "i revi!uit a fost republicat spre sfr"itul carierei lui Luetelet sub denumirea H >i!ica social sau -seu cu privire la de!voltarea facultilor omului I.

19

Luetelet aplic fenomenelor sociale metode )mprumutate din fi!ic "i reali!ea! o "tiin a omului mediu fi!ica social. Accentuea! importana educatiei morale care prevalea! asupra instruciei "colare. Aprecia! c nu srcia generea! criminalitate ci mai degrab discrepana )ntre posibilitile materiale "i nevoile aspiratiile oamenilor. Andre-:ic2el @uerrM $1?A,-1?99% +urist de profesie a fost directorul departamentului de statistic penal de la :inisterul Justiiei din >rana. Ducrri '- H -seu asupra statisticii morale in >rana I * - H Statistica moral a Angliei comparat cu Statistica moral a >ranei I. Ceparti!ea! departamentele france!e )n cinci regiuni )n cadrul crora observ o regularitate a criminalitii. .in aceast regularitate remarcabil re!ult ideea potrivit creia precum fenomenele naturale comportamentul uman este "i el supus unor legiEE . 0onstat "i el ca "i Luetelet c nici saracia "i nici instrucia "colar nu au o influen direct asupra dinamicii criminalitii. 0ercetrile ambilor repre!entani ai "colii geografice s-au ba!at pe primele statistici criminale europene. 0ei doi cercettori au formulat H Degea termic a criminalitii I lege potrivit creia ' NE infraciunile )mpotriva persoanelor predomin )n regiunile sudice "i )n timpul se!onului cald iar infraciunile contra patrimoniului predomin )n regiunile nordice "i )n timpul se!onului rece NE . TEME : - Ce con tat" 2e#ea termic" a criminalit"ii ( 5,% Kcoala DMone! Alexandre Dacassagne $1?64-1B,6% profesor de medicin legal la Universitatea din DMon a fost principalul exponent al acestei "coli. =eoria lui Dacassagne se poate re!uma la cteva aforisme care au rmas celebre ' - ;rice act duntor existenei unei colectiviti este o crim * - ;rice crim este un obstacol )n calea progresului * - :ediul social este H supa de cultura I a criminalitii * microbul este criminalul un element care nu are importan dect )n !iua )n care gase"te H supa I care )l face s fermente!e * - Societile au criminalii pe care )i merit. ;piniile mai sus mentionate au reu"it s induc )n eroare pe muli istorici ai criminologiei care au facut din Dacassagne H "eful I unei "coli a mediului social practic inexistent.

11

&n realitate Dacassagne a fost un parti!an al frenologiei lui @all "i un admirator secret al lui Dombroso pentru criticarea caruia "i-a dedicat aproape )ntreaga energie. Da moartea lui Dombroso Dacassagne abandonea! orgoliile "i public un articol elogios la adresa rivalului sau. 54% Kcoala socialist Are ca fundament opiniile formulate de :arx $1?1?-1??4% "i -ngels $1?,A-1?B7%. #otrivit conceptiei marxiste criminalitatea depinde de conditiile economice )n sensul c inegalitatea economic generea! criminalitate. .in considerente ideologice "coala socialist pre!int o variant extrem transformnd explicaii pariale )n explicaii cu caracter general valabile pentru fenomenul criminal )n ansamblu. Se comite astfel o eroare de ordin "tiinific sesi!at c2iar )n epoc de @arofalo. 0derea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste cel ideologic. TEME : - Cum a combatut 3arofalo teoriile ociali te ( 56% Kcoala interpsi2ologic >ondatorul acestei orientri a fost criminologul france! @abriel =arde $1?64-1BA6%. #rincipalele lucrri ' I0riminalitatea comparat I "i H Degile imitaiei I. 0onstat o cre"tere a criminalittii )n cifr absolut de proporii )ngri+ortoare. Atrage atenia asupra unor capcane ale statisticilor. Astfel a observat o scdere a numarului de crime )n timp ce delictele crescuser de trei ori. -ra vorba )nsa de o deformare a realitatii ca urmare a faptului c un numar mare de fapte au trecut din categoria crimelor )n cea a delictelor. =eoria lui =arde se fondea! pe constatarea potrivit creia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental ' imitaia. 0omportamentul criminal este un comportament imitat. =arde considera c sociologia nu este decat o interpsi2ologie atta timp ct nu avem de a face dect cu raporturi interindividuale. #rivit ca teorie social cu caracter general construcia lui =arde este criticabil. 0u toate acestea rolul important al imitaiei )n cadrul comportamentului uman este subliniat "i )n psi2ologia contemporan .

1?

TEME : - Explicai rolul imitaiei !n raporturile interumane !n opinia lui 3abriel Tarde. 57% Scoala sociologic #rincipalul repre!entant este -mile .urF2eim $1?7?-1B11%. #rincipalele lucrri ale acestuia ' H .espre divi!iunea muncii sociale I H Cegulile metodei sociologice I H Suicidul I H .ou legi ale evoluiei penale I. -. .urF2eim reduce faptele morale la fapte sociale pe care le consider independente de con"tiina individual. -l consider crima un fenomen de normalitate social . 0rima este nu numai un element inerent oricrei societi sntoase ci c2iar un H factor de sntate public I ceea ce duce la urmatoarele conclu!ii I 1. din moment ce crima este un fenomen normal ea nu provine din cau!e excepionale ci din structura )ns"i a culturii careia )i aparine * ,. deoarece criminalitatea este re!ultatul marilor curente colective ale societii existena "i raporturile sale cu ansamblul structurii sociale pre!int un caracter de permanen * 4. deci criminalitatea trebuie )neleas "i anali!at nu prin ea )ns"i ci totdeauna relativ la o cultura determinat )n timp "i spaiu. .urF2eim introduce termenul de anomie $ cuvntul provine din grecescul anomos ' fr lege% pe care )l )nelege )n sensul de H slbire a rolului normelor sociale I. TEME : - -n ce con t" ori#inalitatea opiniilor lui Dur4+eim ( NTREBRI / SUBIECTE : " *rincipalele ,coli criminologice : repre(entani ) puncte de %edere e.primate de ace,tia &

PRELEGEREA III CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC : Po3iti0i1mul it li n A( Premi1ele $o3iti0i1mului it li n 1. Semie"ecul "colii clasice a dreptului penal respectiv neputina acesteia de a propune soluii valabile pentru limitarea fenomenului criminal. @ndirea po!itivist apare ca o continuare dar "i ca o replic la "coala clasic . TEME : - 5r"tai cum intetizeaz" Enrico 6erri raporturile dintre cele dou" orient"ri , cla ic" $i pozitivi t" .

