Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Inventii Si Inventatori

    Încărcat de

    Alexandra Virag
    60 vizualizări20 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    60 vizualizări20 pagini

    Inventii Si Inventatori

    Încărcat de

    Alexandra Virag

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20

    Liceul Teoretic Jean Louis Calderon

    Atestat la informatica

    Invenii i descoperiri

    Profesor coordonator: Jitarasu Daniela

    Elev: Virag Alexandra-Maria Clasa a-XII-a A

    Timisoara,2014

    Cuprins

    1. Argument

    2. Obiectivele lucrarii

    3. Descrierea proiectului

    4. Descrierea mediului de lucru 4.1. Macromedia Dreamweaver - Inserarea imaginilor in Dreamweaver - Inserarea videoclipurilor in Macromedia Dreamweaver 4.2 HTML - Generalitati despre limbajul HTML - Cerinte hardware si software 5. Bibliografie

    1.Argument
    Am ales ca tema pentru atestat inventiile si inventatori deoarece mi s-a parut

    2.Obiectivele lucrarii
    Lucrarea de fata are ca tema prezentarea inventatorilor si inventiilor celebre. Din meniul principal putem alege :

    Home Scurt istoric Savani Inventii celebre Video

    Acest site are ca scop :fixarea notiunilor fundamentale de informatica,aprofundarea acestora,realizarea unui proiect complex,cercetarea amanuntita a unui subiect,familiarizarea cu programe de informatica noi privind reteaua Internet,utilizarea unei multitudini de programe informatice in scopul realizarii proiectului,concretizarea unui site cu rol informational pentru un vizitator preocupat de informatii privind inventatorii si inventile celebre.

    3.Descrierea proiectului
    Proiectul a fost realizat in Macromedia Dreamweaver 8.Textul a fost scris in Microsoft Word 2010, iar imaginile au fost luate de pe internet.

    In final, paragrafele au fost selectate si asamblate, impreuna cu imaginile in Macromedia Dreamweaver. In primul rand (table row) este prezentat meniul animat,din care poti alege: Home , Scurt istoric , Savani, Inventii celebre , Video

    1. Home - index.html. In aceasta pagina este prezentata o introducere si date despre autorul atestatului.

    2. Scurt istoric - istoric.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii despre cele mai importante descoperiri din istorie.

    3. Savanti - savanti.html Detalii despre inventatori celebri. Este prezentat urmatorul submeniu:

    * Albert Einstein
    4

    * Leonardo da Vinci * James Watt * Isaac Newton * Guglielmo Marconi * Thomas Alva Edison * Nikola Tesla * Henri Coanda * Alfred Nobel * Marie Curie * Alexander Graham Bell * Michael Faraday

    4.

    Inventii celebre - celebre.html Sunt prezentate cele mai renumite descoperiri si inventii. Este prezentat submeniul:

    * ADN-ul * Primul satelit artificial * Pixul * Praful de puca * Circuitul integrat * Lumina de neon
    5

    * Telefonul * Microprocesorul * Internetul * Telescopul * Barometrul * Motorul Diesel

    5.

    Video - video.html Sectiune video cu clipuri despre inventii si inventatori celebri. Este prezentat submeniul:

    * Albert Einstein * Thomas Alva Edison * James Watt * Henry Coanda * World Wide Web

    De asemenea, avem meniul secundar, in dreapta bannerului :

    * ADN-ul * Primul satelit artificial * Pixul * Cristofor Columb * Neil Amstrong * Praful de puca

    Codul sursa al paginii d3.html :

    <!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.1//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml11/DTD/xhtml11.dtd"> <html>

    <head> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=utf-8"/> <meta name="description" content="description"/> <meta name="keywords" content="keywords"/> <meta name="author" content="author"/> <link rel="stylesheet" type="text/css" href="default.css" media="screen"/> <title>inventii si descoperiri</title> </head>

    <body>

    <div class="top">

    <div class="header">

    <div class="left"> Invenii i descoperiri </div>

    <div class="right"><br />

    <ul id="meniu"> <li><a href="d1.html">ADN-ul</a></li> <li><a href="d2.html">Primul satelit artificial</a></li>


