Motorul electric. Definitie. Randament.

Caracteristica mecanica.

Masina electrica poate fi definita ca fiind o masina, in general rotativa,

care converteste puterea electrica in putere mecanica sau invers.
Ea poate functiona in regim de motor, de generator sau de frana
electrica.
In regim de motor masina primeste putere electrica si furnizeaza, la
arbore, putere mecanica.
Generatorul realizeaza conversia inversa, din putere mecanica in putere
electrica.
Frana electrica este acel regim de functionare in care masina primeste
atat putere electrica cat si putere mecanica, pe care le transforma, in cea mai
mare parte, in caldura, furnizand la arbore un cuplu opus miscarii.
In cele ce urmeaza se vor face referiri la cazul motoarelor electrice.
Aceatea pot fi grupate in urmatoarele categorii:
- motoare de curent continuu;
- motoare de curent alternativ.
Cele de curent alternativ, la randul lor, se clasifica in :
- asincrone ;
- sincrone.
Procesul de conversie al energiei este insotit de aparitia unor pierderi,p,
in interiorul motorului. In functie de acestea se defineste randamentul,,’’ :

P2 P2
η 
P1 P2   p
unde,,P1’’ este puterea electrica primita de motor iar,,P2’’ puterea
mecanica transferata transmisiei (fig.23).

Fig.23. Semnificatiile puterilor P1 si P2.

In principal, intr-un motor electric pot aparea urmatoarele categorii de
pierderi:
- pierderi in infasurari ;
- pierderi in miezul feromagnetic (datorate fenomenului de
histerezis si curentilor turbinari) ;
- pierderi mecanice si de ventilatie (datorate frecarilor
partilor in miscare cu aerul, frecarilor din lagare etc.).
 Punter orice tip de motor curba randamentului in functie de puterea
mecanica (utila) la arbore, P2, are alura clasica din figura 24.

Fig.24. Dependenta =f(P2)

In cele mai multe cazuri, randamentul atinge valoarea maxima, max,

punter o putere mecanica, P2, cuprinsa in intervalul (0,5  0,75) P2N(P2N fiind asa
numita putere utila nominala stabilita de catre fabricant).
Aceasta valoare a randamentului este, in general, cu atat mai mare cu cat
puterea nominala a motorului este mai mare. Ea se modifica de la 0,1  0,5
pentru motoarele de putere foarte mica (1  100 W), pana la 0,93  0,95, pentru
cele de puteri foarte mari (sute de MW).
Indiferent de tipul lor, motoarele electrice sunt caracterizate de anumite
dependente turatie-cuplu, n=f(M), numite caracteristici mecanice.
Acestea pot avea diverse forme particulare (fig.25).
1.– caracteristica mecanica rigida (turatia este constanta
indiferent de valoarea cuplului), intalnita, de exemplu in cazul motoarelor
sincrone ;
2.- caracteristica mecanica dura, pentru care turatia variaza
liniar cu cuplul dar scade foarte putin odata cu cresterea acestuia (ex.
motorul de curent continuu cu excitatie derivatie sau cel asincron) ;
3.- caracteristica mecanica elastica (turatia variaza foarte mult
in functie de valoarea cuplului), situatie intalnita in cazul motoarelor de
curent continuu cu excitatie serie.
Trebuie mentionat faptul ca exista motoare electrice ale caror
caracteristici mecanice nu apartin uneia nu alteia din categoriile enumerate mai
sus. Aceasta observatie nu micsoreaza insa importanta practica a clasificarii
anterioare.

Fig.25. Forme specifice de caracteristici mecanice.