1B

,. .e!voltarea cercetrii "tiintifice )n general "i )n particular aplicarea metodei induciei po!itive caracteristic pentru secolul al O3O (lea. ; influen considerabil asupra ideilor po!itiviste a fost exercitat de doctrina evoluionist . Studiile reali!ate de @all "i :orel au influentat la rndul lor )n mod direct "i decisiv )n primul rnd cercetrile lui 0 . Dombroso dar "i pe cele ale celorlalti repre!entani ai po!itivismului ' a% >ran! Josep2 @all $117?-1?,?% a studiat medicina la Strasbourg si 8iena fiind preocupat )n principal de problemele legate de anatomia creierului. 3ntre 1?1A-1?1B apar cele patru volume ale celei mai importante dintre lucrrile sale ' H Anatomia si fi!iologia sistemului nervos )n general "i a creierului )n particular I. @all formulea! o teorie a tendinelor umane potrivit creia comportamentul omului este reglat prin H +ocul I unor tendine care )"i gsesc fiecare H condiia material de posibilitate I )ntr-o poriune a cortexului. #oriunea este proeminent dac tendina este de!voltat "i respectiv atrofic dac tendina este redus re!ultnd o adevarat H cartografie cortical I. #otrivit lui @all ar exista )n principiu trei !one care ar putea interesa fenomenul criminal "i care ar putea fi sondate printr-o H cranioscopie abil I. @all a fost primul susintor al ideii de H locali!are I idee ce a fost reluat ulterior de numero"i savani dnd na"tere unor polemici aprinse . Ast!i "tim c locali!area exist pn la un anumit punct. &n acela"i timp deoarece marea ma+oritate a activitilor mentale cer ca numeroase !one corticale s lucre!e )n colaborare ideea de locali!are nu poate fi sistemati!at "i )mpins pn la ultimele ei consecine. TEME : - Indicai particularit"ile celor trei zone craniene care , potrivit lui 3all, ar putea influena fenomenul criminal ( b% 5enedict August :orel $1?AB-1?14% de profesie medic psi2iatru "i-a desf"urat activitatea )ntr-un a!il public unde a efectuat cercetri concreti!ate )ntr-o vast lucrare ' =ratat privind degenerescentele fi!ice intelectuale "i morale ale speciei umane NE . :orel concepe degenerescena ca pe o maladie ereditar maladie ce are drept efect o deviere a individului de la tipul normal. -l tratea!a pe larg problema nebuniei morale "i face o clasificare a maladiilor mentale artnd care sunt cele predispuse la crima. 4. A treia premis general a po!itivismului este repre!entat de explicaiile cu privire la fenomenul criminal anterioare sau contemporane cu "coala po!itivist explicaii grupate )n principalele "coli criminologice .

,A

-xplicaiile formulate )n cadrul "colilor amintite au constituit puncte de reper importante pentru cercetatorii italieni. NTREBRI / SUBIECTE : "*remisele po(iti%ismului italian& )( Ce1 re Lombro1o $1?47-1BAB% 0esare Dombroso s-a nscut la 9 noiembrie 1?47 la 8iena. Ki-a fcut studiile la facultile din #adova 8iena "i #avia iar din anul 1?7B a inceput s lucre!e ca medic militar. &n anul 1?96 i se )ncredinea! cursul de psi2iatrie la Universitatea din #avia "i devine )n acelasi timp director al unui a!il de alienai. &n 1?19 ocup postul de profesor de medicin legal la =orino. &n acela"i an public lucrarea H DEUomo delinPuente I care )n scurt timp )l face celebru. Alte lucrri ' H Antropologia criminal "i recentele ei progrese I H ;mul de geniu I. Sub influena ideilor sale are loc )n 1??7 la Coma primul 0ongres 3nternational de Antropologie criminal . 0esare Dombroso a murit la 1? octombrie 1BAB. 51% =eoria anormalitii biologice Da originea cercetrilor lombrosiene a stat descoperirea la craniul unui criminal )n !ona occipital medie a unei adncituri accentuate trasatur ce se regasea la unele cranii primitive. Aceast descoperire i-a sugerat lui Dombroso ipote!a atavismului $adic oprirea )n de!voltare pe lanul filogenetic%. #entru verificarea acestei ipote!e Dombroso a efectuat numeroase cercetri a+ungnd la studierea a 4?4 de cranii. A reu"it s disting a"a-!isele stigmate ale omului criminal ' sinusurile frontale foarte deprtate pomeii "i flcile voluminoase orbitele mari "i deprtate asimetria feei "i a desc2iderilor na!ale apendice lemurian al flcilor. A studiat anomalii ale creierului ale sc2eletului "i ale unor organe interne. A extins cercetrile la criminali )n via. #rintre altele a constatat faptul c lipsa durerii $analge!ia% )l apropie pe criminal de omul salbatic. ; a doua fa! a cercetarilor s-a referit la unele malformaii morfo-funcionale de natur degenerativ.

,1

&n acest context Dombroso a stabilit existena unor analogii )ntre H nebunul moral I "i H criminalul nscut I mai ales sub aspectul simului moral. -xaminarea criminalului nebun a scos la iveala existena acelora"i stigmate ca "i )n ca!ul omului criminal stigmate ce sunt explicate de aceast dat pe ba!a degenerescenei. &ntr-o ultima etap Dombroso se concentrea! asupra studiului epilepsiei. -l considera c epilepsia este pe de o parte H una dintre psi2o!ele cele mai atavice I iar pe de alt parte H nucleul tuturor degenerescenelor I. &n conclu!ie teoria lombrosian parcurge trei fa!e ' 1. natura atavic a criminalului * ,. raportul dintre degenerescent "i criminalitate * 4. criminalitatea ca form a epilepsiei * impulsurile spre crim sunt considerate a fi ec2ivalentul convulsiilor epileptice . &n teoria lombrosian fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologic ba!at pe atavism organic "i psi2ic "i pe o patologie epileptic. 5,% 3mportana operei lombrosiene Dombroso a fost primul care a fcut ca studiul criminalului s treac de la fa!a metafi!ic la studiul "tiinific aplecndu-se asupra realitii. 0ercetarile lui Dombroso au constituit punctul de plecare a numeroase investigaii "tiinifice cu privire la fenomenul criminal. Dombroso este un precursor al biotipologiei. ;pera sa conine constatri utile "i actuale cum ar fi cele referitoare la infractorii bolnavi mintal la alcoolism etc. Dombroso neag ideea de liber arbitru "i implicit pe cea de rspundere moral ca temei al represiunii.