    8

    <li><a href="d3.html">Pixul</a></li> <li><a href="d4.html">Cristofor Columb</a></li> <li><a href="d5.html">Neil Amstrong</a></li> <li><a href="d6.html">Praful de puca</a></li> </ul> </div>

    </div>

    </div>

    <div class="container">

    <div class="navigation"> <a href="index.html">Home</a> <a href="istoric.html">Scurt istoric</a> <a href="savanti.html">Savani</a> <a href="celebre.html">Invenii celebre</a> <a href="video.html">Video</a> <div class="clearer"><span></span></div> </div>

    <div class="main">

    <div class="content">

    <h2>Pixul</h2>

    <img src="img/inventii/3.jpg" width="250" align="right" style="padding:5px;" />

    <p>In timp ce stiloul este un obiect care functioneaza pe baza unei substante lichide, cerneala, pixul este de fapt un stilou emancipat el se foloseste de o mica sfera rotativa realizata din otel, alama sau dintr-un aliaj cu wolfram pentru a dispersa cerneala in timp ce este utilizat la scris. Diferenta esentiala consta in faptul ca la cerneala pixului este total diferita de cea folosita de stilou, care se usuca greu si risca sa pateze foaia de hirtie. </p>

    <p>Meritul de a fi inventat pixul i-a fost atribuit ziaristului ungur Laszlo Biro, care, considerind stiloul un obiect depasit si ineficient, a crezut in ideea realizarii unei unelte de scris la care cerneala sa se usuce imediat ce penita a atins hirtia. Ideea modului in care ar putea realiza un nou tip de instrument de scris i-a venit lui Biro in timp ce vizita o tipografie, unde a observat cum cerneala folosita pentru tiparirea ziarelor se usuca foarte repede, imediat ce ziarul a iesit de sub tipar. </p> <p>Cum intentiona sa utilizeze o cerneala diferita de cea pentru stilou, care sa se usuce mult mai repede, Biro a avut ideea aplicarii la noul instrument a unei mici sfere metalice, la capatul dispozitivului in care se afla cerneala. Aceasta sfera avea doua functii: impiedica cerneala sa se usuce in interiorul rezervorului si de asemenea controla si regla scurgerea ei pe foaia de hirtie. </p> </div>

    <div class="sidenav"> <h2>Invenii celebre</h2> <ul> <li><a href="d1.html">ADN-ul</a></li> <li><a href="d2.html">Primul satelit artificial</a></li> <li><a href="d3.html">Pixul</a></li> <li><a href="d6.html">Praful de puca</a></li> <li><a href="d7.html">Circuitul integrat</a></li>
    10

    <li><a href="d8.html">Lumina de neon</a></li> <li><a href="d9.html">Telefonul</a></li> <li><a href="celebre.html">Microprocesorul</a></li> <li><a href="d10.html">Internetul</a></li> <li><a href="d11.html">Telescopul</a></li> <li><a href="d12.html">Barometrul</a></li> <li><a href="d13.html">Motorul Diesel</a></li> </ul> </div>

    <div class="clearer"><span></span></div> </div> <div class="footer"> <a href="index.html">Home</a> | <a href="istoric.html">Scurt istoric</a> | <a href="savanti.html">Savani</a> | <a href="celebre.html">Invenii celebre</a> | <a href="video.html">Video</a> </div>

    </div> </body> </html>

    11

    4.Descrierea mediului de lucru

    Pentru realizarea proiectului am folosit: Macromedia Dreamweaver 8,.HTML, fisiere imagini(.jpg, .jpeg, .gif, .png),Microsoft Word 2010,Paint,Google Chrome. Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems). Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod,

    12

    n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online.