RE4ER0TE : - 5mul de geniu ' 5mul criminal ' 0ntropologia criminal ,i recentele ei progrese&

NTREBRI / SUBIECTE : & Teoria anormalit tii $iologice Importana operei lom$ro(iene&

,,

C( R %% ele G ro% lo $1?71 ( 1B46% 5aronul C. @arofalo a fost magistrat de carier )ndeplinind funcia de #re"edinte de 0amer la 0urtea de Apel din /eapole. #rincipala sa lucrare H 0riminologie I a fost publicat prima dat )n 1??7. -ste primul care a utili!at denumirea de criminologie )n sensul contemporan. 01% =eoria anormalitii morale 0onstrucia teoretic a lui @arofalo se )ntemeia! pe noiunea de delict natural. /oiunea de crim trebuie privit din punct de vedere sociologic nu +uridic. #entru a stabili noiunea de crim trebuie reali!at distincia dintre delicte naturale "i delicte convenionale. /oiunea de crim )n sens sociologic ar trebui s includ doar categoria delictelor naturale. 0rima rne"te acele sentimente pe care le numim H simul moral I al unei colectiviti. Singurele sentimente care au importan pentru morala social sunt H sentimentele altruiste I. &n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante ' H mila "i probitatea I. #e ba!a celor dou sentimente fundamentale mila "i probitatea @arofalo consider ca se poate reali!a identificarea delictelor naturale a crimelor ' NEelementul de imoralitate necesar pentru ca un act duntor s fie considerat drept criminal de ctre opinia public este vtmarea acelei pri a simului moral care const )n sentimentele altruiste fundamentale mila "i probitatea Q NE . @arofalo i"i propune identificarea tipului criminal a individului capabil sa comit un delict natural. #entru aceasta @arofalo recurge la o evaluare obiectiv a re!ultatelor cercetrilor )ntreprinse de Dombroso "i discipolii si. #e ba!a acestei evaluari @arofalo admite ideea c delincvenii sunt fiine aparte din punct de vedere antropologic tipul criminal fiind departe de a fi conturat. 0riminalul este un anormal deoarece difer de ma+oritatea contemporanilor "i concetenilor si prin H lipsa anumitor sentimente I "i a anumitor de!gusturi. #entru @arofalo H criminalul tipic este un monstru )n plan moral I * este acela cruia H )i lipse"te total altruismul I. @arofalo admite existena unei !one intermediare )ntre delincveni "i oamenii normali deoarece consider c este imposibil s tragem o linie care s separe )n mod distinct lumea criminal de cea a oamenilor one"ti pentru c exist peste tot in natur grade "i nuane.

,4

&n cadrul tipului criminal general conceput @arofalo stabile"te urmatoarele categorii ' 1% asasini * ,% violeni * 4% necinstii * 6% cinici. TEME : - 5r"tai diferena !ntre delictele naturale $i cele convenionale. 0,% 3mportana operei lui @arofalo =eoria anormalitii morale nu poate constitui o explicaie general valabil. ; serie de teorii moderne cu privire la fenomenul criminal au preluat )ns ideea integrand-o intrun cadru explicativ mai larg. @arofalo constat c instrucia nu are efect benefic direct asupra fenomenului criminal. Arat c religia ar putea avea efecte benefice doar dac perceptele morale sunt receptate )n copilrie. .emonstrea! c factorii economici nu repre!int adevarata cau! a criminalitii. 3ntroduce noiunea de periculo!itate a infractorului. @arofalo deine prioritatea )n sublinierea necesitii efecturii de anc2ete sociale cu privire la infractor. RE4ER0TE : - Criminologie : distincia delict natural 6 delict con%entional ' - Ideea de cod penal european la 7aro#alo NTREBRI / SUBIECTE : Teoria anormalitatii morale ' Importana operei lui 7aro#alo&

&( Enrico ,erri $1?79-1B,B% >erri a urmat studii +uridice la Universitatea din 5ologna. A fost profesor universitar avocat "i om politic. A avut o bogat activitate "tiinific. #rincipala lucrare a lui >erri a aprut )n 1??1 sub denumirea H /oile ori!onturi ale dreptului penal I "i a fost republicat ulterior cu titlul H Sociologie criminal I. &n aceast lucrare autorul formulea! o teorie multifactorial a delictului.

,6

>erri constat c )n doctrina criminologic de-a lungul timpului au existat trei mari variante explicative cu privire la originea delictului care a fost considerat un fenomen de ' - normalitate $fie biologic fie social%* - anormalitate biologic* - anormalitate social. .e"i utili!ea! formula anormalitate biologico - social factorul psi2ic. TEME: - Care e te ori#inea delictului !n opinia lui 6erri( .1% =eoria anormalitii bio-psi2o-sociale &n construirea teoriei sale >erri pleac de la clasificarea criminalului )n cinci categorii' 1% criminalii nebuni * 3ntr )n aceast categorie toate ca!urile patologice. ; varietate aparte o repre!int nebunul moral. ,% criminalii nscui * Sunt cei la care se regsesc de o manier evident caracteristicile speciale ale omului criminal relevate de antropologia criminal. :area ma+oritate a recidivistilor este alcatuit din criminali nscui sau criminali din obi"nuin. 4% criminalii obi"nuii sau din obi"nuin dobndit * Se caracteri!ea! prin slbiciune moral la care se adaug stimuli ai circumstanelor "i mediului corupt. .eseori )ncep activitatea infracional la o vrst fraged "i comit infraciuni contra proprietii. .etenia )i degradea! fi!ic "i moral )n loc s )i a+ute s se )ndrepte . 6% criminalii de oca!ie * &n aceast categorie se regsesc cei care sunt )mpin"i s comit fapte penale de unele condiii legate de mediul fi!ic "i social. 7% criminalii din pasiune * Sunt o varietate a criminalilor de oca!ie. 0omit de cele mai multe ori atentate contra persoanei. Au un temperament sanguin sau nervos "i o sensibilitate exagerat. @raniele )ntre cele cinci categorii de criminali nu sunt foarte ferme. >actorii criminogeni sunt grupati de >erri )n trei categorii ' 1% factorii antropologici * ace"tia sunt divi!ai la rndul lor )n trei subcategorii ' a% constituia organic * b% constituia psi2ic * c% caracteristicile personale ale criminalului. >erri ia in considerare "i

,7

,% factorii fi!ici sau cosmo-telurici * - cuprind toate cau!ele aparinnd mediului fi!ic. 4% factorii sociali * - re!ult din mediul social )n care trie"te delincventul. 0onclu!ia este c )n opinia lui >erri crima ca fenomen individual este determinata de o multitudine de factori concureni de natur biologic psi2ologic "i social. TEME : - Dati exemple de factori crimino#eni de natur" fizic" $i de natur" ocial". .,% 0ontribuia lui >erri la de!voltarea gndirii criminologice >erri constata c intr-un mediu social dat )n conditii individuale "i fi!ice date se produce un numr determinat de infraciuni. &n condiii deosebite legate de fenomene economice sau politice numrul infraciunilor poate atinge un prag maxim. Astfel se impun dou constatri importante ' - nu exist o regularitate a fenomenului criminal * - pedepsele nu au eficiena care le este atribuit )n general. 0onclu!ia este c trebuie s se recurg la ec2ivaleni ai pedepselor. >erri elaborea! un adevarat program de reform social ' - )n plan economic * - din punct de vedere politic* - )n domeniul "tiinific* - )n plan civil "i administrativ* - )n privina educaiei >erri formulea! teoria po!itivist a rspunderii penale. Astfel >erri neag ideea de liber arbitru. Se neag implicit ideea de rspundere moral pe care o )nlocuie"te cu rspunderea social. TEME : Ce reprezint" ec+ivalenii pedep elor !n opinia lui 6erri (' Indicai elemente din pro#ramul de reform" elaborat de 6erii .!n plan economic, politic, $tiinific, civil, admini trativ i educaional0 ' Explicai teoria pozitivi t" a r" punderii penale formulat" de 6erri.

NTREBRI / SUBIECTE : - Tipuri de criminal ,i #actori criminogeni la E& 4erri ' - Contri$uia lui 4erri la de(%oltarea g8ndirii criminologice& RE4ER0TE : - Sociologie criminal '

,9

Tipuri de criminal si #actori criminogeni ' Su$stitutele /ec2i%alenii ) pedepsei ' Negarea ideii de li$er ar$itru& E( C r cteri1ticile "colii $o3iti0i1te

1% Studiul complet al fenomenului criminal ca realitate uman "i social "i )n mod corelativ contestarea vi!iunii abstracte asupra crimei* ,% >ormularea unor conclu!ii ba!ate pe observarea fenomenului criminal pe metoda induciei po!itive "i renunarea la deducia aprioric speculativ* 4% /egarea liberului arbitru "i )nlocuirea acestei idei cu cea a determinismului biopsi2o-social * 6% &nlocuirea ideii de rspundere moral cu cea de rspundere social * 7% Justificarea activitii +uridico-penale prin raiuni de aprare social ceea ce presupune msuri de protecie "i msuri de prevenire. NTREBRI / SUBIECTE : " Caracteristicile ,colii po(iti%iste& PRELEGEREA I4 CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC : Teoriile etiologice moderne TEORIILE ETIOLOGICE MO&ERNE -xplicaiile etiologice moderne pre!int urmtoarele caracteristici ' 1% admit ideea c fenomenul criminal repre!int un fenomen multifactorial * ,% diversele teorii etiologice s-au ocupat fiecare )n mod prioritar de o anumit categorie de factori care au fost considerai prepondereni $biologici morali sociali% fr ca prin aceasta s se nege caracterul multifactorial al fenomenului criminal* 4% se pleac de la premisa c "i comportamentul criminal ca "i celelalte conduite umane repre!int un comportament psi2ologic * de aceea teoriile etiologice moderne au un element comun ' factorul psi2ologic. NTREBRI / SUBIECTE " Caracteristicile teoriilor etiologice moderne& A( Teoriile $1i5o6biologice 0ontinu tradiia lombrosian.

,1

0onform ideii centrale a acestor teorii crima ca fenomen individual are o ba!a biologic. Se consider c ceilali factori exteriori individului au doar un rol secundar. A+( Teori bio6ti$ologic Se afirm c exist o corelaie )ntre activitatea criminal "i biotip. -rnest Rretsc2mer $1???-1B96% psi2iatru german a observat existena unei relaii )ntre unele tipuri morfologice "i anumite tulburri psi2ice. &n principala sa lucrare ' H Structura corpului si caracterul I Rretsc2mer consider c se pot distinge patru tipuri de indivi!i ' 1% ,% 4% 6% tipul picnicomorf $sau picnic% * tipul leptomorf $sau astenic%* tipul atletomorf $sau atletic%* tipul displastic. -n raport cu ce elemente e poate tabili corelaia !ntre activitatea criminal" $i biotip( Explicai cele patru tipuri de indivizi potrivit teoriei lui 7ret c+mer.

TEME:

A-( Teori in d $trii bio6$1i5ice A fost formulat de criminologul suede! ;lof Rinberg )n lucrarea #robleme fundamentale ale criminologiei. #entru a stabili cau!ele crimei este necesar a se anali!a structura bio-psi2ic a individului personalitatea acestuia. -xist dou elemente ce trebuie avute in vedere la anali!a structurii bio-psi2ice' 3% /ucleul constitutional- repre!int suma tendinelor reacionale ale individului. Se pot distinge patru trsturi psi2ologice fundamentale ce alctuiesc nucleul constitutional' 1. capacitatea ( nivelul maxim pe care poate s )l ating inteligena unui individ sub influena unor condiii de mediu optim* ,. validitatea ( cantitatea de energie de care dispune individul* 4. stabilitatea ( se refer la facultatea subiectului de a dobndi compertamente ferme durabile astfel )nct s poat face acelasi lucru )n acelasi fel economisind for * 6. soliditatea ( se refer la coe!iunea intern a personalitii )n opo!iie cu disociabilitatea.

,?

Aceste trsturi se regsesc )n personalitatea indivi!ilor )n cantiti variabile ' in excedent mediu sau deficitar. &n ca!uri extreme vom avea perec2i diametral opuse $ex. supercapabil-subcapabil % #e de alt parte este nevoie a se lua )n calcul "i cel de-al doilea element ' 33% >uncia moral - este compus din elemente emoionale "i elemente cognitive. .ac se ia )n considerare calitatea acestor elemente se pot distinge patru categorii de subieci ' 1. indivi!i a cror funcie moral se reduce la unele cuno"tine ale evalurilor morale general acceptate dar crora le lipse"te elementul emoional aproape complet * ,. indivi!i care nu numai c posed cuno"tine despre regulile morale dar sunt capabili s reacione!e emoional la stimuli adecvai * 4. indivi!i ale caror funcii morale au suferit modificri )n urma unor le!iuni patologice ale esuturilor cerebrale * 6. indivi!i care cunosc regulile morale rspund emoional la stimuli )ns au o percepie deformat a sensului real al actului * sunt )n eroare cu privire la semnificaia moral a acestuia. &n urma combinaiei dintre un anumit tip de nucleu constituional "i o anumit configuraie a funciei morale re!ult indivi!i inadaptai care la anumii stimuli vor reaciona )n contradicie cu legea penal. Rinberg studia! "i ca!urile psi2opatologice unde exist de obicei alterri grave ale funciei morale "i anali!ea! predispo!iiile spre delict )n aceste ca!uri. TEME : - Care unt tr" "turile p i+olo#ice fundamentale care alc"tuie c nucleul con tituional ( - Ce cate#orii de ubieci pot fi de prin e pe baza confi#uraiei funciei morale ( A7( Teori con1titu!iei crimin le Cepre!entantul acestei teorii este criminologul italian 5enigno di =ullio profesor la Universitatea din Coma a crui principal lucrare H =ratat de antropologie criminal I a fost publicat prima oar in 1B67. #entru di =ullio studiul crimei nu poate fi exclusiv biologic ori exclusiv sociologic ci totdeauna biosociologic. Autorul )ncearc s determine factorii ce conduc la formarea unei personalitati criminale. 0ercetrile si conclu!iile lui di =ullio s-au apropiat cel mai mult de teoria lombrosian. Autorul se folose"te )ns de unele descoperiri noi in domeniul biopsi2ologiei "i geneticii * )n plus nu evit s se pronune asupra factorilor sociali "i asupra legaturii dintre ace"tia "i personalitatea criminal.