    13

    Inserarea imaginilor in Dreamweaver:

    Pentru a introduce o imagine se foloseste meniul Insert Insert Image sau CTRL+ALT+I. In HTML o imagine are tag-ul urmator <img src=poza.jpg mce_src=poza.jpg width=20 height=20> Este recomandat ca imaginile sa se afle in folderul radacina /un folder denumit imagini pentru a evita mai tarziu, la publicarea site-ului, link-uri nefunctionale. Pentru a stabili sau modifica din proprietatile imaginii, trebuie sa selectati imaginea iar in toolbar-ul Properties faceti schimbarile dorite. o In afara de W(width -latime imagine) si H(height=inaltime imagine) veti observa si: o Vspace (vertical Sapce -spatiul in pixeli dintre imagine si marginea de sus a paginii) ; o Hspace ( horizonal space spatiul tot in pixeli dintre imagine si marginea din stanga a paginii), src (sura imaginii -calea pana la fisierul unde se afla imaginea) ; o Link(daca imaginea se doreste a fi un link, in respectiva casuta se va intoduce o adresa web din acest moment si caseta Target va fi activa ), o low src in cazul in care imaginea este mare si ingreuneaza timpul de incarcare a paginii, se poate stabili ca inaintea acestei imagini sa se incarce o alta imagine schitata ; o ALT textul care va aparea cand se va trece cu mouse-ul peste imagine (atentie este important pentru SEO sa stabiliti textul aceste folosind un cuvant cheie) ; o border (chenarul imaginii); o align (alinierea imaginii); o un buton EDIT ( care va declansa editorul Fireworks pentru prelucrarea imaginii); o si alt buton Reset Size (resetare dimensiuni).

    14

    o Tot in toolbar-ul Properties se afla si optiunea pentru maparea imaginii (Map). Maparea imaginii presupune suprapunerea imaginii cu zone mouse sensitive (adica va reactiona la click). Maparea imaginii inseamna impartirea imaginii pe zone (hotspots- pct. fierbinti), zone care actioneaza ca un link care deschide o noua fereastra in urma un click.

    o Inserarea videoclipurilor n Macromedia Dreamweaver 8 Insert-Media-Flash video Un fisier video se poate insera intr-o pagina html de doua moduri. Prima modalitate ar fi cu ajutorul tagului <embed/>. Acest tag nu are nevoie de un altul de inchidere, functioneaza in mare masura la fel ca si un tag de introducere a unei fotografii. <embed src="example.mpeg" autostart="false" HEIGHT=60 WIDTH=144/> De asemenea, se poate introduce un fisier video cu ajutorul unui link: <a href="example.mpeg">film name </a>.

    15

    4.2 HTML

    Generalitati despre limbajul HTML

    Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta. Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat link-urile hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele. Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini. Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau echipate pentru a gazdui pagini HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite <WORLD WIDE WEB> Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu ajutorul carora puteau fi vizualizate pagini web care contineau text si imagini. In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB sunt grupate in trei generatii: - paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita text si 1-2 imagini.

    16

    - paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau contine si un fundal, permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului. - paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. In prezent a aparut a patra versiune a limbajului HTML. Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII); ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte. Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip HTML fata de platforma de lucru. Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final. Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii < si > care incadreaza fiecare eticheta. Forma generala: sfarsitul unui tag. In HTML nu se face distinctie intre majuscule si minuscule; Unele elemente HTML admit atribute care specifica informatii suplimentare despre continutul elementului. Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de inceput si se aplica doar elementului curent. Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea. Avantajul major al unui browser este acela ca poate suporta si alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaza utilitatea limbajului HTML. <tag> pentru a marca inceputul unui tag si </tag> pentru a marca

    17

    Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems). Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi ru lat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare.

    18

    Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online.

    Cerinte hardware si software


    Fiind realizat in HTML, functionarea corecta depinde de foarte putini factori la nivel hardware. Configuratia minima necesara : procesor la 133MHz min. 32 MB RAM (de preferat cel putin 64 MB) o placa video care sa suporte mai mult de 256 de culori (optional pentru o afisare corecta a detaliilor)

    Este necesara o versiune a browser-ului care sa permita recunoasterea tuturor comenzilor ( testul a fost facut cu Google Chrome ), si de asemenea este obligatoriu un flash player, sau un patch pentru flash.

    19

    5.Bibliografie

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash

    http://www.stiinta.info/

    http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_%C8%99tiin%C8%9Bei

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_%C8%99tiin%C8%9Bei

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Teorii_%C8%99tiin%C8%9Bifice

    Lewis, Tom; (2002), "HTML for the web", 2002 Ed. OceanPress.

    20

    S-ar putea să vă placă și