,B

TEME : Ce intele#e 1. di Tullio prin con tituie criminal" ( Care unt factorii care conduc la formarea unei per onalit"i criminale, potrivit lui 1. di Tullio (

A8( Teori genetic 0ariotipul uman presupune 69 de cromo!omi dispusi in ,4 de perec2i din care ,, repre!inta soma $partea nereproductiv% iar o perec2e repre!int germenul $partea ce asigura reproducerea% alcatuit din cromo!omi sexuali. Sexul genetic este conditionat de pre!ena sau absena unui cromo!om particular notat cu litera M ' astfel formula feminin este 69xx iar formula masculin este 69xM. Anomaliile cromo!omiale frecvente la delincveni sunt )n legatur cu cromo!omii sexuali. a% ; prim anomalie relevant din punct de vedere criminologic ce a fost descoperit este repre!entat de formula 61xxM respectiv existenta suplimentar a unui cromo!om de tipul x $anomalie denumit sindromul Rlinefelter%. 3nfraciunile comise de cei care pre!int aceast anomalie sunt diverse de la furt la agresiune * s-a putut constata totu"i o tendin spre fapte cu tematic sexual . b% ; a doua aberaie cromo!omial este repre!entat de sindromul xMM unde apare deci un cromo!om M in exces. #redispo!iia spre comiterea de infraciuni este mai accentuat la indivi!ii avnd aceast anomalie fa de cei atin"i de sindromul Rlinefelter . Specific pentru subiecii purttori ai unui M suplimentar este comiterea unor infraciuni de violen . Ambele anomalii pot exista "i la indivi!i perfect normali. #rin urmare explicaiile ba!ate pe formula cromo!omial nu pot fi generali!ate. 0onclu!ia poate fi c aceste anomalii constituie o predispo!itie "i c2iar dac indivi!i cu astfel de anomalii a+ung s comit frecvent infraciuni acest de!nodmnt nu este obligatoriu. 3nteresul cercetarii criminologice )n acest domeniu s-a diminuat pentru o perioad un rol important in acest sens avndu-l "i problemele etico-+uridice pe care le-au generat aceste cercetri. TEME : - 8indromul 7linefelter : caracteri tici, frecvent", fapte comi e. - 8indromul 9: x;; : caracteri tici , frecven" , pecificul criminalit"ii . - Care unt problemele etico-juridice le#ate de teoria #enetic" ( NTREBRI / SUBIECTE : - Teoria $io"tipologic ' - Teoria inadaptarii $io"psi2ice' - Teoria constitutiei criminale' - Teoria genetic &

4A

)( Teoriile $1i5o61oci le Acord o importan sporit factorilor sociali ai fenomenului cirminal. &ncearc s rspund la intrebarea ' de ce viaa social determin anumii indivi!i s comit fapte penale )n timp ce ali indivi!i nu devin delincveni S Aceste teorii sunt denumite teoriile factorilor sociali ai delincvenei "i intr )n aceast categorie =eoria asociaiilor difereniate =eoria conflictelor de culturi si =eoria anomiei. -xist "i unele excepii unde )ntrebarea este pus dintr-o perspectiv contrar ' de ce ma+oritatea indivi!ilor se supune legii "i nu comite fapte penale S Aceste teorii au fost regrupate sub denumirea =eoriile factorilor sociali ai respectului legii penale. Aparine acestei categorii =eoria anga+amentuluui. )+( Teori 1oci !iilor di%eren!i te

Aparine criminologului american -d<in Sut2erland profesor la Universitatea din 3ndiana. #rincipala sa lucrare a fost publicat iniial cu titlul H 0riminologie I )n anul 1B,6 "i republicat )n 1B46 sub denumirea H #rincipii de criminologie I. &n aceasta lucrare este formulat teoria asociaiilor diferentiate. -xplicaia actului criminal )n vi!iunea lui Sut2erland presupune urmatoarele coordonate' 1. comportamentul criminal este )nvat* ,. )nvarea se reali!ea! )n contact cu alte persoane printr-un proces complex de comunicare* 4. )nvarea are loc mai ales )n interiorul unui grup restrns de persoane* 6. procesul de )nvatare presupune' asimilarea te2nicilor de comitere a infraciunilor* orientarea mobilurilor a tendinelor impulsive a raionamentelor "i atitudinilor* 7. orientarea mobilurilor "i a tendinelor impulsive se face )n funcie de interpretarea favorabil sau defavorabil a dispo!iiilor legale* 9. un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii domin interpretarile favorabile * 1. asociaiile difereniate pot varia )n privina duratei frecvenei intensitii etc. * ?. formaia criminal prin asociaie nu se dobnde"te doar prin imitaie * B. comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi "i valori dar nu se explic prin aceasta. Un grup poate fi organi!at fie de manier a favori!a de!voltarea fenomenului criminal fie de maniera a i se opune. :a+oritatea grupurilor sunt ambivalente iar rata criminalitii este expresia unei organi!ari difereniate a grupului. TEME Care unt tipurile de explicatii tiintifice ale fenomenului criminal, potrivit lui 8ut+erland (

41

RE4ER0TE : - Teoria asociaiilor di#ereniate ' - 3elinc%ena +u%enil ' - Criminalitatea gulerelor al$e& )-( Teori con%lictelor de culturi Aparine criminologului american =2orsten Sellin fost profesor al Universitatii din #ennsMlvania "i pre"edinte al Societii 3nternaionale de 0riminologie. #rincipala sa lucrare ' H 0onflictul cultural "i crima I - publicat prima oara in 1B4?. Sellin considera c o cunoa"tere pur "tiinific )n criminologie este ilu!orie. &n aceste condiii H ambiia I criminologiei ar trebui s se limite!e doar la formularea unor ipote!e cu un grad sporit de probabilitate. &n acest sens considera Sellin c trebuie apreciat "i propria lui teorie . =ermenii de cultur "i conflict au pentru Sellin o semnificaie particulara. Se poate vorbi de un conflict cultural atunci cnd conduita unei persoane socialmente aprobat sau c2iar cerut )ntr-o anumit situaie )ntr-un grup nu este apreciat de aceeasi manier )n celelalte grupuri sociale la care persoana respectiv datorea! supunere. -xist )n principal trei situiaii generatoare de conflict ' 1. conflictul poate s apar )ntre dou atitudini perfect morale dar ba!ate pe valori diferite $ de exemplu )n ca!ul coloni!rii % * ,. conflictul se poate situa )ntre legi arbitrare ori legi care favori!ea!a corupia pe de o parte "i indivi!i care se supun unor concepii morale sntoase pe de alta parte * $ de exemplu )n ca!ul strii de ocupaie % * 4. conflictul se poate ivi )ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivi!i ce au coduri morale particulare. $ de exemplu )n ca!ul imigranilor % =eoria conflictelor de culturi ca "i ceelalte teorii criminologice nu poate oferi dect o explicaie parial cu privire la etiologia fenomenului criminal. TEME : - Ce !nele#e 8ellin , !n explicaiile ale , prin termenii : ) cultura * $i ) conflict cultural * ( )7( Teori nomiei

Aceast teorie a fost formulat de sociologul american Cobert R. :erton )n lucrarea H =eoria social si structura social I . #e de o parte :erton )"i insuseste concepia lui .urF2eim potrivit creia criminalitatea este o problem intim legat de structura social "i varia! )n funcie de aceast structur.

4,

#e de alt parte este preluat de la sociologul france! noiunea de anomie care este adaptat situaiei concrete pe care o pre!enta la aceea dat societatea american. Anomia este conceput ca o stare de absen ori de slabire a normei ceea ce duce la o lips de coe!iune )ntre membrii comunitii. &n explicarea strii de anomie autorul utili!ea! doua concepte ' cel de cultur "i cel de organi!are social. Starea de anomie se instalea! atunci cnd exist un decala+ prea mare )ntre scopurile propuse "i mi+loacele legitime accesibile pentru anumite categorii sociale. Aceste categorii defavori!ate recurg la mi+loace ilegale la criminalitate pentru satisfacerea scopurilor propuse de cultura ambiant. 3pote!ele sugerate de :erton au tre!it un interes deosebit )n lumea "tiinific "i numeroase cercetri ulterioare au )ncercat s teste!e valabilitatea acestor ipote!e. TEME : - Ce !nele#e Merton !n lucrarea a prin conceptele de ) cultur" * $i ) or#anizare ocial" * ( )8( Teori ng 9 mentului

Aceast teorie aparine sociologului american To<ard S. 5ecFer "i este formulat )n cuprinsul celebrei sale lucrari ;utsiders publicat )n anul 1B94. 5ecFer este unul din principalii repre!entani ai curentului interacionist ce se )nscrie )n sfera mai larg a criminologiei reaciei sociale care considera ca deviana "i implicit delincvena repre!int o creaie a structurilor sociale structuri ce etic2etea! individul ca deviant. 0u toate acestea gsim )n lucrarea lui 5ecFer si un model secvenial al delincvenei model ce poate fi inclus foarte bine )n cadrul explicaiilor privind H trecerea la act I. =eoria anga+amentului repre!int )nsa o explicaie de tip etiologic. :otivul pentru care un individ respect legea penal este acela de a nu pierde avanta+ele pe care le presupune viaa social )n care este H anga+at I. .impotriv un alt individ poate comite o infraciune deoarece nu este suficient de anga+at )n angrena+ul social "i practic el nu are ce pierde . 5ecFer admite c exist "i o a doua cale spre delincven "i explic aceast cale folosindu-se de conceptul de H te2nici de neutrali!are I. #rin te2nici de neutrali!are se au )n vedere H +ustificrile I pe care delincvenii le utili!ea! pentru a aproba propriile aciuni infracionale. ; prim te2nic de neutrali!are apare cnd delincventul se consider el )nsu"i descrcat de responsabilitatea propriilor aciuni. ; a doua te2nic de neutrali!are se creea! )n legatur cu pre+udiciul comis prin infraciune pre+udiciu care de"i este evident )n vi!iunea infractorului poate fi socotit uneori inexistent.

44

A treia te2nic este repre!entat de situaia )n care delincventul consider c vtmarea pe care o produce este +ust. A patra te2nic implic o H condamnare a celor care condamn I adic un dispre fa de organele de +ustiie . ; ultim te2nic de neutrali!are const )n sacrificarea exigenelor sociale generale )n sc2imbul salvrii celor ale unui grup social restrns. TEME : Dai exemple concrete !n cadrul fiecareia din cele cinci te+nici de neutralizare.

NTREBRI / SUBIECTE : - Teoria asociaiilor di#ereniate ' - Teoria con#lictelor de culturi ' - Teoria anomiei ' - Teoria anga+amentului C( Teoriile $1i5o6mor le =eoriile psi2o-morale )"i propun )n primul rnd studierea mentalitii criminalului a modului )n care se formea! o astfel de mentalitate "i a manierei )n care ea poate fi deosebit de mentalitatea noncriminal . Aceste teorii consider c biologicul ori socialul nu pre!int interes dect )n msura )n care permit o mai buna )nelegere a modului )n care se structurea! mentalitatea criminal. C+( Teoriile $1i5o6mor le de % ctur $1i5 n litic 3ntra )n aceasta subcategorie a teoriilor psi2o-morale de natur psi2analitic acele explicaii ale fenomenului criminal care poart amprenta psi2anali!ei freudiene. C+'+( Contribu!i lui ,reud l de30olt re g2ndirii criminologice Sigmund >reud $1?79-1B4B% este creatorul psi2anali!ei. .in aceast perspectiv el a abordat direct sau indirect "i unele aspecte legate de fenomenul criminal . Se pot distinge trei aspecte ale contribuiei lui >reud la de!voltarea criminologiei ' a% -xplicaiile privind structura "i funcionarea aparatului psi2ic. Aceste explicaii parcurg dou fa!e ' 3niial >reud a considerat c cele trei instane ale vieii psi2ice sunt ' incon"tientul precon"tientul si con"tientul. Ulterior sinele eul "i supraeul devin elementele structurante ale psi2icului. Aceste elemente au fost utili!ate ulterior "i )n cercetarea criminologic . b% -xplicaiile privind etiologia "i tratamentul nevro!elor.

46

Aceste explicaii admit c exist trei factori a cror aciune intervine la persoanele bolnave ' 1. predispo!iiile ereditare * ,. influena unor evenimente din prima copilrie * 4. H renunarea real I. Anali!a freudian se axea! pe evenimentele din prima copilarie. &n aceast perioad instinctul sexual parcurge mai multe fa!e ' fa!a oral fa!a anal si fa!a genital. #arcurgerea acestor fa!e poate da nastere unor H fixatii ale libidoului I "i pe cale de consecin unor nevro!e .=ot in aceast perioad a copilariei apare "i se de!volt complexul lui ;edip considerat de >reud a fi nucleul nevro!elor . -xplicaiile cu privire la nevro!e au fost utili!ate de teoria personalitii antisociale "i de teoria criminalului nevrotic . c% Ceferirile la fenomenul criminal /u abund )n opera freudian deoarece el nu s-a preocupat )n mod nemi+locit de acest subiect. ; prim categorie de referiri ce merit s fie semnalate le gsim )n lucrarea =otem "i tabu. .in aceste referiri re!ult c actul criminal are o origine instinctual. 0rima apare ca o expresie a instinctului sexual gre"it canali!at a complexului lui ;edip. ; alt categorie de referiri la fenomenul criminal o gsim )n studiile publicate de >reud )n perioada de maturitate a creaiei "tiinifice ' H .incolo de principiul plcerii I "i H -ul "i sinele I. Se conturea! aici dualismul -ros-=2anatos. /oua vi!iune asupra instinctelor duce la o nou posibilitate de explicare a crimei . #e lng varianta sexual apare "i varianta morbid potrivit creia crima ar fi explicabil prin tendina uman spre agresiune "i distructivitate expresii ale instinctului morii $ =2anatos % . &ntr-o explicaie direct cu privire la crim >reud vede )n aceasta o expresie a unui sentiment de culpabilitate tipic nevro!elor adic ramas )n stare de incon"tien "i anterior faptei. 0rima explicat ca form de eliberare de sub presiunea unui sentiment de vinovie are tot o origine instinctual dac avem )n vedere c sentimentul culpabil apare datorit unor instincte condamnabile . TE1E : RE4ER0TE : Explicai Complexul lui <edip ' 5r"tai !n ce con t" duali mul Ero -T+anato ( Introducere -n psi2anali( ' Totem ,i Ta$u' 3incolo de principiul pl cerii ' Eul ,i sinele&

47

C+'-( Teori crimin lului ne0rotic 8arianta cea mai cunoscut a acestei teorii aparine criminologilor >r. Alexander si T. Staub "i este expus )n lucrarea acestora H 0riminalul si +udecatorii sai I publicat )n anul 1B,B la 8iena. 0onform acestei teorii criminalitatea poate fi clasificat )n urmatoarele trei categorii ' 1% 0riminalitatea imaginar care transpare )n vise fante!ii sau acte ratate* ,% 0riminalitatea oca!ional specific persoanelor "i situaiilor )n care Supraeul )"i suspend instana sa moral )n urma unei vtmri sau ameninri iminente pentru -u* 4% 0riminalitatea obi"nuit care cuprinde trei tipuri de criminali a% criminali organici ( personalitatea lor tine de domeniul psi2iatriei* b% criminali normali ( caracteri!ai prin aceea c sunt snto"i din punct de vedere psi2ic dar sunt socialmente anormali * c% criminalii nevrotici ( cei care actionea! )n funcie de mobiluri incon"tiente * )n ca!ul lor -ul este invins de Sine care scap determinarii Supraeului * sentimentul de culpabilitate "i nevoia de pedeaps explic $ la fel ca la >reud % actul criminal . C+'7( Teori $er1on lit!ii nti1oci le Are la ba! constatrile psi2anali!ei freudiene cu privire la evenimentele din prima copilarie la care se adaug cercetarile obinute de ali speciali"ti. ; variant a acesteia a fost expus de Rate >riedlander. Se consider )n esent c la origine copilul este o fiint absolut instinctiv dominat de principiul plcerii. -l urmea! s se adapte!e principiului realitatii printrun proces lent de modificare sau sublimare a instinctelor. #rocesul de adaptare parcurge trei etape ' 1. fa!a primelor relatii dintre copil "i prini - evoluia instinctului sexual "i re!olvarea complexului oedipian este aici de mare importan * ,. fa!a formrii Supraeului ( copilul )ncearc s se identifice cu prinii "i are loc un proces imitativ * 4. fa!a formrii relaiilor de grup )n cadrul familiei ( are rolul de a asigura adaptarea social a copilului. NTREBRI / SUBIECTE : - Contri$uia lui 4reud la de(%oltarea g8ndirii criminologice ' - Teoria criminalului ne%rotic ' - Teoria personalit ii antisociale& C-( Teoriile $1i5o6mor le : utonome ; 3ntr )n aceast categorie diverse explicaii criminologice de factur psi2o-moral unele eliberate total altele doar parial de influena psi2analitic.

49

C-'+( Teori in1tinctelor Apartine criminologului belgian -tienne de @reeff. #entru -. de @reeff personalitatea delincventului ca "i personalitatea uman )n general este determinat de instincte. Ansamblul de tendine instinctive organi!ate potrivit preocuprilor inteligenei formea!a H structura afectiv I. &n cadrul structurii afective se pot distinge dou grupe fundamentale de instincte ' instinctele de aprare "i instinctele de simpatie. -xist o opo!itie permanent )ntre cele dou categorii de instincte. .atorit conflictului dintre instinctele de aprare "i cele de simpatie )n structura afectiv se creea!a un ec2ilibru precar iar )n aceste conditii H tulburrile de caracter "i insuficienele I inteligenei vor favori!a trecerea la actul criminal. TE1E : " Care este rolul instinctelor de aparare ,i al celor de simpatie ! C-'-( Teori $er1on lit!ii crimin le Aparine criminologului france! Jean #inatel. #inatel considera inutil )ncercarea de a separa oamenii )n buni "i ri * nu exist diferen de natur )ntre oameni. 3nexistena unei diferene de natur )ntre oameni nu excude )ns existena unor diferene graduale )n privina pragului lor delincvenial. Unii indivi!i au nevoie de instigri exterioare grave iar alii de instigri le+ere pentru a pre!enta reacii delictuale pentru a reali!a trecerea la act. Aceast diferen gradual este dat de anumite trsturi psi2ologice care alcatuiesc H nucleul central al personalitii criminale I. 0omponentele nucleului personalitii criminale care comand condiiile trecerii la act sunt ' - egocentrismul * - labilitatea * - agresivitatea * - indiferena afectiv. TE1E : " E.plicai #iecare din componentele nucleului personalit ii criminale& NTREBRI / SUBIECTE : Teoria instinctelor ' Teoria personalit ii criminale&

41

PRELEGEREA 4 CRIMINOLOGIA &INAMIC

.efiniia criminologiei dinamice - acea subramur a criminologiei teoretice care se ocup cu studierea fenomenului criminal din punctul de vedere al mecanismelor "i proceselor care )nsoesc trecerea la act. A( Trecere l ct c $relungire e/$lic !iilor etiologice ct

A+( Modele $ rticul re de trecere l :odelul -tienne de @reeff .

Autorul consider c sunt parcurse )n principal de ctre delincvent trei etape ' 1. etapa H asentimentului ineficace I * )n aceast etap la un moment dat trairile subterane ce tind spre crim ptrund spontan )n !ona con"tientului ' apare ideea H dispariiei I eventualei victime. ,. etapa H asentimentului formulat I * )n aceast fa! lucrurile se petrec )n mare parte de o maniera con"tient * este o etap contradictorie de e!itri * individul oscilea! )ntre dorina ca o anumit persoan s dispar far contribuia sa "i ideea c ar putea a+uta la aceasta dispariie. 4. a treia etapa H cri!a I presupune ca dispariia sa fie decis "i implicit implicarea subiectului * rmn de stabilit doar detaliile . .rumul spre crim poate fi oprit )n oricare din cele trei etape prin aciunea forelor de in2ibiie interioare care pot fi eventual stimulate de )mpre+urari externe. 3n acela"i timp -. de @reeff admite c exist acte criminale ce se reali!ea! total )n afara sc2emei propuse fr parcurgerea vreuneia din etapele descrise. :odelul Jean #inatel :odelul de trecere la act conceput de #inatel este considerat a fi obiectiv in sensul c el descrie actul criminal a"a cum acesta este perceput din exterior de ctre un observator care anali!ea!a H dinamica personalitii agentului I. #entru J. #inatel trecerea la act se explic prin actiunea con+ugat a celor patru trsturi psi2ice eseniale care alctuiesc H nucleul personalitii criminale I ' egocentrismul asigur ignorarea oprobriului social * labilitatea permite ignorarea riscului pedepsei * agresivitatea asigur dep"irea obstacolelor materiale * indiferena afectiv )mpiedic apariia sentimentului c se produce un ru victimei. &n modelul de trecere la act conceput de #inatel factorul afectiv +oaca un rol esenial.

4?

:odelul T. 5ecFer 5ecFer pleac de la ideea c explicaiile anterioare privind trecerea la act comit gre"eala esenial de a considera c H toi factorii care contribuie la producerea fenomenului acionea!a simultan I. 5ecFer aprecia! c )n realitate nu toate cau!ele actionea! )n acela"i moment "i de aceea este nevoie de un model care s ia in considerare faptul c modurile de comportament se de!volt potrivit unei secvene ordonate. 5ecFer anali!ea! diferitele fa!e pe care le parcurge un individ pentru a deveni consumator de droguri. -l constat c fiecare fa!a necesit o explicaie "i c reunirea tuturor acestor explicaii contribuie la explicarea comportamentului )n ansamblu. TE1E : " E.plicai -n ce masur modelul propus de Bec9er pune accentul pe contri$uia #actorilor con,tieni ,i raionali -n trecerea la act& A-( *n model gener l <modelul = rborelui>( #rintre modelele cu caracter general cel mai cunoscut pare a fi cel elaborat de sociologul american Albert 0o2en. Ducrarea acestuia .eviance and 0ontrol )"i propune parcurgerea unei etape spre o teorie general a comportamentului deviant. 0o2en pune accentul pe influena factorilor sociali asupra devianei. -l formulea! o teorie a H subculturilor I delincvente. 0o2en concepe actul deviant ca pe o succesiune de etape )n interiorul crora actorul are oricnd posibilitatea de a alege direcia $criminal sau noncriminal% )n funcie de situaia exterioar i de propria stare. =ranspunnd ideile lui 0o2en intr-o sc2ema grafic re!ult un traseu principal cel spre deviant din care se desprind ca ramurile unui arbore celelalte trasee nondeviante spre care la orice moment din considerente diverse individul poate s sc2imbe direcia. .atorit acestei repre!entri grafice modelul de trecere la act conceput de 0o2en este cunoscut )n doctrin sub denumirea de H arbore I. TE1E : Care este di#erena -ntre modelul propus de Co2en ,i alte modele de trecere la act & )( Teoriile din mice -xplic actul criminal )n sine )n afara oricarei referine la trecutul infractorului. Aceste teorii au fost considerate a fi teorii principale ale actului criminal.

4B

)+( Teori re!inerii Autorul teoriei este Ualter 0. CecFless care declar din start c teoria sa repre!int o explicaie H non-cau!al I. Acesta propune ca )n general ipote!ele "i explicaiile criminologilor s nu mai recurg la conceptul de cau! ori combinaie de cau!e "i aprecia! c propria sa teorie repre!int un substitut pentru o teorie cau!al. -xplicaiile lui CecFless se construiesc )n +urul ipote!ei potrivit creia exist o structur social extern de reinere precum "i un tampon interior. Ambele au aceea"i menire de a asigura o aprare )mpotriva devierii indivi!ilor de la norma legal ori social. CecFless enumer componentele reinerilor externe "i pe cele ale reinerilor interne. Atrage atenia c aceste componente nu sunt cau!e ci tampoane sau i!olaii cu rolul de a opri presiunile atragerile "i puseurile spre crim . &n finalul explicaiilor CecFless menionea! c din punct de vedere al cercetrii "tiinifice teoria sa acoper doar o !on medie a fenomenului ea neputnd fi aplicat extremelor delincvenei. 0onsiderm c )ntre aseriunile autorului "i argumentele care le )nsoesc exist un decala+ important. Astfel convingerea pe care autorul reu"e"te s o induc cititorului c teoria sa este o teorie noncau!al este foarte slab. .e asemenea limitele )ntre care este fixat aplicabilitatea teoriei sale reduc )n mod considerabil ipotetica ei valabilitate. &n doctrina criminologic s-a insistat asupra faptului c terminologia utili!at este vag "i slab definit "i c H testarea empiric este dificil I. &n afar de ideea renunrii la demersul etiologic teoria retinerii nu aduce o modificare esenial )n peisa+ul general al gndirii criminologice. 3n sfera mai restrans a explicaiilor dinamice teoria lui CecFless nu este )nsa lipsit de semnificaie. TE1E : Care sunt componentele reinerilor e.terne ,i cele ale reinerilor interne) potri%it teoriei lui Rec9less !

)-( Teori 1tr tegic Autorul acestei teorii este :aurice 0usson. Acesta declara c s-a inspirat din dou surse ' - autobiografiile criminale * - gndirea unor sociologi *

6A

#e ba!a acestor surse autorul efectuea! o anali! strategic a delincventei. Autorul ia )n calcul patru elemente eseniale "i anume' - comportamentul* - re!ultatele* - rationalitatea* - conflictele. &n esen 0usson aprecia! c infractorul este un tip raional care calculea! cu luciditate pune )n balan avanta+ele "i riscurile pe care le presupune actul criminal . .ac avanta+ele $ c"tigurie % sunt considerate mari )n raport cu riscurile asumate are loc trecerea la actul criminal . Anali!a strategica refu! orice explicaie de tip cau!al si afirm a nu fi interesat de trecutul "i personalitatea infractorului ci doar de actul criminal )n sine. Un element important )n anali!a strategic )l repre!int noiunea de scop utili!at )n sensul de re!ultat propus de actor. TE1E : E.plicai cele patru elemente eseniale pe care anali(a strategic le ia -n calcul : comportamentul) re(ultatele) raionalitatea ,i con#lictele& C( ?t diul ctu l l cuno"tin!elor criminologice C+( Im$o1ibilit te unei teorii gener l 0 l bile .up o +umtate de secol )n care au dominat gandirea criminologic teoriile cau!ale au devenit inta unor atacuri susinute. &n ultimele decenii nici o teorie etiologic nu a mai reu"it s se impun )n doctrin. 0ele mai ve2emente critici )mpotriva etiologiei criminale au venit din directia criminologiei dinamice care a preluat iniiativa cercetrii criminologice pe plan mondial. 0a "i comportamentul uman )n general comportamentul criminal este de o mare complexitate "i diversitate. .in aceast cau! "i cu privire la comportamentul criminal o teorie general valabil este imposibil din punct de vedere logic.

C-( Con9ug re di0er1elor e%orturi e/$lic ti0e /u exist o conduit criminal )n abstract exist diverse conduite criminale concrete. /ici o crim nu seamn cu cealalt. >iecare crim repre!i!nt un H univers I in sine.

61

=ocmai extraordinara diversitate a comportamentelor criminale face ca nici o explicatie fie in termeni cau!ali fie in termeni dinamici s nu fie universal valabil. Aceasta nu inseamn )ns c nici o teorie nu este nici macar partial valabil "i c nu exist nici o posibilitate de intelegere a fenomenului criminal. .impotriv cercetarile criminologice de la inceputul lor au repre!entat etape necesare de cutri "i acumulri. =eoriile criminologice trebuie )n cele din urm s fie considerate mai ales ca ni"te H instrumente metodologice de interpretare I. #strndu-"i fiecare identitatea diferitele teorii trebuie s concure!e la explicarea comportamentului cirminal nu s se nege reciproc. 8aloarea unei teorii nu este asigurat doar prin desfiinarea alteia.

6,